Radio România Internațional

Tag: IMM

  • CE întărește legislația de protejare a drepturilor de autor în raport cu statele terțe

    CE întărește legislația de protejare a drepturilor de autor în raport cu statele terțe

    Un studiu recent al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală relevă că, numai în anul 2016, produsele contrafăcute şi piratate au reprezentat până la 6,8% din importurile Uniunii Europene din statele terţe, ajungând la fabuloasa sumă de 121 de miliarde de euro. Faţă de anul 2013, ponderea mărfurilor contrafăcute în importurile europene a crescut cu până la 42,3%.

    Publicat la începutul acestui an, ultimul raport al Comisiei pe tema protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală în statele terţe indică unele evoluţii pozitive faţă de situaţia din anul 2018, însă menţine o serie de motive de îngrijorare care cer în continuare măsuri hotărâte.

    Comisarul European pentru Comerţ, Phil Hogan, a arătat că protejarea drepturilor de proprietate intelectuală sunt cruciale pentru creşterea economiei europene şi încurajarea inovaţiilor, astfel încât Uniunea Europeană să rămână un actor competitiv la nivel global. El a mai spus că 82% din exporturile Uniunii sunt generate de sectoare care depind de proprietatea intelectuală.

    Raportul identifică trei grupuri de state terţe, în funcţie de gradul de pericol faţă de economia europeană. Primul grup – China; al doilea – India, Indonezia, Rusia, Turcia şi Ucraina; şi grupul al treilea – Argentina, Brazilia, Ecuadorul, Malaezia, Nigeria, Arabia Saudită şi Thailanda. Peste 80% din mărfurile confiscate în vămile europene sunt originare din China, incluzând aici Hong Kong-ul.

    Cum se va acţiona ? Prin menţinerea unor clauze puternice de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală în toate acordurile comerciale ale Uniunii Europene. Comisia va intensifica organizarea de programe de sprijin tehnic al statelor vizate pentru accederea la tratatele internaţionale în domeniu, a seminariilor de conştientizare adresate IMM-urilor, a trainingului pentru ofiţerii vamali, judecători şi poliţie, precum şi a cursurilor speciale pentru controlul patentelor sau pentru licenţierea în domeniul plantelor protejate.

    În plus, Comisia Europeană îşi va menţine contribuţia activă în domeniu la nivelul Organizaţiei Internaţionale a Comerţului, Organizaţiei Internaţionale pentru Protejarea Drepturilor de Proprietate Intelectuală şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.


  • Aprovizionare responsabilă în întreprinderile din UE

    Aprovizionare responsabilă în întreprinderile din UE

    Comisia Europeană a lansat un portal online care oferă întreprinderilor orientări cu privire la modul de verificare a surselor de metale și minerale care intră în lanțurile lor de aprovizionare.

    Due Diligence Ready! este numele portalului, iar așa-numita obligație de diligență va ajuta companiile să se asigure că modul în care utilizează materiile prime respectă drepturile omului. Adică, ele nu provin din zone de conflict și, în consecință, valorificarea lor nu umple buzunarele unor grupări rebele, pentru a fi utilizate la finanțarea violențelor și a terorii. De multă vreme, acest lucru a suscitat preocupări în rândul consumatorilor, al furnizorilor, al autorităților de reglementare, al investitorilor, dar și al organizațiilor neguvernamentale și al cetățenilor, care solicită din ce în ce mai des întreprinderilor, inclusiv celor mici și mijlocii, să demonstreze că mineralele și metalele care intră în lanțurile lor de aprovizionare nu au contribuit la activități care dăunează oamenilor.

    Resursele minerale au un potențial imens pentru economie, în special în ceea ce privește domeniile strategice de activitate precum bateriile, calculul de înaltă performanță sau microelectronica. Dar întreprinderile trebuie să se asigure că fiecare etapă din lanțul valoric se desfășoară într-un mod transparent, responsabil și durabil – a subliniat, la lansarea portalului, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska.

    Due Diligence Ready! este un instrument dedicat în special întreprinderilor mici și mijlocii, însă toate companiile care au în lanțurile lor de aprovizionare minerale și metale sunt încurajate să îl utilizeze. De exemplu, portalul va oferi orientări privind achiziționarea de staniu, tantal, tungsten și aur – metale și minereuri necesare fabricării unor produse folosite în viața de zi cu zi: telefoane mobile, automobile ori bijuterii. Totodată – argumentează Comisia Europeană, – prin îmbunătățirea transparenței de-a lungul lanțului valoric, portalul Due Diligence Ready! va ajuta întreprinderile să răspundă la cererea tot mai mare pentru produse și servicii durabile.


  • Banca Europeană de Investiţii intensifică activităţile de finanţare în Balcani

    Banca Europeană de Investiţii intensifică activităţile de finanţare în Balcani

    Banca Europeană de
    Investiții     și-a consolidat prezența în Balcanii de vest prin deschiderea, în această săptămână, a unui
    birou la Sarajevo    , în Bosnia Herțegovina. BEI are rolul de a oferi finanțare
    pentru proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor UE atât în interior,
    cât și în exteriorul Uniunii. Această instituție bancară ai cărei membri sunt
    toate statele membre ale Uniunii contractează împrumuturi pe piețele de capital și acordă finanțări,
    în condiții avantajoase, pentru proiecte care sprijină obiectivele UE.
    Aproximativ 90% din aceste finanțări sunt acordate în interiorul Uniunii
    Europene, de menționat fiind faptul că aceste fonduri nu provin niciodată de la
    bugetul Uniunii.


    În
    perioada 2017-2018, activitatea BEI s-a bazat pe programul Europa 2020 pentru a
    stimula creșterea în domenii precum energie, transporturi, mobilitate,
    sănătate, dezvoltarea infrastructurii rurale, agricultură, IMM-uri, mediu și
    inovație. BEI funcționează de 60 de ani, fiind cel mai mare emitent de
    obligațiuni în lume. 1.100 de miliarde de euro fiind investite în 11.800 de
    proiecte în 160 de țări. La
    prezentarea în Parlamentul European, a raportului de activitate, președintele
    BEI, Werner Hoyer    , a spus:

    BEI este un lider în
    colectarea de fonduri private pentru finanțări în sectorul public și privat. Am
    fost implicați în proiecte în interiorul și în afara UE, Avem o expertiză
    teritorială peste tot, expertiză care poate fi folosită la nivel mondial.
    Brațul nostru de investiții este foarte activ, peste tot în lume, pentru a
    îmbunătăți nivelul de trai, pentru a crea locuri de muncă. Finanțăm
    microîntreprinderi care au un acces limitat la finanțare în Africa,
    concentrându-ne pe proeicte pentru tineri și femei. Concomitent, finanțăm
    proiecte de climă în Asia, America latină și sprijinim diplomația europeană.
    Sprijinim politica de bună vecinătate europeană pentru a fi gata să facem față
    noilor priorități și nevoi așa cum a fost cazul cu pachetul ucrainean. Mai
    mult, avem inițiativa de reziliență economică pentru Balcanii de Vest și
    vecinătatea noastră, am sprijinit țări afectate de migrație, țări de tranzit,
    țări gazdă sau de origine.


    Inițiativa de reziliență economică a
    fost dezvoltată de BEI ca răspuns la o solicitare a Consiliului European, în
    scopul de a acorda finanțări suplimentare în sprijinul creșterii economice, a
    infrastructurii vitale și a coeziunii sociale în vecinătatea sudică și în Balcanii
    de Vest    . BEI activează în Bosnia Herțegovina începând din 1977. Din anul 2008,
    BEI a sprijinit cu 1,65 miliarde de euro proiecte în Bosnia Herțegovina, în
    domeniul transporturilor, IMM-urilor, în sectorul apei și a reciclării apelor
    uzate, energie și asistență medicală. Din
    totalul fondurilor acordate Bosniei Herțegovina, circa 725 de milioane
    de euro au fost acordate pentru a sprijini dezvoltarea IMM-urilor, ajutând la
    crearea de peste 71 de mii de locuri de muncă. De asemenea, BEI a sprijinit
    proiecte pentru construirea de sisteme de protecție împotriva inundațiilor de-a
    lungul râului Sava și a afluenților acestuia. Prin deschiderea, în această
    săptămână a biroului de la Sarajevo pentru Bosnia Herțegovina și pentru Muntenegru,
    BEI dorește să își consolideze prezența în Balcanii de Vest. BEI mai are
    birouri la Tirana pentru Albania, Kosovo și Macedonia de Nord și la Belgrad
    pentru Serbia.




  • Fonduri europene pentru investiţii

    Fonduri europene pentru investiţii

    Intreprinderile mici
    şi mijlocii care au dificultăti de finanţare, dar şi studenţii din România care
    doresc să-şi continue studiile în străinătate primesc fonduri europene în
    valoare de 170 de milioane de euro. In acest sens, patru acorduri prin care Fondul European de
    Investiţii (FEI) acordă fonduri unor bănci din România au fost semnate miercuri.
    Sunt, practic, acorduri de garantare, FEI asumându-şi o parte din riscurile
    aferente. O parte din sumă va fi direcţionată pentru susţinerea studenţilor
    care vor să-şi facă studiile de masterat în alte state din Uniunea Europeană.


    Astfel,
    în cadrul facilităţii de garantare Erasmus Plus în valoare de 4,5 milioane de
    euro, aproximativ 450 de studenţi vor beneficia de credite în condiţii
    favorabile pentru a studia în altă ţară din blocul comunitar, precum şi în
    Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia şi Turcia.


    Şefa
    Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Cristea, care a
    participat la ceremonia de semnare a acordurilor, considera ca temerile românilor
    legate de Uniunea Europeană sunt alimentate de frica de necunoscut, iar cea mai
    bună metodă de a scăpa de această intoleranţă este contactul direct cu
    societăţile din celelalte state europene:


    Cu
    cât avem mai multe programe care îi ajută pe cetăţenii Uniunii Europene să
    meargă, să trăiască o perioadă de timp într-un alt stat, cu atât avem societăţi
    mai tolerante şi mai deschise către cooperare. Şi este exact ceea ce ne dorim,
    mai ales în această perioadă în care se joacă viitorul Uniunii Europene. De
    aceea, aceste acorduri, care, aşa, la prima vedere, sunt nişte operaţiuni
    financiare mai mult sau mai puţin obişnuite, au de fapt o miză mult mai mare.


    Fondul European de Investiţii
    Strategice reprezintă principala componentă a Planului de Investiţii pentru
    Europa, aşa-numitul Plan Juncker    . Potrivit Angelei Cristea, planul a prins mai
    multă viteză iniţial în economiile mai dezvoltate, pentru care instrumentele
    financiare nu reprezentau o provocare, însă şi în România sunt deja 29 de proiecte
    finanţate prin acest plan. Este vorba de 16 proiecte de mare
    infrastructură şi 13 acorduri de facilitare a accesului la finanţare pentru
    intreprinderi mici si mijlocii.


    Angela Cristea a mai spus că, în baza acordurilor semnate
    miercuri, 3.000 de IMM-uri vor primi sprijin pentru a avea acces la finanţare. ‘Este
    vorba mai ales de acele proiecte unde ştim că băncile, instituţiile financiare,
    se gândesc de două, trei, patru ori înainte de a da un împrumut, pentru că pot
    considera că proiectele au un grad de risc mai mare, iar noi, la nivelul
    Uniunii Europene, prin Planul Juncker, ne-am asumat să acoperim acea parte de
    risc’,     a adăugat Angela Cristea.

  • Cofinanţare europeană de 525 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul apărării

    Cofinanţare europeană de 525 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul apărării

    Comisia Europeană a decis să acorde statelor membre o cofinanțare de peste o jumătate de miliard de euro pentru dezvoltarea mai multor proiecte în domeniul apărării. Banii provin din actualul buget comun al Uniunii Europene, valabil și anul viitor.

    Uniunea Europeană trebuie să fie mai bine pregătită în viitor pentru a-și apăra eficient cetățenii,

    Au fost cuvintele rostite de vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, în conferința de presă de la Bruxelles în care au fost făcute publice planurile privind co-finanțarea unor proiecte industriale comune în domeniul apărării în perioada 2019-2020, în valoare de până la 500 de milioane de euro. Alte 25 de milioane de euro au fost alocate pentru sprijinirea proiectelor de colaborare în materie de cercetare în domeniul apărării.

    Banii vor ajunge la statele membre și vor fi folosiți prin intermediul programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

    Din întreaga sumă, 80 de milioane de euro sunt disponibile pentru dezvoltarea capacităților de detectare a amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare, dar și pentru dezvoltarea unor sisteme anti-drone. Alte 100 de milioane de euro vor susţine, în paralel, dezvoltarea de Eurodrone, iar peste 70 de milioane vor sprijini modernizarea sau punerea la punct a următoarei generații de capacități de atac la sol, de luptă aeriană și a viitoarelor sisteme navale.

    Cei mai mulți bani, 182 milioane de euro, vor fi destinați însă apărării cibernetice şi securităţii informatice.

    De ce această mobilizare? Răspunsul vine tot de la vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen:

    Situația s-a schimbat în ultima perioadă. Vorbim tot mai mult acum despre combaterea terorismului, am asistat la mai multe atacuri cibernetice și la amestec în alegerile și procesele noastre democratice. În plus ne gândim tot mai mult la modul în care am putea investi mai eficient banii contribuabililor în programele militare clasice sau inovatoare. Statele membre vor avea și de acum încolo un cuvânt greu de spus în materie de apărare și securitate, dar tot statele membre ne-au spus clar că este nevoie de o mai bună cooperare, că trebuie să acționăm ca o echipă.

    Uniunea face, de altfel, în momentul de față demersuri pentru crearea unui Fond european de apărare. Există un acord preliminar între Parlament, Consiliu și Comisia Europeană, dar este nevoie de o aprobare oficială din partea legislativului comunitar și a Consiliului, adică a reprezentanților din statele membre.

    Conceptul unui Fond European de Apărare este clar susținut de țările membre, de Parlamentul European și de industria de profil. Cu toții au fost de acord că este nevoie de mai multă cooperare. Și aș vrea să punctez faptul că programul a fost convenit de statele membre prin consens, spune și Elżbieta Bieńkowska, comisar pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri.

    Fondul ar urma să primească o finanțare de 13 miliarde de euro în perioada 2021-2027, adică în viitorul buget multianual. Este însă nevoie de acceptul statelor membre, așa cum este nevoie de aprobare pentru întregul viitor buget al Uniunii.


  • Bilanțul progreselor realizate în ceea ce privește crearea unei piețe unice de capital

    Bilanțul progreselor realizate în ceea ce privește crearea unei piețe unice de capital

    Statele membre ale Uniuni Europene au ajuns la un acord asupra a 10 din cele 13 propuneri legislative referitoare la uniunea piețelor de capital, făcute de Comisia Europeană. Acesta este bilanţul progreselor realizate în acest domeniu, prezentat de Comisie, care invită liderii Uniunii să își mențină angajamentul politic de a pune bazele uniunii piețelor de capital.

    Uniunea piețelor de capital are scopul de a le facilita întreprinderilor din Uniune obținerea finanțării de care au nevoie pentru a se dezvolta. Prin eliminarea barierelor din calea investițiilor transfrontaliere, uniunea piețelor de capital este un proiect important al pieței unice. Aceasta face parte dintre planurile ambițioase ale Comisiei Juncker de a susține creșterea economică în Europa, de a investi în inovare și de a promova competitivitatea Uniunii la nivel mondial. În același timp, uniunea piețelor de capital vizează direcționarea investițiilor către proiecte ecologice, contribuind astfel la realizarea obiectivelor comunitare în materie de dezvoltare durabilă și neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon. O uniune puternică a piețelor de capital este, de asemenea, necesară pentru a completa uniunea bancară și a consolida uniunea economică și monetară și rolul internațional al monedei euro. Valdis Dombrovskis, vicepreședintele responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat că dispunem acum de elementele constitutive fundamentale necesare pentru construcția uniunii piețelor de capital.

    Dintre cele 13 iniţative legislative referitoare la uniunea piețelor de capital pe care le-am propus, pentru 10 s-a ajuns la un acord la nivelul Uniunii. Aceste realizări constituie paşi concreţi spre o piaţă unică de capital care va aduce beneficii reale pentru cetăţenii şi companiile europene, ca şi pentru economia noastră. Avem noi reguli privind prospectele şi dezvoltarea IMM-urilor, aşa că firmele pot căuta o mai bună finanţare pe pieţele de capital din întreaga Uniune Europeană. Am convenit asupra unei noi abordări a insolvenţei, pentru a ajuta companiile viabile să se restructureze mai rapid şi pentru a le da antreprenorilor cinstiţi o nouă şansă. Am convenit, de asemenea, asupra unui nou produs pan-european de pensii şi asupra unor măsuri de îmbunătăţire a pieţei fondurilor europene de investiţii. În cele din urmă, sunt necesare structuri mai rezistente ale pieţei de capital pentru a ne ajuta în gestionarea provocărilor majore de sistem. Brexit- ul face ca acest pas să fie mai important şi mai urgent.

    Valdis Dombrovskis a mai spus că acum este nevoie de un angajament susținut din partea Parlamentului European și a statelor membre pentru a finaliza aceste eforturi. Succesul uniunii piețelor de capital depinde de acțiunile statelor membre și ale părților interesate de la nivel național și de la nivelul Uniunii, prin reformele și măsurile pe care acestea le întreprind pe plan național.


  • Raportul anual privind politica în domeniul concurenței relevă aspecte nerezolvate ale competiţiei

    Raportul anual privind politica în domeniul concurenței relevă aspecte nerezolvate ale competiţiei

    Încă de acum 60 de ani, odată cu semnarea Tratatului de la
    Roma, care a pus bazele Uniunii Europene de astăzi, politica în domeniul
    concurenței a avut o contribuție semnificativă în viața oamenilor prin
    aplicarea unor norme care determină întreprinderile să concureze pe baza
    meritelor – în ceea ce privește prețurile, calitatea și inovarea – și să
    răspundă nevoilor consumatorilor.


    La sfârşitul lunii ianuarie, în Parlamentul European a fost
    dezbătută propunerea de rezoluție referitoare la raportul anual privind
    politica în domeniul concurenței unul dintre fundamentele economiei sociale de
    piață din Europa și un factor-cheie pentru a garanta funcționarea
    corespunzătoare a pieței interne.


    Apreciind raportul Comisiei precum și activitățile și
    eforturile depuse de aceasta pentru a asigura aplicarea eficace a normelor în
    materie de concurență în Uniunea
    Europeană, europarlamentarul Maria Grapini atrage atenţia asupra
    cazurilor de competiţie neloială, incorectă, apărute ca urmare a supravegherii
    insuficiente privind reglementările antitust.


    Maria Grapini: Politica concurenței este foarte importantă pentru piața
    internă, toți vrem o piață internă bine reglementată și cu o competiție corectă
    pentru că – știm foarte bine – avem giganți, companii foarte mari, care și-au
    externalizat afacerea din piața internă în țări terțe și vin și fac o
    competiție incorectă.


    S-a vorbit și de puterea marilor companii care pot influența,
    până la urmă, și politicile publice. Eu vreau să mă refer la faptul că avem o
    competiție inegală între IMM-uri și marile companii, între trusturi.


    Nu există încă o suficientă supraveghere, deși avem
    reglementări antitrust, există competiții incorecte și, recent, avem cazuri
    foarte relevante în acest sens și sper să găsim soluții noi.




    În finalul raportului Comisia pentru comerț internațional
    recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care este comisie
    competentă, includerea unor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi
    adoptată, cele mai importante referindu-se la: combaterea practicilor
    comerciale neloiale, accentuarea importanței cooperării la nivel mondial,
    instituirea unui cadru european pentru monitorizarea investițiilor străine
    directe, creşterea sprijinului acordat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM)
    din UE şi punerea în aplicare efectivă a dispozițiilor privind dezvoltarea
    durabilă în cadrul acordurilor comerciale, importantă pentru îmbunătățirea
    condițiilor de trai în țările partenere și pentru protejarea întreprinderilor
    europene împotriva concurenței neloiale.


  • Acordul istoric de liber schimb UE – Japonia intra în vigoare în februarie

    Acordul istoric de liber schimb UE – Japonia intra în vigoare în februarie

    Astăzi intră în vigoare
    acordul comercial UE-Japonia, cel mai amplu acord bilateral negociat vreodată
    de UE.






    Acordul de parteneriat economic
    dintre UE și Japonia va elimina aproape toate taxele vamale pe care le plătesc
    companiile europene, în valoare totală de aproximativ 1 miliard de Euro/an. El
    este apreciat drept o atitudine clară în sprijinul unui comerţ liber şi
    echitabil, bazat pe reguli, într-o perioadă plină de provocări serioase venite
    ca urmare a unor atitudini protecţioniste. Zona de liber schimb creată de
    acest acord cuprinde 635 de milioane de oameni şi aproape o treime a PIB-ului
    mondial.


    Europarlamentarul Victor Boştinaru,
    vicepreşedinte Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din
    PE: Faptul că intră în vigoare în timpul Preşedinţiei române este un lucru
    care trebuie salutat, România fiind ferm în favoarea acordului. Este unul
    dintre cele mai îndelung negociate acorduri. Este, probabil, acordul cel mai
    sofisticat în ce priveşte complexitatea clauzelor, inclusiv cea referitoare la
    mediu, la originea produselor, la standardele sociale de muncă şi într-un
    context în care globalizarea în general este pusă sub semnul întrebării şi
    comerţul internaţional liber este ameninţat de-a dreptul din cauza poziţiilor
    diverşilor actori pe scena globală. Intrarea în funcţiune a acestui acord este
    o gură de oxigen într-o perioadă în care inclusiv OMC vorbeşte deschis despre
    riscul recesiunii şi al accentuării confruntărilor pornind de la barierele
    comerciale. De aceea, Europa şi Japonia fac marea excepţie.


    Cei mai mari beneficiari sunt
    comercianții de vinuri, băuturi spirtoase, textile şi produse din piele,
    IMM-urile şi companiile din domeniul feroviar. Sectoarele cele mai sensibile,
    precum producţia de orez, sunt protejate. În schimb, produse precum vinul,
    brânzeturile, carnea de porc şi de vită, pastele, ciocolata şi biscuiţii vor fi
    scutite de taxe vamale, imediat, sau după o perioadă de tranziţie. 205 produse
    cu indicație geografică europeană vor fi protejate, pentru a sprijini
    IMM-urile, care reprezintă 78% din numărul exportatorilor către Japonia.


    Victor Boştinaru, despre impactul
    acordului asupra cetăţenilor: Pe de o parte, vom avea pe piaţa europeană
    produse japoneze la preţuri mai mici, produse recunoscute pentru calitatea lor.
    Pe de altă parte, produsele europene vor intra pe una dintre cele mai protejate
    şi mai sofisticate pieţe din lume, piaţa japoneză. Nu în ultimul rând, are o
    dimensiune strategică, pentru că este cel mai complex acord comercial prin care
    UE îşi deschide accesul spre piaţa Pacificului, piaţă care astăzi are deja
    toate elementele să fie definită ca viitoarea cea mai mare piaţă comercială a
    lumii. De aceea, UE trebuia să facă acest lucru, chiar dacă, din motive electorale, din motive de populism
    de stânga sau de dreapta, au fost şi voci care puneau în discuţie ratificarea
    şi apoi intrarea în funcţiune a acestui acord.


  • Comisia salută poziţia PE cu privire la programul InvestEU

    Comisia salută poziţia PE cu privire la programul InvestEU

    Comisia Europeană a câştigat un vot important în Parlament, pentru stabilirea poziției sale privind programul InvestEU – program propus pentru stimularea investițiilor private și publice în Europa în următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene.

    Votul marchează un pas important în direcția creării programului, care va reuni sub un singur acoperiș instrumentele financiare ale Uniunii Europene pentru investiții în blocul comunitar și ar trebui să genereze investiții de cel puțin 650 de miliarde de euro. În prezent, Comisia invită statele membre să se pună de acord rapid asupra poziției lor pentru a putea începe discuțiile între cele trei instituții.

    Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a subliniat că Europa are nevoie de mai multe investiții pentru a stimula ocuparea forței de muncă, inovarea și competențele: Prin intermediul InvestEU ducem mai departe modelul revoluționar al Planului de investiții, extinzându-l la întreaga gamă de programe de finanțare ale Uniunii Europene, facilitând accesul la finanțare și punând un accent mai mare pe politicile climatice, pe incluziunea socială și pe coeziune – a explicat comisarul. El a punctat că este important ca această dinamică demarată odată cu votul Parlamentului să fie menţinută şi că statele membre ar trebui să urmeze rapid acest exemplu.Propunerea Comisiei referitoare la InvestEU se bazează pe succesul Planului de investiții pentru Europa – Planul Juncker – care a mobilizat deja investiții de peste 371 de miliarde de euro de la lansarea sa.

    Prin furnizarea unei garanții de la bugetul Uniunii în valoare de 38 de miliarde de euro pentru a sprijini investițiile, Fondul InvestEU va mobiliza resurse publice și private pentru a stimula investițiile în întregul bloc comunitar în perioada bugetară 2021-2027.

    Preşedintele Comisiei, Jean Claude Juncker: 700.000 de IMM-uri din Europa au beneficiat de pe urma Planului de investiţii şi 750.000 de noi locuri de muncă au fost create. Cu ajutorul acestui plan, în 2020, vom fi creat un million 400.000 de locuri de muncă şi vom fi crescut PIB-ul Europei cu 1,3% – ceea ce nu este puţin lucru.Fondul InvestEU este bazat pe politici și va sprijini patru domenii principale: infrastructură sustenabilă; cercetare, inovare și digitalizare; întreprinderi mici și mijlocii și investiții sociale și competențe.Pe lângă Fondul InvestEU, programul va cuprinde și platforma de consiliere InvestEU și portalul InvestEU, pentru a putea oferi în continuare sprijin adaptat promotorilor de proiecte, dar și o rezervă ușor accesibilă de proiecte realizate pentru potențialii investitori.


  • Economia circulară şi politica de coeziune a Uniunii Europene

    Economia circulară şi politica de coeziune a Uniunii Europene

    Planul de acțiune privind
    economia circulară a fost adoptat în 2015, când a fost deja înființat cadrul
    pentru politica de coeziune pentru perioada 2014-2020. Numeroasele priorități
    și principii ale economiei circulare au reprezentat elemente-cheie ale politicii
    de coeziune, care au ca scop stimularea dezvoltării locale și regionale -
    prevenirea, reciclarea, eco-designul și măsurile similare care produc economii,
    cresc cifra de afaceri și creează locuri de muncă locale, în diverse sectoare.

    Care este legătura dintre planul de acţiune privind economia circulară şi
    politica de coeziune a Uniunii Europene, aflăm de la Julian King, membru al
    Comisiei Europene: În
    perioada 2014-2020, politica de coeziune investește în îmbunătățirea gestionării
    deșeurilor cu peste 5,5 miliarde de euro. Mai mult, investim în eficiența
    resurselor, în sprijinul IMM-urilor și în inovația apropiată de piață. Dincolo
    de finanțare, politica de coeziune oferă posibilități de consolidare a
    capacităților, de asistență tehnică, de promovare a achizițiilor publice
    ecologice și de cooperare transfrontalieră. În ceea ce privește deșeurile,
    aceasta înseamnă că investițiile se fac pe baza planurilor de gestionare a
    deșeurilor și de prevenire, precum și pe baza inovării, pe baza strategiilor de
    specializare inteligentă. Toate acestea vor merge înainte și vor continua. În
    plus, vom pune un accent mai mare pe tranziția către o economie circulară.
    Aceasta este o provocare largă, schimbarea profundă a economiilor noastre, care
    necesită, printre altele, inovare, schimbări comportamentale, îmbunătățirea
    prevenirii și gestionării deșeurilor, know-how, competențe și capacități
    administrative. Prin cadrul său integrat de politici, politica de coeziune este
    bine plasată pentru a ajuta regiunile să facă față acestei provocări. De
    asemenea, ne concentrăm atenția asupra specializării inteligente, care ajută
    regiunile să promoveze industriile emergente și noile lanțuri de valori și
    modele de afaceri – ceea ce duce, sperăm, la revoluții pentru tranziția la
    economia circulară.






  • Standardizare mai eficientă în cadrul pieței unice

    Standardizare mai eficientă în cadrul pieței unice

    Standardele actuale, de la dimensiunile
    colii A4, airbaguri și până la tehnologia 5G, care sunt, în mare parte,
    aplicate pe bază voluntară și propuse de sectoarele de resort, reduc costurile,
    promovează inovarea, asigură interoperabilitatea între diferite dispozitive și
    servicii și ajută întreprinderile să intre pe anumite piețe. UE dispune de
    standarde armonizate într-o serie întreagă de domenii, cum ar fi substanțele
    chimice, produsele pentru construcții, produsele cosmetice, siguranța
    jucăriilor, dispozitivele medicale și ambalajele. Prin măsurile prezentate,
    Comisia răspunde solicitărilor formulate de părțile interesate și acționează
    pentru a se asigura că sistemul european de standardizare răspunde provocărilor
    legate de evoluția tehnologică rapidă, de tendințele economice și modelele de
    creștere emergente, promovând în același timp sinergia cu standardele
    internaționale și globale    .

    Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru
    piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a declarat: Standardele sunt deseori privite ca niște chestiuni
    foarte tehnice. Dar ele au un impact economic foarte mare și aduc zi de zi
    beneficii pentru companiile și consumatorii de pe piața unică. De aceea
    ne angajăm să ducem la îndeplinire tot ceea ce ține de noi pentru ca
    acest sistem de standardizare să fie mai eficient, mai
    transparent. Pe scurt, transmitem un mesaj către liderii europeni care trebuie
    să dea dovadă de autoritate, de curaj în plan politic pentru a duce piața unică
    la un cu totul alt nivel, întrucât o piață unică pe deplin funcțională împreună
    cu un sistem de standardizare care funcționează în parametrii potriviți vor
    face Uniunea Europeană mai atractivă pentru partenerii săi internaționali și îi
    vor spori acesteia influența pe piața mondială.

    Comisia va continua să colaboreze cu toți partenerii
    relevanți pentru a asigura succesul neîntrerupt al standardizării europene ca
    piatră de temelie a unei piețe unice pe deplin funcționale. Standardele
    europene înlocuiesc standardele naționale, care pot fi contradictorii, în toate
    statele membre ale Uniunii și, prin urmare, facilitează accesul la piața unică
    pentru cei care le utilizează    . În acest mod, standardele contribuie la
    aprofundarea continuă a pieței unice. Prin promovarea unei alinieri strânse a
    standardelor europene cu cele internaționale, Uniunea Europeană exportă, de
    asemenea, cele mai bune practici și sporește sinergia în cadrul lanțurilor
    valorice globale. Acest lucru consolidează fluxurile comerciale și
    oportunitățile întreprinderilor europene de a-și extinde activitățile.




  • Importanţa IMM-urilor pe piaţa unică europeană

    Importanţa IMM-urilor pe piaţa unică europeană

    Comisia Europeană şi Parlamentul European consideră că este nevoie de o definiție clară și ușor de utilizat în ceea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii. În acest an, Comisia a propus un nou program de piață unică care combină toate programele, cele mai multe dintre acestea fiind, bineînțeles, legate de întreprinderile mici și mijlocii. În demersul său, Comisia se bazează şi pe succesul unor inițiative precum rețeaua Enterprise Europe și programul Erasmus pentru tinerii antreprenori. Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 99% din întreprinderile din Uniunea Europeană. Acestea oferă 90 de milioane de locuri de muncă și generează aproape patru trilioane de euro, valoare adăugată.

    Despre importanţa întreprinderilor mici şi mijocii pe piaţa unică europeană ne vorbeşte Elżbieta Bieńkowska, membru al Comisiei Europene: Credem că IMM-urile ar trebui să poată funcționa într-un mediu care să le permită într-adevăr să-și înceapă și să-și dezvolte afacerile. Poverile administrative, modificarea legislației, găsirea fondurilor – acestea sunt doar câteva din preocupările întreprinderilor mici și mijlocii. Cu cât întreprinderea este mai mică, cu atât sunt mai acentuate aceste problematici. Un element important în această discuție este, bineînțeles, cel legat de o definiţie a întreprinderilor mici şi mijlocii. În prezent are loc o evaluare aprofundată a definiției întreprinderilor mici şi mijlocii pentru a examina dacă este încă adecvată scopului în mediul de afaceri și financiar actual. Consultarea publică, pe această temă, a adunat aproape 1000 de contribuții și peste 100 de documente de poziție. Acum analizăm toate observațiile și efectuăm o evaluare specială și o evaluare a impactului.


  • Dezavantajele principiului “Primul venit, primul servit” în atragerea de fonduri europene

    Dezavantajele principiului “Primul venit, primul servit” în atragerea de fonduri europene

    Intreprinderile
    mici şi mijlocii din România întâmpină dificultăți în accesarea fondurilor
    europene. Unul din impedimente îl reprezintă accesul la informaţii.


    Sistemul
    prin care se realizează depunerea acestor proiecte europene, pe principiul
    Primul venit-Primul servit, încalcă dreptul la libera concurenţă şi egalitate
    de şanse, spune europarlamentarul Maria Grapini. Ea este o susţinătoare a
    IMM-urilor şi consideră că micii întreprinzători reprezintă motorul economiei.
    Tocmai din acest motiv, ei trebuie ajutaţi atât de autorităţile locale, de cele
    guvernamentale, dar şi de mecanismele de
    gestionare a fondurilor europene:


    Am
    reuşit în bugetul pe anul 2019 o suplimentare cu 800 de milioane de euro pentru
    IMM-uri. Aş vrea ca şi IMM-urile noastră să ajungă să ia fonduri din acest
    buget majorat.


    Urmând
    principiul Un om informat este un om puternic, la fel şi posibilitatea de
    accesare a proiectelor cu finaţare europeană este direct dependentă de
    existenţa informaţiilor, care, din păcate ajung mai greu în România, spune
    europarlamentarul Maria Grapini:


    Trebuie
    să ajungă informaţia la timp la beneficiari. Da, cine ajunge primul la
    informaţie, acolo, la acest buget european, acela beneficiază de cele mai multe
    fonduri. Din păcate, Fondul strategic de investiţie funcţionează pe principiul Primul
    venit-Primul servit. Eu m-am opus pentru nu este corect. Acum, la o analiză de
    după 3 ani de la înfiinţarea acestui Fond strategic s-a constatat că peste 400
    de miliarde de euro s-au concentrat în 5 ţări.


    La
    sfârşitul acestei veri a venit şi o veste bună. Beneficiarii de fonduri
    europene, inclusiv din România, vor parcurge proceduri mai simple pentru
    atragerea banilor UE, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene, adoptate de
    Parlamentul European. Astfel, beneficiarii și autoritățile de management se vor
    putea concentra mai mult pe rezultatele ce urmează a fi obținute și mai puțin
    pe obținerea și verificarea documentelor financiare – susține Comisia Europeană


  • Alianța Africa-Europa: stimularea investițiilor în energie durabilă în Africa

    Alianța Africa-Europa: stimularea investițiilor în energie durabilă în Africa

    O nouă inițiativă care instituie o platformă la nivel înalt reunește actori-cheie în domeniul energiei durabile din sectorul public și privat, atât din Europa, cât și din Africa. În cadrul Forumului pentru investiții în Africa, organizat de Banca Africană de Dezvoltare la Johannesburg, Uniunea Europeană și Uniunea Africană au lansat, zilele trecute, o platformă privind investițiile în energia durabilă în Africa.

    Cu doar două luni în urmă, în discursul său privind starea Uniunii Europene, președintele Comisiei Jean-Claude Juncker anunța noua Alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile. Obiectivele vizau stimularea considerabilă a investițiilor, consolidarea comerțului în Africa, crearea de locuri de muncă și investiţii în educație și în competențe. Platforma la nivel înalt, care a fost lansată zilele trecute, la Johannesburg, reprezintă o acțiune concretă în cadrul acestei alianțe, menită să stimuleze investițiile strategice și să consolideze rolul sectorului privat.

    Comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska, a subliniat, în capitala Africii de Sud, că dacă dorim într-adevăr să stimulăm investițiile în energia durabilă în Africa, avem nevoie de participarea tuturor, inclusiv a sectorului privat.

    Împreună cu Uniunea Africană, lansăm astăzi această platformă pentru a consolida parteneriatul nostru, în tranziţie către un sistem energetic sustenabil şi nepoluant. Platforma reflectă, totodată, preocupările noastre comune, ea ne va ajuta să răspundem provocărilor urgente pe care tocmai le-am menţionat: de a asigura tuturor acces modern la energie şi de a face progrese către industrializarea Africii. În acelaşi timp, acest parteneriat ne va permite să punem în discuţie schimbările climatice şi impactul acestora. Iar cel mai important lucru pentru noi, astăzi, este deblocarea mai multor investiţii private în domeniul energiei durabile. Acest lucru este esenţial pentru crearea de locuri de muncă decente şi ne va ajuta să concurăm la nivel global, să ne consolidăm poziţia pe piaţă şi să creştem sustenabilitatea energetică.

    Reunind actori în domeniul energiei din sectoarele privat și public de pe ambele continente, platforma la nivel înalt va stimula parteneriatele dintre întreprinderile europene și cele africane și va sprijini Alianța Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile. Aceasta va permite valorificarea la maximum a oportunităților legate de investițiile în energie durabilă în Africa, precum și o abordare mai adecvată a provocărilor și a principalelor obstacole care împiedică în prezent investițiile.


  • 203 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole

    203 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole

    Agenţia pentru Finanţarea Investițiilor Rurale anunță deschiderea sesiunii
    de primire a solicitărilor de finanțare a
    investiţiilor pentru procesarea produselor agricole la nivel național,
    inclusiv pentru teritoriul ITI – Delta Dunării, în perioada 3 august 2018 – 31
    ianuarie 2019.


    Fondurile nerambursabile în
    valoare totală de 203 milioane de euro
    sunt asigurate prin submăsura 4.2 Sprijin
    pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole din
    Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Pentru dezvoltarea
    şi modernizareacapacităţilor de
    procesare şi de comercializare sunt alocate 81,2 milioane de euro și
    121,8 milioane de euro pentru crearea de noi unităţi
    de procesare.


    Gabriel Gârban, șeful biroului
    de presă din cadrul AFIR, ne-a spus: Procesatorii
    au acum la dispoziție fonduri nerambursabile pentru înființarea sau
    modernizarea unităților de procesare a produselor agricole. Ne aflăm într-un
    moment în care producem foarte multe materii prime, dar acum trebuie să facem
    pasul firesc către investiții în centre de colectare, de procesare, în unități
    care pot asigura un lanț alimentar integrat. În România sunt foarte mulți
    producători agricoli cărora trebuie să le oferim posibilitatea de a-și procesa
    produsele, astfel încât să crească valoarea muncii lor. Din dorința de a veni
    în sprijinul solicitanților de fonduri, am implementat încă o simplificare a
    procesului de accesare prin semnarea unui acord de colaborare cu Agenția
    Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin care AFIR va solicita
    extrasul de carte funciară aferent
    imobilului, pe baza datelor cadastrale înscrise de către solicitant în Cererea
    de finanţare. Pot spune că suntem prima instituție care a inițiat un
    asemenea acord.





    Prin intermediul sM 4.2
    solicitanții pot obține sprijin financiar nerambursabil
    de 50% din totalul
    cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și forme asociative și de 40% pentru alte întreprinderi. Sprijinul
    acordat nu va depăși 1.000.000
    euro/ proiect pentru IMM, 1.500.000
    euro/ proiect pentru alte întreprinderi
    sau 2.500.000 euro/ proiect
    pentru forme asociative (cooperative și grupuri de producători). În cazul
    investițiilor care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de
    solicitant) finanțarea poate ajunge până la 2.500.000 euro/ proiect.