Radio România Internațional

Tag: INS

  • Jurnal românesc – 19.05.2017

    Jurnal românesc – 19.05.2017


    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că trebuie să existe o politică cât se poate de clară în privinţa vaccinării, pentru că situaţia actuală este catastrofală. Potrivit şefului statului, este nevoie de prevenirea unor astfel de epidemii printr-o vaccinare sistematică, obligatorie, eficientă şi bine organizată din partea Ministerului Sănătăţii. Iohannis susţine că vaccinarea trebuie să se facă în nişte campanii care sunt, inclusiv mediatic, susţinute şi explicate oamenilor. Mai mult, el a subliniat că liderii politici care au susţinut că vaccinurile sunt nocive ar trebui să se informeze mai bine. Ultimele date arată că în România au fost, în ultimul an, peste 5700 de cazuri de rujeolă şi aproape 30 de decese.



    Institutul Naţional de Statistică estimează că populaţia României a scăzut cu două milioane în ultimii zece ani ca urmare a emigraţiei. Potrivit lui Ilie Dumitrescu, director cabinet preşedinte INS, emigraţia românească este una pentru muncă şi Institutul nu are date cu privire la statutul celor plecaţi, dar are în vedere soluţii pentru a putea cunoaşte acest statut. Dumitrescu susţine că o asemenea cercetare necesită o colaborare cu instituţiile din ţările unde au plecat persoanele respective. Declinul demografic înregistrat în România a fost în 2016 de aproape 67 de mii de locuitori şi deja 31 de mii de persoane în primele trei luni ale acestui an. România este una dintre ţările cu cea mai înaltă rată a declinului demografic, conform unui raport al ONU. Potrivit acestuia, ţara ocupă locul al 18-lea într-un top alături de state precum Siria, Moldova, Bulgaria, Estonia, Ucraina, Letonia, Muntenegru, Africa de Sud, Serbia, Lituania, Slovenia sau Ungaria.



    Duminică în faţa Ambasadei Finlandei la Bucureşti va avea loc o manifestaţie de susţinere a Cameliei Smicală, doctora de origine română căreia i-au fost luaţi copii de Protecţia Copilului din Finlanda. Susţinătorii vor cere eliberarea copiilor. Apoi, manifestanţii se vor deplasa la Ministerul român de Externe pentru a depune textul unui protest. Potrivit unui comunicat al ministerului pentru românii de pretutindeni, imediat de la înfiinţarea acestuia, pe 17 ianuarie 2017, cazul Cameliei Smicală şi a copiilor săi, cetăţeni româno-finlandezi, a fost în centrul preocupărilor sale şi a realizat o serie de demersuri în sprijinul acesteia. În luna februarie, ministrul Andreea Păstîrnac a primit-o în audienţă pe ambasadoarea Finlandei în România, Paivi Pohjanheimo, întrevedere în cadrul căreia a fost reiterată îngrijorarea statului român faţă de situaţia celor doi minori. Diplomatul finlandez a dat atunci asigurări că autorităţile de la Helsinki sunt preocupate de asigurarea unui mediu sigur de viaţă pentru toţi copiii, iar sistemul de asigurare a drepturilor sociale se bucură în Finlanda de o largă recunoaştere pe plan internaţional. În mai, demnitarul român a discutat cu oficiali finlandezi acest caz şi posibilităţile de cooperare în vederea menţinerii legăturii între cei doi minori, dar şi cu familia. Recent, Andreea Păstîrnac s-a întâlnit cu membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, pentru a discuta acest caz.


  • Jurnalul românesc – 14.02.2017

    Preşedintele Klaus Iohannis a
    declarat, marţi, că va anunţa în zilele următoare data la care se va organiza
    referendumul pe care l-a iniţiat pe tema continuării luptei anticorupţie. Tot
    marţi, plenul Senatului a adoptat, în unanimitate, ordonanţa guvernamentală de urgenţă ce abrogă
    controversatele modificări ale codurilor penale, aflate la originea crizei
    politice de la Bucureşti. Actul normativ intră, acum, pe agenda Camerei
    Deputatilor. De două săptămâni, sute de mii de protestatari din ţară şi
    din diaspora cer demisia cabinetului PSD-ALDE, pe care-l acuză că, prin
    modificarea codurilor, a încercat să exonereze de responsabilitate penală
    personaje politice influente şi funcţionari din administraţia centrală şi
    locală. În paralel, câteva sute de
    partizani ai Executivului au solicitat, iarăşi, demisia şefului statului,
    despre care spun că nu-şi respectă rolul de moderator, fiindcă a îmbrăţişat
    cauza protestatarilor antiguvernamentali.




    75% dintre români consideră că
    problemele privind sărăcia şi sistemul medical ar trebui să aibă prioritate la
    rezolvare – reiese
    dintr-un studiu online realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă şi
    WaveTreeZero remis, marţi, AGERPRES. La o distanţă destul de
    mare sunt situate problemele ce ţin de drepturile angajaţilor (dreptul la
    concediu de odihnă, concediu medical), cu un procent de 32%, urmate de cazurile
    sociale grave (copii bolnavi de cancer, spre exemplu), cu un procent de 29% şi
    probleme ce ţin de drepturile omului, cu un procent de 18% – se arată în
    document.




    Economia României a crescut în
    anul 2016 cu 4,8%, relevă datele comunicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS). În trimestrul IV din anul
    trecut, Produsul Intern Brut a crescut
    cu 1,3% faţă de trimestrul precedent şi cu 4,7% faţă de acelaşi trimestru din
    2015. Creşterea economică din 2016 este cea mai mare înregistrată de România după 2008. În 2015, economia
    a avansat cu 3,9%.




    În 2016, piaţa bunurilor de folosinţă
    îndelungată în România a atins
    2,5 miliarde de euro, în creştere cu 9,2% comparativ cu anul precedent, reiese
    dintr-un studiul GFK, publicat, marţi,
    de AGERPRES.
    Creşteri semnificative, de peste 20 de procente, au fost la electronice, care
    au generat vânzări de 463 milioane euro, electrocasnice mari (577 milioane
    euro) şi electrocasnice mici (178 milioane euro). De cealaltă parte, piaţa IT a consemnat cel mai
    semnificativ declin, de peste 15 %, şi a ajuns la 419 milioane euro.




    Salariile a
    peste două treimi (67%) dintre dezvoltatorii de software români generează
    costuri sub 20 de dolari pe oră, România fiind ţara cu cele mai mici costuri cu
    forţa de muncă din IT din Uniunea Europeană. În Germania, doar 28% dintre
    programatori costă sub 20 de dolari pe oră, în timp ce în Polonia
    ponderea acestora este de 40%, potrivit datelor publicate de InvestRomania,
    instituţia guvernamentală pentru promovarea investiţiilor străine. În România
    forţa de muncă calificată în IT este mai ieftină decât în alte ţări pentru că
    şi costul vieţii este mai redus. În cazul companiilor mari, nu neapărat costul
    cu salariaţii a fost un avantaj care să determine decizia de a investi, pentru
    că în acest moment există companii mari din IT care oferă şi 3.000 de euro pe lună pe contract de muncă programatorilor,
    a explicat Răzvan Rada, general manager în cadrul Head Hunting IT.




    Echipa feminină de tenis a
    României va întâlni, pe teren propriu, în perioada 22-23 aprilie, formaţia
    Marii Britanii, în meci de baraj pentru menţinerea în Grupa Mondială II a Fed
    Cup, potrivit tragerii la sorţi efectuate marţi la Londra. La sfărsitul
    săptămânii trecute, România a fost
    învinsă, la Bucureşti, cu 3-1 de
    Belgia în primul tur al Grupei Mondiale II a Fed Cup, varianta feminină a Cupei Davis. România şi Marea Britanie au jucat de
    cinci ori în Cupa Federaţei, tricolorele câştigând de patru ori.

  • Jurnal românesc – 31.01.2017

    Jurnal românesc – 31.01.2017

    Rata
    şomajului în România s-a situat la 5,5% în decembrie, în scădere cu 0,2 puncte
    procentuale faţă de luna anterioară, arată datele Institutului Naţional de
    Statistică. Conform documentului, pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi a
    depăşit-o puţin pe cea a femeilor, valorile respective fiind 6,3% în cazul
    persoanelor de sex masculin şi 4,5% în cazul celor de sex feminin. Pe de altă parte, numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta
    75% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna decembrie a anului
    trecut.     În ultima lună a anului 2016, numărul şomerilor (în vârstă de
    15-74 ani) a fost de 507.000 persoane, în scădere cu 17,6% faţă de aceeaşi
    perioadă din anul precedent.


    De la 1 februarie 2017,
    salariul minim brut se va mări cu 200 de lei şi va ajunge la 1450 lei, iar
    acest lucru va duce automat la creşterea amenzilor pentru contravenţiile
    rutiere. Potrivit
    Codului Rutier, un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut
    pe economie şi astfel, cea mai mică amendă de circulaţie va fi de 290 de lei,
    pentru şoferii care vorbesc la telefon în timp ce conduc, dar şi cei care nu semnalizează când schimbă direcţia
    de mers, precum şi pasagerii care nu poartă centura de siguranţă.     Cei care nu acordă prioritate la trecerile de
    pietoni, trec pe culoarea roşie a semaforului sau depăşesc coloanele de maşini
    oprite vor fi sancţionaţi cu minim 580 lei, iar şoferii care depăşesc viteza
    legală cu 41-50 km/h sau conduc sub influenţa băuturilor alcoolice vor fi
    amendaţi cu cel
    puţin 1300 lei.
    Punctul de amendă a crescut, ultima oară, pe 1 mai 2016.


    Tot mai mulţi români
    profită de perioada de early booking şi îşi cumpără din timp pachetele pentru
    concediile acestei veri, numărul acestora crescând în ianuarie cu circa 20%,
    faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unei cunoscute agenţii de
    turism. Destinaţiile preferate ale românilor sunt în continuare insulele
    greceşti, dar şi Sardinia. Ritmul alert de achiziţie a pachetelor early booking
    se va menţine cel puţin până la sfârşitul lunii aprilie, turiştii români fiind
    tot mai înclinaţi spre planificarea timpurie a sejururilor, ce pot fi cu până
    la 25% mai ieftine faţă de cele cumpărate în plin sezon, susţin reprezentanţii
    agenţiei. Reducerile sunt mai consistente în primele luni de early booking,
    scăzând treptat pe măsură ce data la care se plaseză rezervările se apropie de
    călătorie.


    Fregata romaneasca Regele
    Ferdinand asigură conducerea manevrelor din estul Marii Negre la care,
    de miercuri, participă peste 2800 de marinari militari din ţări membre NATO.
    Exerciţiul multinaţional Sea Shield este primul din seria
    celor 50 de manevre navale de amploare planificate de Alianta Nord-Atlantica
    pentru acest an. Participă 16 nave de suprafaţă, un submarin şi zece aparate de
    zbor din Romania şi din ţările partenere. La Constanţa, cel mai mare port
    românesc, va fi prezent şi şeful Comandamentului Maritim Aliat, viceamiralul
    Clive Johnstone. Pe de altă parte, la Londra s-a anunţat că una dintre cele mai
    performante nave de luptă britanice va participa la prima misiune operativă a
    Marinei Regale în Marea Neagră, de la Războiul Rece încoace. Manevrele aliate
    din Marea Neagră au loc la aproape trei ani de la anexarea de catre Rusia, în
    martie 2014, a peninsulei ucrainene Crimeea.

  • Jurnal românesc – 20.01.2017

    Jurnal românesc – 20.01.2017

    Aflaţi în vizită în Statele Unite, premierul Sorin Grindeanu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, au participat la o cină în format restrâns alături de preşedintele american ales, Donald Trump. Preşedintele Camerei scrie, pe pagina sa de Facebook, că i-a transmis lui Donald Trump dorinţa autorităţilor de la Bucureşti de a duce parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite la un alt nivel, iar preşedintele a răspuns că acest lucru se va şi întâmpla. Cei doi oficiali români s-au mai întâlnit în Statele Unite cu preşedinţii Comisiilor pentru afaceri externe şi pentru servicii secrete din Camera Reprezentanţilor, precum şi cu viitorii consilieri la Casa Albă, pentru securitate naţională şi securitate cibernetică. Liviu Dragnea a discutat cu preşedintele Comisiei permanente speciale pentru intelligence din Camera Reprezentanţilor, Devin Nunes, despre combaterea terorismului şi a ameninţărilor comune care vizează cele două state. În context, Liviu Dragnea a dat asigurări că România va rămâne fel de implicată, iar oficialul american a apreciat modul în care a decurs colaborarea dintre Washington şi Bucuresti în această privinţă.



    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere informează utilizatorii reţelei de drumuri naţionale că, începând cu 20 ianuarie, vor intra în vigoare noile valori ale tarifului de utilizare – rovinieta. Tarifele, stabilite în funcţie de tipul de vehicul şi durata de utilizare a infrastructurii rutiere, au rămas neschimbate pentru autoturisme: 3 euro pe 7 zile, 7 euro pe 30 de zile, 13 euro pentru 90 de zile, respectiv 28 de euro pentru 12 luni. Pentru vehiculele de transport marfă cu Masa Totală Maximă Autorizată mai mică de 3,5 tone, noile tarife de rovinietă sunt: 6 euro pe 7 zile, 16 euro pe 30 de zile, 36 de euro pentru 90 de zile, respectiv 96 de euro pentru 12 luni. Pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA cuprinsă între 3,5 şi 7,5 tone, noile tarife de rovinietă sunt: 4 euro pentru o zi, 16 euro pe 7 zile, 32 de euro pe 30 de zile, 92 de euro pentru 90 de zile, respectiv 320 de euro pentru 12 luni.



    Puterea de cumpărare în România se situează la o treime din media europeană, relevă un studiu realizat de GfK – companie specializată în studii de piaţă şi despre consumatori, realizate în peste 100 de ţări. Cu o putere medie de cumpărare de 4.181 de euro, românii rămân pe locul 33 în clasament, la fel ca în 2015, situându-se cu mult sub puterea medie de cumpărare, de 13.672 de euro, pentru cele 42 de ţări europene analizate. Bucureştenii au cea mai mare putere de cumpărare, de 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe ţară, valoare care plasează locuitorii capitalei la aproximativ acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa). Topul primelor zece ţări din Europa, după puterea de cumpărare, este condus de Liechtenstein, urmat de Elveţia, Luxemburg, Norvegia, Islanda, Danemarca, Austria, Suedia, Germania şi Marea Britanie.



    Firmele care activează în România se confruntă cu dificultăţi tot mai mari în găsirea de angajaţi calificaţi, în contextul în care numărul şomerilor a depasit 520.000 în noiembrie 2016, nivel minim după izbucnirea crizei, în 2008, iar rata şomajului a coborât la 5,7%. Datele au fost publicate, recent, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al treilea trimestru din 2016 cu 16,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 62.900, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.


  • Jurnal românesc – 09.01.2017

    Jurnal românesc – 09.01.2017

    Între trei şi patru milioane de români lucrează peste hotare, iar în
    ultimii zece ani aceştia au trimis în ţară peste 50 de miliarde de euro, peste
    nivelul investiţiilor străine din aceeaşi perioadă, a informat Institutul Român
    pentru Evaluare şi Strategie (IRES). În aproape jumătate dintre familiile din
    România, există cel puţin o persoană plecată în străinătate, conform unui
    studiu realizat de IRES. Jumătate dintre românii plecaţi şi-au lăsat acasă
    familiile. Astfel, 51% dintre rudele din ţară declară că cei din familia lor
    aflaţi în afara graniţelor au plecat singuri, iar 49% au plecat cu familia. 23%
    dintre cei plecaţi şi-au lăsat copiii în ţară. De aceştia are grijă, potrivit
    spuselor celor intervievaţi, celălalt părinte sau rudele. Două treimi dintre
    cei plecaţi sunt căsătoriţi. Cei mai numeroşi rezidenţi români se află în
    Italia, peste un milion. Pe locul doi se află Spania, iar pe trei, Germania.
    Aproximativ 2,5 milioane de români au emigrat pe perioadă îndelungată din ţară
    şi alţi circa 500.000 au plecat pe termen scurt în alte ţări în ultimul
    deceniu. În străinătate nu au plecat doar cei fără şcoală, în căutarea unui
    trai mai bun, ci şi mulţi absolvenţi de studii superioare. Aproape 14.000 de
    medici lucrează în străinătate, dintre care peste 4.000 în Franţa şi tot atâţia
    în Germania, arată Colegiul Medicilor din România. Mulţi medici români lucrează în Marea
    Britanie, Belgia, Italia sau Spania. Medicii români mai aleg să îşi desfăşoare
    activitatea în Statele Unite sau în Australia.


    În România, rata şomajului înregistrată în noiembrie a fost 5,7%, a
    anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit acestuia, numărul
    şomerilor a fost de 521 de mii, în scădere atât faţă de luna precedentă, cât şi
    faţă de aceeaşi lună a anului 2015. Rata şomajului a fost de 6,5% la bărbaţi şi
    4,7% la femei, a precizat INS.


    Mai puţin de o treime din firmele din România care folosesc internetul se
    promovează pe reţele sociale. Potrivit agenţiei de marketing Perceptum, doar 12
    din 100 de firme româneşti cu peste 10 angajaţi şi-au făcut publicitate prin
    intermediul internetului în 2016, fiind pe ultimul loc din Uniunea Europeană.
    Totodată, mai puţin de jumătate din întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din
    România au o pagină de Internet. Potrivit statisticilor europene, citate de
    agenţia Perceptum, Malta şi Irlanda au cele mai multe firme care se promovează
    pe mediile sociale, respectiv 71% şi 66%. La nivel european, 77% din IMM-uri
    deţin o pagină web, 45% folosesc reţelele sociale pentru promovare şi doar 25%
    îşi fac reclamă pe internet.


    România participă şi anul acesta la Târgul de Turism din Olanda, unul din
    cele mai mari din Europa. La târgul organizat la Utrecht, România va avea atât
    un stand naţional, cât şi unul organizat de o companie olandeză de turism ce
    promovează exclusiv destinaţii din România. După o absenţă de câţiva ani,
    România a revenit în 2015 la târgul din Olanda şi va fi prezentă şi în acest an
    cu un stand organizat de Biroul de Turism de la Paris. Însă, România este promovată
    şi de firme olandeze, cum este Romtour, pentru care România este destinaţie
    unică. Anul acesta, standul olandezilor va fi decorat cu o poartă tradiţională
    din Maramureş. Ziua României va fi pe 13 ianuarie. Târgul din Olanda
    împlineşte, anul acesta, 100 de ani de existenţă, numărul vizitatorilor trece
    de 120 de mii în doar cinci zile, iar fiecare vizitator petrece în spaţiul
    târgului, în medie, patru ore.

  • Economia în viziunea BNR

    Economia în viziunea BNR

    România are nevoie de reforme structurale, este de părere guvernatorul
    Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. El a făcut această apreciere la Forumul
    economic anual pentru Europa Centrală şi de Est, organizat de revista Forbes la Bucureşti. Cu acest prilej,
    Isărescu a făcut un apel pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene, cu
    efecte şi asupra stimulării reformelor structurale. Guvernatorul BNR a mai spus
    că este foarte importantă consolidarea echilibrului macroeconomic.

    De asemenea,
    crede Mugur Isărescu, investiţiile în infrastructură şi în sistemul educaţional
    trebuie să rămână prioritare, întrucât aceste investiţii contribuie la
    creşterea productivităţii muncii,
    esenţială pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor. El
    estimează că: Un ritm
    mai alert de creştere economică poate fi atins. Vreau să fiu clar în acest
    sens. Nu cred că România trebuie să se oprească la 3-4%, dar pentru a fi
    sustenabil şi pentru a nu crea probleme, acest ritm mai înalt trebuie obţinut
    prin acţiunea asupra factorilor care conduc la majorarea potenţialului
    economiei de a creşte mai rapid. Dat fiind că potenţialul de creştere al
    economiei româneşti este afectat de trenarea redresării investiţiilor publice
    şi a derulării reformelor structurale, ar trebui să se acţioneze cu prioritate
    pentru remedierea problemelor care împiedică realizarea de progrese rapide în
    aceste două domenii.

    Cel mai recent studiu realizat de Institutul Naţional
    de Statistică arată că sărăcia este una dintre marile probleme cu care se
    confruntă mulţi români. Cercetarea relevă faptul că aproape jumătate dintre
    aceştia suportă cu greu cheltuielile curente ale vieţii. Pentru realizarea lui
    s-a luat în calcul situaţia din 2015, când peste 32% dintre familii nu au făcut
    faţă chletuielilor lunare importante precum ratele, plata utilităţilor şi
    întreţinerii. Peste 13 procente din gospodării nu şi-au putut asigura
    încălzirea locuinţei, iar mai mult de 69% nu şi-au putut achita o săptămână de
    vacanţă.

    Sociologul Codrin Scutaru de la Institutul Naţional pentru Calitatea
    Vieţii explică: Din păcate, se răsfrânge o situaţie dificilă
    din punct de vedere economic sau social şi asupra categoriilor care au plătit
    asigurări sociale mai mult timp şi apoi primesc înapoi o sumă care nu le mai
    permite să-şi asigure un standard de viaţă considerat de percepţia publică
    drept decent. Nivelul de trai nu se schimbă radical de la un an la celălalt.
    Creşterea economică se simte în câţiva ani şi se simte destul de modest în
    calitatea vieţii românului.

    Potrivit studiuluii INS, cel mai greu se
    descurcă familiile conduse de femei, de persoane peste 65 de ani sau cele în
    care se găsesc doi sau trei copii.

  • Retrospectiva săptămânii 4.09-10.09.2016

    Retrospectiva săptămânii 4.09-10.09.2016

    Vizita premierului român Dacian
    Cioloş în Germania



    Şeful guvernului de la
    Bucureşti, Dacian
    Cioloş, a mers în Germania pentru a doua oară în acest an şi le-a prezentat
    reprezentanţilor mai multor companii din domeniul IT-ului şi comunicaţiilor din
    landul Bavaria avantajele investiţiilor în România. Premierul a vorbit şi cu
    oficiali ai producatorului auto BMW despre perspectiva ca această companie să
    fie prezentă în România, în special în domeniul modelelor electrice. Dacian
    Cioloş: BMW lucrează mult cu cercetare-dezvoltare şi cu
    domeniul IT în dezvoltarea modelelor care poluează mai puţin, a modelelor
    electrice şi am convenit ca în următoarele săptămâni să organizăm în România
    vizita unui grup de specialişti în IT de la sediul companiei BMW pentru a
    întâlni diferite companii româneşti în acest domeniu şi să vedem oportunităţile
    în viitor. În cadrul discuţiilor cu premierul landului bavarez, Horst
    Seehofer, Dacian Cioloş a dat asigurări că România îşi menţine sprijinul pentru
    o Europă unită, dar ai cărei lideri pot reprezenta mai bine interesul
    cetăţenilor în deciziile luate.



    România locul 4 în Deloitte CE Top 500



    România a
    ocupat locul patru în cea de-a zecea ediţie a Deloitte CE Top 500 (a celor mai
    mari companii din 18 ţări din Europa Centrală şi de Est, plus Ucraina),
    datorită apetitului crescut pentru consum care a făcut ca retailul să fie
    motorul creşterii economice în 2015.Conform clasamentului realizat de compania
    internaţională de audit şi consultanţă,veniturile totale ale companiilor din România prezente în
    Top au fost de 46,4 miliarde euro, în creştere uşoară faţă de 2014. Firmele din
    industria energiei şi resurselor sunt cel mai bine reprezentate în
    clasament, generând venituri de 17 miliarde de euro. Pe locul doi se află companiile din retail, care au
    înregistrat cea mai mare rată de creştere, de aproape 18 procente, ajungând la 15 miliarde de euro.



    Veşti bune despre economia românească



    Economia româneasca merge bine -
    arată datele recente publicate de Institutul Naţional de Statistică şi de
    Oficiul European de Statistică. Potrivit INS, România a înregistrat o creştere
    economică de 5,2% în primul semestru din 2016 comparativ cu perioada similară a
    anului trecut, iar consumul efectiv total a avut o contribuţie de peste 80% la
    formarea sa. Şi cifrele Eurostat arată că România consemnează cea mai mare
    creştere economică din UE în trimestrul doi din 2016, cu un avans al PIB-ului
    de 1,5% comparativ cu precedentele trei luni. Analiştii avertizează, însă, că
    avansul economic sănătos este cel bazat pe producţie nu pe consum.


    Priorităţi ale noului ministru de interne român



    Noul ministrul de Interne în
    Guvernul tehnocrat de la Bucureşti, Dragoş Tudorache, a depus juramântul în
    faţa şefului statului şi la scurt timp a prezentat şi prioritătile mandatului.
    Tudorache, fost şef al Cancelariei primului-ministru, îi succede în funcţie lui
    Petre Tobă, care a demisionat, fiind cercetat într-un dosar privind favorizarea unor funcţionari din subordinea
    sa, acuzaţi de deturnare de fonduri. Pentru noul ministrul, în topul
    priorităţilor se află buna desfăşurare a alegerilor parlamentare din 11
    decembrie. Tudorache a anunţat, deja, că va înfiinţa o structură de comandă la
    nivelul ministerului care să asigure o desfăşurare fără sincope a procesului
    electoral. Mai ales că preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia la ceremonia
    de depunere a jurâmântului că: Este vital pentru România, este vital
    pentru consolidarea democraţiei în România şi este extrem de important pentru a
    da credibilitate procesului electoral din România ca aceste alegeri să se
    desfăşoare în perfectă ordine, într-un climat de siguranţă şi să avem garanţia
    că rezultatul nu este viciat în niciun fel.. Tudorache a vorbit şi despre
    fenomenul migraţiei, precizând că Bucureştiul intenţionează să discute cu
    Belgradul despre organizarea unor patrule comune la graniţa româno-sârbă, În
    ultima perioadă mai multe grupuri de
    imigranţi au încercat să treacă illegal fontiera din Serbia în România.



    Senatul
    a decis ca pensile românilor să nu mai fie impozitate



    Senatul de la Bucureşti a adoptat un proiect de lege de
    modificare a Codului Fiscal prin care nu se mai reţine impozitul de 16% pentru
    pensiile mai mari de 1.050 lei (235 euro), iar contribuţiile la Sănătate sunt suportate din
    bugetul de stat. Documentul va ajunge la Camera Deputaţilor, care este
    for decizional. Dezbaterile au fost marcate de
    dispute între PNL şi PSD. Social democraţii afirmă că legea este
    aşteptată de mulţi pensionari şi reproşează liberalilor că au tăiat veniturile
    atunci când erau la putere. În replică, PNL susţine că legea i-ar avantaja pe
    cei cu pensii mari, iar impactul bugetar va fi semnificativ. Guvernul a avut un punct de vedere negativ asupra
    acestei iniţiative.



    România a devenit oficial membru al CERN


    Din 5 septembrie, România a devenit, oficial, cel de-al 22 -lea stat membru al Organizaţiei Europene pentru Cercetare
    Nucleară, cel mai important centru de cercetare la nivel mondial în domeniul
    fizicii particulelor. Prezent la ridicarea tricolorului la sediul organizaţiei de lângă Geneva, preşedintele Klaus Iohannis, a evidenţiat
    însemnătatea deosebită a aderării României pentru mediul ştiinţific şi de cercetare.
    În prezent, peste 170 de fizicieni şi ingineri români de la cinci universităţi
    şi trei institute de cercetare din România lucrează în cadrul a nouă proiecte
    ale Organizaţiei. Seful statului i-a încurajat pe cercetătorii români care i-au
    prezentat proiectele în derulare în care sunt implicaţi să fructifice
    oportunităţile care se deschid odată cu aderarea României
    la CERN.

  • România – creştere economică

    România – creştere economică

    Economia României are şanse ca, în următorii doi ani, să atingă un nivel
    excelent de creştere economică estimat de specialişti la 4,4 – 4,8% în acest an
    şi la 5,2 – 5,7% anul viitor, pe fondul stimulării cererii interne, ca urmare a
    măsurilor de relaxare fiscală.

    În previziunile economice de primăvară,
    publicate de Comisia Europeană, Executivul comunitar estima că economia
    românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2016, susținută de o cerere
    internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%. Paradoxal,
    pe măsură ce produsul intern brut ia avânt, stimulat în primul rând de comerţ,
    rata sărăciei devine tot mai mare.

    Oficial ne merge bine, dacă analizăm datele
    de la Institutul Naţional de Statistică. PIB-ul a crescut cu 5,2% în primul
    semestru din 2016 comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar consumul
    efectiv total a avut o contribuţie de peste 80% la formarea sa. La creşterea
    PIB au contribuit toate ramurile economiei, influenţe pozitive mai importante
    având comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi
    motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante.

    Analiştii avertizează,
    însă, că avansul economic sănătos este cel bazat pe producţie. Altfel, fără
    producţie, fără industrie, fără produse finite la export, economia va deveni
    tot mai sensibilă la evoluţiile externe, iar dacă va izbucni o nouă criză,
    efectele ar fi devastatoare, deoarece consumul va fi primul afectat, mai atrag
    atenţia aceştia.

    În ciuda creşterii
    economice semnificative din primul semestru al lui 2016, rata sărăciei tinde să
    atingă un record al ultimilor ani, după ce, în 2015, s-a ridicat peste nivelul
    de 25%, depăşind precedentul record din 2007.

    Potrivit INS, în România sunt 8,5
    milioane de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială. De altfel,
    potrivit datelor Eurostat, aproximativ 40% din populația României era expusă în
    2014 riscului de sărăcie și excludere socială, situație care a plasat-o pe
    primul loc în UE, în condițiile în care, la nivelul Uniunii, 122 de milioane de
    persoane, sau peste 24% din populație, se aflau în această situație. Şi tot Oficiul
    European de Statistică a anunţat că România consemnează cea mai mare creștere
    economică din UE în trimestrul doi din 2016, cu o creștere a PIB de 1,5%
    comparativ cu precedentele trei luni. De asemenea, şi comparativ cu perioada
    similară a anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creștere economică
    din UE, de 5,9 procente.

  • Jurnal românesc – 6.05.2016

    Jurnal românesc – 6.05.2016

    Congresul
    românilor de pretutindeni se va desfăşura pe 24 şi 25 iunie, va avea un buget
    de 300.000 de euro alocat de Camera Deputaţilor, iar românii din diaspora care
    doresc să participe ca delegaţi trebuie să depună, până pe 12 mai, câte o listă
    de 500 de semnături, a anunţat deputatul Aurelian Mihai. El a precizat, într-o
    conferinţă de presă, că organizarea acestui congres reprezintă o premieră
    deoarece, până în momentul de faţă, din 2007 de când a fost adoptată Legea 299
    în Parlament, nu a avut loc niciodată un congres al românilor de pretutindeni.
    Congresul este organizat de Camera Deputaţilor, în colaborare cu Ministerul
    Afacerilor Externe şi Senat si urmează să se desfăşoare la Palatul
    Parlamentului.




    România are, de
    vineri, un nou consulat în Ucraina – cel de la Solotvino, chiar în apropierea
    graniţei commune, la ceremonia de inaugurare fiind prezenti ministrul roman de
    externe Lazăr Comănescu şi omologul sau ucrainean, Pavlo Klimkin. Oraşul
    ucrainean Solotvino se află foarte aproape de Sighetu Marmaţiei, zonă în care
    există şi un punct de trecere a frontierei. Şeful diplomaţiei de la Bucuresti a
    afirmat că o funcţie importantă a Consulatului de la Solotvino vizează
    facilitarea aplicării acordului de mic trafic de frontieră, care a intrat în
    vigoare acum un an. Ministrul român de externe a mai precizat că, în viitorul
    apropiat, îşi va reîncepe activitatea o comisie mixtă interguvernamentală
    româno-ucraineană pentru minorităţile naţionale.




    Comisarul
    european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat, la Cluj, că,
    dacă România nu va absorbi suficiente fonduri europene, îşi va crea riscuri în
    ceea ce priveşte economia. Oficialul european a atras atenţia şi în ceea ce
    priveşte folosirea fondurilor de coeziune acordate oraşelor din România şi
    pentru care a fost prelungit termenul până în iunie. Este pentru prima dată în
    istoria UE când o parte din buget se duce direct şi va fi gestionat direct de
    oraşe, a precizat Corina Cretu. Ea a participat, la Cluj, la seminarul Simplificarea
    Fondurilor structurale şi de investiţii europene, alături de
    preşedintele Comisiei de dezvoltare regională a Parlamentului European, Iskra
    Mihaylova, de europarlamentarul Mircea Diaconu şi de vicepremierul Vasile
    Dîncu.




    Institutul Naţional
    de Statistică a raportat cifre în creştere pentru turismul românesc în luna
    martie a acestui an. Comparativ cu anul 2015 atât sosirile – cu circa 11%, cât
    şi înnoptările – cu aproape 7 procente au fost mai numeroase în luna
    menţionată. Statisticile INS arată că a crescut şi numărul de turişti străini:
    la punctele de frontieră s-au înregistrat peste 160 de mii de cetăţeni
    rezidenţi în alte ţări care au intrat în România în martie, faţă de aproape 144
    de mii în urmă cu un an, păstrând astfel tendinţa pozitivă din primele luni ale
    lui 2016. În primul trimestru al acestui an numărul turiştilor străini care au
    ajuns la hoteluri sau pensiuni din România a crescut cu peste 16%, iar al celor
    care s-au cazat măcar o noapte cu mai bine de 17 procente.

  • România – poate fi stopat declinul demografic?

    România – poate fi stopat declinul demografic?

    Primul avertisment serios a apărut în decembrie, odată cu lansarea de
    către Institutul Naţional de Statistică a anuarului demografic al României.
    Documentul, care conţine date statistice cu privire la numărul şi structura
    populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală şi migratorie, constata că
    România se depopulează, lunar, cu câteva mii de locuitori. Pe măsură ce se modernizează, ţara se confruntă şi
    cu fenomenele demografice negative, pe care societăţile vest-europene le-au experimentat
    încă din deceniile trecute.     Numărul copiilor dintr-o familie descreşte,
    femeile decid să procreeze la vârste tot mai avansate, numărul căsătoriilor
    scade, iar cel al divorţurilor creşte.

    Directorul Centrului de Cercetări
    Demografice al Academiei Române, Vasile Gheţău, a anunţat, marţi, că în 2015
    rata fertilităţii a atins cel mai mic nivel din ultimii 50 de ani. Şi a repetat
    că, de ani buni, rata mortalităţii o depăşeşte pe cea a natalităţii.

    Peste
    toate aceste tendinţe, depopularea a fost accelerată, în sfertul de secol care
    a trecut de la căderea dictaturii comuniste, de deschiderea frontierelor, până
    atunci ermetice, graţie căreia, în prezent, milioane de cetăţeni români trăiesc
    în străinătate. În ultima vreme, hemoragia migraţionistă pare să fi încetat şi
    din România nu pleacă mai mulţi oameni decât se întorc. Dar fenomenul
    contribuie în continuare la diminuarea populaţiei, fiindcă au emigrat mai ales
    persoane din categoria de vârstă 25-34 de ani, ceea ce este grav din punctul de
    vedere al natalităţii. Astfel că, după 1989, numărul românilor din ţară a
    scăzut de la 23,2 milioane la 19,8, inversând complet tendinţa din deceniile
    trecute, când interzicerea avorturilor, în 1966, a condus la o creştere a
    populaţiei cu 26 de procente.

    Fireşte, specialiştii dezavuează această
    intervenţie brutală a statului comunist în viaţa de familie şi subliniază că
    asemenea efecte imediate se pot obţine numai în sisteme totalitare. Dar, spun
    tot ei, există şi ţări occidentale, precum Franţa, care au înregistrat un spor
    al populaţiei de 13% în ultimii 25 de ani. Familiile din România, au calculat
    experţii, ar trebui să aibă mai mult de doi copii, pentru ca declinul
    demografic să fie inversat. Această
    cifră, adaugă Vasile Gheţău, ar trebui menţinută cel puţin o jumătate de secol,
    prin măsuri de susţinere a familiilor, de asigurare a serviciilor pentru
    îngrijirea copiilor, de reducere a mortalitaţii infantile şi de creştere a
    speranţei de viaţă. Fondurile de la buget alocate pentru punerea în practică a
    acestor măsuri ar trebui să crească cu zece procente de la un an la altul.

    Pentru moment, o nouă lege prevede
    eliminarea, de la 1 iulie, a plafonului maxim al indemnizaţiei lunare pentru
    creşterea copilului, care până acum era echivalentul a doar 760 de euro, şi
    prevede că acestea vor reprezenta 85% din venituri.


    Experţii Centrului de Cercetări Demografice mai afirmă, însă, că, în paralel cu
    redresarea natalităţii, e nevoie şi de lansarea de către ministerul Sănătăţii a
    unui program de reducere a mortalităţii.

  • Ritm înalt al creşterii economice în România

    Ritm înalt al creşterii economice în România

    Institutul Naţional de Statistică a anunţat că România a avut, anul
    trecut, o creştere economică de 3,7% comparativ cu anul anterior, Produsul
    Intern Brut estimat fiind de peste 710 miliarde de lei, adică 158 miliarde de
    euro. La crestere au contribuit toate ramurile economiei, cu exceptia
    agriculturii, silviculturii si pescuitului. Potrivit Oficiului European de
    Statistică, Eurostat, România a înregistrat a treia cea mai mare creştere
    economică din UE în ultimul trimestru al anului trecut.

    Într-un interviu pentru
    Radio România, analistul economic Constantin Rudniţchi a declarat că evoluţia a fost condiţionată de consum,
    şi el cu 15% mai mare în 2015, datorită majorărilor salariale şi scăderilor de
    taxe, în special de TVA. Specialistul a apreciat plasarea României pe un loc
    fruntaş drept justificată şi aşteptată, dar a avertizat că o astfel de creştere
    economică nu este pe deplin sănătoasă, dacă persistă. Constantin Rudniţchi: Economia românească a reuşit să crească, propulsată, în primul rând, de
    consum. Sigur, investiţiile nu au avut efecte importante în această perioadă.
    Nu este neapărat cel mai sănătos mod de creştere, problema este că acest tip de
    creştere nu trebuie să se întindă pe o perioadă foarte mare de timp şi să nu
    aibă o amplitudine prea mare. Trebuie atenţie mare vizavi de felul în care sunt
    tratate companiile. Dacă avem investitori care contează în economie ar fi bine,
    nu să le dăm un tratament privilegiat ci să avem grijă ca ei să poată funcţiona
    într-o economie europeană extrem de competitivă.

    Investiţiile totale în
    economia României au crescut, anul trecut, cu peste 8 procente faţă de 2014 şi
    au ajuns la aproximativ 16 miliarde de euro. Peste 40% din investiţii au fost
    în comerţ şi servicii, iar cele în agricultură, industrie şi construcţii au
    scăzut uşor.

    Pe de altă parte, la Bucureşti, deputaţii din comisia pentru muncă
    au adoptat un proiect de lege care prevede că indemnizaţia pentru creşterea
    copiilor ar putea fi acordată integral până la doi ani, iar plafonul maxim de
    3400 de lei (circa 750 euro) pe lună ar putea fi eliminat. Deputaţii susţin că
    este nevoie de această lege pentru creşterea natalităţii. Ministrul muncii, Ana
    Costea, a precizat că guvernul va elabora normele de aplicare ale viitoarei
    legi, dar ar fi dorit un pachet de măsuri stabilit împreună cu Comisia.

    Ana
    Costea: Nu avem alte propuneri, atât doar că noi limităm puţin din perspectiva
    realizării unui echilibru şi din perspectiva evitării fraudelor şi a
    majorărilor de salarii care au existat. Asta a fost raţiunea pentru care s-au
    pus nişte plafoane. Deci, să nu existe discriminări    .

    Proiectul de lege
    merge în plenul Camerei Deputaţilor pentru votul final, urmând să intre în
    vigoare la 1 iulie.

  • Antifumat şi stilul de viaţă al românilor

    Antifumat şi stilul de viaţă al românilor

    Camera
    Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat legea care interzice fumatul în spaţiile
    publice închise. 164 de deputaţi au votat pentru,
    20 împotrivă şi 26 s-au abţinut. Proiectul
    trecuse de Senat încă din 2011, dar, în acest caz, Camera este for decizional.

    Legea interzice complet fumatul în toate spaţiile publice închise, în spaţiile
    închise de la locul de muncă, în unităţile sanitare şi de învăţământ, în
    mijloacele de transport în comun, dar şi la locurile de joacă, indiferent dacă
    sunt spaţii închise sau în aer liber. Cei care nu vor respecta legea riscă
    amenzi între 100 de lei (peste 20 de euro) şi 500 de lei (peste 110 euro).

    Pentru
    firme, sancţiunile merg până la 15.000 de lei (circa 3.400 euro), suspendarea
    activităţii şi chiar închiderea unităţii. În alte ţări europene, în special în
    cele din vest, există de mulţi ani o astfel de legislaţie care interzice cu
    stricteţe fumatul în spaţiile publice. Deşi patronii din România se tem să
    nu-şi piardă clienţii, experienţa celorlalte ţări arată că fumătorii nu au
    renunţat să iasă în cluburi şi baruri.

    În plus, absenţa fumului în localuri va
    permite şi instalarea de senzori pentru fum ca metodă de siguranţă
    antiincendiu. Legea antifumat va fi trimisă preşedintelui Klaus Iohannis pentru
    promulgare. Apoi urmează să fie publicată în Monitorul Oficial şi să intre în
    vigoare după 45 de zile, adică cel mai probabil anul viitor în luna februarie.

    Dacă vedem statisticile, putem spune că România avea nevoie de o astfel de
    lege, cele mai noi date ale Institutului Naţional de Statistică aratând că unul
    din cinci români fumează zilnic. Cercetarea indică, pe de altă parte, că
    aproape 10% din populaţia ţării suferă de obezitate şi mai puţin de jumătate
    dintre români ajung, măcar o dată pe an, la medicul de familie sau la un medic
    generalist.

    Să mai spunem că doar trei din zece români au obiceiul de a consuma
    zilnic fructe sau legume şi doar 9% dintre cei care au peste 6 ani fac
    săptămânal sport sau alte activităţi fizice recreative. Peste jumătate dintre
    cei cu vârsta de peste 15 ani au declarat că au consumat în ultimul an băuturi
    alcoolice, iar la sfârşit de săptămână doar doi din zece români nu consumă
    alcool. Una din patru persoane suferă de cel puţin o boală cronică sau de o
    problemă de sănătate de lungă durată. Să mai menţionăm că doar 16 persoane din
    100 au mers cel puţin o dată în ultimul an la medicul stomatolog.

    Potrivit
    Institutului Naţional de Statistică, în cele două săptămâni care au precedat
    interviul, 15% din populaţie a utilizat medicamente fără prescripţie medicală,
    în special pentru răceală şi dureri de cap. Aceleaşi date ale INS arată, în
    schimb, că peste trei sferturi din populaţia României consideră că are o stare
    de sănătate bună sau foarte bună.

  • Retrospectiva săptămânii 6.12 – 12.12.2015

    Retrospectiva săptămânii 6.12 – 12.12.2015

    David Cameron, în vizită la Bucureşti



    Bucureştiul şi Londra au relaţii
    bilaterale importante, iar părţile doresc întărirea şi dezvoltarea acestui
    parteneriat, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, după discutia pe
    care a avut-o cu premierul britanic, David Cameron. Gazdă a întâlnirii, şeful
    statului a apreciat că dimensiunea militară şi de securitate a cooperării
    bilaterale are un rol major, într-un context complex şi marcat de provocări.
    Partea economică a relaţiei România-Marea Britanie a fost, şi ea, adusă în
    discuţie, în condiţiile în care, a remarcat preşedintele Iohannis, schimburile
    comerciale au ajuns, anul trecut, la cel mai înalt nivel. La rându-i, premierul
    Cameron a afirmat că românii au o contribuţie valoroasă la dezvoltarea Marii
    Britanii, în zone importante, cum ar fi finanţele, ştiinţa sau medicina, însă a
    adus în discuţie ceea ce a numit presiunea pe care libera circulaţie o pune pe
    serviciile publice din Regat. Totuşi, a punctat premierul Dacian Cioloş, la
    întrevederea cu omologul său, majoritatea covârşitoare a românilor care
    lucrează în Marea Britanie îşi plătesc taxele într-o manieră onestă.





    Bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale



    Pentru proaspătul
    Cabinet de tehnocraţi de la Bucureşti, aflat sub bagheta lui Dacian Ciolos,
    bugetul de stat şi cel al asigurarilor sociale pentru 2016 reprezintă prima
    provocare majoră. Dacă partidele parlamentare s-au declarat satisfăcute, în
    genere, proiectul bugetului de stat a stârnit ceva nemulţumiri printre
    reprezentanţii societăţii civile, care au acuzat că au fost consultaţi tardiv,
    ori chiar instituţii, cum este Consiliul Fiscal, ce invocă abaterea de la
    regulile fiscale. Cert este că în formula propusă de Guvernul Cioloş, Educaţia
    şi Sănătatea – întotdeauna, domenii fundamentale, dar niciodată finanţate pe
    măsură – vor primi bani în plus. Privilegiate de noua alocare bugetară sunt şi
    ministerele din zona siguranţei naţionale – Internele şi, respectiv, Apărarea
    -, alături de Ministerul Fondurilor Europene. La polul opus, cu mai
    puţine fonduri primite, se află Ministerul Muncii, în special. Construcţia bugetară are la baza
    un nivel maxim de deficit de 3% din PIB, plafonul maxim
    agreat de UE, şi o creştere economică de 4,1%. Proiectele
    celor doua bugete se află, deja, în Parlament, care, potrivit calendarului
    stabilit, ar urma să se pronunţe săptămâna viitoare.





    CSAT, decizii importante



    Aproape
    1.200 de militari si peste 1.500 de jandarmi români vor participa, anul viitor,
    la
    misiuni ale NATO, UE, OSCE şi ONU. Decizia a fost luată la sedinţa Consiliului Suprem de
    Apărare a Ţării (CSAT), desfaşurata sub conducerea şefului statului, Klaus
    Iohannis, şi la care au participat, în premieră, miniştri ai noului Executiv.
    Cu această ocazie, au fost aprobate Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a
    Ţării pentru perioada 2015-2019 şi Strategia de Informaţii a SRI, valabilă
    pentru aceeaşi perioadă. De asemenea, potrivit Administraţiei Prezidenţiale,
    membrii CSAT au constatat că instituţiile responsabile româneşti au aplicat
    sancţiunile instituite pe plan internaţional, în perioada octombrie 2014 -
    septembrie 2015.





    Lupta anticorupţie continuă



    Neobosita Direcţie Naţională
    Anticorupţie (DNA) demonstrează, din nou, că nu întamplator este, în ultimii
    ani, instituţia din întreaga administraţie cu cel mai mare salt la capitolul
    credibilitate. Săptămâna aceasta, DNA a deschis un nou dosar cu retrocedari
    ilegale – o infracţiune comună, cu venituri uriaşe pentru cei implicaţi, de
    unde şi sintagma Mafia retrocedărilor, consacrată în România. Sunt implicate,
    între altele, şi două personaje cu rezonanţă publică: jurnalistul Dan Andronic, director al unei cunoscute publicaţii
    post-comuniste, Evenimentul Zilei,şi controversatul om de afaceri Remus
    Truică, fost şef, la începutul anilor 2000, al cancelariei premierului Adrian
    Nastase, el însuşi condamnat la închisoare cu executare pentru fapte asimilate
    corupţiei. Procurorii îi acuză pe cei reţinuţi de mai multe fapte de corupţie
    şi de constituirea unui grup infracţional, într-o afacere cu
    averi revendicate ilegal. Prejudiciul estimat în acest caz este de peste 136 de
    milioane de euro. Într-un alt dosar al DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    a decis, tot săptămâna aceasta, ca deputaţii liberali Ioan Oltean, un veteran
    al politicii post-comuniste, şi Cătălin Teodorescu, alături de fosta şefă a
    Autoritatii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), Crinuţa
    Dumitrean, să fie cercetaţi sub control judiciar. Ei sunt anchetaţi
    într-un dosar cu despăgubiri ilegale de peste 20 de milioane de euro, acordate
    unui om de afaceri de către ANRP.





    Scădere demografică


    În 2014, populaţia României a scăzut sub
    pragul de 20 de milioane – un nivel similar celui de la mijlocul anilor ’60.
    Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), anul trecut, populaţia
    României a scăzut cu 80 de mii de oameni, cărora li se adaugă cei 40 de mii de
    cetăţeni care au migrat. Un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia
    a două oraşe de nivel mic în fiecare an. Preşedintele INS, Tudorel Andrei, susţine că, până în 2013,
    numărul locuitorilor s-a redus în special din cauza migraţiei, pentru ca, în
    anii din urmă, motivul principal să fie amploarea sporului natural negativ.

  • România – evoluţii demografice

    România – evoluţii demografice

    Pe măsură ce se modernizează, România se
    confruntă şi cu fenomene demografice negative, pe care societăţile
    vest-europene le-au experimentat încă din deceniile trecute. Demografii
    avertizează de ani buni asupra depopulării şi îmbâtrânirii progresive, iar cele
    mai recente date statistice alimentează neliniştile lor.

    Populaţia României a scăzut în 2014 cu 80.000 de
    oameni, cărora li se adaugă 40.000 de cetăţeni ce au migrat, şi a ajuns,
    astfel, sub pragul de 20 de milioane de locuitori, un nivel similar celui din
    1966 – a anunţat, joi, preşedintele Institutului Naţional de Statistică,
    Tudorel Andrei. Un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia a
    două oraşe mici în fiecare an. Situaţia a fost amplificată de numărul mare al
    deceselor, dar şi de scăderea ratei natalităţii, tendinţe care, adaugă el, nu
    pot fi inversate prea curând. Andrei a precizat că, până în 2013, numărul
    locuitorilor s-a redus în special din cauza migraţiei, iar după acel an ca
    urmare a diferenţei foarte mari între naşteri şi decese: 2014
    a avut în jur de 240 – 250.000 de decese şi am avut în jur de 170 – 180.000 de
    nou născuţi, deci avem o balanţă negativă, ceea ce înseamnă foarte mult la o
    populaţie de 19.900.000. Într-o perspectivă de 30 – 40 de ani putem avea o
    scădere masivă a populaţiei României, în jur de 14 milioane, 15 milioane de
    persoane, dacă se menţine acelaşi trend.

    Declaraţiile au fost
    prilejuite de lansarea anuarului demografic al României, document care conţine
    date statistice cu privire la numărul şi structura populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală
    şi migratorie.

    În ultimii 25 de ani,
    după căderea dictaturii comuniste, populaţia a scăzut de la 23,2 milioane la
    19,9. Au contribuit la acestea atât abrogarea legii, profund impopulare în
    epocă, prin care avorturile erau interzise, cât şi deschiderea frontierelor,
    până atunci ermetice, graţie căreia, în prezent, circa trei milioane de
    cetăţeni români trăiesc în străinătate. În ultima vreme, hemoragia
    migraţionistă pare să fi încetat şi din România nu pleacă mai mulţi oameni
    decât se întorc, dar fenomenul contribuie în continuare la diminuarea
    populaţiei, fiindcă au imigrat mai ales persoane din categoria de vârstă 25-34
    de ani, ceea ce este grav din punctul de vedere al natalităţii.

    În plus, în mai
    puţin de o jumătate de secol aproape că s-a dublat procentul persoanelor mai în
    vârstă de 65 de ani, care a ajuns la peste 15% din totalul populaţiei. În 1970
    copiii cu vârste de sub 15 ani reprezentau peste un sfert din total, iar azi
    ponderea lor este de numai 15 procente, ceea ce, avertizează comentatorii, în
    câteva decenii ar putea arunca în aer sistemul public de pensii.

  • Jurnal românesc – 3.12.2015

    Jurnal românesc – 3.12.2015

    Indexarea
    pensiilor cu 5% si mărirea salarială cu 10% pentru toţi bugetarii sunt
    prevăzute în proiectul de buget pentru 2016, a declarat premierul Dacian
    Cioloş. Principalele măsuri fiscale care vor intra în vigoare
    anul viitor sunt reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% şi diminuarea
    impozitelor pe dividende de la 16% la 5%. Proiectul de buget ia în calcul un
    deficit de 2,8% din PIB şi are la bază o crestere economică de 4,1%.






    Ministrul român
    de Externe, Lazăr Comănescu, a avut, la Bruxelles, o întâlnire cu secretarul de
    stat al SUA, John Kerry. Potrivit unui comunicat al MAE de la Bucureşti,
    Comănescu a reiterat că relaţia cu SUA rămâne un pilon al politicii externe şi
    de securitate a României. La rându-i, Kerry a declarat că România este un aliat
    de încredere şi a apreciat contribuţia Bucureştiului în lupta împotriva
    terorismului. De asemenea, oficialul american a acceptat invitaţia şefului
    diplomaţiei române de a face, anul viitor, o vizită la Bucureşti. Întrevederea
    a avut loc în marja reuniunii miniştrilor de Externe ai ţărilor membre NATO.






    În România, sosirile înregistrate în primele zece luni ale
    anului în structurile de primire turistică au depăşit 8,5 milioane, în creştere
    cu aproape 17% faţă de perioada similară din 2014. Potrivit datelor publicate
    de Institutul Naţional de Statistică (INS), aproape 23% dintre cei care au
    folosit infrastuctura turistică sunt cetăţeni străini. Cei mai mulţi provin din
    Europa, circa 75%, iar dintre aceştia aproape 86 de procente sunt cetăţeni ai
    ţărilor comunitare. Cei mai multi turişti străini cazaţi au venit din Germania,
    aproape 237 de mii, Israel, circa 190 de mii, Italia, aproape 180 de mii,
    Franţa, peste 117 mii, şi SUA, peste 114 mii.






    Banca Mondială
    a lansat joi, 3 decembrie, proiectul privind învăţământul secundar din România
    (ROSE), care se va derula în următorii şapte ani. Prin acest program,
    instituţia financiară acordă un împrumut de 200 de milioane de euro Guvernului
    României. De bani vor beneficia 1,5 milioane de tineri din 1.100 de licee şi
    300 de universităţi publice. Obiectivul principal al programului este reducerea
    abandonului şcolar şi creşterea ratei de promovabilitate la Bacalaureat.






    Românii şi
    britanicii sunt în topul celor mai mari cheltuitori din Europa în perioada
    sărbătorilor de iarnă, potrivit studiului Liga cheltuielilor de Crăciun.
    Românii, raportat la venituri, sunt cei care intenţionează să cheltuiască cel
    mai mare procent din veniturile lunare nete – 32% din venitul mediu lunar de
    346 de euro. De asemenea, 42% dintre români au economisit pentru Crăciunul din
    acest an, în condiţiile în care media europeană este 33%. Diferenţele culturale
    şi factorii economici influenţează valoarea şi proporţia veniturilor cheltuite
    în perioada Crăciunului, se mai arată în studiu.