Radio România Internațional

Tag: inovare

  • Simplificarea birocrației pentru IMM-uri

    Simplificarea birocrației pentru IMM-uri

    Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind reducerea cerințelor de autorizare și înregistrare a administratorilor de indici financiari (benchmarks), cu scopul de a reduce sarcinile administrative pentru companii, în special pentru IMM-uri. Acordul va trebui confirmat de ambele instituții înainte de adoptarea oficială.

    Regulamentul privind indicii folosiți ca repere financiare are ca scop prevenirea manipulării piețelor financiare și asigurarea corectitudinii prețurilor instrumentelor financiare.

    Legislația actuală include trei regimuri distincte de supraveghere, în funcție de importanța indicilor:

    -Indici nesemnificativi (care sunt excluși din sfera de aplicare a noilor reguli);

    -Indici semnificativi (utilizați ca referință pentru instrumente financiare, contracte financiare sau fonduri de investiții cu o valoare totală medie de cel puțin 50 de miliarde de euro);

    -Indici critici (utilizați pentru instrumente financiare de cel puțin 500 de miliarde de euro).

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul, Maria Grapini a solicitat și facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la cercetare și inovare.

    “Sper ca actuala comisie, sper ca dumneavoastră să faceți mai mult din punct de vedere al aplicării practice. E foarte bine că ați început cu acest document extrem de important inovare, cercetare, invenții. Problema este cum le aplicăm, pentru că dacă nu mergem pe lanțul valoric să facem cercetare, inovare aplicativă, dacă nu vom face, să simplificăm viața IMM-urilor, pentru că nu numai marile companii trebuie să beneficieze de inovare și cercetare.

    Întreprinderi mici și mijlocii sunt flexibile, dar trebuie să poată să aibă acces și la capital, dar mai ales la a pune pe piață rezultatul cercetării, rezultatul inovării.

    De aceea, cred foarte mult că trebuie să modificăm pentru a avea un act legislativ bun în domeniul inovării. Trebuie să modificăm foarte multe alte lucruri, birocrația, s-a tot vorbit aici, accesul la capital, accesul la achiziții publice. Și, da, să avem un sistem de inovare unitar în spațiul Uniunii Europene, tocmai pentru a putea să avem o Europă puternică din punct de vedere al plus-valorii și a produselor inovative.”

  • Comisia a lansat rețeaua investitorilor de încredere

    Comisia a lansat rețeaua investitorilor de încredere

    Iniţativa, denumită “Reţeaua investitorilor de încredere”, vine într-un moment în care Europa încearcă să ţină pasul cu sectoarele tehnologiei mai mari şi mai inovative din China şi SUA.
    Investiția Uniunii provine din Fondul Consiliului European pentru Inovare, care face parte din programul de cercetare și inovare Orizont Europa.

    Primul grup cuprinde 71 de investitori din întreaga Europă, inclusiv fonduri cu capital de risc, bănci publice de investiții, fundații și fonduri de risc ale întreprinderilor. Acești investitori reprezintă în mod colectiv active în valoare de peste 90 de miliarde euro, ceea ce poziționează rețeaua ca o inițiativă-cheie pentru mobilizarea de capital pentru sectorul tehnologiilor avansate din Europa.

    În urma reuniunilor pregătitoare cu investitorii de la începutul acestui an, Iliana Ivanova, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a lansat rețeaua în cadrul unui eveniment organizat la Atena. Participanții s-au angajat să respecte o Cartă a rețelei investitorilor de încredere, care stabilește valorile comune pentru crearea de întreprinderi în Europa, și să co-investească cu Fondul Consiliului European pentru inovare.

    Membrii rețelei vor lucra împreună pentru a stimula investițiile și pentru a face schimb de bune practici atunci când investesc în sectorul tehnologiei profunde.

    Lansarea răspunde nevoii de creștere a finanțării acestor companii pentru a se dezvolta în Europa. Aceasta oferă baza pentru dezvoltarea ulterioară în 2025, în conformitate cu orientările politice ale viitoarei Comisii.

    Fondul Consiliului European pentru Inovare a investit până în prezent aproape 1 miliard de euro în 251 dintre cele mai promițătoare întreprinderi nou-înființate din Europa și a atras co-investiții de peste 4 miliarde euro de la aproximativ o mie de investitori. Rețeaua investitorilor de încredere va consolida și mai mult aceste co-investiții și va permite întreprinderilor din domenii tehnologice critice să acceseze investiții mai mari, necesare pentru a concura la nivel mondial.

  • Oficiul pentru Inteligență Artificială

    Oficiul pentru Inteligență Artificială

    Comisia Europeană a inagurat, la 29 mai, Oficiul pentru Inteligenţă Artificială. Coform unui anunţ făcut de executivul european, această iniţiativă are scopul de a consolida poziţia de lider a Uniunii Europene în domeniul inteligenței artificiale sigure și de încredere. Înfiinţarea acestui Oficiul European nu ar trebui să afecteze puterile și competențele autorităților naționale competente, precum și ale organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii în supravegherea sistemelor de inteligenţă artificială.

    Noul Oficiu va juca un rol esenţial în punerea în aplicare a Regulamentului pentru Inteligenţa Artificială, în special în ceea ce privește modelele de Inteligenţă Artificială de uz general.

    La conferinţa de presă în cursul căreia a fost anunţată înfiinţarea noului Oficiu pentru Inteligență Artificială, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Johannes Bahrke, a spus:

    „Noi avem Legea Inteligenței Artificiale, iar aceasta este prima lege cuprinzătoare din lume privind Inteligența Artificială. Și am demonstrat prin acest document că avem, practic, o abordare dublă a excelenței și a încrederii. În ultimele luni s-au întâmplat multe în ceea ce privește Inteligența Artificială. Acum este vorba despre înființarea Oficiului pentru inteligență artificială care vizează inovarea și care urmărește să aducă reglementarea și inovarea sub un singur acoperiș și să ofere un model de Inteligență Artificială de uz general. Pentru noi este foarte important ca acestea să vină sub o singură autoritate, pentru o abordare coerentă și cuprinzătoare.

    Permiteți-mi să subliniez, poate, trei elemente. Avem un pachet de inovare referitor la Inteligența Artificială din ianuarie, 4 miliarde de euro investiții suplimentare. Apoi am pus supercalculatoarele noastre la dispoziția startup-urilor AI. Apoi avem un obiectiv de inovare de un miliard pe an din programele Orizont şi Europa Digitală. Am reușit să face asta până acum, dar acest lucru este doar din bugetul Uniunii Europene. Vrem să atragem 20 de miliarde pe an, dar împreună cu statele membre și cu ajutorul investițiilor private, așa că acestea sunt țintele noastre.”

     

    Oficiul pentru Inteligenţă Artificială va avea 140 de angajați, printre care specialiști în tehnologie, asistenți administrativi, avocați, specialiști în politici și economiști. Noul Oficiu va coordona elaborarea codurilor de practică de ultimă generație, va efectua testarea și evaluarea modelelor de Inteligenţă Artificială de uz general, va solicita informații și  va aplica chiar şi sancțiuni, atunci când este necesar.

  • Bani europeni pentru sănătate

    Bani europeni pentru sănătate

    Comisia Europeană a aprobat un miliard de euro ajutor de stat pentru primul Proiect Important de Interes European Comun denumit Med for Cure. El privește cercetarea, inovarea și dezvoltarea industrială pentru produse de sănătate.

    Proiectului s-au alăturat șase state membre, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Slovacia și Spania. Obiectivele lui sunt rezultate care să ducă la ameliorarea unor boli pentru care nu există mijloace de prevenție sau de tratament.

    Finanțarea de un miliard de euro va putea antrena alte 5,9 miliarde de euro în investiții private. În proiect sunt angrenate 13 companii care vor derula 14 proiecte de cercetare-inovare.

    Margrethe Vestager, vicepreședintă a executivului comunitar, a detaliat proiectul:

    ”Med for Cure va susține inovația revoluționară în domeniul sănătății.

    El se concentrează asupra dezvoltării tratamentului pentru bolile rare care afectează mai puțin de unul din 2000 de oameni. Acestea pot fi bolile rare de piele.

    De asemenea, va lupta cu amenințările la adresa sănătății cum ar fi rezistența microbilor asupra cărora antibioticele nu mai au efect, noi tratamente fiind necesare.

    De asemenea, proiectul se asigură că sectorul farmaceutic european este în prima linie atunci când vine vorba de digitalizare și sustenabilitate.

    Participanții la Med for Cure se vor concentra asupra a patru direcții.

    Prima privește colectarea, studierea și digitalizarea celulelor și a altor eșantioane de bioresurse. Participanții vor dezvolta o rețea de biobănci pentru identificarea și dezvoltarea de medicamente și diagnostice. Prin colectarea de eșantioane de celule, de țesuturi și sânge și prin punerea în comun a datelor, aceste biobănci vor ajuta la îmbunătățirea înțelegerii diferitelor boli.

    A doua direcție este dezvoltarea modelelor preclinice pentru a testa noile metode de terapie și de diagnosticare. Aceasta va ajuta la transformarea cunoașterii științifice în tratamente reale. De exemplu, pacienții vor identifica tratamente inovative pentru boli precum diabetul și bolile de inimă.

    Ca urmare a cercetărilor în cele două direcții, o a treia direcție va merge către validarea noilor tratamente, vaccinuri și terapii cu gene. Un proiect va dezvolta și testa produsele terapeutice avansate realizate din material biologic uman. Ele pot reface, de exemplu, distrugerile cu impact vizual asupra pacienților care suferă de boli rare.

    A patra direcție va însemna dezvoltarea tehnologiilor inovative și sustenabile pentru producerea de medicamente prin reducerea, de exemplu, a nevoii de apă.”

  • Viitorul politicii industriale: Concluziile Consiliului UE

    Viitorul politicii industriale: Concluziile Consiliului UE

    Luna trecută, Consiliul European a subliniat hotărârea Uniunii de a-și asigura competitivitatea pe termen lung, prosperitatea și poziția de lider pe scena mondială, alături de întărirea suveranităţii strategice. O parte importantă a acestui obiectiv ar trebui realizată printr-o politică industrială eficace.

    În Concluziile publicate săptămâna trecută, Consiliul arată că, în actualul context de schimbări tehnologice, economice și geopolitice, Europa are nevoie de o industrie competitivă şi solidă, care să stimuleze inovarea, productivitatea, crearea de locuri de muncă de calitate, durabilitatea și creșterea. Consiliul subliniază importanța Pactului verde şi recomandă să se acorde prioritate domeniilor tehnologice esențiale pentru securitatea economică a Uniunii.

    La capitolul inovare și competitivitate, concluziile Consiliului solicită identificarea de priorități strategice în cadrul politicii de cercetare și inovare industrială a Uniunii.

    Finanțarea este, de asemenea, esențială pentru politica industrială a UE. Concluziile Consiliului analizează în ce fel pot fi stimulate instrumentele de finanțare private și publice, menținând în același timp politicile concurențiale și ale ajutoarelor de stat. Consiliul European solicită promovarea uniunii piețelor de capital și folosirea organismelor și a instrumentelor existente, cum ar fi Banca Europeană de Investiții, politica de coeziune, proiectele importante de interes european comun și programul InvestEU.

    Îmbunătăţirea mediului de afaceri. Aici, concluziile Consiliului subliniază necesitatea asigurării condițiilor propice pentru succesul industriei. Printre acestea se numără funcționarea corespunzătoare a pieței unice, un cadru de reglementare clar pentru investiţii cu protejarea concurenţei, o piață care să ofere energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile, o forță de muncă bine pregătită, politici comerciale deschise, standarde, protecția drepturilor de proprietate intelectuală și valorificarea cunoștințelor.

    La capitolul acţiuni viitoare comune, concluziile Consiliului solicită o politică industrială cuprinzătoare, în conformitate cu prioritățile verzi și digitale ale Uniunii pentru 2030.

    Concluziile Consiliului invită următoarea Comisie să facă din politica industrială un element-cheie al agendei sale pentru următorul mandat legislativ.

  • Comisia investește peste 1 miliard EUR în proiecte industriale de apărare comună

    Comisia investește peste 1 miliard EUR în proiecte industriale de apărare comună

    Anul acesta, Comisia a selectat pentru finanţare 54 de proiecte de cercetare-dezvoltare comune în sectorul apărării. Vizează domenii precum apărarea cibernetică, lupta terestră, aeriană și navală, protecția activelor spațiale sau apărarea chimică, biologică, radiologică și nucleară.
    Proiectele vor fi finanţate cu suma totală de 1031 de milioane de euro din Fondul European de Apărare.

    Aceste proiecte vor urma o serie de priorităţi ale Uniunii Europene, precum îmbunătăţirea analizelor pentru accesul în spațiul cosmic sau perfecţionarea tehnologiilor viitorului tanc european. De exemplu, proiectele MARTE şi FMBTech vor reuni peste 70 de actori industriali şi organizaţii de cercetare care vor lucra la platforma viitorului tanc care va fi folosit în întreaga Europă.

    S-a urmărit şi îmbunătăţirea transporturilor aeriene de mari dimensiuni, esenţiale în sprijinirea rapidă a misiunilor internaţionale. Un astfel de proiect – numit E-CUAS – va reuni 24 de beneficiari din 12 state membre plus Norvegia pentru a perfecţiona apărarea împotriva dronelor.

    Un alt proiect va îmbunătăţi suspensia blindatelor grele. Proiectul EDC2 va genera un prototip al corvetei europene de patrulare. Proiectul de cercetare TALOS-TWO, care va implica 8 țări, va aprofunda cercetarea în domeniul armelor cu energie dirijată bazate pe laser.

    Potrivit Comisiei, succesul acestei a treia ediții a apelurilor de proiecte prin Fondul European de Apărare a demonstrat interesul puternic și în continuă creștere al industriilor europene şi al organizaţiilor de cercetare de a colabora transfrontalier și de a contribui în comun la dezvoltarea capacităților strategice ale Uniunii Europene.

    Peste 230 de propuneri de proiecte au venit din partea actorilor industriali europeni, de la mari consorţii la IMM-uri; au participat aproape 600 de entităţi juridice din 26 de state membre, plus Norvegia.

    Comisia va începe acum pregătirea acordului de grant cu consorțiile din spatele propunerilor selectate. Acordurile de finanțare vor fi semnate înainte de sfârșitul anului, pentru ca proiectele să poată demara.

    În următorii ani, aceste proiecte de colaborare vor fi esențiale în modelarea viitorului peisaj al tehnologiei europene de apărare, întărind colaborarea transfrontalieră și capacitatea de inovare în sectorul european al apărării.

  • Redresarea economică și socială și noile norme bugetare ale Uniunii Europene

    Redresarea economică și socială și noile norme bugetare ale Uniunii Europene

    O Uniune Europeană verde, digitală și pregătită să răspundă la orice criză, în care Pactul Ecologic european va reprezenta chintesența dezvoltării, în care progresul digital va presupune investiții în conectivitate pentru o Piață Unică Digitală.

    O Uniune Europeană în care Pilonul European al Drepturilor Sociale va deveni o realitate, nu doar un vis continuu, cu o Garanție pentru copii și cu o Agendă Europeană pentru Competențe.

    O Uniune Europeană cu o industrie puternică și care investește în sistemul de sănătate, în cercetare și inovare. Și, nu în ultimul rând, o Uniune Europeană democratică, cu respectarea valorilor fundamentale și cu implicarea societății civile în procesul decizional. Acestea sunt obiectivele stabilite la Bruxelles pe termen mediu și lung.

    Analizăm cu Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic și Social European, planul de redresare economică și socială și noile norme bugetare ale Uniunii Europene,  care sunt orientate spre un viitor post-criză.

     

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.

  • Situaţia tinerilor cercetători din Uniunea Europeană

    Situaţia tinerilor cercetători din Uniunea Europeană

    În Uniunea Europeană, tinerii cercetători se confruntă cu o realitate foarte exigentă, lucrând în condiții precare și adesea fiind forțați să-și părăsească țările în căutarea oportunităților. Toate acestea conduc Uniunea Europeană către o situație în care talentul este risipit sau pierdut către alte economii ale lumii.

    Situația tinerilor cercetători s-a înrăutățit în ultimii ani. Criza COVID-19 a afectat mulți tineri cercetători, care au întâmpinat condiții mai dificile, probleme legate de finanțare și acces redus la laboratoare și alte facilități esențiale. Comunicarea Comisiei Europene privind un nou Spaţiu European de Cercetare identifică problemele care împiedică evoluția carierelor tinerilor cercetători.

     

    Despre acţiunile specifice întreprinse de Comisia Europeană în acest domeniu, aflăm amănunte de la Dubravka Šuica, vicepreşedintele Comisiei Europene:

    “Permiteți-mi să încep menționând acțiunile specifice pe care Comisia le întreprinde în cadrul Spațiului European de Cercetare, în consultare cu statele membre și părțile interesate. Am formulat o propunere pentru o recomandare a Consiliului privind un Cadru European pentru Carierele în Cercetare. Această recomandare acoperă numeroase aspecte, inclusiv măsuri specifice de sprijin pentru cercetătorii la început de carieră. 

    Vom înființa un observator dedicat carierelor în cercetare pentru a îmbunătăți cunoștințele noastre și datele despre aceste probleme. Am elaborat un Cadru European de Competențe pentru Cercetători pentru a promova abilitățile transversale ale cercetătorilor și pentru a sprijini mobilitatea între sectoare. 

    Stabilim o platformă de talente ERA ca un punct unic în care cercetătorii pot găsi toate resursele disponibile. Susținem reforma în domeniul cercetării și evaluarea cercetătorilor pentru a trece la un sistem de evaluare care ia în considerare impactul general al rezultatelor, activităților și practicilor cercetătorilor asupra cercetării și inovației, nu doar publicațiile. 

    Elaborăm un apel pilot Orizont Europa în 2024 cu obiectivul de a forma consorții inter-sectoriale, unde partenerii își unesc forțele pentru a îmbunătăți oportunitățile de carieră pentru cercetătorii la început de carieră. În final, organizăm un EU TalentOn care provoacă tinerii cercetători, cu vârste între 21 și 35 de ani, să găsească soluții pentru cele mai presante probleme globale. 

    De asemenea, Comisia elaborează inițiative care pot promova schimbul de bune practici și lecții învățate între statele membre, inclusiv prin exerciții de învățare reciprocă.”

  • Noi inițiative pentru consolidarea securității economice

    Noi inițiative pentru consolidarea securității economice

    Comisia Europeană a
    adoptat cinci inițiative pentru a consolida securitatea economică a Uniunii Europene
    într-o perioadă de tensiuni geopolitice din ce în ce mai mari și de schimbări
    tehnologice profunde. Pachetul de măsuri vizează consolidarea securității
    economice a Uniunii Europene, menținând în același timp deschiderea comerțului,
    a investițiilor și a cercetării în beneficiul economiei Uniunii Europene, în
    conformitate cu Strategia europeană pentru securitate economică din iunie 2023.



    Propunerile fac
    parte dintr-o abordare mai amplă a securității economice a Uniunii Europene,
    bazată pe trei piloni: promovarea competitivității Uniunii, protejarea
    împotriva riscurilor și crearea de parteneriate cu o gamă cât mai largă de țări
    pentru a promova interesele comune în materie de securitate economică.


    Există o concurență
    acerbă la nivel mondial pentru tehnologiile de care avem cea mai mare nevoie,
    spune Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene. Și, în
    această competiție, Europa nu poate fi doar locul de joacă al marilor actori.

    Am stabilit o listă de tehnologii pe care le considerăm critice pentru
    securitatea noastră economică. Lucrăm cu statele membre pentru a face o
    evaluare colectivă a riscurilor. Sunt patru arii: inteligență artificială,
    semiconductori avansați, biotehnologie și cuantică.

    În paralel cu această
    evaluare a riscurilor, ne-am revizuit propriile instrumente europene. Astfel,
    luăm inițiative pentru a ne asigura că sunt adecvate scopului, pentru a atenua
    riscurile la adresa securității noastre economice. Trei dintre acestea privesc
    comerțul. Două dintre ele sunt pentru cercetare și inovare. Toate ne ajută să
    abordăm riscurile la adresa securității tehnologiei și a scurgerilor de
    tehnologie prin exporturi, prin investiții și prin cunoștințe. În primul rând,
    propunem o recomandare a Consiliului privind securitatea cercetării.

    De ceva
    timp, lucrăm pentru a proteja programul Orizont Europa de riscurile de
    securitate ale cercetării. În programul de lucru actual, avem un total de 3,5% proiecte
    cu restricții de eligibilitate. Cooperarea cu entitățile cu sediul în China a
    fost exclusă din acțiunile de inovare. Și entitățile din Rusia și Belarus sunt
    complet excluse din program. Acestea sunt doar câteva exemple.


    Recomandarea
    Comisiei este ca statele membre să ia măsuri și la nivel național, în baza unor
    îndrumări concrete cu privire la modul de identificare și de abordare a
    riscurilor de securitate ale cercetării. Astfel, sunt urmărite parteneriate cu
    organizații de cercetare fie cu sediul în afara UE, fie în interiorul UE, dar
    controlate din exterior. Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă a Comisiei
    Europene.

    Ca să vă dau un exemplu, în 2022, jurnaliștii de
    investigație, au găsit aproape 3.000 de colaborări științifice ale
    universităților Uniunii Europene cu institute militare din China începând cu
    anul 2000. Poate că atunci nu era ilegal, dar întrebarea este, desigur, este de
    dorit? Asta ne dorim? Pentru a atenua aceste riscuri, Comisia vine cu un set
    concret de recomandări atât pentru statele membre, cât și pentru organizațiile
    de cercetare, fie ele universități sau laboratoare publice de cercetare.


    Rezultatele
    cooperării internaționale în materie de cercetare și inovare pot fi utilizate
    în scopuri militare în țări terțe sau cu încălcarea valorilor fundamentale.
    Instituțiile de învățământ superior și de cercetare pot deveni victime ale
    influenței răuvoitoare a statelor autoritare.



  • STEP, Vot în plenul Parlamentului European

    STEP, Vot în plenul Parlamentului European

    Recent, în plenul Parlamentului European, a fost
    votată platforma pentru tehnologii sustenabile (    #STEP), adică tehnologii care generează emisii de carbon
    foarte reduse.


    Propunerea Comisiei implică și un buget, cu fonduri noi, de 10 miliarde
    euro. Obiectivul platformei este de a mobiliza instrumente
    existente, dar și resurse noi către tehnologiile-cheie ale viitorului:
    tehnologiile digitale, tehnologiile curate (precum energia din resurse
    regenerabile) și biotehnologiile (precum biomoleculele și tehnologiile
    medicale).

    Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a susținut acordarea unui procent de 75% pentru țările sărace și 25% pentru
    restul. La votul final, rezultatul a fost însă 50%.




    Am votat în plenul Parlamentului European platforma pentru
    tehnologii sustenabile, adică tehnologii care generează emisii de CO2 foarte
    reduse. A fost o propunere de la Comisie în această direcție. Este o propunere care
    aduce și niște bani noi, foarte puțini, 10 miliarde, foarte puțini pentru ceea
    ce ar trebui să acopere ca finanțare, însă e un pas înainte să vedem dacă
    acești bani vor fi păstrați după negocierile cu Consiliul.

    Raportul pe care
    l-am votat creează o conexiune cu actul pentru industria care să aibă net zero
    emisii , prin faptul că finanțează tehnologii care sunt listate în celălalt
    regulament. Asta a fost ideea Parlamentului European, să vedem dacă va fi
    acceptată de Consiliu. Va fi o negociere destul de complicată. Cele două piese
    legislative trebuie negociate în paralel în același timp, astfel încât să se
    poată ajunge la un numitor comun.

    Ce este în
    acest STEP este o cifră de 5 miliarde care se atașează la fondul de inovare
    pentru a finanța astfel de tehnologii și de producție pe baza acestor
    tehnologii. Propunerea Comisiei a fost cab anii aceștia să ducă în statele care
    au un PIB sub media europeană.




  • Reindustrializarea UE bazată pe cercetare, inovare, retehnologizare

    Reindustrializarea UE bazată pe cercetare, inovare, retehnologizare

    Obiectivul
    politicii industriale a UE este creșterea competitivității industriei europene
    pentru ca aceasta să își poată menține rolul de forță motrice a creșterii
    sustenabile și a ocupării forței de muncă în Europa. Tranziția digitală și
    tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon
    au dus la adoptarea de diferite strategii menite să asigure condiții-cadru mai
    bune pentru industria UE    .

    Instrumentele politicii industriale a UE, care coincid cu
    cele ale politicii în domeniul întreprinderilor, vizează crearea condițiilor
    generale care să le permită antreprenorilor și întreprinderilor să ia
    inițiative și să exploateze ideile pe care le au și oportunitățile existente.
    Politica industrială ar trebui să țină seama însă de cerințele și
    caracteristicile specifice ale fiecărui sector în parte.


    Rapoartele anuale
    privind competitivitatea la nivel european examinează punctele forte și punctele
    slabe ale economiei UE, în general, și ale industriei europene, în particular,
    și pot sta la baza elaborării unor inițiative în materie de politici
    transsectoriale sau sectoriale.





    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a pledat pentru reindustrializarea UE bazată pe cercetare, inovare, retehnologizare.

    Comisia și-a propus o strategie de reindustrializare. Până la
    urmă, Uniunea Europeană trebuie să scadă din ce în ce mai mult dependența de
    importurile din țări terțe.

    Știm bine ce a împărțit în pandemie lanțurile
    valorice și nu sunt refăcute și evident că tranziția nu trebuie să spulbere
    IMM-urile. De aceea, cred că trebuie să ne bazăm pe inovare, pe cercetare, pe tehnologie
    sigur, cu emisii scăzute, dar nu putem să rămânem dependenți de țări țerțe.

    De
    aceea, eu cred că este bine și e bine că în raport s-a menționat acest lucru.
    Trebuie să facem acest echilibru în reindustrializare, în tehnologii moderne,
    care să fie cu emisii scăzute, dar să ne completăm lanțurile valorice și să
    devenim competitivi, pentru că dependența de țări terțe ne face necompetitivi
    și ne scoate din piața globală.




  • UE și India: acord pentru aprovizionarea sigură cu semiconductori

    UE și India: acord pentru aprovizionarea sigură cu semiconductori

    De la sfârşitul anului 2020, lumea se confruntă cu o criză a semiconductorilor fără precedent. Lanțurile de aprovizionare sunt foarte complexe și vulnerabile la evenimente precum pandemia de coronavirus sau crizele geopolitice așa cum sunt dificultăţile în relaţia cu China şi, mai nou, agresiunea Rusiei în Ucraina.

    Semiconductorii sunt vitali pentru industria microcipurilor, care sunt la rândul lor esenţiale pentru produsele digitale fără de care astăzi niciun domeniu nu poate funcţiona. Aproape 80% din furnizorii de semiconductori pentru Europa au sediul în afara Uniunii Europene. Este nevoie, aşadar, ca Europa să îşi asigure lanţuri de aprovizionare solide, prin parteneriate bine definite şi pragmatice cu state terţe. Devenită anul acesta cel mai populat stat al lumii, India este membru al grupului G20 al marilor economii mondiale. Este a 5-a economie a lumii şi totodată una din ţările cu cele mai rapide perspective de creştere economică din lume. De aceea, parteneriatul cu India este una dintre cele mai importante relaţii ale Europei pentru următoarea decadă.

    Lansat anul acesta, Consiliul pentru Comerţ şi Tehnologie Uniunea Europeană – India este a doua astfel de iniţiativă după cea stabilită de forul comunitar cu Statele Unite în 2021 şi vizează intensificarea colaborării bilaterale în domenii precum transformarea digitală, tehnologiile nepoluante şi relaţiile comerciale.

    Uniunea Europeană şi India au semnat recent un memorandum de înţelegere privind semiconductorii, care trasează cadrul bilateral de cooperare pentru construirea unor lanţuri solide de aprovizionare şi pentru colaborarea în domeniul cercetării şi inovării.

    Potrivit memorandumului, cei doi parteneri strategici îşi vor împărtăşi experienţele, exemplele de bune practici şi informaţiile în domeniile şi industriile care implică folosirea semiconductorilor; vor identifica domenii de colaborare în cercetare şi inovare la nivel interuniversitar şi în cadrul diverselor organizaţii şi companii; îşi vor promova reciproc talentele şi forţa de muncă implicată în industria semiconductorilor şi vor facilita colaborarea acestora prin organizarea de ateliere de lucru, parteneriate şi investiţii directe; vor asigura un mediu pozitiv de colaborare în acest sector, inclusiv prin împărtăşirea de informaţii şi finanţări publice.

    În viitor, Uniunea Europeană şi India vor continua practica întâlnirilor regulate şi a evaluărilor modului în care funcţionează acest acord. O nouă reuniune ministerială în cadrul Consiliului pentru Comerţ şi Tehnologie Uniunea Europeană – India este prevăzută să aibă loc în India la începutul anului viitor.



  • Cercetarea europeană, încotro?

    Cercetarea europeană, încotro?

    Iliana
    Ivanova, noul comisar european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și
    Tineret, s-a prezentat în fața comisiilor reunite și și-a expus viziunea,
    prioritățile și planurile pentru gestionarea responsabilităților portofoliului respectiv..
    În discursul său, Iliana Ivanova a evidențiat nevoia de a susține și promova
    cercetarea și inovarea.

    De asemenea, s-a angajat să sprijine cultura și
    patrimoniul divers al Europei și să asigure accesul la educație de calitate și să
    creeze oportunități pentru tineri în cadrul societății europene. Noul comisar
    european desemnat pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret a
    menționat că este nevoie de investiții puternice în cercetare și inovare pentru
    a atinge obiectivele de pe agenda europeană. Ivanova a mai spus că va căuta să
    găsească soluții concrete pentru ca participarea țărilor est și central
    europene în Programele de Cercetare ale UE să fie mai mare. Trei aspecte sunt
    importante în abordarea sa, a declarant Iliana Ivanova.

    Aș
    dori să subliniez rolul cheie al cercetării și inovării pentru modelul de
    creștere al UE. Cea mai bună modalitate de a promova educația și abilitățile
    necesare dezvoltării este să investim în viitorul nostru și să avem în vedere
    rolul coeziv al culturii pentru societatea noastră.

    De asemenea, voi pune
    accent pe modalitățile inovatoare de dezvoltare a tehnologiilor avansate.
    Platforma de Tehnologii strategice pentru Europa, de exemplu, este un
    instrument nou, pe care îl voi sprijini pe deplin pentru a ne situa în topul
    conducerii noilor tehnologii care vor defini viitorul verde, digital. Voi
    continua să lucrez la construirea de alianțe universitare, să încurajez
    eforturile de recunoaștere reciprocă a examenelor și diplomelor, a gradelor
    europene comune.

    Planul de acțiune pentru educația digitală s-a dovedit a fi un
    factor cheie pentru oportunitățile de învățare în întreaga UE și voi sprijini
    statele membre în asigurarea transformării digitale eficiente a sistemelor
    educaționale. Principalul obiectiv pe care îl văd pentru programul nostru
    Orizont Europa este de a aborda aceste provocări globale și de a stimula
    competitivitatea europeană bazată pe cercetare și inovare care se concentrează
    pe excelență, incluziune și durabilitate.

    Iliana Ivanova, noul comisar
    pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, a subliniat și rolul
    statelor membre în dezvoltarea acestor domenii:

    Alături de
    toate aceste măsuri, vreau să amintesc și un alt factor important în acest
    proces de extindere, care este chiar rolul statelor membre. Trebuie să realizăm
    că acest proces de dezvoltare nu poate fi o acțiune unilaterală care să ofere
    doar stimulente. Toate aceste oportunităti pe care sper să le utilizăm trebuie acoperite
    și prin eforturile venite din partea statelor membre Acestea trebuie să
    implementeze reformele structurale, trebuie să facă investițiile necesare. Toate
    aceste măsuri împreună vor duce la rezultate.


  • Noua Zeelandă aderă la Orizont Europa

    Noua Zeelandă aderă la Orizont Europa

    Comisia Europeană
    și Noua Zeelandă au semnat acordul de asociere privind participarea Noii
    Zeelande la programul Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare.
    Asocierea la Orizont Europa înseamnă că cercetătorii și organizațiile din Noua
    Zeelandă vor putea participa la pilonul II al programului, cea mai relevantă și
    cu cea mai intensă colaborare, care se axează în principal pe provocările
    globale comune. Printre acestea se numără clima, energia, mobilitatea, sectorul
    digital, industria și spațiul sau sănătatea. Noua Zeelandă va colabora în
    cadrul programului în condiții de egalitate cu entități din statele membre ale
    Uniunii Europene și va avea acces la finanțarea Orizont Europa și la rețelele
    de cercetători din Europa și din afara acesteia, menite să abordeze provocările
    globale.


    O colaborare mai
    strânsă cu Noua Zeelandă contribuie la abordarea globală a Europei în ceea ce
    privește cooperarea în domeniul cercetării și inovării într-o lume din ce în ce
    mai schimbătoare și mai volatilă. Aceasta reconfirmă angajamentul Uniunii Europene
    de a stimula excelența, de a pune în comun resursele pentru un progres
    științific mai rapid, de a dezvolta ecosisteme dinamice de inovare și de a
    promova o deschidere globală care să fie, de asemenea, strategică și reciprocă.

    Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: Semnăm
    acordul care permite Noii Zeelande să participe la programul nostru emblematic
    de inovare, Orizont Europa. Astfel, marcăm o premieră. Este primul acord de
    asociere cu o țară care nu e aproape geografic de Europa, nu e în vecinătatea
    noastră, dar, bineînțeles, care este foarte aproape de noi în multe alte
    moduri. Prin programul Orizont Europa se investesc 100 de miliarde de euro, pe
    parcursul a șapte ani, în cercetare de ultimă oră. Este o oportunitate
    fantastică pentru cercetătorii dumneavoastră, cercetătorii noștri, iar
    participarea lor va îmbogăți și mai mult acest program. Așteptăm cu nerăbdare colaborarea
    celor mai bune minți și a talentelor noastre, astfel încât să putem lucra împreună
    la următoarea generație de tehnologie curată, de biotehnologie, de proiecte
    digitale, de medicină. În ciuda faptului că geografic suntem atât de aparte,
    avem atât de multe în comun! Suntem două democrații robuste, cu aceeași viziune
    asupra lumii și aceeași înțelegere a responsabilităților. Peisajul geopolitic
    este din ce în ce mai schimbător și incert. Cu atât mai multe motive pentru ca
    partenerii care au același set de valori să-și consolideze legăturile, astfel
    încât să putem aborda diferitele riscuri, dar și să protejăm cetățenii noștri.



    Relațiile oficiale
    dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă în domeniul cercetării și inovării
    datează din 2009, odată cu semnarea Acordului de cooperare în domeniul
    științific și tehnologic. Acordul a oferit cadrul general de cooperare și a
    acționat de atunci ca un forum de discuții periodice cu privire la prioritățile
    în materie de cercetare și la domeniile de interes comun. Pe de altă parte, Orizont
    Europa este cel mai mare program de cercetare și inovare al Uniunii Europene de
    până acum, cu un buget de 95,5 miliarde de euro. Este un program deschis, ceea
    ce înseamnă că participanții de pe tot cuprinsul globului pot răspunde la
    majoritatea cererilor de propuneri.


  • Rolul inovarii în economia UE-Siguranța consumatorilor

    Rolul inovarii în economia UE-Siguranța consumatorilor

    Importanța politicii în materie de inovare este larg
    recunoscută și este strâns legată de alte politici ale Uniunii, cum ar fi cele
    privind ocuparea forței de muncă, competitivitatea, mediul, industria și
    energia. Rolul inovării este de a transforma rezultatele cercetării în servicii
    și produse noi și mai bune, pentru a rămâne competitivi pe piața mondială și a
    îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor. Uniunea inovării a fost una dintre
    cele șapte inițiative-pilot din cadrul Strategiei Europa 2020 pentru o
    economie inteligentă, sustenabilă și favorabilă integrării.

    Recent, în plenul
    Parlamentului European, europarlamentarul Vlad Marius Botoș a susținut că
    evoluția tehnologiei din ultimii 20 de ani, progresul pe care l-au cunoscut
    cercetarea și inovarea a făcut ca revizuirea legislației privind siguranța
    produselor să fie absolut necesară. În ceea ce privește tehnologiile noi,
    europarlamentarul român a declarat că toți producătorii trebuie să se axeze pe două aspecte:
    pe utilitatea pe care o are un produs, dar și pe riscurile pe care acesta le
    implică.




    Evoluția
    tehnologiei din ultimii 20 de ani, progresul pe care l-au cunoscut cercetarea
    și inovarea privind siguranța produselor a făcut ca revizuirea legislației să
    fie absolut necesară. Eu suțin inovarea și tehnologiile noi, însă trebuie să
    subliniem că toți producătorii trebuie
    să se axeze pe două aspecte: pe utilitatea pe care o are un produs, dar și pe
    riscurile pe care acesta le implică. Trebuie să mergem înainte, dar nu oricum.
    Totodată este nevoie ca noi, consumatorii, în momentul în care dorim produse
    inovative să ne asumăm necesitatea unei educații permanente. Trebuie să
    cunoaștem riscurile pe care ni le asumăm, mai ales în această eră digitală, și
    să învățăm să le evităm.

    Într-o eră în care apariția a noi produse și tehnologii
    sunt la ordinea zilei, siguranța consumatorilor va putea fi garantată de o
    legislație foarte bună însoțită obligatoriu de o educație adecvată.