Radio România Internațional

Tag: incendiu

  • Muntenegru anunţă incendii de vegetaţie

    Muntenegru anunţă incendii de vegetaţie

    Ministerul
    Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau
    doresc să călătorească în Muntenegru că, în ultima perioadă, s-au produs mai
    multe incendii de vegetație din cauza temperaturilor foarte ridicate.
    Autoritățile muntenegrene depun toate eforturile pentru stingerea acestora în
    cel mai scurt timp și gestionarea cât mai eficientă a acestui fenomen destul de
    frecvent în perioada estivală.




    Dacă,
    în situaţia puţin probabilă, cetățenii români sunt afectaţi de situaţia din
    atenţionare, sunt rugați să o semnaleze de urgenţă și să respecte
    instrucțiunile autorităților muntenegrene care acționează la fața locului -
    Pompieri, Poliție, etc. Numere utile de telefon: 00382 122 (Poliție), 00382 123
    (Pompieri), 00 382 124 (Ambulanță).




    Pentru
    cei care tranzitează cu mijloace rutiere teritoriul muntenegrean, informații suplimentare pot fi obținute,
    permanent, 24 ore / 7 zile, de la Centrul Info Trafic, la numerele de telefon
    +38219807, +38220234999 și +38263239987.






    Cetățenii
    români, afectaţi de situaţie, pot solicita asistenţă consulară la numărul de
    telefon al Ambasadei României la Podgorica: +38220618041,
    apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al
    Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii
    Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se
    confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la
    dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la
    Podgorica: +38269871760.






    Ministerul
    Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://podgorica.mae.ro şi www.mae.ro şi
    reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la
    dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (disponibilă gratuit în App
    Store şi Google Play), care oferă informații şi sfaturi de călătorie, precum
    şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îți
    poate salva viața!.

  • Siguranţa în cluburi, o problemă nerezolvată

    Siguranţa în cluburi, o problemă nerezolvată

    La mai bine de un an de la tragedia provocată de un incendiu într-un club din Bucureşti, soldat cu 64 de morţi şi peste o sută de răniţi, care a zdruncinat societatea românească, o alta a fost pe cale să aibă loc. Pe 21 ianuarie, unul din cele mai cunoscute cluburi din capitala României, Bamboo, a ars din temelii, dar din fericire nu s-au înregistrat decese. Totuşi 44 de persoane au primit asistenţă medicală pentru intoxicaţii cu fum, hipotermie sau fracturi, dar niciunul dintre pacienţi nu a suferit arsuri. Printre răniţi se numără şi cetăţeni străini, majoritatea din Israel.



    Mai mulţi tineri care se aflau în local au povestit cum au reuşit să se salveze din incendiu. Unii au sărit un gard de doi metri pentru a scăpa din calea flăcărilor, iar alţii au sărit în lacul pe marginea căruia se afla clubul. Peste 260 de pompieri au intervenit, timp de cateva ore, pentru stingerea incendiului. Autorităţile au deschis un dosar penal pentru distrugere din culpa şi desfăşoară o anchetă pentru a stabili cauzele incendiului. Continuă audierile în acest caz dar şi cercetările la faţa locului.



    Reprezentanţii autoritatilor locale au precizat că patronii clubului nu obţinuseră autorizaţia de funcţionare şi nici pe cea de securitate la incendiu pentru localul lor şi că acestia au fost amendaţi de câteva ori pentru nerespectarea legislaţiei în vigoare. După acest incendiu au fost declanşate noi serii de controale în cluburi şi discoteci, atât în capitală cât şi în ţară. Au fost descoperite numeroase nereguli şi au fost date amenzi.



    Incendiul din cunoscutul club bucureştean a readus în atenţie problema siguranţei în imobilele unde se desfăşoară activităţi cu public numeros, rămasă încă nerezolvată în România.

  • 44 de persoane, la spital după incendiul din Clubul Bamboo

    44 de persoane, la spital după incendiul din Clubul Bamboo

    44 de persoane, la spital



    Un incendiu puternic a izbucnit, sâmbătă dimineață, la clubul Bamboo din Bucureşti. 44 de persoane au fost transportate sau au ajuns pe cont propriu la spital, doar 5 mai sunt internate.



    Niciunul dintre pacienții care mai sunt internați în spital în urma incendiului din Clubul Bamboo nu prezintă arsuri și doar o singură persoană internată la Spitalul Floreasca se află într-o situație care necesită supraveghere specială, informează sâmbătă Ministerul Sănătății. Victimele transportate la unitățile medicale au acuzat în special intoxicări cu fum, hipotermii și contuzii.



    Aproximativ 15 cetățeni israelieni au fost afectați



    Aproximativ 15 cetățeni israelieni au fost afectați de incendiul care a avut loc în clubul bucureștean Bamboo, o mare parte din aceștia fiind internați la spitale din Capitală, cu intoxicație cu fum minoră sau hipotermie, au declarat reprezentanți ai Ambasadei Israelului la București.



    Reacţia autorităţilor



    La nivelul MAI s-a activat o linie telefonică – 021 206.40.50, unde rudele celor care s-au aflat în Clubul Bamboo pot suna pentru a obține informații despre persoanele transportate la spital, informează ISU București. Peste 260 de pompieri au intervenit, timp de peste șase ore, pentru stingerea incendiului.



    Vicepremierul Sevil Shhaideh s-a aflat sâmbătă la Ministerul Afacerilor Interne unde discută cu ministrul de resort Carmen Dan și cu ministrul Sănătății, Florian Bodog, despre situația creată în urma incendiului de la Clubul Bamboo din Capitală, au declarat, pentru AGERPRES, surse oficiale. Ministrul de Interne, Carmen Dan, a declarat că s-au făcut mai multe controale în clubul Bamboo, încă din 2009, ultimul având loc în luna noiembrie anul trecut.



    Președintele Klaus Iohannis a afirmat că în ceea ce privește incendiul din clubul Bamboo se pare că regulile și legile au fost încălcate, adăugând că, până nu se va înțelege că legea e una pentru toți, societatea va fi mereu în pericol.



    Parchetul efectuează urmărirea penală privind infracțiunea de distrugere din culpă.

  • Aproape 40 de persoane la spital, după incendiul din clubul Bamboo

    Aproape 40 de persoane la spital, după incendiul din clubul Bamboo

    Aproape 40 de persoane la spital, după incendiul din clubul Bamboo



    Un incendiu puternic a izbucnit, sâmbătă dimineață, la clubul Bamboo din București. Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov, 38 de persoane au ajuns la spital în urma incendiului, dintre care 21 de victime transportate de SMURD și SABIF, iar 17 cu mijloace proprii.



    11 victime ale incendiului din Bamboo au fost depistate cu intoxicare și hipotermie până în prezent, informează reprezentanții ISU București.



    Starea de sănătate a singurului pacient intubat în urma incendiului de la clubul Bamboo a evoluat bine, acesta fiind deconectat de la aparate, a anunțat, sâmbătă dimineață, șeful DSU, Raed Arafat.



    Linie telefonică specială



    La nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-a activat o linie telefonică – 021 206.40.50, unde rudele celor care s-au aflat în Clubul Bamboo pot suna pentru a obține informații despre persoanele transportate la spital, informează ISU București.



    Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declarat sâmbătă dimineață că incendiul de la clubul Bamboo este sub control, dar că mai există câteva puncte care mocnesc, asupra cărora pompierii intervin în continuare.



    Urmărire penală in rem



    Parchetul de pe lângă Tribunalul București a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru distrugere în dosarul privind incendiul de la clubul Bamboo, a declarat, sâmbătă, purtătorul de cuvânt al instituției Alexandru Georgescu. Clubul a ars în totalitate, clădirea fiind prăbușită în cea mai mare proporție.

  • Cultura de securitate

    Cultura de securitate

    În România nu există suficientă cultură în domeniul securităţii şi prevenţiei
    dezastrelor, iar pregătirea corpului profesional care să controleze respectarea
    regulilor are lacune. Pe de altă parte, prin ignorarea unor posibile pericole,
    mulţi întreprinzători îşi riscă propriile afaceri şi pun în pericol viaţa
    oamenilor. Afirmaţiile aparţin vicepreşedintelui Asociaţiei Române pentru
    Tehnica de Securitate, Stelian Arion : Ei nu înţeleg foarte
    bine necesităţile de securitate. Conducătorul organizaţiei are o tendinţă de a încerca
    să nu facă cheltuieli în acest domeniu. Or, a nu cheltui în zona de securitate,
    tendinţă la care se pot adăuga şi neglijenţe, pot să ducă la un dezastru cum a
    fost cel de la clubul Colectiv. Acolo au fost mai multe lucruri care s-au înlănţuit
    şi s-a ajuns la un dezastru.

    Din cauza modului în care era construită
    clădirea şi a materialelor de construcţie neadecvate folosite în interior, cei
    aproximativ 400 de oameni prezenţi, pe 30 octombrie, în clubul bucureştean
    Colectiv, nu au avut prea multe şanse să se salveze de incendiul care a durat
    153 de secunde. Este concluzia
    raportului redactat de Institutul de Securitate Minieră şi Protecţie
    Antiexplozivă din Petroşani, document ce reface, secundă cu
    secundă, tragedia în urma căreia au murit 64 de persoane. Totul
    a pornit de la spectacolul pirotehnic care ar fi trebuit să anime concertul
    trupei rock ‘Goodbye to Gravity’ !

    Specialiştii de la Institutul de la
    Petroşani au stabilit că artificiile au ars 15 secunde, suficient pentru ca o
    scânteie să sară pe un stâlp îmbrăcat în burete de antifonare. Flăcările au
    urcat pe tavan, la secunda 24 ele întinzându-se pe întreg plafonul, alimentate
    de instalaţia de ventilaţie. La secunda 41 sistemele de aerisire s-au blocat
    din cauza fumului şi tot atunci s-a deschis prima din cele două uşi ale
    clubului. 10 secunde mai târziu, un mix de gaze inflamabile a coborât de pe
    tavan, în zona publicului. În numai 72 de secunde tot clubul a fost cuprins de
    un fum negru şi galben albui, iar în 105 secunde flacările au coborât la numai
    1 metru de pardoseală, adică foarte aproape de oamenii care mai rămăseseră în
    interior. Abia la secunda 113 flăcările şi fumul au început să fie evacuate
    natural ca urmare a deschiderii celor două uşi, iar la secunda 153 incendiul a
    început să se autostingă.

    Aceste concluzii tehnice reprezintă una dintre cele
    mai importate probe din dosarul în care patronii clubului Colectiv şi
    tehnicienii care au montat artificiile sunt cercetaţi pentru ucidere din culpă. Cei trei nu sunt, însă, singurii inculpaţi!
    Procurorii militari de la DNA au deschis un dosar penal şi au pus sub acuzare
    şi doi angajaţi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru modul în
    care a fost autorizat clubul, dar şi pentru controalele care s-ar fi impus la
    Colectiv, dar au lipsit. În acelaşi dosar, fostul primar şi două angajate de la
    Primăria din sectorul unde se află clubul sunt acuzaţi de abuz, respectiv
    complicitate la abuz în serviciu.

  • Jurnal românesc – 1.01.2016

    Jurnal românesc – 1.01.2016

    Ministerul Afacerilor externe precizează că niciun român nu se află printre victimele incendiului din Dubai, produs în cursul zilei de 31 decembrie într-un hotel situat în centrul oraşului. Consulatul General al României la Dubai a luat in cel mai scurt timp legatura cu autoritatile locale în vederea verificării existentei cetăţenilor români. Totodată, MAE arată că la nivelul Consulatului General al României la Dubai şi al Ambasadei României la Abu Dhabi nu a fost primită nicio cerere de asistenţă consulară în legătură cu acest caz. Oficiul consular român continuă monitorizarea cazului, se află în legatură permanentă cu autorităţile locale competente, fiind pregătit să acorde asistenţă consulară, dacă situaţia o va impune, adaugă Ministerul de Externe.




    Guvernul a decis, de curand printr-o Ordonantă de Urgentă, prorogarea cu un an a unor termene prevăzute de Legea nr. 165/ 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Potrivit actului normativ, se amână până la data de 1 ianuarie 2017 termenul până la care comisiile locale si judetene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucuresti au obligatia de a solutiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie si de a elibera titlurile de proprietate.Initial, comisiile de fond funciar aveau obligatia să solutioneze cererile de retrocedare a terenurilor confiscate de regimul comunist până la 1 ianuarie 2016.




    Departamentul Politici pentru Relatia cu Românii de Pretutindeni a publicat pe 31 decembrie lista tuturor proiectelor finantate în anul 2015. Informatiile sunt disponibile pe site-ul Departamentului, la sectiunea Articole. Această măsură vine ca urmare a angajamentului asumat de ministrul delegat pentru relatiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, de a transparentiza procedurile de acordare a fondurilor nerambursabile destinate păstrării si promovării identitătii românesti în afara granitelor.




    O aplicaţie pentru telefoanele mobile cu informaţii despre situaţia de la punctele de trecere a frontierei – timpi de aşteptare, rute ocolitoare, a fost lansată la finele lunii decembrie, se arata intr-un comunicat al Ministerului de Interne. Potrivit comunicatului citat, aplicaţia este funcţională şi poate fi accesată de pe orice calculator sau terminal mobil, smartphone sau tabletă, cu acces la internet. Aplicaţia foloseşte modulul de navigaţie furnizat de Google Maps putându-se configura traseul către un anumit punct de trecere a frontierei ce înregistrează valori de trafic scăzute. Timpii de aşteptare din punctele de frontieră sunt actualizaţi in permanenta, pe aplicaţie apărând astfel trasee de culoare verde — acolo unde timpii de aşteptare sunt de până în 20 de minute, de culoare galbenă — unde timpii sunt între 20 şi 60 de minute şi culoare roşie – unde timpii de aşteptare sunt de peste 60 de minute. Astfel, cei care folosesc aplicaţia pot avea reprezentarea celui mai bun traseu pentru a tranzita punctele de trecere a frontierei României, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire din ţară.




    Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca anunta la 1 ianuarie 2016 ca Românii au la dispozitie, prin intermediul retelei EURES România, 2.269 de locuri de muncă vacante în Spatiul Economic European cele mai multe joburi fiind oferite de angajatorii din Spania, urmati de angajatorii din Portugalia, Danemarca si Marea Britanie.

  • Învăţămintele unei tragedii

    Învăţămintele unei tragedii

    30 octombrie 2015 este una din acele zile pe care România nu le va
    uita. Ceea ce pentru mulţi tineri ar fi trebuit să fie o seară de week-end
    plăcută, la un concert rock, s-a transformat în cea mai neagră zi a vieţii lor.
    Pentru câteva zeci dintre ei, în ultima. Pentru alte zeci, prima dintr-o altă
    etapă a vieţii, o viaţă marcată de intervenţii medicale complicate şi
    imprevizibile, de suferintă fizică, dar şi psihică, provocată de clipele de
    coşmar trăite în clubul bucureştean Colectiv, unde un incendiu a schimbat în
    doar câteva minute destinul a sute de oameni. Tragedia a dezvăluit numeroase şi
    grave lacune de ordin administrativ, legislativ, normativ. Ea a provocat emoţie, solidaritate cu victimele şi revoltă împotriva
    celor consideraţi vinovaţi.

    Autorităţile au
    început să facă verificări în toate localurile din România. Abia 10% dintre
    acestea respectă legea întocmai, spun experţii, care avertizează că în Centrul
    Vechi din Bucureşti, de exemplu, la un cutremur ar muri mii de oameni. Ordinul
    Arhitecţilor din România trage un semnal de alarmă – incendiul de la club
    Colectiv a evidenţiat nereguli şi erori grave în procesul de autorizare şi
    verificare a construcţiilor privind siguranţa la incendiu şi nu numai.

    Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, explică
    într-un interviu pentru Radio România că, din punct de vedere al arhitecturii
    în marile oraşe, România stă prost din mai multe motive: Unul
    dintre ele ţine de cadrul legal în care se desfăşoară activitatea în
    construcţii. Şi România este tributară unui sistem de gândire pe care nu l-am
    depăşit încă, care nu pune accent pe elementele soft, să spunem, sau mai greu
    de apreciat şi de măsurat, cum este calitatea holistică a arhitecturii şi care
    consideră că ceea ce este fundamental este să nu îţi cadă în cap la cutremur,
    să nu te omoare în timp ce o utilizezi şi să aibă stratul de polistiren
    suficient de gros ca să nu pierzi energie termică şi cam atât. Deci, avem un
    sistem rudimentar, dezechilibrat, de legi care guvernează acest sector. A doua
    mare problemă este felul în care legile, aşa cum sunt ele – care, evident, au
    şi părţi bune şi logic construite, dar dificil de aplicat – sunt respectate. Şi
    România este în situaţia în care se ciocneşte foarte frecvent de blocaje în
    control, inspecţie în control şi toate măsurile ulterioare de, ştiu eu,
    contravenţii şi tot ce mai urmează, în momentul în care legea nu se respectă.
    Şi chestiunea asta a învăţat-o foarte bine toată lumea – că poţi să faci
    construcţii sau să deviezi de la ceea ce s-a autorizat, că tot nu se întâmplă
    mare lucru. Şi ăsta este un dezastru. A treia problemă este legată de educaţie
    şi aici sunt două segmente – educaţia noastră, a celor care profesăm şi care şi
    ea este pusă sub o anumită presiune a degradării sau a pierderii eficienţei şi
    coerenţei. Cealaltă este educaţia generală – adică nu poţi avea într-o ţară o
    arhitectură bună dacă nu ai clienţi buni. Şi un client bun înseamnă cineva care
    înţelege suficient de bine nevoia de calitate a spaţiului, deci nevoia de
    arhitectură şi nu se comportă ca în România, în care prima dorinţă sau
    încercare a oricărui client, să spunem, obişnuit, este de a-şi reduce
    costurile, renunţând la proiect.

    Banii au fost şi motivul pentru care
    patronii de la Colectiv au ales un material ieftin şi impropriu pentru
    antifonarea clubului – un burete care s-a aprins instantaneu de la artificiile
    folosite ca efecte pirotehnice, incendiul extinzându-se cu repeziciune, iar un
    fum dens încărcat de numeroase gaze toxice a provocat arsuri interne deosebit
    de grave.

    Între timp, legea privind autorizarea cluburilor, care se afla deja
    în proces de schimbare, a fost înăsprită – amenzile au fost sporite
    considerabil, proprietarii
    care nu respectă regulile pot fi acuzaţi de infracţiuni penale, iar localurile
    închise.

    Societatea civilă s-a mobilizat, pe de altă parte, exemplar. Zeci de mii
    de persoane au aprins lumânări şi au depus flori în memoria victimelor, au
    organizat marşuri ale tăcerii în semn de solidaritate cu apropiaţii şi rudele
    acestora şi tot în semn de solidaritate mii de oameni au simţit nevoia să se
    alăture cumva şi să ajute. Mii de oameni s-au dus să doneze sânge. Directorul
    Centrului de Transfuzii Bucureşti, Doina Goşa: Este o
    mobilizare impresionantă, eu, sincer, nu am mai trăit aşa ceva până acum. Toată
    lumea vrea să doneze, toată lumea vrea să ajute cumva. Oamenii au fost extrem
    de sensibili la această tragedie … Şi faptul că au fost tineri, majoritatea
    dintre ei au fost tineri, atât de tineri, şi au murit sau au suferit arsuri
    îngrozitoare. Pentru că ştim cu toţii, cea mai mare durere posibilă fizică este
    durerea dată de arsuri. Am văzut pe toate posturile că medicii care au acordat
    primul ajutor, medicii care sunt căliţi şi care ei asta fac, salvează oameni în
    situaţii limită, deci ei sunt obişnuiţi, practic, cu tot felul de pacienţi
    grav, din accidente rutiere, din tot felul de traume, şi, cu toate astea,
    medicii au suferit şi ei pentru aceşti tineri.

    Tragedia
    a scos în stradă zeci de mii de oameni în Bucureşti, în alte oraşe din ţară,
    dar şi din străinătate, care au cerut reformarea întregii clase politice. În
    urma protestelor, guvernul Victor Ponta a demisionat.

  • Retrospectiva săptămânii 1.11 – 7.11.2015

    Retrospectiva săptămânii 1.11 – 7.11.2015

    Tragedie
    într-un club bucureştean



    Zeci de tineri au
    murit şi aproape două sute de persoane au fost rănite în incendiul produs în
    urmă cu o săptămână într-un club bucureştean. Organizat într-un spaţiu
    impropriu, concertul trupei rock Goodbye to Gravity s-a sfârşit tragic odată cu aprinderea accidentală a
    materialului cu care era antifonat un stâlp de susţinere, incendiul
    propagându-se apoi cu repeziciune la plafonul clubului. Sute de oameni – de
    cinci ori mai mulţi decât ar fi avut dreptul clubul să primească, potrivit
    actelor de funcţionare pe care le deţineau – au fost prinşi sub bucăţile
    incandescente de material desprinse din tavan. Fumul gros şi combinaţia de gaze
    toxice rezultate din arderea buretelui de antifonare, care nu corespundea
    standardelor, alături de numărul insuficient de căi de evacuare au transformat
    clubul, aflat la demisolul unei clădiri, într-o capcană a morţii din care doar
    puţini au scăpat neatinşi. Un număr impresionant de echipe de intervenţie a
    fost mobilizat, acestea fiind ajutate de trecători, de asistentele de la o
    maternitate aflată în apropiere, dar şi de persoane care se aflaseră la concert
    dar care reuşiseră să iasă din club. Victimele, cele mai multe resuscitate pe
    caldarâm în faţa clubului, au fost repartizate la mai multe spitale, iar
    părinţii au început să-şi caute cu disperare copiii care se aflaseră la
    concert. Între aceştia şi minori, deşi legea nu le permite accesul în astfel de
    cluburi. Încă de la primele declaraţii de presă, secretarul de stat în
    ministerul de Interne, Raed Arafat, care a gestionat situaţia alături de
    ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a subliniat că nu exista avizul
    pompierilor pentru clubul în care s-a produs dezastrul. Tragedia a şocat
    întreaga societate românească, dar şi comunitatea internaţională care a
    transmis mesaje de condoleanţe şi şi-a oferit sprijinul pentru salvarea
    răniţilor.


    Măsuri după
    tragedie, pe fondul anchetelor aflate în derulare


    Tragedia a scos
    în evidenţă lacune legislative şi a ridicat serioase semne de întrebare asupra
    modului în care sunt acordate autorizaţiile de funcţionare. Preşedintele Klaus
    Iohannis le-a cerut autorităţilor responsabile ca ancheta să se desfăşoare cu
    maximă eficienţă, fermitate şi celeritate în aplicarea legii. Şeful statului a
    solicitat, de asemenea, autorităţilor competente măsurile necesare pentru ca
    astfel de evenimente tragice să nu se mai repete. Klaus Iohannis: Nu mai avem
    voie să tolerăm incompetenţa unor autorităţi, ineficienţa unor instituţii, nu
    mai putem lăsa corupţia să se întindă până ucide. Trebuie să ne asumăm fiecare,
    pe deplin, rolul de cetăţeni activi şi implicaţi, care ştiu să acţioneze
    împreună pentru că le pasă de societatea şi ţara în care trăiesc.     În paralel cu eforturile pentru salvarea răniţilor, autorităţile s-au mobilizat
    pentru a remedia deficienţele scoase la iveală de această dramă. Inspectorii au
    început ample controale la restaurante, cluburi, discoteci, cinematografe,
    baruri sau mall-uri în care se organizează evenimente, pentru a vedea dacă respectă
    condiţiile legale de funcţionare. Acţiunile de control au un caracter
    preventiv, fiind verificate documentele de funcţionare şi avizele pentru
    spectacole cu materiale pirotehnice şi inflamabile. Legislaţia privind
    funcţionarea unor astfel de localuri, care se afla deja în proces de schimbare,
    a fost înăsprită, amenzile au fost sporite considerabil, proprietarii de
    cluburi care nu respectă regulile pot fi acuzaţi de infracţiuni penale, iar
    localurile închise.



    Demisia
    guvernului, sub presiunea amplelor proteste


    Profund marcată de pierderea de vieţi nevinovate din cauza
    corupţiei, societatea românească s-a mobilizat într-un efort umanitar fără
    precedent, a organizat un marş al tăcerii într-una dintre cele trei zile de
    doliu decretate, iar apoi, marţi seară, a ieşit în stradă într-un amplu miting
    paşnic în cadrul căruia peste 20 de mii de oameni au cerut, la Bucureşti,
    demisia premierului Victor Ponta, demisia ministrului de Interne, vicepremierul
    Gabriel Oprea, şi demisia primarului unuia dintre sectoarele Capitalei,
    Cristian Popescu Piedone – consideraţi exponenţi ai unei clase politice
    vinovate de tragedia din club. Protestul nu a rămas fără efecte. Primul-ministru a depus mandatul său şi implicit al
    întregului cabinet, gest urmat la scurt timp de unul similar al edilului
    sectorului în care a avut loc incendiul. Zecile de mii de protestatari
    antisistem, în Bucureşti dar şi în mari oraşe din România sau din diaspora, au
    revenit însă în stradă şi în zilele următoare, spunând că o vor face până când
    întreaga clasă politică va fi reformată. Paleta cererilor este foarte
    diversificată, dominante fiind, însă, scandările antisistem – Toate partidele, aceeaşi
    mizerie. Şeful statului l-a desemnat pe
    ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, să asigure interimatul până când va decide, în urma consultărilor cu
    partidele parlamentare, dar şi, în premieră, cu reprezentanţi ai societăţii
    civile, cine va forma viitorul executiv român. PSD – numărul unu în coaliţia de
    guvernământ – se pronunţă pentru stabilirea unui pachet de obiective economice,
    sociale şi politice de atins în perioada imediat următoare, obiective care să
    răspundă marilor întrebări care vin din societate. Din opoziţie, principalul
    partid, PNL, crede că cea mai bună soluţie ar fi cea a anticipatelor.

  • Tragedie şi schimbare

    Tragedie şi schimbare

    La
    Bucureşti, disperarea, durerea şi groaza s-au transformat în furie. Iar furia
    antrenează schimbări pe care foarte mulţi şi le doreau, dar puţini îndrăzneau
    să le creadă posibile. După incendiul de vinerea trecută, din clubul de noapte,
    în care peste 30 de oameni au murit şi aproape 150 au fost răniţi, românii au
    respectat exemplar cele trei zile de doliu naţional.

    De marţi, însă, ţara a
    coborât în stradă, iar Puterea s-a cutremurat. Spontane, convocate pe reţelele
    de socializare, fără lideri consacraţi, fără să aştepte autorizaţii de la
    administraţie, marşurile de protest au adunat, seară de seară, zeci de mii de
    oameni, atât în Capitală, cât şi în marile oraşe din provincie. Tineri cei mai
    mulţi, manifestanţii au exprimat zgomotos, tăios, sarcastic, dar non-violent,
    revolta cetăţenilor faţă de o clasă politică pe care o percep cinică,
    incapabilă şi coruptă. Corupţia ucide! – acesta e leit-motivul scandărilor care
    pun sub acuzare, deopotrivă, administraţia centrală şi locală.

    Miercuri,
    premierul social-democrat Victor Ponta, urmărit penal, încă din vară, pentru
    fapte de corupţie, şi întregul său Cabinet tripartit şi-au depus mandatele. Tot
    miercuri, a demisionat şi edilul local Cristian Popescu-Piedone, a cărui
    primărie de sector a eliberat avizele de funcţionare pentru clubul groazei.

    De
    joi, reprezentanţii partidelor parlamentare se perindă la Preşedinţie, pentru
    consultări cu şeful statului, Klaus Iohannis, privind desemnarea unui nou
    prim-ministru. Descumpăniţi de vehemenţa străzii, politicienii n-au făcut,
    deocamdată, propuneri nominale, fiindcă şefia Guvernului e, în acest moment, un
    cartof fierbinte pentru oricare dintre ei. Interimatul şi l-a asumat ministrul
    Educaţiei, Sorin Câmpeanu, dar nimeni nu crede în longevitatea lui în funcţie.
    Numărul unu în coaliţia guvernamentală, PSD, pledează pentru menţinerea
    formulei tripartite, alături de UNPR şi ALDE, fiindcă, spun social-democraţii,
    e nevoie de instalarea cât mai rapidă a unui Executiv care să pregătească
    bugetul de stat pentru anul viitor şi să administreze ţara peste iarnă.

    Din
    opoziţie, PNL şi UDMR cer dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri
    anticipate, care să reseteze jocul politic şi să-i relegitimeze pe deputaţi şi
    senatori.

    Ideea anticipatelor e mai aproape de ce-şi doreşte strada. Ăsta e
    momentul/ Jos cu
    Parlamentul! sau Toate partidele/ Aceeaşi mizerie! – sunt doar două dintre
    scandările mulţimii, ale cărei exigenţe sporesc de la o zi la
    alta. Somaţii de demisie le-au fost adresate şi altor figuri publice: Avocatul
    Poporulului, Victor Ciorbea, Partriahul ortodox, Daniel, ori preşedintele
    Iohannis însuşi. Alţi protestatari diagnostichează în această criză însuşi
    falimentul Republicii şi cer restaurarea Monarhiei. Departe de a cânta pe o
    singură voce, strada exprimă, zilele acestea, mai toate tensiunile din
    societatea românească.

  • Evoluţii după demisia guvernului de la Bucureşti

    Evoluţii după demisia guvernului de la Bucureşti

    Demisia
    premierului social-democrat Victor Ponta echivalează cu ieşirea din scenă a
    unuia dintre cele mai controversate personaje ale politicii româneşti.

    În
    primăvara lui 2012, el se instala în fruntea Executivului drept cel mai tânăr
    premier al României postcomuniste. Născut în 1972, Ponta era, în propria-i
    prezentare, exponentul unei generaţii neatinse de tarele morale ale sistemului
    comunist şi suscita oarecare simpatie şi încredere chiar printre cei care nu agreaseră
    niciodată stânga. Procuror, a fost cooptat în politică, în primii ani 2000, de
    liderul PSD din epocă, premierul Adrian Năstase, ulterior condamnat şi
    întemniţat pentru corupţie.

    La scurt timp după învestirea lui Ponta, a izbucnit
    scandalul tezei sale de doctorat, despre care specialiştii spun că e un
    plagiat. Sub acuzaţii similare, un preşedinte al Ungariei şi un ministru al
    Apărării din Germania demisionaseră. Ponta n-a făcut-o. N-a plecat nici după ce
    cumnatul său a fost arestat, într-un dosar de corupţie, nici după dezastrul
    organizării în diaspora a alegerilor prezindenţiale de acum un an, nici după
    ce-a pierdut scrutinul şi nici măcar după ce, în vară, DNA l-a acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată,
    complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.
    Cel mai tânăr premier devenea şi cel dintâi şef de Guvern al României
    post-comuniste urmărit penal în timpul exercitării mandatului.

    Ponta a
    demisionat abia după ce, marţi seară, zeci de mii de oameni au denunţat, în
    stradă, corupţia administraţiei centrale şi locale, pe fondul uriaşei emoţii
    colective provocate de incendiul dintr-un club de noapte, în care peste 30 de
    oameni au murit şi aproape 150 au fost răniţi. Tardivă demisie, a apreciat
    preşedintele Klaus Iohannis, înainte de a anunţa declanşarea consultărilor cu
    partidele parlamentare în vederea desemnării unui nou premier.

    Din opoziţie,
    copreşedintele PNL Alina Gorghiu pledează pentru un scrutin legislativ
    anticipat: Credem că astăzi cel mai rezonabil lucru, cel mai echilibrat şi cel
    care vine în aşteptarea solicitărilor societăţii civile nu este altceva decât
    soluţia alegerilor anticipate printr-un acord politic.

    Coaliţia
    PSD-UNPR-ALDE, care a susţinut Guvernul demisionar, spun, însă, că anticipatele
    ar însemna o criză prelungită. Liderul PSD, Liviu Dragnea: Nu
    agreăm propunerea PNL de a se organiza alegeri anticipate, pentru că ar însemna
    ca începând de astăzi, câteva luni de zile, să fie un guvern instabil, cu un
    premier interimar, în condiţiile în care trebuie adoptată legea bugetului, în
    condiţiile în care vine iarna şi un guvern instabil nu poate ţine toate
    lucrurile sub control.

    Consultările şi rezultatul acestora vor fi,
    avertizează la unison analiştii, un test major pentru o clasă politică grav
    decredibilizată. Paşnică, dar vehementă în stradă, societatea civilă devine de
    la zi la zi mai exigentă.

  • Premierul Ponta demisionează

    Premierul Ponta demisionează

    Premierul social-democrat al României, Victor
    Ponta, şi-a dat demisia. Acuzat de corupţie, el era sub presiune de mai multe
    luni. Însuşi şeful statului, Klaus Iohannis, precum şi opoziţia îi ceruseră în
    mod repetat să îşi depună mandatul.

    Au făcut-o, aseară, şi aproximativ 25 de
    mii de români, care după trei zile de doliu naţional şi un marş al
    tăcerii în memoria victimelor tragediei de
    vineri seara, din clubul Colectiv, au ieşit,
    din nou, în stradă pentru a-şi exprima, de
    această dată, revolta.

    Până târziu în noapte, o mulţime eterogenă formată din adolescenţi, tineri, familii cu copii mici şi
    oameni în vârstă au mărşăluit pe străzile Bucureştiului, animaţi de acelaşi gând: corupţia este duşmanul comun,
    iar schimbarea trebuie să aibă loc fără întârziere. Ei au cerut, pe lângă demisia lui Victor
    Ponta şi pe cele ale ministrului de interne Gabriel Oprea şi a lui Cristian
    Popescu Piedone, primarul sectorului 4, unde a avut loc incendiul devastator.
    ‘Ponta demisia’, ‘Oprea demisia’, ‘Criminalii’, ‘Corupţia ucide’ – au strigat
    manifestanţii adunaţi, succesiv, în Piaţa Universităţii, loc emblematic al
    Bucureştiului, în faţa sediilor Guvernului, ministerului de Interne,
    Parlamentului şi al primăriei sectorului 4.

    Alături de steaguri naţionale, protestatarii au agitat pancarte pe care
    se mai putea citi România fără ei, Corupţia, indiferenţa şi
    lăcomia ucid toată România, Politicieni, toţi sunteţi vinovaţi de
    masacrarea României, Nu plecăm până nu plecaţi, Să vă
    fie frică, poporul se ridică, N-aveţi coloană, decât
    oficială, Voi daţi afară tinerii din ţară, Ultima
    soluţie, înc-o revoluţie.

    Nu
    e ok ce se întâmplă în ţara noastră şi trebuie făcută o schimbare./ Mi se pare că ţara o ia din ce în ce mai rău, nu se respectă regulile
    … Cred că e singura şansă să schimbăm ceva, să ieşim toţi în stradă şi să ne
    cerem drepturile./ E prea urât ce se întâmplă şi se
    plăteşte prea mult…eu, cel puţin, vreau să rămân în ţară, am lucrat afară,
    vreau să rămân în România, o iubesc şi îmi doresc un viitor mai bun, îmi doresc
    un viitor normal.

    Furioşi după
    unul din cele mai grave dezastre din Bucureşti din ultimele decenii – incendiul
    de la Colectiv – protestatarii spuneau că s-au săturat de corupţia şi indiferenţa din rândul
    autorităţilor, care au condus la o asemenea tragedie. Responsabilii politici -
    au întărit ei – trebuie să înţeleagă că interesul public este cel care contează,
    nu cel personal.

    Proteste,
    marşuri sau comemorări au avut loc, marţi seara, şi în numeroase alte oraşe din
    ţară.

    Impresionat de amploarea lor, preşedintele României,
    Klaus Iohannis, aprecia că politicienii nu pot ignora acest sentiment de revoltă,
    prin care oamenii cer să le fie
    respectate condiţia şi demnitatea. Iar al treilea om din Stat, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, afirma că
    a venit momentul ca întreaga clasă politică românească să înţeleagă că nu mai
    merge cu jumătăţi de măsură. Regulile nu mai trebuie aplicate discreţionar, iar
    legile nu mai trebuie acoperite de corupţie şi şpăgi

  • Bilanţul victimelor incendiului de la “Colectiv” a ajuns la 31 de morţi

    Bilanţul victimelor incendiului de la “Colectiv” a ajuns la 31 de morţi

    Un pacient rănit în incendiul de la clubul ”Colectiv” care era internat la Spitalul de Arşi din Capitală a decedat – transmite reporterul Radio România Actualităţi Ramona Alexandrescu. Astfel, bilanţul victimelor a ajuns la 31 de morţi.



    10 răniţi în incendiul din clubul Colectiv, aflaţi în spitale din Capitală, au fost luni externaţi, anunţat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Potrivit acestuia, mai sunt internaţi în spitalele din Capitală 135 de răniţi, în jur de 90 de persoane fiind în stare gravă.



    Ambasadele de la Bucureşti ale mai multor state au coborât steagul în bernă în memoria victimelor tragediei din Colectiv. Mai mulţi cetăţeni străini se află printre victimele incendiului produs, vineri, în clubul bucureştean Colectiv. Potrivit informaţiilor actuale difuzate în presă, este vorba de doi spanioli, un german, o italiancă şi un turc.



    Pe de altă parte, cei 3 patroni ai clubului “Colectiv” au fost puşi sub acuzare pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă.

  • Persoanele decedate în clubul Colectiv, intoxicate cu fum şi gaze toxice

    Persoanele decedate în clubul Colectiv, intoxicate cu fum şi gaze toxice

    14 dintre cei 28 de pacienţi răniţi în urma incendiului de la clubul Colectiv care se află la Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi vor fi operaţi pe parcursul zilei de luni, a declarat directorul medical Cristian Niţescu. 13 răniţi internaţi la Spitalul Universitar se află la Secţia de terapie intensivă, 9 dintre aceştia sunt în continuare în stare critică, iar 5 pacienţi au fost externaţi, a anunţat, luni, directorul medical al instituţiei, Dragoş Daviţoiu.



    Un număr de 137 de răniţi în urma incendiului care a izbucnit vineri seară în clubul Colectiv se aflau internaţi luni la prânz în spitalele bucureştene. 30 de persoane au murit. Persoanele decedate în urma incendiului izbucnit vineri seară în clubul Colectiv au fost intoxicate cu fum şi gaze toxice, sunt concluziile raportului medicilor legişti în urma autopsiilor făcute în ultimele zile.

  • Măsuri în urma incendiului din clubul bucureştean

    Măsuri în urma incendiului din clubul bucureştean

    Preşedintele Klaus Iohannis le-a cerut autorităţilor responsabile ca ancheta în cazul recentei tragedii de la clubul bucureştean, soldate cu un număr impresionant de victime, să se desfăşoare cu maximă eficienţă, fermitate şi celeritate în aplicarea legii. Şeful statului a solicitat, de asemenea, autorităţilor competente măsurile necesare pentru ca astfel de evenimente tragice să nu se mai repete.



    Klaus Iohannis: Nu mai avem voie să tolerăm incompetenţa unor autorităţi, ineficienţa unor instituţii, nu mai putem lăsa corupţia să se întindă până ucide. Trebuie să ne asumăm fiecare, pe deplin, rolul de cetăţeni activi şi implicaţi, care ştiu să acţioneze împreună pentru că le pasă de societatea şi ţara în care trăiesc.”



    Premierul Victor Ponta a solicitat în cel mai scurt timp un plan de controale şi măsuri în toate localurile din ţară, pentru prevenirea unor astfel de situaţii în viitor. Inspectorii au început deja ample controale la restaurante, cluburi, discoteci, cinematografe, baruri sau mall-uri în care se organizează evenimente, pentru a vedea dacă respectă condiţiile legale de funcţionare. Acţiunile de control au un caracter preventiv, sunt verificate documentele de funcţionare şi avizele pentru spectacole cu materiale pirotehnice şi inflamabile.



    Măsurile au fost dispuse în condiţiile în care tragedia fără precedent de la Clubul Colectiv ridică multe semne de întrebare în privinţa modului în care autorităţile permit unor astfel de localuri să funcţioneze. După părerea martorilor la dezastru, antifonarea pereţilor nu s-ar fi făcut cu materiale cu proprietăţi ignifuge şi nu a fost nimeni care să organizeze evacuarea, aşa cum prevede legea.


    Cristian Şoricuţ, specialist avizat în domeniu, a precizat pentru Radio România: Prima măsură se referă la partea constructivă. Trebuie să fie realizată din materiale ignifuge, cu căi de acces, şi pleacă chiar din autorizaţia de construcţie sau de modernizare. Al doilea rând de măsuri se referă, după părerea mea, la cele organizatorice. Şi în al treilea rând este vorba de măsuri pe linie de securitate la incendii. Aici putem discuta de la trape de evacuare a fumului, putem discuta de instalaţii de detecţie şi alarmare, de instalaţii de stingere.”



    Legislaţia privind prevenirea incendiilor va fi înăsprită. Secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, a precizat că aceasta era deja în curs de schimbare şi că mai sunt necesare doar câteva acte pentru a putea fi aplicată. El a explicat ca amenzile nu sunt suficiente pentru a-i convinge pe proprietarii de cluburi să ia toate măsurile necesare şi că, în viitor, cei care nu vor fi în regulă vor putea fi chiar acuzaţi de infracţiuni penale, iar localurile închise.

  • 30 de persoane au decedat, 90 sunt grav rănite

    30 de persoane au decedat, 90 sunt grav rănite

    O tânără în vârstă de 26 de ani, rănită în incendiul de la clubul Colectiv, a decedat duminică după-amiază, anunță Agerpres. A fost al treilea deces înregistrat duminică, în spitalele bucureștene, numărul morților ajungând la 30 de persoane, în urma tragicul eveniment de vineri noapte.



    Autoritățile se așteaptă ca numărul deceselor să crească în zilele următoare, deoarece aproximativ 90 de răniți se află în stare gravă și foarte gravă, după cum a anunțat Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne: “Sunt 90 în stare gravă și critică. Este posibil încă să se dubleze numărul actual al deceselor, adică să mai avem încă vreo 20 de decese în următoarea perioadă. Aceasta este o cifră care este foarte orientativă, asta nu înseamnă că așa va fi”.



    De duminică seara va fi la București și o echipă de medici din Franța, experți în tratarea arsurilor, după cum a anunțat ambasadorul Franței la București, François Saint-Paul. Oficialul francez a adresat, la rândul său, condoleanțe familiilor afectate de incendiul de vineri seară: “Îmi amintesc solidaritatea României când am avut loc atentatul la Charlie Hebdo și aș vrea să demonstrez azi solidaritatea noastră. Am fost frapat și am admirat ce au făcut cei de la SMURD, medicii și polițiștii și toată lumea mobilizată”, a declarat François Saint-Paul.



    Duminică, peste 10.000 de oameni au participat la un marș al tăcerii, organizat la București. Manifestanții au pornit din centrul Capitalei către locul unde s-a întâmplat tragedia. Aici, au depus flori și au aprins lumânări în memoria tinerilor uciși de incendiul de la clubul Colectiv. Președintele Klaus Iohannis le-a solicitat românilor, într-un mesaj video postat, duminică, pe pagina sa de Facebook, să fie solidari și să ceară autorităților să fie responsabile astfel încât tragedii precum cea de vineri seara să nu se mai întâmple: Nu mai avem voie să tolerăm incompetența unor autorități, ineficiența unor instituții, nu mai putem lăsa corupția să se întindă până ucide”.