Radio România Internațional

Tag: incendiu

  • Incendiul de vegetație se extinde în provincia Malaga

    Incendiul de vegetație se extinde în provincia Malaga

    În continuarea atenţionării de călătorie emise în data de 10 septembrie 2021 cu privire la existenţa unui incendiu activ de vegetaţie forestieră în provincia Malaga, Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Regatul Spaniei, Comunitatea Autonomă Andaluzia, că incendiul s-a extins, afectând la acest moment o suprafaţă de 7.700 de hectare (oraşele Jubrique, Genaguacil, Estepona, Benahavis, Farajan, Pujerra, Alpandeire y Juzcar, precum şi în urbanizările Forejil y Montemayor). Potrivit informaţiilor comunicate de autorităţile spaniole, au fost evacuate aproximativ 2.700 de persoane.





    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să consulte în permanenţă informaţiile comunicate de autorităţile spaniole în acest sens şi să respecte instrucţiunile şi avertismentele acestora. În caz de urgenţă, cetăţenii români care se află în zonele afectate pot contacta autorităţile spaniole competente, apelând telefonul de urgenţă 112.





    De asemenea, cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Secţiei Consulare ale Ambasadei Românei la Madrid: +34917344004 şi ale Consulatului General al României la Sevilla la: +34954233243, +34954230947, +34954624053, +34954624070, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.





    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor web http://www.aemet.es/es/eltiempo/prediccion/avisos, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.



  • MAE: Incendii puternice în insula Kefalonia

    MAE: Incendii puternice în insula Kefalonia

    Autoritățile elene au emis o avertizare pentru insula Kefalonia, din cauza unui incendiu puternic, activ în perimetrul localităților Pastra, Kremmidi, Markopoulo, Katelios și Kato Katelios, informează Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat de presă.

    Conform unei atenţionări de călătorie transmise de Ministerul Afacerilor Externe, cetăţenilor români aflaţi în tranzit sau în scop turistic în Republica Elenă li se recomandă să evite deplasările spre această insulă.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena +302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic +302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al Ambasadei României în Rep. Elenă +306978996222 și numărul de urgență al Consulatului General al României de la Salonic +306946049076.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet:

    www.mae.ro, http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro, www.meteoalarm.eu

    și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

  • Recunoaştere pentru filmele româneşti

    Recunoaştere pentru filmele româneşti

    De la Strasbourg, la Cannes – filmul românesc se bucură,
    zilele acestea, de recunoaștere, așa cum și-a obișnuit, deja, publicul din țară
    și de peste hotare. Sunt ani de când se vorbește de ‘noul val’ reprezentat de
    nume sonore unanim apreciate și arhi-premiate precum Cristian Mungiu, Cristi
    Puiu, Radu Muntean, Corneliu Porumboiu, Radu Jude sau Adina Pintilie. Să-l
    adăugăm în acestă galerie de nume și pe cel al lui Alexander Nanau, a cărui
    peliculă ʹcolectivʹ a primit, foarte recent, premiul LUX al publicului
    european, acordat de Parlamentul European şi de Academia Europeană de Film, în
    parteneriat cu Comisia Europeană şi Europa Cinemas. Câştigătorul este decis
    atât prin votul publicului, cât şi prin votul deputaţilor europeni, fiecare
    având o pondere de 50% în decizia finală.


    La acceptarea premiului, Alexander
    Nanau a adus un omagiu victimelor şi familiilor implicate în tragedia de la
    clubul Colectiv, precum şi presei independente care a investigat acest caz. Mai
    precis, este vorba despre tragedia din 30 octombrie
    2015, când, în clubul rock improvizat într-o fabrică dezafectată din București,
    un incendiu izbucnit în timpul unui concert se soldează cu 65 de morți și circa
    200 de răniți. O parte din răniți sunt transportați pentru îngrijiri medicale
    în străinătate, alții, rămași în țară, se sting din cauza arsurilor, dar și a
    infecțiilor nosocomiale intraspitalicești. Nemulțumirile sociale se amplifică, au loc proteste de
    stradă, iar premierul de la acea dată își dă demisia.


    Urmărind în paralel
    ziariști, victime și oficiali guvernamentali, documentarul lui Alexander Nanau
    vorbește despre re-trezirea civismului și nevoia de jurnalism nonpartizan
    într-o lume democratică.


    « Vrem să luptăm cu corupţia şi vrem o presă
    liberă în Europa. Societăţile nu evoluează dacă nu avem cultură, educaţie şi
    presă independentă »     – a spus, la Strasbourg, la acceptarea premiului LUX,
    regizorul, al cărui film a fost, de altfel, primul românesc nominalizat la
    premiile Oscar, unde a concurat, anul acesta, la categoriile ‘cel mai bun
    documentar’ şi ‘cel mai bun lungmetraj internaţional’.


    Cum la orizont se
    întrevede, deja, și a 74-a ediție a Festivalului Internațional de la Cannes, din
    perioada 6-17 iulie, să spunem că lungmetrajul ‘Întregalde’ regizat de Radu
    Muntean şi scurtmetrajul ‘When Night Meets Dawn’ al Andreei Cristina Borţun au
    fost selectate în secțiunea Quinzaine des
    Realisateurs. Scurtmetrajul ‘Interfon 15’ al lui Andrei Epure va concura în
    secţiunea Semaine de la Critique, al
    cărui juriu va fi condus de Cristian Mungiu, iar lungmetrajul ‘La Civil’, o
    coproducţie româno-belgiano-mexicană regizată de Teodora Ana Mihai şi coprodusă
    de Cristian Mungiu, a fost selectat în competiţia secţiunii Un Certain Regard.


  • Anchetă privind accidentul de la Spitalul Victor Babeş

    Anchetă privind accidentul de la Spitalul Victor Babeş

    Continuă ancheta în dosarul penal al tragediei de la spitalul de boli Infecţioase şi tropicale Victor Babeş din București, unde trei paciente COVID-19 au murit după ce în unitatea mobilă unde erau îngrijite toate ventilatoarele s-au oprit brusc. Anchetatorii nu au precizat încă dacă a fost vorba de o eroare umană sau una tehnică. Primele date arată că toate ventilatoarele din tirul de terapie intensivă, unde a avut loc accidentul, au intrat în avarie în acelaşi timp, ca urmare a unui flux de oxigen peste limita admisă. Se fac expertize la faţa locului – a precizat şeful Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei, Marian Mihoci:

    Au fost audiate în cauză până în acest moment 15 persoane, atât personal medical, cat și tehnic. Au fost ridicate documente, precum şi imaginile surprinse pe camerele de supraveghere instalate în interiorul spitalului. Bineînţeles, vom reface filmul evenimentului, prin corelarea acestor declaraţii date în cauză cu datele tehnice pe care le deţinem în acest moment, precum şi datele pe care le vom obţine prin dispunerea expertizelor, precum şi celorlalte rapoarte de constatare în cauză.

    Opt pacienţi erau internaţi în tirul de terapie mobilă atunci când s-a produs incidentul. Personalul medical a reuşit să ţină în viaţă cinci dintre ei, iar ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a dat asigurări că s-a făcut tot ceea ce era posibil pentru salvarea bolnavilor, iar prioritatea a fost transferul lor la alte spitale. El a mai spus că avizul temporar de funcţionare a secţiei mobile indică respectarea tuturor normelor. Nu există deocamdată informaţii că defecţiunea ar fi fost la regulatorul de presiune din exteriorul tirului sau în interiorul unităţii, a explicat Vlad Voiculescu:

    Ştim că a fost o problemă care ţine de presiunea oxigenului şi, este o supoziţie în momentul ăsta, asta ar fi putut duce la oprirea tuturor ventilatoarelor. Este vorba de o companie care a făcut o lucrare cu o ţeavă de o anumită dimensiune, care a fost înlocuită de o altă companie, care a dus lucrarea la bun sfârşit. Vorbim despre o instalaţie făcută special pentru unitatea mobilă de terapie intensivă.

    Cei cinci pacienţi aflaţi în unitatea mobilă care au supravieţuit au fost transferaţi în alte spitale şi sunt bine în acest moment. Tragedia de la Victor Babeş nu este singulară. În noiembrie, un incendiu a izbucnit la secția ATI, destinată pacienților cu Covid-19, a Spitalului de Urgență Piatra Neamț, iar în ianuarie, în București, în cel mai modern spital de boli infecțioase din țară, Matei Balș. Ambele incendii s-au soldat cu morți, unii carbonizați.

    Între timp, conducerea Camerei Deputaţilor a decis ca noua moţiune simplă la adresa ministrului Voiculescu depusă de PSD să fie dezbătută luni şi votată miercuri, săptămâna viitoare. Social-democraţii îi reproşează lui Vlad Voiculescu, între altele, incapacitatea realizării unui program de testare şi eşecul privind creşterea numărului de paturi pentru Terapie Intensivă.

  • „Colectiv”, nominalizat la Oscar

    „Colectiv”, nominalizat la Oscar

    Documentarul colectiv, regizat de Alexander Nanau, a devenit, luni, primul film românesc nominalizat la premiile Oscar, unde va concura, în cadrul celei de-a 93-a ediţii a galei, la categoriile ”cel mai bun documentar şi cel mai bun lungmetraj internațional, potrivit platformelor online ale Academiei de Film American.


    Pelicula, coproducţie România-Luxemburg, prezintă eforturile comune depuse de medici, oficiali guvernamentali şi jurnalişti de investigaţie, care luptă împotriva corupţiei în timp ce descoperă o fraudă de amploare în sistemul de sănătate din Bucureşti, după incendiul din clubul Colectiv, care a avut loc pe 30 octombrie 2015.

    Este o poveste despre stat, nişte autorităţi incompetente, care prin minciună şi manipulare au călcat vieţile oamenilor în picioare şi e cât se poate de important să îl vadă cât mai multă lume – declara, în luna februarie, Alexander Nanau.


    colectiv a avut premiera mondială în 2019, în cadrul celui mai vechi festival de film din lume – Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, iar în presă a fost descris ca o peliculă despre sistem versus oameni, despre adevăr versus manipulare, despre interes personal versus interes public, despre curaj și responsabilitate individuală.


    Drama de la Colectiv – în urma căreia au murit 65 de persoane – a dat titlul, care este cu un dublu sens, în ideea că ar trebui să fim împreună ca să schimbăm ceva în bine, a explicat, pentru Agerpres, reputatul critic de film Irina Margareta Nistor.

    Este prima dată când un film românesc primeşte două nominalizări, şi la cel mai bun film internaţional, el fiind documentar, spune criticul de film.

    Deci, este un succes în plus şi cred că are şanse măcar la unul dintre ele. Sigur, ne-am bucura să fie amândouă. La film internaţional mi se pare mai mare concurenţa decât la documentar. La documentar cred că e cel mai bun dintre ele, având în vedere că le ştiu pe toate, a mai spus Irina Margareta Nistor.

    Noi am început bine anul acesta, adaugă ea, fiindcă România de abia ce a luat Ursul de Aur la Berlin. Este o continuitate care a început acum aproape 20 de ani, după cum bine ştim, şi care a presupus inclusiv un Palm d’Or la Cannes.


    colectiv a fost desemnat în luna decembrie cel mai bun documentar la Premiile Academiei Europene de Film (EFA) şi este nominalizat la Premiul Lux al Publicului European, care va fi anunţat pe 28 aprilie 2021. A obţinut titlul de cel mai bun documentar în cadrul mai multor festivaluri internaţionale de film, din Brazilia, SUA, Israel, Elveţia sau Luxemburg.


    Acum, pentru Oscarul acordat unui film într-o limbă străină, colectiv a rămas în competiție cu ”The Man Who Sold His Skin”/Omul care şi-a vândut pielea -Tunisia, Another Round/Încă o rundă – Danemarca, Better Days/Zile mai bune – Hong Kong, şi Quo Vadis, Aida?/Încotro, Aida? – Bosnia-Herţegovina – o coproducție cu participare românească. În cronica sa la filmul lui Alexander Nanau, The Hollywood Reporter descrie pelicula ca fiind expresia dură şi revoltătoare a indignăriii colective.

  • UPDATE: Șapte persoane decedate în incendiul de la Matei Balș

    UPDATE: Șapte persoane decedate în incendiul de la Matei Balș

    UPDATE: Încă un pacient de la Institutul Matei Balş, care era internat la un etaj superior al pavilionului afectat de incendiul de vineri, a murit duminică dimineaţă, bilanțul ridicându-se la șapte, a informat Ministerul Sănătăţii. Continuă cercetările pentru stabilirea cauzei incendiului produs la principalul spital românesc de boli infecţioase – unde sunt trataţi pacienţi cu Covid-19.

    —————————————-


    Încă un pacient dintre cei transferaţi de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş după incendiul produs vineri dimineață, a decedat, bilanţul victimelor ridicându-se astfel la şase, a anunţat sâmbătă Ministerul Sănătăţii.


    ———————————–


    UPDATE: Încă o persoană a fost găsită decedată în urma incendiului de la Institutul Matei Balș din Capitală, a declarat ministrul de Interne, Lucian Bode pentru televiziunea Digi24.



    Cel puțin patru persoane au murit intr-un incendiu care a izbucnit vineri dimineață, la Spitalul Matei Balș din Capitală. Din informaţiile primite de către Ministerul Sănătăţii de la echipele de intervenţie, au fost transferaţi către alte unităţi sanitare un număr de 53 de pacienţi din 102 pacienţi aflaţi în saloanele din Pavilionul 5, informează Agerpres. Potrivit şefului DSU, Raed Arafat, nu mai sunt pacienţi în stare criticã sau pacienţi cu arsuri.



    Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au deschis un dosar penal in rem pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. Două linii telefonice vor fi operaţionalizate pentru aparţinătorii pacienţilor transferaţi. Cele două numere disponibile pentru aparţinători sunt: 021.2069398 şi 021.2648515.

  • O nouă tragedie loveşte spitalele din România

    O nouă tragedie loveşte spitalele din România

    În luna noiembrie a anului trecut, când România se confrunta cu mii de cazuri zilnice de infectare cu noul coronavirus, la secţia de terapie intensivă a spitalului judeţean de urgenţă Piatra Neamţ a izbucnit un incendiu devastator, soldat cu 10 morţi, toţi pacienţi ai spitalului. După acel eveniment, echipe ale Direcţiilor de Sănătate Publică şi ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă au declanşat controale în toate secţiile de terapie intensivă de la nivel naţional pentru verificarea instalaţiilor şi a condiţiilor de punere în funcţiune a aparaturii medicale.



    Aceste controale au arătat că există judeţe în România în care niciun spital nu are autorizaţie de securitate la incendiu. Un sindicat al angajaţilor din domeniul sănătăţii avertiza, atunci, că tragedia de la Piatra Neamţ se poate repeta oriunde în țară, din cauza echipamentelor vechi şi a suprasolicitării personalului.



    În zorii zilei de vineri, un incendiu s-a produs într-un pavilion al Institutului Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală, unitate medicală de elită aflată, potrivit unei formule deja clişeizate, în prima linie a luptei cu pandemia, unde sunt internaţi doar pacienţi Covid în stare medie, spre severă sau critică. Şi acest incident s-a încheiat tragic, cu victime în rândul bolnavilor.



    Medicul Beatrice Mahler conduce Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucureşti, una dintre unităţile medicale care au preluat pacienţi evacuaţi de urgenţă de la Matei Balş. Ea a declarat la postul public de radio că investiţiile în infrastructură sunt obligatorii şi trebuie să se producă rapid. Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, nu neagă nevoia unor schimbări radicale în sistemul public medical şi a unor investiţii serioase. El spune, însă, că responsabilitatea în astfel de situaţii aparţine managerului.



    Vlad Voiculescu: Până să vorbim de schimbări majore în sistemul de sănătate, avem nevoie de management care să-şi facă treaba la fiecare nivel şi, da, de multe ori este nevoie de finanţare, care poate să vină din mai multe surse, dar, de cele mai multe ori, este vorba despre managementul unui spital. N-ar trebui să ne pierdem în chestiuni de politică sanitară generală. De fapt, o clădire nu ia foc din cauza sistemului, o clădire ia foc din cauză că anumite reguli nu au fost respectate, respectiv, anumite investiţii nu au fost făcute sau au fost făcute prost”.



    Fostul director al Institului Matei Balş, profesorul Adrian Streinu-Cercel, în prezent senator PSD, de opoziţie, a dat asigurări că toate avizele unităţii medicale sunt în ordine. Clădirea afectată de incendiu este veche, dar fusese modernizată, inclusiv din punct de vedere al aprovizionării cu oxigen, a precizat Streinu-Cercel. Presa de la Bucureşti a făcut inventarul incidentelor similare petrecute în spitale. Nu au fost puţine. Unul dintre cele mai grave s-a produs în august 2010. Atunci, incendiul declanşat la secţia de reanimare a unei cunoscute maternităţi din Bucureşti s-a soldat cu moartea a cinci nou-născuţi.



  • Incendiu la secţia ATI a Spitalului Judeţean Piatra-Neamţ

    Incendiu la secţia ATI a Spitalului Judeţean Piatra-Neamţ

    UPDATE

    Mesaje de condoleanţe au sosit de peste
    hotare din partea, între alţii, a preşedintelului american în exerciţiu Donald
    Trump, prin intermediul ambasadorului SUA la Bucureşti, a preşedintelui
    Ungariei, János Áder, şi a celui al Israelului, Reuven Rivlin. Primarul Chişinăului, Ion Ceban, a depus o coroană
    de flori la sediul Ambasadei României din Republica Moldova majoritar românofonă,
    iar la Vatican, Papa Francisc şi-a exprimat compasiunea. Condoleanţe au transmis, de asemenea, ambasadele Franţei şi Rusiei la
    Bucureşti.

    —————-

    Premierul român Ludovic Orban a
    avut astăzi o şedinţă de lucru cu ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul
    de Interne, Marcel Vela şi secretarul de stat în MAI, Raed Arafat. Autorităţile
    au decis ca echipe mixte ale Direcţiei de Sănătate Publica şi Inspectoratul
    general pentru Situaţii de Urgenţă să înceapă de luni controale în toate
    secţiile de terapie intensivă de la nivel naţional pentru verificarea
    instalaţiilor şi a condiţiilor de punere în funcţiune a aparaturii medicale.

    Intâlnirea a avut loc după tragedia
    produsă sâmbătă seară, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ. Zece
    pacienți bolnavi de Covid-19 au murit în incendiul izbucnit la secția ATI a
    Spitalului de Urgență din Piatra Neamț, iar alte șapte persoane, printre
    care și medicul de gardă, au fost răniți grav. Șase răniți au fost duși la
    Spitalul modular din Lețcani, în timp ce medicul a fost transferat azi la un spital din Bruxelles, pentru tratament
    de specialitate.

    O echipă
    formată din procurori de la Parchetul General, poliţişti şi specialişti în
    investigarea incendiilor au demarat, azi, o anchetă pentru a stabili cauzele
    incendiului. Ancheta este condusă de
    procurorul Marius Iacob de la Parchetul General, cel care s-a ocupat în trecut
    de cercetările în cazul incendiului de la clubul Colectiv sau incendiul de la
    Maternitatea Giuleşti.

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, consideră că vina pentru tragedia de la Piatra Neamţ este una colectivă deoarece am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situaţie medicală.

    Preşedintele Klaus Iohannis consideră că accidentul groaznic de la Piatra Neamţ a arătat, încă o dată, de ce este absolut necesară o reformă profundă a sistemului de sănătate publică din România, a declarat, duminică, preşedintele Klaus Iohannis.

    Este o imensă tragedie ce s-a întâmplat la Piatra Neamţ. Tocmai vin din biserică, unde cu toţii ne-am rugat pentru victimele incendiului. Ce pot să spun: condoleanţe familiilor îndurerate, iar celor care au supravieţuit, însănătoşire grabnică. Este foarte important acum să se afle foarte rapid cum a fost posibil un astfel de incendiu pentru a evita în viitor situaţii similare şi, evident, acest accident groaznic ne-a arătat încă o dată, dacă a fost nevoie, de ce este absolut necesară o reformă profundă a sistemului de sănătate publică din România, a afirmat Iohannis, la Sibiu.

    Şeful statului a menţionat că echipele au început verificarea cauzelor acestui incendiu, adăugând că trebuie trase învăţăminte pentru a preveni astfel de accidente.

  • UPDATE 10 victime în urma unui incendiu la Spitalul Judeţean Piatra-Neamţ

    UPDATE 10 victime în urma unui incendiu la Spitalul Judeţean Piatra-Neamţ

    Zece pacienți bolnavi de Covid-19 au murit sâmbătă seara în incendiul izbucnit la secția ATI a Spitalului de Urgență din Piatra Neamț, iar alte șapte persoane, printre care și medicul de gardă, au fost răniți grav. Șase răniți au fost duși sâmbătă noapte la Spitalul modular din Lețcani, în timp ce medicul care a suferit arsuri grave în timp ce încerca să-și salveze pacienții a fost transferta la Spitalul Militar Regina Astrid din Bruxelles, pentru tratament de specialitate.

    UPDATE

    Managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, Carmen Dorobăţ, a declarat duminică dimineaţa că trei din cele şase persoane transferate de la Spitalul Judeţean Neamţ la Spitalul Mobil de la Leţcani sunt în stare foarte gravă.

    Cei şase pacienţi aduşi în cursul nopţii la spitalul de la Leţcani sunt în terapie intensivă, sunt pacienţi gravi. Trei dintre ei, înţeleg din spusele medicului care acum este şi face vizita, sunt mai gravi. Din fericire, aceşti pacienţi nu au leziuni în urma unor arsuri. Avem tot ce ne trebuie pentru a asigura medical tratamentul infecţiei cu SARS-Cov-2. Vom căuta să găsim evoluţia cea mai bună, a declarat jurnaliştilor Carmen Dorobăţ.

    UPDATE

    O echipă formată din procurori de la Parchetul General, poliţişti şi specialişti în investigarea incendiilor au demarat, duminică dimineaţa, cercetarea la faţa locului în cazul incendiului de la Secţia ATI a Spitalului Judeţean Piatra Neamţ.

    Ancheta este condusă de procurorul Marius Iacob de la Parchetul General, cel care s-a ocupat în trecut de cercetările în cazul Colectiv sau incendiul de la Maternitatea Giuleşti.

    Procurorii au deschis un dosar penal in rem pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă în legătură cu împrejurările în care a izbucnit incendiul de la Secţia ATI din incinta Spitalului Judeţean Piatra Neamţ, soldat cu 10 morţi, ancheta fiind preluată de Parchetul General.

    Iniţial, dosarul a fost deschis de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ, ancheta fiind preluată apoi Parchetul General.

    UPDATE


    10 pacienţi au murit în urma unui incendiu catastrofal la Secţia ATI a Spitalului Judeţean Piatra-Neamţ. Persoanele care au decedat în urma incendiului izbucnit, sâmbătă seara, în Secţia Anestezie Terapie Intensivă sunt 7 bărbaţi şi 3 femei, cu vârste cuprinse între 67 şi 86 ani. Au ars complet 8 paturi ATI.



    Alţi 6 pacienţi, care se aflau în salonul alăturat celui care a fost afectat în totalitate de incendiu, au fost transferaţi, sâmbătă noapte, către Spitalul modular din Leţcani. Conducerea SJU Piatra-Neamţ a luat măsuri pentru a asigura o continuitate a activităţii de salvare a vieţilor pacienţilor care necesită ventilaţie mecanică. În cadrul UPU a fost amenajat un salon cu două paturi pentru ATI. În acelaşi timp, s-au început demersurile pentru amenajarea, la etajul 3 al unităţii sanitare, a unui salon pentru ATI.



    Medicul de gardă de la Spitalul Judeţean Piatra-Neamţ, rănit în timp ce încerca salvarea pacienţilor din incendiul care a izbucnit la unitatea sanitară sâmbătă saeră, în urma căruia a suferit arsuri grave, este transferat, duminică, la Spitalul Militar Regina Astrid din Bruxelles, pentru tratament de specialitate, anunţă Ministerul Apărării Naţionale.



    Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat afirmă că nu există alţi pacienţi răniţi în incendiul de la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ care să necesite transfer în Belgia.



    Liderii politici din România, între care preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban şi liderul opoziţiei social-democrate, Marcel Ciolacu, s-au declarat şocaţi şi îndureraţi de tragicul eveniment şi au reclamat, din nou, starea precară a sistemului de sănătate din România. Patriarhul Daniel s-a rugat pentru victimele incendiului.



    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, întrebat fiind dacă se simte vinovat pentru ce s-a întâmplat la Piatra Neamţ, că vinovăţia aparţine tuturor deoarece am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situaţie medicală.

  • Colectiv – 5 ani

    Colectiv – 5 ani

    Preşedintele
    român, Klaus Iohannis, a anunţat că va promulga legea privind acordarea de
    tratament medical pe toată durata vieţii supravieţuitorilor tragediei de la
    clubul Colectiv chiar în ziua
    comemorării – pe 30 octombrie.


    Anunțul vine după ce Camera Deputaţilor, în
    calitate de for decizional, a adoptat proiectul potrivit căruia cheltuielile
    aferente oricăror tratamente, în ţară sau străinătate, ale persoanelor a căror
    stare de sănătate a fost afectată în urma incendiului din clubul bucureștean,
    vor fi plătite din bugetul Ministerului Sănătăţii pe toată durata vieţii
    acestora.


    La cinci ani de la incendiul care a mistuit viețile a zeci de tineri,
    rudele lor și supraviețuitorii caută dreptatea în Justiție. Procesul Colectiv,
    ajuns în etapa verdictelor definitive, a fost reluat ultima oară la Curtea de
    Apel cu o amânare, din cauză că unii dintre inculpați nu și-au angajat avocați.
    Este vorba despre procesul în care au fost condamnați la închisoare fostul
    primar al sectorului în care se află clubul, funcţionari din primărie, patronii
    clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.
    Ei și instituțiile pe care le reprezintă trebuie să plătească aproape 50 de
    milioane de lei (circa 10 milioane de euro) victimelor, potrivit primei
    instanțe.


    Asociația Colectiv, înființată de rudele victimelor și de
    supraviețuitori, afirmă că, la cinci ani de la incendiu, autoritățile nu au
    produs nicio schimbare pentru a evita, pe viitor, tragedii precum cea petrecută
    în acea seară.


    S-a făcut chiar și un film despre cele întâmplate acum cinci
    ani, un film care este propunerea României la premiile Oscar 2021, secţiunea
    cel mai bun lungmetraj internaţional. Este vorba despre o peliculă
    ce redă primul an de după incendiu, despre sistem versus oameni, despre adevăr
    versus manipulare, despre interes personal versus interes public, despre curaj
    și responsabilitate individuale.


    În seara zilei de 30 octombrie 2015, pe scena
    clubului Colectiv, improvizat într-o fostă fabrică dezafectată, urca o trupă
    rock pentru a cânta în fața a sute de tineri. La puțin timp după începerea
    concertului, focul de artificii ce însoţea prestaţia grupului a aprins buretele
    care capitona sala supraaglomerată a clubului prevăzut cu o singură uşă de
    evacuare. 153 de secunde a durat incendiul, suficient cât unii spectatori să
    moară pe loc, alții să fie grav afectați de flăcări și fum și să se calce în
    picioare spre ieșire. Premierul de la acea vreme demisionează, la fel și primarul
    sectorului în care se afla clubul.     Între timp, unii răniți sunt transportați
    pentru îngrijiri medicale în străinătate, alții, rămași în țară, se sting din
    cauza arsurilor sau a infecțiilor nosocomiale intraspitalicești.


    Au loc
    proteste de stradă sub sloganul ˂corupția ucide!>, se deschide dosar penal,
    se fac arestări, procesul trenează, se stabilesc, într-un final, pedepse, iar
    victimelor sau urmașilor lor li se acordă despăgubiri. Una dintre marile
    tragedii pe timp de pace din istoria României, incendiul de la Colectiv s-a
    soldat cu 64 de morți, în principal tineri, și cu circa 200 de răniți, dintre
    care unul s-a sinucis ulterior.

  • Documentarul “colectiv”, regizat de Alexander Nanau, lansat în România

    Documentarul “colectiv”, regizat de Alexander Nanau, lansat în România

    colectiv a fost proiectat la Festivalul
    Internațional de Film de la Toronto și a primit premiul pentru Cel mai bun film
    documentar în Competiția Internațională la a cincisprezecea ediție a
    Festivalului de Film de la Zurich.


    După premierele de la
    Veneția și Toronto, unde a primit cronici pozitive și a stârnit reacții
    covârșitoare, colectiv a fost singurul film documentar proiectat în secțiunea
    Spotlight la Festivalul de Film Sundance (23 ianuarie-2 februarie 2020), o
    secţiune tribut pentru titlurile excepționale care au avut premiera mondială în
    anul anterior. Documentarul observaţional, produs şi regizat de Alexander Nanau
    în coproducție cu HBO Europe și Samsa Film, urmărește evenimentele primului an
    de la tragedia din clubul Colectiv din Bucureşti (unde a izbucnit un incendiu
    pe 30 octombrie 2015, soldat cu 66 de victime) și se concentrează pe relația
    dintre autorități și jurnaliști în încercarea de a afla adevărul. colectiv
    este despre oameni versus sistem, linia fină dintre adevăr și minciună, despre
    curaj și responsabilitate.


    Regizorul Alexander Nanau: Am decis că trebuie spusă o poveste despre
    ce s-a întâmplat, că trebuie înţeles procesul care are loc în societatea
    românească. Am pus cap la cap o echipă de documentare, am documentat povestea în
    toate direcţiile şi, împreună cu Antoaneta Opriş, coautoarea filmului, mi-am
    dat seama că trebuie să ne concentrăm pe presă, pentru că presa ar putea
    descifra relaţia dintre putere şi cetăţean. Şi am ales să spunem povestea prin
    ochii presei pentru că la acel moment, presa, mai exact echipa de la Gazeta
    Sporturilor, formată din Cătălin Tolontan, Mirela Neag şi Răzvan Luţac, era
    singura care începuse să pună întrebări. În rest, în toată media, oficialii
    minţeau şi dezinformau.

    Spuneau că victimele pot fi operate în România pentru
    că există condiţii, în timp ce echipa de la Gazeta Sporturilor a descoperit că
    unitatea pentru arşi de la Spitalul Floreasca, unde se spunea că urmează să fie
    operate victimele incendiului era de fapt închisă. Aşa ne-am dat seama că din
    toată povestea asta poate ieşi mai mult. Pentru că echipa condusă de Cătălin
    Tolontan era cunoscută pentru investigaţii şi atunci ne-a venit ideea să mergem
    către ei să-i întrebăm dacă au ceva în plus, ceva nou la care lucrează pentru a
    deconspira această minciună a statului şi dacă ne pot lăsa să urmărim felul în
    care documentează subiectul. La început au fost foarte reticenţi, dar văzând că
    şi echipa noastră a investigat atât de profund subiectul, au prins curaj şi
    încredere în noi şi am început să colaborăm. Şi, pe măsură ce filmam, ne-am dat
    seama că documentăm un thriller desprins din viaţă.



    Din când în când un film nu doar îți deschide ochii, ci te sfâșie,
    expunându-ți o prăpastie a moralității ce rezonează mai departe decât țara de
    origine a producției. colectiv    , filmul lui Alexander Nanau este o producție
    remarcabilă despre un nivel al corupției inimaginabil chiar în centrul
    sistemului medical din România.

    Un film cu adevărat ancorat în vremurile în
    care trăim, ce merită expunere pe scară largă
    scrie publicaţie Variety despre colectiv.

    Regizorul Alexander Nanau: Pentru mine, fiecare alegere a unui subiect are legătură cu ceea ce îmi
    doresc să învăţ de la viaţă, de la alţii, asta mă şi conduce către un subiect.
    Întotdeauna caut cumva să-mi dezvolt cunoştinţele, iar filmul documentar – mai
    ales documentarul observaţional, în care ai ocazia de a petrece un an sau chiar
    mai mult alături de subiectul ales – îţi oferă posibilitatea de a-ţi traduce
    apoi experienţa, emoţia, într-o poveste. Iar acest proces este o şcoală de
    viaţă extrem de puternică, aş putea spune că alegerea subiectului de film
    documentar este aproape la fel ca alegerea unui partener de viaţă. Pentru că
    subiectul pe care îl alegi devine un partener prin care tu creşti, dar şi el
    creşte. Este o oglindire a documentaristului în subiectul său şi o relaţie prin
    care ambii cresc.



    Alexander Nanau,
    regizor și producător germano-român, a studiat regia la renumita Academie
    Germană de Film și Televiziune din Berlin (DFFB) și este deținătorul a două
    burse la Institutul Sundance, respectiv Academia de Artă (Akademie der Künste)
    din Berlin. În 2007 a înființat în România casa de producție
    Alexander Nanau Production. Filmul său documentar Lumea văzută de Ion
    B. a câștigat, în 2010, trofeul Emmy Internaţional la categoria
    Arts Programming, iar Toto și surorile lui a fost
    nominalizat la premiile Academiei de Film Europene din 2015. Nanau a fost
    director de imagine pentru documentarul francez-german Nothingwood,
    filmat în Afganistan, care a avut premiera la Cannes în 2017, în selecția
    Quinzaine des Réalisateurs.

  • Incendiu de mari proporţii în Insula Gran Canaria

    Incendiu de mari proporţii în Insula Gran Canaria

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află sau urmează să călătorească in insula Gran Canaria din Arhipelagul Canarias, Spania, că un incendiu de mari proporţii afectează zona centrală a acestei insule.



    Potrivit MAE, au fost afectate mai bine de 1.700 de hectare de teren, iar din 20 de mici comunităţi urbane au fost evacuate aproximativ 4.000 de persoane.





    Totodată, au fost afectate de incendiu şi, respectiv, închise circulaţiei rutiere 11 şosele locale, respectiv cele cu următoarele indicative: GC-220; GC-70; GC-21; GC-230; GC-400; GC-150; GC-600; GC-60; GC-15; GC-210; GC-710; GC-704 şi GC-75.



    Se recomandă cetăţenilor români aflaţi în zona respectivă să evite deplasările şi să respecte întocmai indicaţiile autorităţilor locale.



    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României în Regatul Spaniei: +34917344004, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCR) si preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.





    În situaţii cu caracter deosebit, cetăţenii români pot apela telefonul unic de urgenţă “112” şi pot solicita asistenţă la Secţia consulară a Ambasadei României la Madrid, telefon: +34649656032.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet meteoalarm.eu/en_UK/0/0/ES-Spain.html, http://madrid.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreste în siguranţă” (http:/www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie

  • Omagiu „Colectiv”

    Omagiu „Colectiv”

    Un metrou se blocheză între staţii în dimineaţa de după incendiul
    din Clubul bucureştean Colectiv. Călătorii încep să interacţioneze. Aceasta este, în
    foarte puţine cuvinte, provestea filmului independent Coborâm la prima al regizorului
    Tedy Necula, prezentat marţi seară, în proiecţie de gală la Bucureşti, la exact
    trei ani de la tragedia care a amuţit o ţară întreagă.


    Pe 30 octombrie 2015, în
    timpul unui concert susţinut în Clubul Colectiv de trupa rock Goodbye to
    Gravity a izbucnit un incendiu din cauza unor artificii    . Acestea au aprins, rapid,
    buretele cu care erau capitonaţi stâlpii şi pereţii. Sute de omeni erau
    înăuntru, iar clubul avea o singură uşă. O parte din victime au avut arsuri; altele au pierit din cauza
    amestecului de substanţe toxice inhalate. În total au fost 64 de morţi şi
    aproape 200 de răniţi. Ulterior, la aproape doi ani de la dezastru, o a 65-a
    persoană, un tînăr, şi-a pus capăt zilelor    ,
    mulţi punând gestul său pe seama traumelor psihice suferite la Colectiv.


    În
    memoria victimelor, în Capitală, dar şi în alte mari oraşe ale României, marţi au
    fost organizate evenimente legate de împlinirea a trei ani de la incendiul din
    ‘clubul groazei’. La Bucureşti au fost slujbe de pomenire şi un marş comemorativ
    intitulat Marşul Chitarelor. Sute de oameni şi-au dat întâlnire în Piaţa Unirii, din centrul oraşului,
    apoi au pornit pe jos până la locul tragediei. Mulţi alţii li s-au alăturat pe
    drum. Odată ajunşi în faţa Clubului, ei au aşteptat în tăcere şi reculegere ca ceasurile să arate ora 22:30, adică
    ora la care s-a produs dezastrul. Rude, prieteni, colegi sau simpli trecători au depus
    coroane şi au aprins lumânări. Starea generală de spirit: durere, tristeţe şi
    neputinţa de a îndrepta lucruri în
    politică, sănătate sau în societate, în ansamblul său.

    ‘Avem multe de învăţat din asta şi merită să ne reamintim mereu faptul
    că e ceva de schimbat în ţara asta şi că noi suntem cei care pot să acţioneze.’


    ‘Cinci minute, ştiţi cum e la noi, toată lumea se agită, dar după aceea
    se liniştesc apele şi fiecare îşi vede de treaba lui.’


    La trei ani de la
    tragedia de la Colectiv, actualul ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, a
    recunoscut că România nu poate face faţă unui nou incendiu de acele proporţii    .
    Sunt doar 11 paturi pentru mari arşi în toată ţara şi autorităţile ar trebui să
    apeleze la ajutor extern, în cazul unei nenorociri similare. Apoi, România
    este, şi la ora actuală, plină de baruri, cluburi, pensiuni sau malluri care
    funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu. Cât priveşte procesul
    penal deschis după nenorocirea de la Clubul Colectiv, acesta se află, în
    continuare, în primă instanţă. Rudele şi apropiaţii victimelor încă aşteaptă să
    li se facă dreptate.

  • Marş în Capitală, la 3 ani de la incendiul din clubul Colectiv

    Marş în Capitală, la 3 ani de la incendiul din clubul Colectiv

    Câteva mii de persoane au participat la Bucureşti la un marş în memoria victimelor incendiului de la Colectiv.



    Câteva mii de persoane au participat marţi seara, în centrul Capitalei, la un marş în memoria victimelor incendiului de la Colectiv.



    Evenimentul a început în Piaţa Unirii, unde părinţi şi rude ale celor dispăruţi, dar şi supravieţuitori au venit cu flori şi lumânări pentru a-i comemora pe cei care şi-au pierdut viaţa în tragedia de acum trei ani. De asemenea, participanţii la marş au avut o cruce imensă albă, pe care au scris Colectiv, dar şi numele celor 65 de tineri care au pierit în urma catastrofei.



    Aceştia au plecat spre locul unde a avut loc tragedia, cărând crucea în lumina unor torţe şi în sunet de chitare. Circulaţia a fost oprită pe traseu, la faţa locului fiind numeroase echipaje de Poliţie şi Jandarmerie.



    În piaţeta din faţa fostei fabrici Pionierul a fost construit un veritabil altar cu pozele celor 65 de tineri decedaţi, unde au fost aprinse mii de lumânări. Multe persoane au izbucnit în plâns în momentul în care un muzician a cântat la vioară, fiind aplaudat îndelung de mulţime.



    Intitulat “Marşul chitarelor”, evenimentul a fost organizat la împlinirea a trei ani de la incendiul de la Colectiv. “Muzica atinge coarda sensibilă a sufletului fiecărui om. Toţi o avem. Poate nu este vizibilă, dar ştim că există. Când sufletul se înalţă, ne ajutăm de coarde de chitare şi vorbim cu ei. Atunci ştim că toţi cei 65 ne ascultă. La sfârşit de octombrie cântăm împreună”, anunţa organizatorul acestui eveniment – Asociaţia Colectiv GTG 3010.

  • Colectiv, după 3 ani

    Colectiv, după 3 ani

    30 octombrie 2018 – se împlinesc trei ani de la
    incendiul din Clubul Colectiv din plin centrul Bucureştiului, în urma căruia 64
    de persoane şi-au pierdut viaţa si peste o sută au fost rănite. Ulterior,
    un tânăr rănit în incendiu s-a sinucis la aproape 2 ani de la tragedie. Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei
    Colectiv GTG 3010, părintele unui tânăr de 22 de ani decedat după incendiu intr-un
    spital bucurestean, a declarat: Se împlinesc trei ani de la data incendiului,
    trei ani în care răniţii noştri încearcă, se zbat să se recupereze cât mai mult
    se poate, pentru că 100% nu vor mai fi niciodată, din păcate, s-au săturat de
    operaţii, de anestezii, de drumuri, de durere    .

    Din punct de vedere
    medical, sistemul spitalicesc nu s-a schimbat, foarte mult. Lipsa de personal, medicamente şi aparatură sunt
    boli, deja, cronice. Adina Apostol,
    supravieţuitoare a tragediei din clubul Colectiv, spune ca majoritatea celor
    care au reuşit să scape cu viaţă după incendiu şi infecţiile din spitale, se lupta
    si acum cu recuperarea. Degeaba salvatorii intervin repede, dacă nu există
    locuri in spitale, mai spune ea.
    Ministrul Sanatatii, Sorina Pintea confirma că România are, în prezent, doar 11
    paturi pentru marii arşi, şi
    spune că în cazul unei
    tragedii precum cea de la Colectiv s-ar apel din nou la ajutor extern. Nicio
    ţară din Europa nu poate să trateze un număr atât de mare de victime cum a fost
    la Colectiv, sustine Pintea.

    La trei ani de
    la incendiul din Clubul Colectiv, furia părinţilor şi a victimelor care au
    supravieţuit este încă vie, întrucât justiţia românească nu a stabilit
    vinovaţii. Luna
    aceasta a fost reluat procesul Colectiv, aflat în continuare în primă instanţă,
    după ce magistratul care a judecat pe fond cauza a cerut să iasă la pensie. A
    fost stabilit termenul de 9 noiembrie pentru administrarea probelor şi tot
    atunci ar putea să înceapă şi audierea martorilor. Nici la capitolul siguranta
    vestile nu sunt mai bune. Cele mai recente date furnizate de Inspectoratul
    General pentru Situaţii de Urgenţă arată că există încă probleme mari în ceea
    ce privește avizele de securitate la incendii pentru cubluri, baruri sau
    restaurante. La trei ani de la
    tragedie, 6% din localuri funcționează încă fără aviz. Un spectacol inspirat din drama de la Colecti a fost pus în scenă, sambata
    si duminica, la Centrul Naţional al Dansului din Capitală. Intitulat ‘153 de secunde’, spectacolul porneşte
    de la povestea unei supravieţuitoare. Proiectul este coordonat de regizoarea
    Ioana Păun, care a adunat mărturii ale victimelor şi opinii ale unor sociologi
    şi psihologi şi a pus în scenă un spectacol despre resemnare şi posibilitatea
    schimbării. Titlul producţiei, ‘153 de
    secunde’, vine de la durata incendiului. Reamintim ca tragedia a fost
    urmata de ample proteste la care a fost denuntată coruptia din administratia
    centrală si locală si care au provocat demisia guvernului PSD condus de Victor
    Ponta.