Radio România Internațional

Tag: IMM

  • UE și China au semnat o declarație comună în care avertizează asupra războaielor comerciale

    UE și China au semnat o declarație comună în care avertizează asupra războaielor comerciale

    Tensiunile
    privind situatia comerțului la nivel global s-au accentuat după ce partenerii
    Statelor Unite au inceput să ia măsuri ca răspuns la politica Washingtonului de
    a introduce taxe vamale la importuri.


    Lumea
    are nevoie de o reformă a comerțului, nu de confruntări, afirma președintele
    Consiliului European, Donald Tusk cu ocazia summitului Uniunea Europeană-
    China. Tusk a solicitat atât Chinei cât și Statelor Unite și Rusiei să nu
    distrugă ordinea mondială ci sa o îmbunatațească.


    La
    rândul său, europarlamentarul Iuliu Winkler, raportor pentru legislativul european
    în domeniul relațiilor comerciale cu China spune că reuniunea a fost un succes,
    dar unul limitat din punct de vedere al comerțului internațional:Cred
    că acele angajamente pe care partea chineză le-a făcut în privința colaborării
    in Organizația Mondială a Comerțului, în privința sprijinirii comerțului global
    liber si neîngrădit de taxe și taxe vamale și tarife, în privința colaborării
    în contextul în care avem o perioadă tulbure a comerțului global, toate acestea
    sunt foarte frumoase, deci ar fi bine ca ele, aceste angajamente, să fie urmate
    și de acțiune concretă. Vedem o mare distanță între angajamentele politice la
    nivelul partenerului chinez și activitatea concretă, care sa aibă efecte
    benefice asupra companiilor europene prezente pe piața chineză.


    Nici
    șeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker nu s-a arătat prea încântat de
    faptul că in 2o17 investițiile europene de 6 miliarde de euro în China, au fost
    de 5 ori mai mici decât cele ale Chinei în Europa. Decalaj care reflectă
    preocuparea investitorilor europeni cu privire la problemele legislative și
    administrative cu care se confruntă companiile străine in China. Opinie
    confirmată și de Iuliu Winkler: Din
    documentele întocmite anual de către Camera de Comerț Europeană în China vedem
    că, din pacate, pe teren, practic condițiile de acțiune, de activitate de zi cu
    zi a companiilor europene nu se îmbunătățesc, ci dimpotrivă numărul de piedici
    creste. Deci este o distanță foarte mare între declarațiile politice și
    realitatea de pe teren. Ca să nu mai vorbim de intreprinderile mici si mijlocii
    europene al căror acces este îngreunat evident și de bariera geografică și de
    bariera lingvistică. De aceea, în permanență, în dialogul nostru pentru Acordul
    de Investiții insistăm pentru situația IMM-urilor europene care trebuie să
    poată activa mai ușor și mai liber pe piata chineză.


  • Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării

    Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării

    Bruxelles-ul
    a aprobat înfiinţarea unui Fond European de Apărare începând cu 2019, pentru
    dezvoltarea capacităţilor militare ale statelor membre şi promovarea independenţei
    strategice a Uniunii Europene. Dotarea UE cu o autonomie strategică nu mai
    este un subiect tabu. Aceasta se
    concretizează odată cu lansarea unei adevărate politici industriale europene în
    materie de apărare, a subliniat Francoise Grossetęte, eurodeputat, raportor în
    acest dosar.

    Importanţa unei autonomii strategice în domeniul apărării a fost
    subliniată şi de comisarul european
    pentru piaţa internă, IMM-uri, antreprenoriat şi turism,Elzbieta Bienkowska: Confruntată
    cu noi ameninţări, Uniunea Europeană trebuie să îşi asigure în primul rând o
    autonomie strategică, să fie gata să abordeze noi strategii, să fie un furnizor
    de securitate, dar, în acelaşi timp, programul său de dezvoltare industrială
    pentru apărare să rămână inovativ şi competitiv. Piaţa de apărare europeană
    este astăzi fragmentată, există multă ineficienţă în cheltuirea fondurilor.
    Tocmai de aceea, programul de dezvoltare industrială în apărare se bazează mai
    întâi pe un pilon de cercetare şi noi capacităţi – care este, deja, pus în
    aplicare – şi reprezintă, practic, începutul unei noi ere în apărare. Programul
    va beneficia de fonduri importante – 500 de milioane de euro pentru ultimii doi
    ani ai acestui exerciţiu financiar.

    O sumă de peste 4 miliarde de euro va fi destinată cercetării, în timp ce
    aproape 9 miliarde de euro vor fi alocate pentru dezvoltarea capacităţilor
    militare. Fondul de 500 de milioane de euro este precursorul celui care
    va avea alocate 13 miliarde de euro în bugetul european multianual pentru
    2021-2027. Banii vor fi folosiţi pentru proiecte elaborate în cooperare, iar
    criteriul principal de selecţie va fi excelenţa, pentru că UE trebuie să rămână
    în frunte în acest sector. Programul a fost înfiinţat pentru proiecte în care
    cooperează cel puţin trei companii din cel puţin trei state membre ale UE. De
    exemplu, proiectul de drone militare MALE (altitudine medie, anduranţă lungă),
    realizat în cooperare de Germania, Italia şi Spania, ar urma să beneficieze de
    aceste finanţări europene. Acordul stipulează că cel puţin 10% din buget ar
    urma să fie alocate participării transfrontaliere a întreprinderilor mici şi
    mijlocii. Pentru că, spun decidenţii de la Bruxelles, trebuie să creăm condiţii
    de concurenţă echitabile, cu o piaţă a apărării deschisă şi competitivă, în
    care să combatem protecţionismul.


  • Un nou program privind piața unică pentru protejarea cetățenilor europeni

    Un nou program privind piața unică pentru protejarea cetățenilor europeni

    Comisia Europeană propune un nou program special conceput, în valoare de 4 miliarde de euro, menit să capaciteze și să protejeze consumatorii, dar și să permită unui număr mare de IMM-uri europene să profite cât se poate de mult de o piață unică ce funcționează bine.

    Noul program, care va fi cuprins în următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, va consolida guvernanța pieței interne. El va veni în sprijinul competitivității întreprinderilor europene, va promova sănătatea cetăţenilor și va stabili cadrul pentru finanțarea statisticilor europene.

    Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a subliniat că piața unică este însuși motorul Uniunii Europene, iar în cei 25 ani de existență, ea a adus beneficii mari atât cetăţenilor, cât şi firmelor europene: Ne propunem să adunăm toate iniţiativele legate de piaţa unică într-un singur program, în valoare de 4 miliarde de euro. Avem două mari domenii de acţiune. Primul vizează îmbunătăţirea sprijinului acordat consumatorilor, asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei acestora şi a siguranţei alimentelor. În al doilea rând, vrem să îmbunătăţim competitivitatea firmelor. Vrem, mai ales, să sprijinim IMM-urile pentru a se extinde şi dezvolta transfrontalier. Apoi, avem cadrul pentru finanțarea statisticilor europene şi alte câteva initiaţive menite să crească vizibilitatea pieţei unice.


    La rândul său, Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a punctat că este necesar ca cetăţenii să primească sfaturi practice și să fie eliminate produsele periculoase de pe piață. Pentru prima dată – a mai spus dna Jourová -, vor fi finanțate și procedurile de recurs colectiv, conform celor anunțate în pachetul Noi avantaje pentru consumatori.

    Iar comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, şi-a exprimat bucuria că pilonul privind siguranța alimentară este unul dintre principalii beneficiari ai noului program privind piața unică. Aceasta este recunoașterea importanței activității de asigurare a bunei funcționări a pieței interne pentru produsele alimentare, prin prevenirea și, atunci când este necesar, combaterea bolilor animalelor și plantelor care pot avea consecințe grave pentru sănătatea publică și pentru economia Uniunii Europene – a mai spus comisarul Andriukaitis.

    Noul program privind piața unică este modern, simplu, flexibil, coerent şi adună laolaltă o gamă largă de activități finanțate anterior separat. Acest lucru va reduce suprapunerile și va îmbunătăți cooperarea. În esență, programul va asigura continuitatea în ce privește realizarea pieței unice pe teren, garantând, în același timp, un raport calitate-preț mai bun pentru cetățenii Uniunii.


  • Studiu privind România și Piața Unică Digitală a Uniunii Europene

    Studiu privind România și Piața Unică Digitală a Uniunii Europene

    Studiul România și Piața Unică Digitală a Uniunii Europene. Oportunități și provocări” a apărut în cadrul seriei de studii de strategie și politici – SPOS 2017 și este disponibil, în format online, pe site-ul Institutul European din România. Rolul publicației a fost acela de a prezenta situația actuală a sectorului digital din România și de a oferi recomandări de politici pentru factorii de decizie. Astfel, echipa de cercetare s-a concentrat pe identificarea oportunităților, provocărilor și tendințelor ce derivă din integrarea în piața unică digitală și prezentarea de scenarii legate de tranziția către o economie digitală.



    Pentru a materializa acest deziderat, echipa de autori a identificat două posibile scenarii de evoluție: participarea României într-o piață unică digitală puternic consolidată (cu eliminarea barierelor naționale și a reglementărilor restrictive), respectiv participarea României într-o piață unică divizată (unde nivelul de intervenție al autorităților naționale ar fi unul sporit).


    În secțiunea de recomandări, cercetătorii amintesc șapte domenii de acţiune ale politicilor pentru îmbunătățirea participării la piața unică digitală: infrastructura TIC (comunicații și servicii digitale); cadrul legal și cel de reglementare în domeniile adiacente, legi privind domeniul TIC; strategia de comerț electronic; soluții de plată electronică; logistică și infrastructură de comerț și transport, reglementări și costuri; accesul la finanțare pentru firmele mici și IMM-uri; dezvoltarea competențelor și a deprinderilor TIC pentru persoane și firme.



    Nu în ultimul rând, se desprind câteva concluzii importante: cine nu va putea livra produse sau servicii online nu va avea nicio șansă să răspundă nevoilor viitoare ale consumatorilor; competențele digitale, digitalizarea industriei și a serviciilor, computerele de înaltă performanță, inteligența artificială, modernizarea serviciilor publice, sănătatea și asistența medicală și securitatea cibernetică sunt arii critice de politici privind dezvoltarea economiei digitale. (autor Eliza Vaș, Biroul Studii și Analize, Institutul European din România)

  • Consolidarea competitivității sectorului european al comerțului cu amănuntul

    Consolidarea competitivității sectorului european al comerțului cu amănuntul

    Comisia
    a identificat o serie de practici concrete și eficiente, care au rolul de a
    ghida eforturile statelor membre în ceea ce privește intensificarea inovării, a
    productivității și a competitivității sectorului de comerț cu amănuntul. Ele
    vor permite comercianților cu amănuntul europeni să își consolideze prezența la
    nivel global și vor sprijini numeroase IMM-uri din sectorul comerțului cu
    amănuntul, care sunt adesea întreprinderi familiale, în eforturile lor de a
    îmbrățișa schimbările tehnologice. Astfel, se va contribui la crearea de locuri
    de muncă și la stimularea creșterii economice.

    Purtătorul-șef de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas a precizat: Sectorul
    comerțului cu amănuntul este unul dintre cele mai importante sectoare din
    economia UE, aproape una din zece persoane lucrând în peste 3,6 milioane de
    societăți de comerț cu amănuntul. Acest sector cunoaște schimbări rapide, odată
    cu dezvoltarea comerțului electronic și a comerțului cu amănuntul prin multiple
    canale, și are potențial să funcționeze și mai bine. Acesta este motivul pentru
    care Comisia sprijină statele membre și operatorii să depășească actualele
    provocări, abordând o multitudine de restricții din sectorul comerțului cu
    amănuntul.

    Statele membre pot face progrese
    suplimentare prin facilitarea stabilirii de unități de comerț cu amănuntul. Înființarea
    rapidă a unui nou magazin este o condiție esențială pentru comercianții cu
    amănuntul care doresc să aibă acces pe piață, promovând astfel productivitatea
    și inovarea    . Totodată, reducerea restricțiilor privind
    funcționarea cotidiană a magazinelor ar putea deveni o povară semnificativă pentru întreprinderi,
    cărora le afectează productivitatea, motiv pentru care Comisia a identificat
    exemple de bune practici privind vânzările promoționale și reducerile de preț,
    canalele de vânzare specifice, orele de funcționare ale magazinelor, impozitele
    specifice comerțului cu amănuntul, cumpărarea de produse din alte state membre
    și practicile contractuale ale unui comerț cu amănuntul modern.

    De asemenea,
    Comisia a publicat un ghid privind
    favorizarea revitalizării și modernizării sectorului micului comerț cu
    amănuntul    . Acesta oferă autorităților publice sugestii practice privind
    modalitatea de a-i ajuta pe micii comercianți cu amănuntul să îmbrățișeze
    schimbările tehnologice și să facă față provocărilor viitoare. În UE, comerțul
    cu amănuntul reprezintă al doilea sector de servicii ca mărime după cel al
    serviciilor financiare, generând 4,5 % din valoarea adăugată în economia
    UE și asigurând 8,6 % din totalul locurilor de muncă în UE. Gospodăriile
    din UE cheltuiesc până la o treime din bugetele lor pe cumpărături efectuate în
    magazine de desfacere cu amănuntul. Un sector al comerțului cu amănuntul mai
    eficient poate oferi consumatorilor prețuri mai mici, ceea ce creează o cerere
    mai mare și îi îndreaptă pe producători către produse mai inovatoare.


  • UE despre industria ICT din România

    UE despre industria ICT din România

    Una dintre industriile cu mare expansiune în ultimii 25
    de ani este tehnologia informației și a comunicării sau information and
    communications technology (ICT)    . Ea se referă la unificarea comunicațiilor, la
    integrarea tipurilor de comunicații (telefoane, computere, roboți, poștă
    electronică, sisteme audiovizuale, baze de date prin cablu sau nu), la accesul
    la date și la utilizarea lor. Orice produs care poate stoca, recupera, utiliza,
    transmite sau primi informație electronică în formă digitală este considerat ca
    aparținând industriei ICT.


    Uniunea Europeană alocă o atenție specială domeniului și
    publică rapoarte cu privire la starea sa din fiecare țară membră a blocului comunitar.
    Domeniul are o mare importanță pentru evaluarea dezvoltării economice și pentru
    facilitarea comunicării dintre stat și cetățeni. Raportul pentru România din
    prima parte a anului 2018 a fost prezentat la București de Frank
    Siebern-Thomas    , șef adjunct de unitate la Direcția Generală Piață Internă,
    Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri de la Comisia Europeană: Printre cele câteva dintre
    veştile noi în ceea ce priveşte raportul recent se numără şi probleme legate de
    productivitate, dar şi rata de dezvoltare pozitivă, valabilă pentru România ca
    şi pentru alte ţări europene. De asemenea, am încercat să includem şi
    informaţii regionale, cum ar fi dezvoltarea mediului de afaceri în diferite
    regiuni ale ţării. Cred că acest raport semestrial ar trebui să facă referire
    la România luând în considerare Bucureştiul, fiindcă este important ca
    diferenţele dintre regiuni să fie avute în vedere. Problemele legate de
    dezvoltare şi integrare au fost analizate dintr-o perspectivă generală, nefiind
    neapărat concentrate asupra sectorului IT. Dar acestea includ şi sectorul IT şi
    vor face obiectul viitoarelor discuţii. La fel, am subliniat şi potenţialul de
    creştere al acestor sectoare. Am încercat să integrăm problemele semnalate în
    diferite zone de analiză, cum ar fi siguranţa socială şi datele cu caracter
    privat în industria ICT. Şi aici au fost semnalate diferenţe.


    Cele 4 dimensiuni ale industriei ICT sunt conexiunea la
    internet    , abilitățile digitale ale oamenilor, digitalizarea economiei și
    e-government    , adică interacțiunea dintre cetățean și autorități. În timp ce
    România se află pe locul 2     în Uniunea Europeană, după Suedia, în privința
    vitezei conectării la internet,     ea ocupă ultimele două locuri, împreună cu
    Bulgaria, la celelalte dimeniuni ale industriei, la abilitățile digitale ale
    propriilor cetățeni, la digitalizarea economiei și la relația dintre cetățean
    și autorități.


  • Fonduri europene pentru IMM-urile din nord-estul României

    Fonduri europene pentru IMM-urile din nord-estul României

    Un rol important în dezvoltarea economică a regiunilor
    este acordat, în spațiul comunitar, întreprinderilor mici și mijlocii. De aceea
    justificate sunt și liniile de finanțare deschise prin programele
    regionale. Spre exemplu, pentru cele
    șase județe din nord estul României, Bacău Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și
    Vaslui, de actualitate este deschiderea unui apel de proiecte care are legătură
    cu investitiile pentru IMM-uri în ideea implementării unui rezultat al cercetării – inovării în
    parteneriat cu o infrastructură de profil.


    Câteva repere în sensul celor precizate vin de la Piatra
    Neamț – domana Gabriela Macoveiu, director de comunicare în cadrul Agenției
    pentru Dezvoltare regională Nord Est.


    Așadar, finanțare la nivel de IMM legată și de ceea ce
    înseamnă inovarea, cercetarea.


    Este vorba despre o
    finanțare al cărei obiectiv este să contribuie, prin investițiile și serviciile
    sprijinite, la modernizarea tehnologică
    a întreprinderilor. Vorbim despre societăți comerciale care sunt
    localizate fie în mediul urban fie în mediul rural; care au activitate de
    producție sau servicii și mai puțin de 250 de angajați; care au activitate de
    cel puțin un an și profit în exploatare înregistrat în anul 2017. Practic, societatea comercială trebuie să-și
    dorească să aplice o inovație de produs, de proces sau organizațională, cu
    sprijinul unui centru de transfer sau centru de informare tehnologică
    acreditat.     Aș vrea să dau un
    exemplu. Dacă societatea comercială dorește să achiziționeze o tehnologie în
    vederea obținerii de noi produse sau
    pentru a-și îmbunătăți semnificativ produsele pe care le are acum în paletar,
    toate aceste sunt operațiuni eligibile prin acest program de finanțare.



    Ne puteți spune despre ce sume vorbim?



    Vorbim de sume
    între 25 de mii și maximum 200 de mii de euro pentru fiecare proiect, acordate
    în regim de ajutor de stat de tip de minimis. Contribuția programului la
    valoare investiției este de maximum 90%.


    Apelul este deschis?



    Este deschis până
    în 25 iunie 2018, ora 10.00. Proiectele se depun online, apelul este
    competitiv, iar din cele 9,65 de
    milioane de euro, ne așteptăm să finanțăm circa 50 de proiecte.


  • Propuneri pentru uniunea pieţelor de capital

    Propuneri pentru uniunea pieţelor de capital

    Comisia
    Europeană     a mai făcut un pas important către crearea unei uniuni a piețelor de
    capital    , prin propuneri care vizează surse alternative de finanțare şi eliminarea barierelor din calea
    investițiilor transfrontaliere. Uniunea piețelor de capital reprezintă una dintre
    prioritățile Comisiei Juncker, fiind gândită pentru a consolida economia
    comunitară și pentru a stimula investițiile, în vederea creării de locuri de
    muncă. Obiectivul este de a mobiliza și canaliza capitalul către toate
    întreprinderile din Uniunea Europeană, în special spre întreprinderile mici și
    mijlocii, care au nevoie de resurse pentru a se extinde și a prospera.
    Propunerile prezentate acum fac parte dintr-o strategie mai cuprinzătoare.


    Valdis Dombrovskis, vicepreședintele
    responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea
    piețelor de capital: Prezentăm
    strategia pentru accelerarea progreselor si pentru a definitiva uniunea pietelor
    de capital din Europa până în 2019. Muncim pe trei direcţii – pentru a permite
    tuturor investitorilor să beneficieze deplin de avantajele pieţei unice de
    capital, graţie noilor etichete şi paşapoarte europene pentru produsele
    financiare; a doua componentă ţine de înlăturarea barierelor de reglementare,
    în vederea armonizării normelor pentru afaceri; iar a treia propunere are
    legătură cu asigurarea unei supravegheri mai atente şi mai eficiente a pieţelor
    de capital comunitare, în scopul protejării investitorilor şi pentru
    stabilitate financiară.


    În prezent, dintre cele 12 propuneri prezentate de Comisie pentru
    a pune bazele uniunii piețelor de capital, trei au fost convenite de
    colegiuitori    . Noile propuneri se referă la norme comune privind obligaţiunile
    garantate – instrumente financiare acoperite     de un grup separat de împrumuturi.
    Acestea sunt considerate benefice pentru că finanțează împrumuturi eficace din
    punctul de vedere al costurilor și pentru că sunt sigure. A doua propunere se
    referă la distribuția transfrontalieră a fondurilor
    de investiții     şi vizează înlăturarea barierelor de reglementare pentru
    toate tipurile de fonduri de investiții. Astfel, distribuția transfrontalieră
    ar urma să devină mai simplă, mai rapidă și mai ieftină. Nu în ultimul rând,
    este vorba despre Legea aplicabilă
    tranzacțiilor transfrontaliere cu creanțe și titluri de valoare. Noile norme
    propuse stabilesc care este legea în temeiul căreia vor fi soluţionate
    litigiile legate de creanţele cesionate în cazuri trasnfrontaliere.


  • Sprijin de la Banca Europeană pentru Investiţii pentru IMM-uri

    Sprijin de la Banca Europeană pentru Investiţii pentru IMM-uri

    Întreprinderile
    mici și mijlocii reprezintă coloana vertebrală a economiei româneşti, iar Banca
    Europeană de Investiți    i trebuie să îmbunătățească semnificativ accesul la
    finanțare pentru IMM-uri, a declarat eurodeputatul Ramona Mănescu (PPE) cu
    privire la raportul anual al BEI în cadrul unei dezbateri desfășurate în
    Comisia pentru Comerț Internațional din Parlamentul European.



  • Competitivitatea, inovarea și antreprenoriatul sunt esențiale pentru relansarea economică a Europei

    Competitivitatea, inovarea și antreprenoriatul sunt esențiale pentru relansarea economică a Europei

    Nu mai puţin de 7oo de reprezentanti din
    diverse domenii ale industriei, ai mediului de afaceri, ai guvernelor şi
    administratiei publice, acţionari şi cercetători s-au reunit la sfârşitul
    săptămânii trecute la Bruxelles pentru a discuta despre provocările cărora
    trebuie să le faca faţă industria europeana:     Aceste provocari sunt bunecunoscute.
    Digitalizarea, tranzitia energetica, schimbarile climatice, reducerea amprentei
    de carbon.. Asistam la o ofensiva fara precedent lansata de India, China,
    Statele Unite.. avem nevoie de o politica industriala pentru anii urmatori
    pentru a fi capabili sa concuram cu acestea.. Intrebarea este ce facem astazi
    pentru a fi pregatiti maine?..    .



    Europa si-a propus ca pana in 2o2o sa isi
    consolideze sectorul industrial și sa promoveze tranziția catre o economie cu
    emisii scazute de CO2, să inucurajeze inovarea ca mijloc de a genera noi surse
    de creștere, sa promoveze cultura antreprenoriala, să creeze si sa garanteze
    existența, la nivelul intregii Uniuni, a unui mediu de afaceri favorabil
    tuturor, in special întreprinderilor mici și industriei producatoare.


    Comisarul european responsabil cu piata
    unica, industrie, antreprenoriat si IMM-uri, Elzbieta Bienkowska spune ca avem
    nevoie de o strategie in domeniul industrial deoarece ne aflam intr-un moment
    de tranzitie revolutionar: Aceasta tranzitie catre o economie digitala,
    bazata pe emisii reduse de carbon la nivel global reprezinta o oportunitate
    majora pentru Europa. Putem crea si oferi produse mai bune, servicii mai bune,
    slujbe mai bune si asta e cel mai important. Putem imbunatati calitatea vietii
    tuturor cetatenilor in societatea noastra. Si putem face asta protejand resursa
    noastra cea mai de pret- planeta pe care traim.



    La randul sau comisarul european pentru
    stiinta, cercetare si inovare, Carlos Moedas spune ca in opinia sa stiinta,
    start-up-urile si industria sunt cele 3 motoare ale dezvoltarii: Sunt bucuros sa anunt astazi, aici, impreuna
    cu voi, lansarea unui nou premiu. Este un premiu al Consiliului European pentru
    Inovare pentru solutii in domeniul bateriilor pentru vehiculele electrice.
    Conceptul e simplu. Ii vom rasplati cu 1o milioane de euro, adica echivalentul
    a 1o premii Nobel, pe cei mai buni, cei care pot raspunde provocarii de a gasi
    o solutie. Ce inseamna asta? Baterii care sa ofere aceeasi autonomie ca si un
    motor cu combustie interna, baterii care sa se poata reincarca in acelasi timp
    cat dureaza sa umpli un rezervor cu combustibil conventional.


  • Raportul anual al Băncii Centrale Europene din 2016

    Raportul anual al Băncii Centrale Europene din 2016

    Recent in cadrul Comisiei
    pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European s-a votat
    Raportul anual al Băncii Centrale Europene (BCE) din 2016. Raportul privind
    activitatea băncii din 2016 arată că politica monetară a BCE trebuie completată
    cu reforme economice solide la nivelul statelor membre, altfel nu poate susține
    redresarea economică și rezolvarea problemelor structurale ale economiei
    europene.




    Interventia doamnei europarlamentar Maria Grapini , din data de 05.02.2018
    pe tema Raportul anual al Bancii Centrale Europene pe 2016, in
    Parlamentul European de la Strasbourg:

    Am citit cu atentie acest
    raport de treisprezece pagini si trebuie sa spun ca sunt dezamagita vazand doar
    un rand si jumatate la articolul 24 , vorbim de IMM-uri.Eu cred ca toti de aici
    stim ca nu exista inca o creditare a IMM-urilor in statele membre , desi
    ponderea in economia noastra , in piata interna , sunt IMM-urile.Vreau sa ma
    adresez domnului Draghi, daca poate sa ne spuna , daca isi propune ceva BCE
    legat de posibilitatea practica, nu teoretica de creditare a IMM-urilor, pentru
    ca in raport este prevazut deficitul de productivitate in zona euro.Cumva
    ma ingrijoreaza ca se estimeaza ca acest deficit merge pana in anul 2020.Poate
    sa faca ceva BCE sa nu se aevereasca acest lucru, adica sa nu mergem cu
    deficit pana in 2020 ?M-ar preocupa sa stiu si sa spun celor care m-au ales
    daca studiul de impact asupra politicilor monetare il puteti transimte in mod
    transparent pentru a putea informa cetatenii , pentru ca aici vorbim de tari in
    zona euro si tari care nu sunt inca in zona.


  • Comisia publică orientări referitoare la noile norme privind protecția datelor

    Comisia publică orientări referitoare la noile norme privind protecția datelor

    Comisia a
    publicat orientări pentru a facilita aplicarea directă și uniformă, începând cu
    data de 25 mai, în întreaga UE, a noilor norme de protecție a datelor. De
    asemenea, Executivul european a lansat și un nou
    instrument online destinat IMM-urilor. Orientările reamintesc principalele inovații și oportunități
    oferite de noile norme, trec în revistă acțiunile pregătitoare realizate deja
    și evidențiază demersurile pe care Comisia Europeană, autoritățile naționale
    pentru protecția datelor și administrațiile naționale trebuie să le întreprindă
    în continuare.

    Comisarul European pentru
    justiție, consumatori și egalitate de gen, Vera Jourova, a precizat: Publicăm mai multe orientări pentru ca
    cetățenii, mediul de afaceri și administrațiile publice să înțeleagă mai bine
    aceste reguli noi. Totodată, lansăm un nou instrument practic, un site,
    pentru a-i ajuta pe toți să se pregătească din timp. Vă reamintesc de ce avem
    nevoie de aceste noi reguli. Actualele reguli europene de protecție a datelor
    au fost adoptate în urmă cu 23 de ani și se înțelege că vorbim de vremuri
    preistorice aici, dacă luăm în considerare dezvoltarea digitală actuală. Noi
    aplicăm încă legislația din 1995. Să ne gândim că la momentul acela
    foloseam telefoane mobile de dimensiunea unor cărămizi și încă nu fuseseră
    inventate Facebook-ul, Instagram-ul sau internetul fără fir. În prezent, facem
    publice din ce în ce mai multe date personale, care constituie o bază a
    inovării. Conform unor estimări recente, acest volum de date la nivel global va
    crește de cel puțin zece ori până în anul 2025. Mare parte din aceste date sunt
    cu caracter personal, vorbim de nume, adrese, fotografii, filmulețe, email-uri,
    postări pe rețelele de socializare, mesaje, detalii bancare sau medicale. În
    plus, ne confruntăm și cu noi riscuri – furtul de identitate, hacking-ul,
    încălcări ale regulilor de protecție a datelor cu caracter personal – care
    trebuie luate foarte în serios.

    Conform noilor norme de protecție a datelor, va exista un set unic de norme la
    nivelul întregului continent, care garantează securitatea juridică
    pentru întreprinderi și același nivel de protecție a datelor pentru cetățeni. Totodată,
    se aplică aceleași norme tuturor societăților
    care oferă servicii în Uniune, chiar dacă acestea își au sediul în
    afara ei.Cetățenii vor beneficia și de drepturi
    noi și consolidate: dreptul la informare, la acces și
    dreptul de a fi uitat. În plus, un nou drept la portabilitatea datelor le permite
    cetățenilor să își transfere datele de la o societate la alta. Acest lucru le
    va oferi societăților noi oportunități de afaceri. Pe de altă parte, va exista o mai bună protecție împotriva
    încălcării securității datelor. Astfel, o societate care se
    confruntă cu o încălcare a securității datelor, ceea ce expune persoanele
    fizice la riscuri, trebuie să notifice acest lucru autorității pentru protecția
    datelor în termen de 72 de ore. În plus,
    toate autoritățile din domeniu vor putea aplica amenzi de până la 20 de
    milioane de euro sau, în cazul unei societăți, amenzi în valoare de 4 %
    din cifra de afaceri anuală.


  • CE propune mai multă flexibilitate privind cotele de TVA

    CE propune mai multă flexibilitate privind cotele de TVA

    Comisia
    Europeană a propus un pachet legislativ care să le ofere statelor membre o mai
    mare flexibilitate în stabilirea cotelor de taxă pe valoare adaugată. Noile
    norme vor crea un mediu fiscal îmbunătăţit, care să ajute la
    dezvoltarea firmelor mici şi mijlocii din Uniunea Europeană. Executivul european
    vine cu aceste propuneri deoarece normele comune ale UE în materie de
    TVA, convenite de toate statele membre în 1992, nu mai sunt de actualitate şi
    sunt prea restrictive. In prezent, statele membre aplică cote reduse de TVA numai unui număr limitat de sectoare şi de produse, însă noile norme aduc
    statelor membre o mai mare autonomie în materie de cote de TVA şi se
    va ajunge la o mai mare egalitate între ţări în ceea ce priveşte unele dintre
    excepţiile existente de la norme, cunoscute ca derogari cu privire la TVA.

    Comisia Europeană abordează şi problema firmelor mai
    mici care sunt afectate de costurile disproporţionate de asigurare a
    conformităţii cu normele privind TVA. Întreprinderile
    care efectuează tranzacţii comerciale transfrontaliere se confruntă cu costuri
    de conformitate cu 11% mai mari faţă de cele care efectuează numai tranzacţii
    comerciale la nivel naţional, firmele mai mici fiind cele mai afectate. Prin
    urmare, Comisia propune să se permită mai multor firme să beneficieze de norme
    mai simple în materie de TVA.

    Iată ce a declarat Pierre Moscovici, comisarul
    pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă: IMM-urile
    reprezintă coloana vertebrală a economiei europene; acestea reprezintă peste
    98% din toate întreprinderile din UE. Ele joacă un rol important în asigurarea
    creşterii economice, a inovării, a creării de locuri de muncă şi a integrării
    sociale în UE. Este prioritatea noastră să facem totul pentru ca acestea să se
    dezvolte. Toate întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mică de 2
    milioane euro pe an vor beneficia de facturi simplificate, obligaţii de
    raportare simplificate şi obligaţii simplificate de contabilitate. Statele
    membre îşi vor menţine flexibilitatea în stabilirea pragurilor
    naţionale de scutire adaptându-şi sistemele în funcţie de propriile
    nevoi.


    Propunerile
    legislative vor fi transmise Parlmentului European şi
    Comitetului Economic şi Social European pentru consultare, iar apoi Consiliului
    Uniunii Europene pentru adoptare.


    Sistemul
    comun privind taxa pe valoare adaugată are un important rol în cadrul pieţei
    unice europene, generând peste o mie de miliarde de euro în 2015, adică 7% din
    PIB-ul Uniunii Europene.


  • Proprietatea intelectuală: Protejarea poziţiei de lider a Europei

    Proprietatea intelectuală: Protejarea poziţiei de lider a Europei

    CE a prezentat o serie de măsuri menite să asigure faptul că drepturile de proprietate intelectuală sunt bine protejate, încurajând astfel întreprinderile europene, în special IMM-urile și firmele nou-înființate, să investească în inovare și în creativitate.




    Inițiativele vor facilita acțiunile eficiente împotriva încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, vor simplifica soluționarea litigiilor transfrontaliere și vor oferi noi soluţii pentru următoarea realitate: 5% dintre bunurile importate în Uniunea Europeană (în valoare de 85 de miliarde de euro) sunt contrafăcute sau piratate. Totodată, Comisia Europeană încurajează desfășurarea de negocieri echitabile și echilibrate pentru acordarea licențelor, care recompensează companiile pentru inovare, permițând în același timp și altora să valorifice această tehnologie pentru a genera produse și servicii noi și inovatoare.



    Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a arătat că, în mare măsură, creșterea economică și competitivitatea Europei depind de numeroșii săi antreprenori – de la firmele nou-înființate până la marile întreprinderi – pe care se bazează să investească în noi idei și cunoștințe. Jyrki Katainen a dat asigurări că pachetul prezentat de Comisie îmbunătățește aplicarea și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și încurajează investițiile în dezvoltarea tehnologiilor și a produselor în Europa.



    La rândul său, comisarul Elżbieta Bieńkowska, responsabilă pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a subliniat că măsurile sunt, totodată, menite să-i prindă pe cei care stau în spatele produselor contrafăcute și piratate care dăunează atât companiilor și locurilor de muncă din Europa, cât și sănătății și securității europenilor în domenii precum medicamentele sau jucăriile.



    Elżbieta Bieńkowska: “Sprijinim iniţiativele din industrie, pentru a combate violarea proprietăţii intelectuale. Cooperarea voluntară a dat, până în prezent, rezultate destul de bune. Ştim că din 2011 încoace, în baza memorandumului de înţelegere cu privire la vânzarea pe internet a bunurilor contrafăcute, o serie de site-uri de profil au fost eliminate din spaţiul virtual. Şi credem că aşa ar trebui să abordăm şi probleme similare care apar în alte domenii – publicitate, finanţe ori transport de bunuri – pentru a acoperi întregul lanţ economic.”



    Comisarul Elżbieta Bieńkowska a mai spus că Bruxellesul urmăreşte să plaseze Europa pe poziția de lider mondial cu un sistem de acordare a brevetelor care favorizează introducerea internetului obiectelor, de la telefoanele inteligente la autoturismele conectate.



    Inițiativele prezentate fuseseră anunțate încă din Strategia privind piața unică din 2015 – o foaie de parcurs privind realizarea angajamentului politic al președintelui Jean-Claude Juncker de a valorifica întregul potențial al pieței unice și de a face din aceasta o rampă de lansare pentru prosperitatea întreprinderilor europene în cadrul economiei mondiale.



    Prin îndeplinirea angajamentelor Strategiei privind piața unică, Comisia a înaintat deja propuneri privind comerțul electronic, orientări cu privire la economia colaborativă, măsuri de modernizare a politicii de standardizare a Uniunii Europene, o inițiativă privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora, măsuri pentru a da un nou impuls sectorului serviciilor și măsuri pentru a îmbunătăți respectarea legislației și modul practic de funcționare a pieței unice a europene.





  • Jurnal românesc – 18.10.2017

    Jurnal românesc – 18.10.2017

    Liderii
    societăţilor culturale româneşti din regiunea Cernăuţi, vestul Ucrainei, au
    manifestat, marti, în faţa sediului Administraţiei Regionale şi au organizat
    aşa-numite funeralii ale limbii române. Ei au protestat, astfel,
    faţă de noua lege ucraineană a educaţiei, care limitează drastic dreptul la
    învăţământ în limba maternă pentru minorităţile naţionale. Potrivit actului
    normativ, copiii minoritarilor vor putea studia în limba maternă doar la
    grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în
    ucraineană. Aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în statul
    vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene anexate în 1940, în urma
    unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate în 1991 de Ucraina, ca
    stat succesor.




    Peste 70%
    dintre românii de peste hotare doresc să se întoarcă în ţară în următorii cinci
    ani, însă trebuie să găsească în România condiţiile necesare, a declarat,
    marţi, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan
    Laufer, într-o conferinţă pe tema dezvoltării IMM-urilor. El a afirmat ca 40%
    din cei plecaţi s-ar întoarce şi mai devreme de trei ani. Ilan Laufer a
    precizat că trebuie creată infrastructura necesară ca aceştia să revină acasă
    şi a amintit, de asemenea, că o mare problemă cu forţa de muncă se regăseşte în
    special în zona de vest a ţării.




    Un proiect care
    are ca scop repatrierea românilor ce locuiesc în străinătate prin încurajarea
    lor de a-şi deschide, cu fonduri europene, o firmă în ţară, a fost lansat de
    Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor din Cluj. Proiectul Smart-Up Diaspora
    beneficiază de o sumă de implementare de 3,7 milioane de euro şi vizează, atât
    finanţarea a 50 de noi IMM-uri, cât şi acordarea de asistenţă directă pentru
    mai mult de 400 de persoane care doresc să îşi dezvolte competenţele
    profesionale şi să realizeze un plan de afaceri. Preşedintele APM Cluj,
    Augustin Feneşan, a declarat, într-o conferinţă de presă, că prin respectivul
    proiect se vor acorda finanţări de maximum 40.000 de euro. Conform acestuia,
    practic, o persoană care poate face dovada că este cetăţean român şi că
    locuieşte de 12 luni într-o altă ţară şi doreşte să îşi deschidă în România o
    firmă ar putea deveni beneficiar al proiectului. O condiţie importantă este ca
    firma să creeze două locuri de muncă. Firmele înfiinţate trebuie să funcţioneze
    în mediul urban, în orice regiune, cu excepţia zonei Bucureşti – Ilfov. În
    plus, prin proiect se acordă asistenţă directă pentru primele 417 persoane
    înscrise.




    Procedurile de
    transfer ale cetăţenilor români condamnaţi în Danemarca vor fi demarate în
    perioada imediat următoare, la solicitarea autorităţilor daneze, în baza
    cadrului juridic procedural aplicabil, a anunţat, marti, Ministerul Justiţiei.
    Săptămâna trecută ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a avut o întrevedere cu
    omologul său danez, Soren Pape Poulsen, în marja Consiliului JAI de la
    Luxemburg. Toader a prezentat o serie de măsuri adoptate la nivel naţional prin
    care se urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi diminuarea
    fenomenului supraaglomerării din penitenciare. Conform Ministerului Justitiei,
    problematica transferului în România pentru cetăţenii români condamnaţi în
    Danemarca este una recurentă pe agenda cooperării judiciare bilaterale dintre cele
    două state, amplificată în contextul unor recente decizii ale Curţii Supreme
    din această ţară prin care se refuză aducerea în România a respectivelor
    persoane având în vedere condiţiile de detenţie.