Tag: INS

  • 16.12.2020 (mise à jour)

    16.12.2020 (mise à jour)

    Coronavirus en Roumanie – 5.991 nouveaux cas de Covid 109 ont été rapporté ces dernières 24 heures en Roumanie, suite à 28.191 ce qui signifie un taux de positivité de plus de 21%. Le bilan total des infections est arrivé à 571.749 cas, selon les chiffres transmis mercredi par le Groupe de Communication Stratégique. 164 décès supplémentaires ont été enregistrés d’hier à aujourd’hui, portant le bilan mortel à 13.862 personnes mortes des suites de la Covid. 1.267 malades sont actuellement en soins intensifs. A l’extérieur du pays, le nombre des Roumains dépistés positifs à l’infection au Sars Cov-2 a augmenté à 7.031 alors que celui des décès s’est maintenu à 127. Le ministère de la défense mettra à la disposition des Directions de Santé Publique du pays quelque 600 militaires pour appuyer les efforts généraux de lutter contre les effets de la pandémie de Covid 19. Outre les tâches d’opérateur de call-center, les militaires réaliseront des enquêtes épidémiologiques et compléteront les bases de données réalisées dans le cadre des actions de lutte contre la pandémie de Covid 19. Les autorités recommandent aux Roumains de réduire les déplacements durant les fêtes d’hiver afin de limiter la propagation de l’infection au nouveau coronavirus. Les premières doses de vaccin seront délivrées en Roumanie le plus probablement entre Noël et le Nouvel An. Le premier transport est un lot symbolique de quelque 10 mille doses. En janvier, la Roumanie recevra 600 mille doses et cette quantité augmentera d’un mois à l’autre.

    Baromètre – 47,3% des Roumains affirment que l’Etat a transgressé la liberté religieuse des cultes durant la pandémie alors que 35,7% des personnes interviewées affirment qu’il était normal que l’activité des Eglises et des cultes soit soumis à des restrictions, selon le premier baromètre de la vie religieuse, réalisé par le Centre de recherches sociologiques, LARICS, en partenariat avec le Secrétariat d’Etat aux cultes et l’Institut de Sciences politiques et relations internationales de l’Académie roumaine. Selon le baromètre, seuls 15,9% des participants à l’étude affirment que l’Etat a très bien collaboré avec les églises et très bien communiqué les mesures entreprises. Au chapitre confiance, après l’Eglise avec 71,2% en deuxième position se trouve l’armée avec 61,8% et l’Académie roumaine, avec 45,6%. Le gouvernement, le parlement et les partis politiques occupent la dernière place pour ce qui est du degré de confiance des Roumains, selon la recherche, réalisée du 30 novembre au 7 décembre sur un échantillon de mille personnes, validé selon les chiffres de l’Institut national de la statistique.

    Politique – Le président Klaus Iohannis a signé mercredi le décret présidentiel sur la convocation du futur parlement, lundi le 21 décembre. Aux termes de la Constitution, le législatif nouvellement élu se réunit à la demande du chef de l’Etat dans au un délai maximum de 20 jours depuis les élections. La Chambre des Députés et le Sénat sont légalement constitués après la validation de deux tiers des mandats de parlementaires et après leur serment d’investiture. Les négociations de Bucarest entre le Parti national libéral, l’Union Sauvez la Roumanie Plus et l’Union démocrate magyare de Roumanie pour la création d’une coalition de gouvernement de centre – droit ont été à nouveau suspendues mardi. Les trois partis politiques continuent à se disputer le partage des fonctions de premier ministre, de président de la Chambre des Députés et du Sénat. Les libéraux soutiennent l’ex premier ministre Ludovic Orban à la tête de la Chambre des Députés, alors que le co-président de l’USR Plus, Dan Barna, a proposé pour ces fonctions Catalin Drula, le leader des députés de l’Union Sauvez la Roumanie. Dan Barna a proposé aussi la création de trois postes de vice-premier ministre occupés par chacun des trois partis de la coalition, une annonce critiquée tant le PNL que par l’UDMR. Sur toile de fond de tensions, le PSD menace de boycotter la réunion de lundi pour valider le nouveau Parlement. Les sociaux-démocrates sont mécontents de la manière dont les positions clé dans le législatif et dans le prochain gouvernement sont partagées. Les responsables du PSD sont convaincus que la solution correcte dans les conditions de l’actuelle pandémie est un gouvernement d’union nationale, incluant toutes les forces politiques ayant accédé au Parlement de Bucarest. Le professeur Alexandru Rafila est la proposition du PSD pour les fonctions de premier ministre, alors que le PNL soutient l’actuel ministre des finances, Florin Cîtu. Les représentants de l’AUR, formation politique nationaliste affirmes qu’ils participeraient à la réunion et qu’un éventuel boycotte serait un geste d’irresponsabilité politique. Le président roumain, Klaus Iohannis mènera un nouveau round de négociations avec les partis politiques parlementaires pour désigner un candidat aux fonctions de premier ministre puisque selon le chef de l’Etat, suite aux consultations de lundi aucune nomination ne peut être faite.

    Révolution 1989 – La municipalité de Timisoara et les associations de révolutionnaires de cette ville de l’ouest de la Roumanie, marquent à partir d’aujourd’hui et jusqu’au 22 décembre les 31 ans écoulés depuis la révolution anticommuniste de 1989. Les manifestations se déroulent cette année dans un format restreint à cause de la pandémie de Covid 19. La réunion festive du Conseil local, à laquelle l’invité d’honneur est l’ambassadeur des Etats-Unis, Adrian Zuckerman, ouvre la série des cérémonies de commémoration des héros tombés à Timisoara. Pour que le sacrifice des héros puisse avoir une certaine signification, a dit Zuckerman, la Roumanie devrait devenir une démocratie stable et prospère ne permettra plus que les actions injustes du passé. Jeudi c’est une journée de deuil à Timisoara, première ville roumaine à être libérée du communisme, un régime qui a duré 45 ans. Mardi, le parlement de Budapest a commencé sa réunion par rendre hommage à la révolte populaire de Timisoara, qui en 1989 a mené à la chute du dictateur communiste roumain Nicolae Ceausescu. János Latorcai, vice-président du Législatif hongrois a rappelé que des centaines de Magyars et de Roumains, ont essayé d’empêcher que le pasteur réformé László Tőkés, soit évacué de sa maison, action qui s’est transformée en une protestation massive, qui a mené à la chute du régime. La révolte contre le régime de Ceausescu a éclaté à Timisoara, le 16 décembre 1989 et s’est propagée le 21 décembre à Bucarest et dans les autres villes du pays. Un millier de personnes sont décédées et quelque 3 mille ont été blessées dans les combats qui ont eu lieu en Roumanie, l’unique pays de l’Europe communiste où le changement de régime a eu lieu par la violence et qui a exécuté les ex-dirigeants communistes.

    Macédoine – La Roumanie a fermement et constamment soutenu les aspirations nord-atlantiques de la Macédoine du Nord, et figuré parmi les premiers alliés à avoir ratifié le protocole d’adhésion à l’OTAN en février 2019, a affirmé mercredi le ministre roumain des AE, Bogdan Aurescu. Il a participé à une conférence de presse commune aux côtés de son homologue de la Macédoine du Nord, Bujar Osmani qui fait une visite officielle en Roumanie. Bogdan Aurescu a réitéré la disponibilité de la Roumanie d’offrir de l’assistance à la République de Macédoine du Nord dans le contexte des préparatifs visant à ouvrir les négociations d’adhésions à l’UE. Bujar Osmani a remercié Bucarest pour l’appui offert à la Macédoine du Nord. Il a souligné que la Roumanie, en tant que pays se trouvant dans le voisinage des Balkans d’Ouest « a non seulement un intérêt direct pour que celui-ci se développe et intègre l’UE, mais constitue un excellent connaisseur des relations entre les Etats de la région ». Les pourparlers ont visé l’état et les perspectives de la consolidation de la coopération bilatérale dans tous les domaines d’intérêt commun, notamment sur la dimension économique.

  • Cheltuieli familiale în vreme de pandemie

    Cheltuieli familiale în vreme de pandemie

    Peste o treime dintre
    gospodăriile din România suportă cu dificultate cheltuielile curente ale
    vieţii.
    Aceasta este concluzia studiului intitulat Condiţiile de viaţă ale
    populaţiei din România realizat de Institutul Național de Statistică (INS) cu
    referire la anul 2019. Atunci, 34 % dintre gospodării întâmpinau greutăți în
    asigurarea traiului zilnic, iar dacă se luau în considerare şi cele unde se
    declara o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se
    ajungea la 77,2% din totalul gospodăriilor.

    În 2020, situația a devenit,
    evident, și mai gravă, mai ales în lumea rurală, afectată de starea de urgență
    și de restricțiile privind mobilitatea impuse de pandemie. O confirmă
    cercetarea sociologică recent realizată de organizația non-guvernamentală World
    Vision Romania, concentrată de mulți ani pe ajutorarea oamenilor de la țară.
    Oana Șerban, purtătoarea de cuvânt a Fundației, ne detaliază situația. În comunitățile rurale sărace, oamenii nu au slujbe cum
    avem noi la oraș. De cele mai multe ori, ei lucrează cu ziua, atunci când apucă
    să lucreze. Iar alții stau acasă și se bazează doar pe alocațiile copiilor.
    Așadar, noi am făcut o cercetare la sfârșitul primăverii și ceea ce am aflat nu
    ne-a surprins deloc. Peste 60% dintre părinți nu au lucrat, iar peste 40%
    dintre cei chestionați n-au reușit să asigure deloc sau au reușit doar parțial
    să ofere copiilor alimente, medicamente și produse de igienă. Practic, aproape
    o cincime dintre respondenți au spus că veniturile le-au scăzut din cauză că au
    fost concediați, că au intrat în șomaj tehnic sau că n-au mai putut să lucreze
    cu ziua. Ca urmare, 41% dintre părinți au fost nevoiți să reducă cheltuielile
    gospodăriei în perioada de izolare, 26% dintre cei care au redus cheltuielile
    declară că au rămas fără locuri de muncă și surse de venit. Așadar, la țară
    pandemia a avut un impact semnificativ.


    Conform Institutului Național de Statistică, 48%dintre gospodăriile care, anul trecut, făceau faţă cu
    dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente erau conduse de un
    agricultor. Iar, când vine de vorba de estimarea propriilor nevoi și
    cheltuieli, oamenii de la țară, în proporții de 5%, considerau că aveau nevoie
    pentru cheltuielile curente de venituri lunare de până la 1000 lei (205 euro).
    Comparativ, dintre gospodăriile urbane, peste 86% aveau nevoie de venituri care
    depăşeau 2.000 lei lunar (410 euro). Potrivit experților INS, aprecierea sub
    aspect bănesc a nevoilor gospodăriilor demonstrează clar diferenţele mari între
    condiţiile de trai ale gospodăriilor din cele două medii de rezidenţă. Astfel,
    am putea spune că acolo unde condițile de trai sunt precare, oamenii au nevoi
    sau aspirații mici, știind că oricum și acelea sunt greu de îndeplinit, după
    cum a observat și Oana Șerban:. Am constatat,
    vorbind cu copiii, că ei nu se plâng foarte mult, dar motivul pentru care nu se
    plâng vine din obișnuința de a nu avea pretenții. Se mulțumesc cu foarte puțin
    pentru că așa i-a învățat viața. Și asta e foarte trist.


    Pentru elevii din mediul rural, ca și pentru cei din mediul urban,
    semestrul al doilea din anul 2019-2020 s-a desfășurat, în mare parte, online.
    Sau ar fi trebuit să fie așa. Ca de obicei, distanța de la proiect la realitate
    a fost destul de mare, așa cum a constatat și cercetarea realizată de World
    Vision România. Oana Șerban: Aproximativ 40% dintre elevii din mediul
    rural nu au participat la ore online. Doar 64% dintre cadrele didactice au
    organizat cursuri pe internet, iar restul au trimis lecții prin SMS, Whatsapp
    sau Messenger sau pur și simplu, mergeau din poartă în poartă și împărțeau
    copiilor niște foi scoase la imprimantă. Peste 55% dintre părinți nu au un
    dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie. În multe gospodării, nu e
    doar un copil. Pot fi chiar trei sau patru și acolo, școala online în loc să se
    facă paralel, se făcea cu schimbul, copii stând la rând pentru a avea acces la
    telefon, de pildă. Deci, era foarte dificil să menții continuitatea, un lucru
    foarte grav când e vorba de educație. De aceea, se ajunge foarte ușor la gândul
    de a abandona școala cu totul. 8% dintre respondenți au spus că n-au niciun
    dispozitiv pentru școala online, doar 20% ne-au declarat că ai lor copii au
    urmărit emisiunile Teleșcoala organizate de ME, unii dintre ei neavând pur și
    simplu televizor.

    La toate acestea se adaugă și alte date care pun sub
    semnul întrebării desfășurarea noului an școlar început pe 14 septembrie în
    condiții restrictive ce impun și învățarea online. Așadar, în urma
    convorbirilor cu 62 de directori de școală din mediul rural, experții Fundației
    World Vision au ajuns la următoarele concluzii: una din patru școli nu are conexiune
    la internet, 9 din 10 școli nu au laptop, desktop sau tablete pentru educația
    digitală și 12% dintre directori cred că riscul de analfabetism va crește ca
    urmare a crizei COVID-19.

  • Nach der Pandemie: Kulturbetrieb vor neuen Herausforderungen

    Nach der Pandemie: Kulturbetrieb vor neuen Herausforderungen

    Was jetzt besonders weh tut, ist, dass Menschen immer weniger an jeder Art kultureller Veranstaltung teilnehmen. Während des Notstands haben Kultureinrichtungen den Kontakt mit dem Publikum über das Internet gepflegt, doch diese beispiellose Herausforderung stellt nicht nur die Strategie der Einrichtungen auf die Probe, sondern auch das Interesse der Menschen an den Ereignissen. Vor diesem Hintergrund scheint eine Konkurrenz um Finanzierungen zu entstehen — die staatliche und die unabhängige Kultur streiten ums Geld.



    Bei einer Fachtagung des Instituts für Kulturforschung und Bildung ermahnte Forschungsleiterin Anda Becuţ Marinescu, dass die Kulturbetriebe auch um das verbleibende Publikum konkurrieren, weil die Öffentlichkeit unter den Beschränkungen leidet. Die Zukunft hängt stark vom Vertrauen ab, das die Menschen in die verschiedenen Kulturausrichter legen — egal ob staatlich oder privat. Das Risikomanagement ist diesbezüglich ein Schlüsselkonzept, meinte Anda Becuţ Marinescu — eines, woran wenige vor der Pandemie dachten. Die Risikowahrnehmung der Teilnehmer an Veranstaltungen müsste daher ins Bewusstsein der Kulturmanager rücken. Gemeint ist mit Teilnehmern nicht nur das Laienpublikum — auch Kritiker und andere Kulturprofis gehören zu den Zielgruppen, die Kulturinstitutionen anpeilen. Allerdings zählen wohl auch in Zukunft am meisten die Inhalte und Angebote. Sie sind es, die das Publikum begeistern und anziehen, findet die Forscherin Anda Becuţ Marinescu:



    Es geht in nächster Zukunft darum, vordergründig auf die Qualität des künstlerischen Inhalts aufzupassen. In letzter Zeit haben wir eine Überproduktion kultureller Inhalte im Internet bemerkt, viele von ihnen nicht gerade bester Qualität. Die Konkurrenz ist global, aber es ist gleicherma‎ßen wichtig, wie wir zur eigenen Gemeinde stehen. Dazu gehören die Menschen in nächster körperlicher Nähe, aber auch jene in den verschiedenen Zielpublika, die sich im Internet heranbilden.“




    Ihrerseits sieht Irina Cios, Leiterin der Verwaltung des Nationalen Kulturfonds die COVID-19-bedingte Krise als Chance für den Kulturbereich. Die letzten Monate rückten die Probleme, mit denen sich rumänische Kulturinrichtungen auseinandersetzen, in eine neue Aufmerksamkeit.



    Dieses Virus ist für uns alle eine Riesenchance. Zum ersten Mal in der rumänischen Geschichte wird öffentlich und zentral über die Kultur diskutiert. Zum ersten Mal werden echte Schritte unternommen, um sie zu unterstützen und systematisch darüber nachzudenken. Wir sollten das ernst nehmen und sehen, was wir für die Kulturstrategie tun können, was man für die Förderung des Konzepts im Bewusstsein der Öffentlichkeit unternehmen sollte.“




    Die Pandemie und die gesellschaftliche Isolation haben jedoch ein älteres Problem der Kultur nur zusätzlich betont. Schon seit längerer Zeit warnen Experten, dass der Stellenwert dieses Bestandteils der Gesellschaft abnimmt. Das sei sogar mit Zahlen belegbar. Rumänien sei Schlusslicht in Europa, was den Kulturkonsum angeht, erklärt Tudorel Andrei, Chef des Nationalen Statistikinstituts INS:



    Die kulturelle Mobilität ist in trockenen Zahlen messbar und mit der Lage in Europa vergleichbar. Sehr relevant ist zum Beispiel die Beteiligung an kulturellen Veranstaltungen. Nur 30% der Menschen in Rumänien nehmen mindestens einmal im Jahr an einer kulturellen Veranstaltung teil. In Frankreich sind es 75%; der europäische Durchschnittswert liegt bei über 60%.“




    Das lie‎ße sich auch erklären, kontert Kulturmanagerin Irina Cios:



    Das ist so, weil die Franzosen schon im Kindesalter lernen, dass eine kulturelle Komponente erforderlich ist, um das geistige und menschliche Dasein zu vervollkommnen. Kinder werden ins Museum gebracht, kreative Workshops werden veranstaltet. Das flie‎ßt in ihre DNA ein und wird weitervererbt.“




    Das Rezept aus Europa, an das sich auch Rumänien halten könnte, ist einfach: Kultur konsequent und solide finanzieren und das Publikum zur Teilnahme anregen, finden Planer.

  • August 28, 2020

    August 28, 2020

    COVID-19 – Romania has reported 1,318 fresh cases
    of SARS-CoV-2 in the past 24 hours, the Strategic Communication Group has
    announced. 48 new fatalities have been reported bringing the total death toll to
    3,507. Since the beginning of the pandemic Romania has reported a total of
    84,468 cases while 37,056 patients have been declared healed. 8,797 people are
    presently in home isolation while 30,877 people have been quarantined at home.
    497 patients are in intensive care units. 6,589 Romanian nationals abroad have
    been confirmed positive, most of them in Germany, Italy and Spain. 126 of these
    have died so far. According to the country’s Health Minister Nelu Tataru, there
    is no need for additional restrictive measures in Romania as the number of
    infections is on a downward trend.








    PANDEMIC – Over 24.6 million Covid infections
    have been reported around the world with a death toll that exceeds 830 thousand
    according to worldometers.info. The larges number of cases has been reported in
    the USA and Brazil. Data released by the Johns Hopkins University shows that
    the death toll in the USA is presently exceeding 180 thousand. According to
    AFP, although the number of infections has been going down in the past weeks,
    the country is far from overcoming the medical crisis. Since the beginning of
    the pandemic Brazil has registered 3,761,391 infections with an official death
    toll of 118,649, coming second after the USA in a ranking of the most affected
    countries.








    ELECTION – A campaign for the
    local election due on September 27th has officially kicked off in
    Romania. The election, which was initially scheduled to take place in June, has
    been postponed due to the pandemic. Campaign teams and candidates are going to
    wear masks during both outdoor and indoor meetings. Indoor meetings will be
    attended by 50 people at the most, whereas the number of participants in the
    outdoor events should not exceed 100 people.








    INS
    – On January 1st this year Romania had a resident population of
    19,318,000, 96,500 less than in the same period last year – a communiqué issued
    by the National Institute for Statistics (INS) shows, confirming the phenomenon
    of population aging has deepened. According to the same sources, the main cause
    of this demographic slump is the negative population growth as the number of
    deceased has exceeded the number of births by 73,630. According to the INS,
    Romania continues to be a country with a large number of emigrants, which is
    the second cause of this demographic slump.








    MEETING – Over
    August 27-28 Romania’s Foreign Minister Bogdan Aurescu is participating in the
    informal meeting of the EU foreign ministers in Berlin, held under the EU’s
    German presidency. On Thursday, the participants voiced concern over the latest
    developments in Belarus following the August 9th election, the
    authorities’ abuses against peaceful protesters and the accuses against the
    West for its alleged involvement in the events. The Romanian minister stood in
    favour of a prompt and rapid EU reaction and for the proper sanctioning of
    those involved in the rigged election and in the violent reprisals against the
    protesters. High on the meeting’s agenda today are the situation in the Eastern
    Mediterranean, the EU-Turkey relations and the geo-political impact of the
    Covid-19 pandemic.






    (translated by bill)



  • Retrospectiva săptămânii 09.08 – 15.08.2020

    Retrospectiva săptămânii 09.08 – 15.08.2020

    România prelungeşte starea
    de alertă


    În România, starea de alertă,
    care expiră pe 15 august, se prelungeşte cu încă 30 de zile, pe fondul
    creșterii semnificative a cazurilor de Covid-19 și a deceselor provocate de
    noul coronavirus.In această săptămână s-a înregistrat cel mai mare număr de îmbolnăviri şi decese de la
    începutul pandemiei.Ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, apreciază că numărul cazurilor va
    creşte şi în următoarea săptămână, mai ales din cauza concediilor de odihnă.

    Nelu Tătaru Suntem în plin sezon estival, suntem în
    plin sezon de relaxări. Suntem într-un moment în care gestionăm un număr mare
    de cazuri, testăm un număr mare de suspecţi ai infecţiei cu COVID şi, secundar,
    vom avea şi un număr mare de rezultate pozitive. Esenţa este ca aceste
    rezultate pozitive să le putem gestiona în contextul manifestărilor clinice, şi
    aici mă refer în special la cazurile medii, severe şi grave, care vor necesita
    spitalizare în Terapie Intensivă, unde avem nişte resurse limitate.
    Ministrul sănătăţii a mai precizat că în spitalele din ţară la
    terapie intensivă sunt peste 1.000 de paturi dotate cu ventilatoare pentru
    asistenţa pacienţilor în stare gravă.



    Raport în Parlament privind
    gestionarea pandemiei în România


    Premierul român Ludovic Orban a prezentat, miercuri, în fața
    Parlamentului de la București, un raport privind gestionarea pandemiei de
    coronavirus și măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru limitarea
    infectărilor, organizarea alegerilor locale din 27 septembrie şi deschiderea
    şcolilor. Acțiunea a avut loc în contextul în care România se confruntă, în
    ultimele săptămâni, cu o creștere semnificativă a cazurilor de Covid-19 și a
    deceselor, sistemul de sănătate fiind suprasolicitat. Orban a explicat că
    numărul cel mai mare de infectări a fost înregistrat în perioada în care
    guvernul nu a avut la dispoziţie o legislaţie privind carantina şi izolarea,
    după o decizie în acest sens a Curţii Constituţionale, şi, în paralel, au fost
    introduse gradual măsurile de relaxare. El a subliniat că, imediat ce Parlamentul
    a oferit instrumentele legale necesare de care beneficiază toate țările
    europene, guvernul a dispus măsurile de care era nevoie.

    Ludovic Orban a cerut
    parlamentarilor să susţină efortul executivului de a-i convinge pe oameni că
    soluţia pentru a opri răspândirea virusului este respectarea regulilor. El a
    mai spus că, din martie până acum, a crescut capacitatea de testare, de la
    4.500 de teste pe zi, la 25.000. De asemenea, au crescut controalele şi s-au
    dat foarte multe amenzi. Primul ministru a reafirmat că anul şcolar va începe
    pe 14 septembrie. El a precizat că purtarea măştii de protecţie va fi
    obligatorie în şcolile în care cursurile vor începe normal şi că toate
    unităţile de învăţământ trebuie dotate cu dezinfectanţi, iar unde este posibil
    cu separatoare de plexiglas pentru a reduce contactul fizic. Despre alegerile
    locale, Orban a afirmat că pot fi organizate fără a creşte riscul de
    transmitere a coronavirusului şi a subliniat că de corectitudinea candidaţilor
    şi a susţinătorilor acestora depinde modul în care se va desfăşura votul.
    Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a acuzat guvernul
    liberal că a distrus economia şi nu a făcut nimic pentru deschiderea şcolilor
    în siguranţă, ci a pasat responsabilitatea către primari şi directorii de
    şcoli.





    Statistici economice
    îngrijorătoare


    Economia
    României a consemnat un declin de 12,3% în trimestrul doi al acestui an comparativ
    cu primul trimestru, şi de 10,5% faţă de trimestrul doi din 2019, potrivit
    Institutului Naţional de Statistică. Ministrul de finanţe, Florin Cîţu anunţa,
    joi seara, că şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit
    estimările referitoare la evoluţia economiei româneşti în 2020, astfel că, în
    prezent, instituţia prognozeaza o contracţie în creştere la 3,8%, faţă de 1,8% anterior.
    Conform previziunilor economice din vara, publicate de Comisia Europeană,
    PIB-ul României va înregistra o scădere semnificativă, de 6%, în 2020.

    Florin Câţu a mai
    anunţat ca deficitul bugetar se va majora de la 6,7% la 8,6% din Produsul
    Intern Brut. El a explicat că aceasta creştere este determinată de
    scăderea încasărilor bugetare provocate de criza economică şi de mărirea
    cheltuielilor pentru combaterea pandemiei.Ministrul finanţelor a dat asigurări că la
    actuala rectificare bugetară, a doua din acest an, mai mulţi bani
    primesc sănătatea, educaţia şi transporturile. El a dat asigurări că
    actuala rectificare bugetară va permite şi o majorare a pensiilor.



    Manifestări de Ziua Marinei Române şi Ziua Naţională
    pentru comemorarea martirilor Brâncoveni în condiţii de pandemie


    Ediţia 2020 a Zilei Marinei Române, zi marcată în fiecare an pe 15 august, este
    dedicată împlinirii a 160 de ani de la înfiinţarea Forţelor Navale Române.
    Manifestarile se desfăşoară, spre
    deosebire de anii trecuţi, cu precădere, în mediul online, fiind adaptate noilor condiții impuse pentru
    prevenirea răspândirii și a infectării cu noul coronavirus. Pe de altă parte,
    pe 16 august, va fi marcată pentru prima data în Romania, Ziua Naţională pentru
    comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva
    creştinilor. Scopul acestei Zile, stabilită recent de Parlament, este de a informa
    publicul despre rolul creștinismului în istoria României și despre natura și
    amploarea persecuției creștinilor. Comemorarea coincide
    în acest an cu Duminica migranţilor români, zi dedicată lor începând cu anul
    2009, în prima duminică după Adormirea Maicii Domnului.

  • Jurnal românesc – 25.03.2020

    Jurnal românesc – 25.03.2020

    Restricţiile de circulaţie a persoanelor cuprinse în Ordonanţa
    Militară numărul 3 de prevenire a răspândirii coronavirusului au intrat în
    vigoare miercuri, de la ora 12.00. Documentul extinde în intervalul orar 6.00 -
    22.00 interdicţiile impuse iniţial pe timpul nopţii de Ordonanţa numărul 2, cu
    unele excepţii, precum mersul spre şi de la la serviciu, deplasarea pentru
    asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor şi
    animalelor de companie sau domestice, pentru asistenţă medicală, pentru
    îngrijirea sau însoţirea copilului, donarea de sânge, precum şi deplasarea în
    scop umanitar sau de voluntariat.

    Deplasările trebuie justificate printr-o
    declaraţie pe proprie răspundere sau printr-o adeverinţă de la serviciu
    eliberată de angajator, care pot fi prezentate autorităţilor şi în format
    electronic pe telefonul mobil. Ordonanţa Militară mai prevede că persoanele
    cele mai vulnerabile la COVID-19, cele cu vârsta de peste 65 de ani, nu vor
    putea părăsi locuinţa decât între orele 11.00 şi 13.00, strict pentru achiziţia
    de alimente, medicamente, de bunuri care acoperă necesităţile de bază, pentru
    asistenţă medicală, îngrijirea unui minor sau a unor persoane cu dizabilităţi.

    Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunţat totodată că toate zborurile
    efectuate de operatori economici aerieni spre şi dinspre Franţa şi Germania se
    suspendă pentru 14 zile începând cu ora 23.00 a României. Vela a apreciat că
    pandemia provocată de noul coronavirus este cea mai gravă criză care a cuprins
    România în ultimele decenii. Comportamentul nostru al tuturor va face
    diferenţa zilelor ce vor urma. Ieşirea cu bine din această criză depinde de noi
    toţi
    , a spus ministrul.




    Preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la managerii de spitale să
    asigure protejarea personalului medical, precum şi toate condiţiile în vederea
    garantării serviciilor de sănătate pentru pacienţi. El a precizat că testarea
    medicilor trebuie să constituie o prioritate absolută în aşa fel
    încât situaţii similare celor de la Spitalul Judeţean Suceava, Spitalul Gerota
    sau Spitalul Sfântul Ioan din Bucureşti să nu se mai repete. Este
    imperativă dotarea de urgenţă cu echipamente de protecţie şi dezinfectanţi.
    Este foarte important să asiguraţi programul în ture, pentru evitarea riscului
    apariţiei unor stări de epuizare fizică şi psihică a cadrelor medicale,

    le-a cerut preşedintele şefilor de spitale.

    La rândul său, premierul Ludovic
    Orban a afirmat că obiectivul guvernului este creşterea capacităţii de testare
    pentru COVID-19 la peste 2.000 de teste pe zi. Prim-ministrul a anunţat că au
    fost cumpărate deja noi aparate de analiză, despre care spune că sunt singurele
    care pot oferi rezultate sută la sută sigure, spre deosebire de testele rapide
    care au marjă de eroare de peste 20%. În România, zeci de mii de oameni se află
    în izolare la domiciliu sau au fost plasaţi în carantină
    instituţionalizată, în condiţiile în care
    sute de oameni au fost diagnosticaţi cu COVID-19 şi au apărut primele decese.




    Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat lista ţărilor
    din zona roşie, cea mai afectată de COVID-19, pentru care, la
    întoarcerea în România, este necesară plasarea în carantina timp de 14 zile.
    Statele cuprinse în această zonă sunt Italia, Franţa, Germania, Spania şi Iran.
    În ceea ce priveşte zona galbenă, pentru care se impune izolarea la
    domiciliu timp de două săptămâni, INSP arată că toate persoanele care sosesc
    dintr-o călătorie internaţională se vor supune acestei prevederi, ceea ce
    înseamnă că întreaga planetă a devenit oficial o zonă galbenă.
    Organizaţia Mondială a Sănătăţii informează că noul coronavirus afectează 196
    de ţări şi teritorii. Cele mai multe cazuri de infectare au fost raportate în
    China, Italia, Statele Unite ale Americii, Spania, Germania, Iran şi Franţa.




    184 de români au revenit în ţară, marţi seara, de la Veneţia cu o
    cursă aeriană tip charter operată de o companie privată, transmite Ministerul
    Afacerilor Externe. Aceştia se adaugă celor peste 1.300 de români pe care
    autorităţile i-au repatriat în ultimele săptămâni din zone afectate de pandemia
    de COVID-19. MAE precizează că, până pe 29 martie, sunt planificate o serie de
    zboruri din diferite oraşe italiene spre România, ca parte a demersurilor
    comune cu ministerul Transporturilor pentru facilitarea revenirii în țară a
    românilor din Italia.

    De asemenea, ministerul de Externe reaminteşte că, în
    contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, la nivelul statelor din întreaga
    lume au fost adoptate măsuri excepţionale pentru limitarea răspândirii
    infecţiei, iar acestea sunt publicate pe site-ul său, www.mae.ro. Centrala de
    la Bucureşti le recomandă celor care se află în străinătate şi vor să afle
    informaţii legate de prevenirea infectării cu noul coronavirus să sune la
    numărul de telefon +40 213 202 020. Totodată, îşi reînnoieşte apelurile privind
    evitarea călătoriilor externe neesențiale precum și recomandarea ca turiștii
    români aflați temporar în străinătate să revină de urgență în țară.

  • 10.02.2020

    10.02.2020

    Ministres – A Bucarest, le premier ministre désigné de Roumanie, le libéral Ludovic Orban présente aujourd’hui au Parlement la liste des ministres de son cabinet et un programme de gouvernance mis à jour, en vue du déclenchement des procédures d’investissement du nouveau Cabinet. Le responsable libéral a précisé que le bureau exécutif du Parti national libéral avait déjà approuvé à l’unanimité la composition du cabinet qui sera présenté au Législatif. Le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, a chargé le chef de file des libéraux de former un nouveau gouvernement. Cette décision a été prise après que l’exécutif que Ludovic Orban dirigeait a été destitué, mercredi, par motion de censure initiée par le PSD et l’UDMR, en raison de la décision de l’Exécutif d’engager sa responsabilité politique sur le retour à l’élection des maires à deux tours, quelques mois seulement avant le scrutin. Les libéraux ont déjà annoncé leur intention de ne pas voter pour l’investiture du nouvel exécutif dans l’espoir que cette démarche aboutit sur l’organisation d’élections anticipées. Les sociaux-démocrates ne souhaitent pas de scrutin anticipé, mais affirment être prêts pour toute élection. Le PSD doit saisir ce lundi, la Cour constitutionnelle au sujet de la désignation de Ludovic Orban en tant que premier ministre, tout de suite après sa destitution. Pour convoquer des élections anticipées, le Parlement devrait rejeter deux propositions de premier ministre désigné.

    Statistiques – Le déficit de la balance commerciale de la Roumanie a progressé en 2019 pour se chiffrer à 17,28 milliards d’euros, soit 2,16 milliards de plus que l’année dernière. Les exportations ont progressé de 1,9% et les importations ont augmenté de 4,2%, selon les chiffres publiées ce lundi par l’Institut national des statistiques. Les véhicules et les équipements du domaine des transports ainsi que d’autres produits manufacturés comptent pour des taux importants dans la structure des exportations et des importations. Les aliments et les animaux vivants ont compté pour 6,9% du total des exportations, alors qu’au même chapitre, les importations ont compté pour 7,8% du volume total. Selon l’institut, les exportations de la Roumanie ont baissé entre autres pour ce qui est des matières premières, des combustibles minéraux et des lubrifiants.

    Coronavirus – Deux ressortissants roumains, évacués de Chine en Allemagne par le biais d’une série de courses aériennes d’évacuation médicale initiées au niveau de l’UE sont arrivés à Bucarest à bord d’un avion militaire. Selon le ministère de la Santé de Bucarest, l’Etat de santé des deux roumains est bon et ils ne présentent aucun symptôme de maladie. Ils resteront pourtant sous supervision médicale pendant 14 jours, soit la période d’incubation du coronavirus asiatique. Celui-ci a tué plus de 900 personnes en Chine, où le nombre des personnes infectées a dépassé les 40 mille, selon le bilan rendu public aujourd’hui par les autorités, qui confirment en même temps une certaine stabilisation dans la progression de l’épidémie. La majorité des compagnies aériennes internationales ont suspendu leurs vols vers la Chine continentale.

    Vienne – Le ministre roumain des Affaires Etrangères, Bogdan Aurescu est le coprésident aujourd’hui à Vienne du segment ministériel de la Conférence internationale sur la sécurité nucléaire, (ICONS 2020), tenue sous l’égide de l’Agence Internationale de l’Energie Atomique (AIEA). ICONS 2020 est un événement majeur de l’AIEA dans le domaine de la sécurité nucléaire qui se déroule tous les trois ans. L’édition 2020 sera co-présidée par la Roumanie et par le Panama, Etats qui ont géré les négociations autour de la déclaration ministérielle qui sera adoptée à cette occasion. La conférence implique aussi un segment scientifique et technique à laquelle la Roumanie sera également représentée par les institutions en charge du domaine nucléaire. En marge de la conférence, NBogdan Aurescu rencontrera plusieurs responsables, parmi lesquels le directeur général de l’AIEA, Rafael Grossi et le secrétaire général de l’OSCE, Thomas Greminger.

    Météo – Une alerte météorologique code jaune sera en vigueur à partir de cet après midi et jusqu’à mardi dans la soirée concernant le centre, le nord et l’ouest du pays. Dans ces régions la vitesse du vent dépassera les 65 km à l’heure avec des rafales de 90 km/h en haute montagne. Des chutes de neige sont attendues sur les massifs du nord de la Roumanie. A des altitudes plus basses des précipitations mixtes produiront du verglas sur les routes. Les précipitations seront plus importantes sur les Carpates occidentales, sur le nord des Carpates orientales et sur l’ouest des méridionales, avec des quantités d’eau allant de 15l par mètre carré à 25 litres par mètre carré. Une nouvelle couche de neige consistante devrait se poser à des altitudes de plus de 1500 mètres. Le nord du pays est à partir de ce soir et jusqu’à demain dans la soirée sous alerte code orange en raison d’une tempête de neige. Les rafales du vent iront jusqu’à 120 km à l’heure déterminant une baisse de la visibilité jusqu’à moins de 50 mètres. Températures plus élevées et du soleil sur le reste du pays par rapport aux jours précédents. Elles vont de 3 à 13 degrés.

  • Jurnal românesc – 29.10.2019

    Jurnal românesc – 29.10.2019

    Votul de învestire a noului cabinet condus de preşedintele PNL, Ludovic Orban, va avea loc pe 4 noiembrie, au decis Birourile permanente reunite ale Parlamentului, iar audierile miniştrilor propuşi se desfăşoară marţi şi miercuri. Liberalii au anunţat că şi-au asigurat cele 233 de voturi necesare precum şi bazele unei majorităţi parlamentare funcţionale. În acest sens, PNL a semnat acorduri şi înţelegeri cu minorităţile naţionale, PMP, USR, UDMR şi ALDE. De partea cealaltă, PSD a anunţat că nu va participa la plen, iar Pro România, că nu-i va acorda Guvernului Orban votul de încredere. Premierul desemnat propune instalarea la Palatul Victoria a un cabinet cu 16 ministere, un post de vicepremier şi unul pentru Secretariatul General al Guvernului. Programul de guvernare al PNL prevede, între altele, menţinerea cotei unice de impozitare şi modificarea legilor din domeniul economic şi al justiţiei.



    Expoziția de pictură Dispăruți în Paradis a Alinei Gherasim va fi deschisă, pe 30 octombrie, la Muzeul Naţional de Istorie Naturală şi Ştiinţe din Lisabona, transmite reprezentanţa ICR din capitala Portugaliei. Manifestarea cuprinde 28 de lucrări de acuarelă, guaşă şi acrilic pe carton, ce vor fi expuse în Sala Albastră a Muzeului. Expoziția, curatoriată de criticul de artă portughez Sofia Marçal, pornește de la colecția de povestiri și relatări História Trágico – Marítima, alcătuită și publicată de Bernardo Gomes de Brito în 1735-1736, precum și de la cronicile marilor descoperiri geografice realizate de nume celebre precum Magellan sau Vasco da Gama. Alina Gherasim este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi absolventă a Secției de pictură a Universității Naţionale de Arte din Bucureşti. Expoziţia sa va putea fi admirată până pe 30 noiembrie.



    Ministerul Afacerilor Externe anunţă că a început expedierea către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României a materialelor necesare votării în străinătate la alegerile prezidenţiale. Pentru cele 835 de secţii de votare care vor fi organizate în afara graniţelor, MAE trimite, pentru primul tur de scrutin, 4.483.907 buletine de vot, 7.739 de ştampile cu inscripţia VOTAT şi 3.997.044 de timbre autocolante cu menţiunea VOTAT. La alegerile pentru preşedintele României din noiembrie 2019, votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile pentru fiecare tur de scrutin. Primul tur va avea loc pe 8, 9 şi 10 noiembrie, iar cel de-al doilea, între 22 şi 24 noiembrie. Lista secţiilor de votare şi harta interactivă a acestora pot fi consultate pe pagina de internet www.mae.ro la secţiunea Alegeri Prezidenţiale 2019.



    Accademia di Romania la Roma organizează, pe 30 octombrie, o nouă ediție a întâlnirilor Miercurile literare, în cadrul cărora va avea loc un dialog între poeta Adriana Iftimie Ceroli, din România, şi scriitoarea și jurnalista Anna Maria Petrova-Ghiuselev, din Bulgaria. Adriana Iftimie Ceroli s-a născut la 1 august 1973 în România, dar locuiește de mai bine de 25 de ani la Roma. În 2018 a publicat volumul Poesie, care a apărut la editura Albatros din capitala Italiei. Anna Maria Petrova– Ghiuselev este jurnalistă, actriță şi producător de filme. Colaborează cu mai multe posturi de televiziune din Europa, a jucat în numeroase producții cinematografice și de televiziune şi a publicat poezii premiate la festivaluri internaţionale. Întâlnirile Miercurile literare își propun promovarea scriitorilor români traduși în limba italiană și publicați la edituri din Italia și a operelor literare care fac referire la cultura română. Intrarea la eveniment este liberă.

    Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat
    în România, informează Institutul Naţional de Statistică. Potrivit datelor
    oficiale, la 31 iulie anul curent populaţia vârstnică de 65 ani şi peste a
    depăşit cu 471.000 de persoane populaţia tânără de 0-14 ani, comparativ cu 31
    iulie 2018. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut în perioada amintită
    de la 112,1 la 114,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere. Vârsta medie a
    populaţiei a fost de 41,7 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 iulie 2018. Potrivit
    datelor Eurostat, populaţia României era de aproximativ 19 milioane 530 de mii
    în 2018, iar conform estimărilor Ministerului de Externe de la Bucureşti, 5,6
    milioane de români trăiesc în străinătate.

  • Jurnal românesc – 30.08.2019

    Jurnal românesc – 30.08.2019

    Președintele
    Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, face un
    apel către toți românii care se află în străinătate cu documente legale de
    şedere să se înregistreze pe portalul www.votstrainatate.ro pentru ca
    autoritățile române să înființeze secții de votare conform numărului de
    înregistrări, şi nu pe baza unor informații vehiculate în spațiul public.
    Apelul vine în contextul în care numărul celor care s-au înscris să voteze la
    alegerile prezidenţiale din noiembrie este, potrivit AEP, dezamăgitor de
    mic. Dacă la scrutinul din 26 mai au fost organizate în străinătate
    441 de secții de votare şi au votat aproape 400.000 de cetățeni, acum
    estimările MAE arată că trebuie înființate nu mai puțin de 900 de secții de
    votare, estimări care nu au în spate o evidență clară a intenției de vot la
    alegerile prezidențiale din anul 2019, spune şeful AEP. El precizează că
    se aşteaptă ca măcar cei aproape 400.000 de români care au votat la
    europarlamentare să se înregistreze, astfel încât să nu existe secții de
    votare care să funcționeze nejustificat. Mitulețu-Buică spune că a luat act de
    solicitările unor cetățeni români către misiunile diplomatice pentru
    înființarea câtorva sute de secții de votare în străinătate, dar atrage atenţia
    că, pe baza înregistrărilor de până acum, nu ar putea fi înființate legal nici
    măcar zece secții de votare. Până vineri, pe portalul votstrainatate.ro se
    înregistraseră aproape 29.000 de alegători români, din care peste 14.100 pentru
    votul clasic la urne şi aproape 14.800 pentru cel prin corespondență. Potrivit
    AEP, în topul înregistrărilor sunt Marea Britanie, Germania și Spania, dar cu
    un număr foarte mic în comparație cel al românilor care au votat în aceste țări
    la scrutinul din 26 mai.




    Populaţia
    rezidentă a României era la 1 ianuarie 2019 de 19.405.000 de persoane, în
    scădere cu 125.000 faţă de 1 ianuarie 2018, arată detele publicate de
    Institutul Naţional de Statistică. Una dintre cauzele scăderii este, potrivit
    INS, îmbătrânirea demografică al cărei indice a crescut de la 116,3, în 2018,
    la 118,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la începutul acestui an. O a
    doua cauză identificată de statisticieni este fenomentul emigrării. Anul
    trecut, numărul celor care au plecat în străinătate l-a depăşit pe cel al
    imigranţilor cu peste 57.000 de persoane. Conform datelor prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă şi de
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în diaspora se află peste 5,6
    milioane de români. O mare parte a acestora însă nu şi-au schimbat
    oficial reşedinţa şi apar în continuare ca locuitori în ţară. Românilor din
    diaspora li se adaugă cei din comunităţile istorice din jurul graniţelor, care,
    potrivit ministrului pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, ar
    număra aproape 4,4 milioane.




    Partidul Liberal
    Reformat din Republica Moldova şi-a schimbat denumirea în Partidul Popular
    Românesc, iar preşedinte al partidului a fost ales jurnalistul Vlad Ţurcanu,
    fost purtător de cuvânt al ex-preşedintelui Republicii Moldova Nicolae Timofti,
    transmite Radio Chişinău. Reprezentanţii formaţiunii au motivat schimbarea prin
    faptul că, până în prezent, nu s-a reuşit unificarea forţelor unioniste din
    Republica Moldova. Vlad Ţurcanu a declarat că partidul va promova o politică
    proromânească echilibrată dar fermă, pentru a apăra interesele legitime ale
    populaţiei majoritare din Republica Moldova. Fără o relație cu România,
    în materie de politică externă, de proiecte economice, culturale, educaționale,
    de infrastructură, nu putem avea un parcurs fericit pentru Republica
    Moldova, a declarat Țurcanu. PPR a anunţat că va participa la alegerile
    locale generale, programate pentru 20 octombrie 2019, şi că în curând va face
    publică lista de candidaţi.

  • August 29, 2019 UPDATE

    August 29, 2019 UPDATE

    Helsinki — The Romanian defense minister Gabriel Leş participated on Wednesday and Thursday in Helsinki in the informal meeting of the EU defense ministers. The meeting focused on artificial intelligence and new technologies, the impact of climate change and of the environment on security and defense as well as the issue of a coordinated maritime presence. The issue of hybrid threats was tackled during a joint meeting with the foreign ministers. Minister Leş hailed the effort to increase visibility of artificial intelligence on the EU’s strategic agenda. Also, the Romanian defense minister supported the efforts aimed at identifying solutions for sustainable energy in the field of defense and reiterated Romania’s constant support in this regard. During its presidency of the Council of the EU, Romania organized the 4th meeting of the advisory forum on energy sustainability in the defense and security fields.



    Cyprus – The minister for the Romanians abroad Natalia Intotero, who was on a working visit to the Republic of Cyprus, met with the Cypriot president Nikos Anastasiadis with whom she talked about the Romanian community in Cyprus, the two countries’ bilateral relation and the projects run by the Romanian ministry. Minister Intotero highlighted the initiatives for promoting Romania’s values all over the world, the programs run by the Romanian government with a view to supporting the Romanian communities abroad to promote and preserve their ethnic, cultural and linguistic identity. Minister Intotero also had a meeting with the members of the Romanian community in Cyprus. In turn, president Nikos Anastasiadis congratulated the Romanian authorities for their interest in the Romanian communities aboard and for setting up of a ministry meant to deal with their problems.



    Film festival — The 76th edition of the ‘Mostra’ International Film Festival continues in Venice until September 7. The event is officially recognized by the International Federation of Film Producers’ Associations as the oldest festival in the world. This year, 21 films will be competing for the Golden Lion. Romanian cinematography will be represented by the documentary ‘Colectiv’ by Alexander Nanau, a movie whose world premiere will be on September 4. The film describes the aftermath of the fire that the broke out during a rock concert in the Colectiv club in Bucharest, on October 30, 2015 which killed 64 and wounded many.



    Volleyball — Romania’s volleyball team was defeated on Thursday by the team of Azerbaijan 3-0 in their last match in Group C of the European Championship hosted by Budapest. In the first 4 matches in the group, Romania defeated the teams of Hungary and Estonia 3-1 each and lost to the Netherlands 0-3 and Croatia 1-3. The first 4 teams in the group will qualify to the eighth finals of the competition. Romania returned to a European tournament final after 4 years. The Romanians’ best result in the European Championship was the bronze medal in 1963. (update by L. Simion)

  • Cifre economice pozitive

    Cifre economice pozitive

    Produsul Intern Brut al României a crescut, în primul semestru al
    acestui an, cu 4,8 procente faţă de perioada similară a anului trecut, conform
    ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistiscă şi de Eurostat. Cifrele
    au fost anunţate, miercuri, în deschiderea şedinţei de guvern, şi de premierul
    Viorica Dăncilă:


    Trimestrul II din 2019 este cel de-al
    cincilea trimestru în care înregistrăm creştere economică progresivă, de peste
    un procent de la un trimestru la altul. În primele 6 luni ale acestui an,
    investiţiile străine directe au crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a
    anului trecut.


    Şeful guvernului de la Bucureşti a mai spus că România
    se află pe locul doi în Uniunea Europeană la capitolul creştere economică pe
    primul trimestru al anului. Oficialul a mai precizat că, de la începutul anului
    până în prezent au fost înregistrate peste 53 de mii de noi locuri de muncă.


    Cifrele
    din statistici sunt confirmate şi de un studiu al companiei GFK care arată că venitul
    net anual pe cap de locuitor a crescut în România cu 18% anul trecut, ajungând
    la aproape 5.100 de euro, cu aproximativ 1000 de euro mai mare decât în 2016.
    În ceea ce priveşte puterea de cumpărare a românilor, adică venitul net anual
    după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale, Bucureştiul şi judeţe Cluj, Timiş şi Ilfov sunt cele mai dezvoltate zone.


    În
    Capitală, puterea de cumpărare este cu cel puţin 20% peste media pe ţară. Studiul
    estimează, însă, că Sibiu, Braşov, Arad, Constanţa şi
    Alba Iulia sunt oraşele care, în curând, vor cunoaşte o dezvoltare mai
    mare decât Bucureştiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar şi
    centre universitare care să formeze piaţa forţei de muncă. Studiul remarcă o
    creştere a nivelului de trai în judeţe din centrul ţării, cu putere de
    cumpărare peste medie, unde se configurează o nouă zonă industrială a României
    care atrage masiv investiţii. Clujul, Timişoara şi Braşovul ocupă locuri de top
    şi la absorbţia fondurilor europene şi la dezvoltarea infrastructurii. Aradul,
    la graniţa de vest a ţării, şi-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de
    transport cu reţeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia, în centrul
    României, este lider naţional absolut în rândul oraşelor inteligente din ţară,
    cu cele mai multe proiecte smart city implementate – se mai menţionează în
    concluziile studiului.


    Să mai spunem că la polul opus se află judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu, unde puterea de
    cumpărare este mult sub media pe ţară.

  • July 11, 2019

    July 11, 2019

    Storm — Two Romanian citizens have died and one has been injured in the region of Halkidiki in northern Greece which on Wednesday was hit by a powerful storm, the Romanian Foreign Ministry (MAE) announced today. Romania’s General Consulate in Thessaloniki is monitoring the situation and keeps in contact with the local authorities as well as with the Romanian citizen hospitalized in a local medical unit. MAE reminded Romanians who want to travel to Greece that a code red alert for bad weather has been issued for the Thessaloniki area, where storms and heavy rainfalls are expected until Friday.



    Memorandum – Romaero company and the American group Raytheon, which provides Patriot missile systems to Romania, have signed in Bucharest a memorandum of understanding for future cooperation. Romanians will contribute to producing and servicing each Patriot system delivered to Romania. Patriot is the most advanced anti-aircraft and anti-missile defense system at present, as was also underlined by the Raytheon Company’s program manager Michelle DeMaio. According to the PM Viorica Dancila, the signing of the memorandum is indicative of the Romanian industry’s potential to strengthen defense capabilities in as many theaters of operations as possible, as well as of its export capacity. The Romanian PM said that the government’s target was that the funds allotted for equipping the Army should return, to a large extent, to the Romanian economy, and should contribute to revamping the national defense industry through industrial cooperation and technological transfer.



    Brussels — The president of the EC Jean-Claude Juncker meets today the former Social Democratic MEP Ioan Mircea Paşcu, proposed by the Romanian government for the position of interim European Commissioner for regional policies. Romania made this proposal after the resignation of Corina Cretu from this position. She will next occupy an MEP position. Previously, the EC president called on the Council not to appoint, for only 4 months, other commissioners for the vacant positions, but, according to Radio Romania’s correspondent to Brussels, his request was rejected. The assignment of new commissioners is the exclusive decision of the EC president who will take into account the candidates’ skills and competencies.



    Tennis — The Romanian tennis player Simona Halep (7 WTA) is today meeting the Ukrainian Elina Svitolina (8 WTA) in the Wimbledon semifinals, the year’s 3rd Grand Slam tournament. Previously Halep defeated the Chinese Shuai Zhang (50 WTA).Halep and Svitolina face off against each other for the 8th time, the Ukrainian holding the lead with 4 matches won. They will meet for the first time on grass court. In the other semifinal, the American Serena Williams (10 WTA) will take on the Czech Barbora Strycova (54 WTA). In the mixed doubles, the Romanian Raluca Olaru and the Croat Franko Skugor will be up against the pair Jelena Ostapenko/Robert Lindstedt (Latvia/Sweden) in the quarterfinals.



    Economy — Romania’s economic growth rate in 2018 of 4% remained robust but was based mainly on consumption and less on investments, the governor of the National Bank of Romania (BNR) Mugur Isărescu said upon the presentation of the bank’s annual report. However, Romania is among the countries with the lowest public debt, which accounts for 35% of the GDP, the BNR governor also said. As to the 3.84% inflation rate, announced by the National Institute of Statistics for last month, Mugur Isărescu said he had expected it to drop but that he was pleasantly surprised that it dropped under 3.9%. (translation by L. Simion)

  • Jurnal românesc – 11.07.2019

    Jurnal românesc – 11.07.2019

    Aflat în vizită oficială în
    Albania, secretarul român de stat, Victor Alexeev, s-a întâlnit cu Ministrul
    de Stat pentru Diaspora, Pandeli Majko. Principala temă de discuție a
    reprezentat-o identificarea unor modalități de sprijinire și încurajare a
    studierii dialectului aromân
    . În acest context, fostul premier al Albaniei și-a
    exprimat întreaga apreciere față de calitatea învățământului românesc,
    sublinind că mulți dintre albanezii și aromânii din Albania au urmat studii
    superioare în România și ulterior s-au întors acasă, unde au folosit
    cunoștințele acumulate la dezvoltarea de proiecte și implicit la dezvoltarea
    societății.

    În acest sens, oficialul albanez a mulțumit Guvernului de la
    Bucuresti pentru bursele puse la dispoziția comunității prin programele oferite
    de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Educației Naționale
    , încurajând
    continuarea și multiplicarea acestor programe. Cu prilejul vizitei, partea
    română a lansat o invitație către autoritățile locale și centrale albaneze de a
    veni în România în vederea realizării unui schimb de bune practici și
    experiențe.




    Doi cetăţeni români au
    decedat, iar unul a fost rănit în regiunea Halkidiki din nordul Greciei,
    afectată, miercuri, de o furtună puternică, a anunţat Ministerul de Externe de
    la Bucureşti
    . Consulatul General al României de la Salonic monitorizează
    situaţia şi menţine legătura cu autorităţile locale, precum şi cu cetăţeanul
    român internat la o unitate medicală din zonă. Protecția civilă a spus că fenomenele
    meteo din Halkidiki sunt fără precedent. Cu o populaţie de aproximativ 10
    milioane de locuitori şi o climă excelentă, Grecia a devenit, în ultimii ani,
    una dintre destinaţiile de vacanţă preferate de către românii cu venituri
    medii.

    Deşi statisticile arată că mulți preferă concediile la munte sau pe
    litoralul românesc, facilităţile oferite de către hotelierii greci îi îndeamnă
    pe tot mai mulţi să opteze pentru un sejur pe meleaguri elene. Arhitectura,
    plajele, mâncarea şi ospitalitatea grecilor sunt principalele motive pentru
    care această ţară atrage anual un număr impresionant de 30 de milioane de turişti
    din întreaga lume. În vara anului trecut, pe lângă Grecia, cele mai vizitate destinaţii
    de vacanţă ale turiştilor din România au fost Turcia şi Spania. Și Bulgaria se
    numără printre preferințele românilor.







    Populaţia rezidentă a
    României era de 19,5 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2018, sporul natural
    fiind negativ, potrivit Institutului Naţional de Statistică. România are un
    spor natural negativ, la 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă fiind de 19,53
    milioane de locuitori. Populaţia feminină reprezenta 51,1% din total.
    Comparativ cu 1 ianuarie 2017, la 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea
    fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere şi
    creşterea ponderii celei vârstnice
    (de 65 ani şi peste). Populaţia adultă
    (15-64 ani) reprezintă 66,2% din total, în scădere faţă de începutul anului
    2017. În urma cu doi ani, speranţa de viaţă a ajuns la 75,73 ani, femeile
    având o durată medie a vieţii mai mare decât bărbaţii.

    Ţările cu cea mai
    mare populaţie sunt China (1,434 miliarde de locuitori), India (1,366 miliarde
    de locuitori), Statele Unite ale Americii (329 milioane de locuitori),
    Indonezia (271 milioane de locuitori) şi Pakistan (217 milioane locuitori). Populația Uniunii Europene este
    estimată la 513,5 milioane de locuitori. România ocupă locul şapte în Uniune,
    unde Germania are cea mai mare populație (83 de milioane), înaintea Franței (67
    de milioane), Marii Britanii (66,6 milioane), Italiei (60,4 milioane) și
    Spaniei (46,9 milioane). Se prognozează că populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde
    locuitori în anul 2050 şi la 10,9 miliarde locuitori în anul 2100. Datele au fost publicate cu ocazia
    aniversării, la 11 iulie, a Zilei mondiale a populaţiei.

  • Nachrichten 27.06.2019

    Nachrichten 27.06.2019

    Bukarest: Das rumänische Verfassungsgericht hat am Donnerstag die Ergebnisse des Referendums vom 26. Mai zu Fragen der Justiz bekräftigt. Am 12. Juni hatte das Verfassungsgericht die Entscheidung vertagt, nachdem ein Bürger die verfassungsmä‎ßigkeit des Referendums vor dem Gericht in Frage gestellt hatte. Bei der Volksbefragung vom vergangenen Monat lag die Wahlbeteiligung bei über 41%, weit über die gesetzlich vorgeschriebenen 30%, um die Ergebnisse als rechtsgültig zu erklären. Von den über 7 Mio. rumänischer Staasbürger, die sich am Referendum beteiligten, haben 6,5 Mio. Wähler beide Fragen bejaht, die die Korruptionsbekämpfung und Unabhängigkeit der Justiz bekräftigten.




    Bukarest: Eine Sonderausschus für Wahlrecht des rumänischen Parlaments hat am Donnerstag entschieden, dass die Stimmabgabe bei Wahlen in der rumänischen Diaspora künftig innerhalb von drei Tagen erfolgen soll. Anberaumt sind Freitag, Samstag und Sonntag bis 21 Uhr, wobei Wähler, die bereits anstehen, auch nach der Urnenschlie‎ßung ihre Stimme noch abgeben dürfen. Bei den Europawahlen am 26. Mai war es in der rumänischen Diaspora zu Schlangen und Chaos vor den Wahllokalen gekommen, viele im Ausland lebende Rumänen konnten ihre Stimme nicht abgeben. Die vom Sonderausschuss genehmigte Änderung des Wahlvorgangs in der Diaspora muss noch vom Plenum des rumänischen Parlaments verabschiedet werden, um rechtskräftig zu werden.




    Bukarest: In Rumänien hat die Arbeitslosenrate im ersten Trimester dieses Jahres 4,1% betragen und sie lag somit beim selben Wert wie im letzten Drittel des vergangenen Jahres, meldet das Nationale Statistikinstitut Rumäniens. Die Bevölkerung im aktiven Arbeitsalter bezifferte sich auf 8,8 Mio. Personen, davon waren über 8,4 Mio. beschäftigt, während die Differenz Arbeitslose darstellt. Das Europäische Statistikamt Eurostat veröffentlichte hingegen weniger optimistische Daten: Einer von sechs Jugendlichen in den Ländern der EU war laut Eurostat im vergangenen Jahr arbeitslos oder befand sich nicht in beruflicher oder akademischer Ausbildung. Schlusslichter sind in diesem Sinne Italien (29%), Griechenland (27%), Bulgarien (21%) und Rumänien (über 20%).




    Chișinău: Die Richter des Verfassungsgerichts in der Moldaurepublik sind am Donnerstag geschlossen zurückgetreten. Die der Demokratischen Partei um den umstrittenen Geschäftsmann Vlad Plahotniuc nahestehenden Verfassungsrichter standen in den letzten Wochen im Mittelpunkt des politischen Disputs um die Ernennung einer neuen Regierung. Die Demokratische Partei hatte es mehrfach abgelehnt, die Regierung um Maia Sandu anzuerkennen. Am 8. Juni hatte das Verfassungsgericht die aus den Wahlen hervorgegangene Koalition aus Pro-Europäern und russlandnahen Sozialisten als gesetzeswidrig bezeichnet und die Auflösung des Parlaments angekündigt. Eine Woche später lie‎ß die Demokratische Partei die Aufstellung der neuen Regierung zu, und auch das Verfassungsgericht ruderte zurück, nachdem die Venedig-Kommission seine Entscheidung über die Auflösung des Parlaments kritisiert hatte. Der moldauische Staatspräsident Igor Dodon und die Premierministerin Maia Sandu haben den geschlossenen Rücktritt der Verfassungsrichter begrü‎ßt. Mit ihrem Vorsto‎ß zur Parlamentsauflösung in den vergangenen Wochen haben sie das Ansehen des Verfassungsgerichts diskreditiert, hei‎ßt es in der offiziellen Verlautbarung.




    Wechselkurs:


    1 Euro 4,72 RON


    1 USD 4,15 RON


    1 CHF 4,24 RON




    Wetter: Mit Ausnahme weniger Landkreise im Süden des Landes steht ganz Rumänien bis Donnerstag Nacht unter Unwetterwarnung. Es gelten die Warnstufen Gelb und Orange für heftige Windböen, Gewitter, starker Regen und Hagel. Zugleich konfrontiert sich Rumänien mit der ersten Hitzewelle dieses Sommers, der Hitzeindex klettert dabei oft auf über 80 Punkte. Die Tageshöchstwerte erreichten am Donnerstag 28 bis 36 Grad, in Bukarest zeigten die Thermometer zu Mittag 30 Grad Celsius.

  • Jurnal românesc – 07.06.2019

    Jurnal românesc – 07.06.2019

    Prim-ministrul
    Viorica Dăncilă s-a întâlnit cu ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt, cu
    care a discutat despre relațiile germano-române, transmite Guvernul într-un
    comunicat de presă. Cei doi oficiali au abordat şi rolul minorității germane
    din România și al comunității românești din Germania ca importante punți de
    legătură între cele două țări. Viorica Dăncilă a arătat că, în curând, se va
    desfășura o nouă sesiune a Comisiei Mixte pentru Etnicii Germani din România,
    un instrument pe care l-a catalogat drept important în consolidarea cooperării
    bilaterale. Diplomatul german a apreciat la rându-i modul în care se derulează
    Președinția Rotativă a Consiliului Uniunii Europene precum și dorința
    premierului de a întări parcursul european al României.




    Direcţia
    Naţională Anticorupţie va ancheta problemele apărute la votul din străinătate
    pentru Parlamentul European şi referendumul
    pe probleme de justitie din 26 mai. Procurorii DNA au preluat
    cercetările de la Parchetul General care şi-a declinat competenţa în acest
    dosar în care au fost depuse aproape 50 de sesizări în care se vorbeşte despre
    obstrucţionarea votului. Potrivit Biroului Electoral Central, 376.925 de voturi
    valabile au fost înregistrate în diaspora la scrutinul din 26 mai, însă mii de
    români nu au apucat să-şi exercite dreptul de vot din cauza aglomeraţiei. Nu
    este pentru prima dată când procurorii DNA au în lucru o speţă privind votul în
    diaspora. S-a întâmplat şi după scrutinul prezidenţial din 2014, când oamenii
    au stat ore întregi la cozi la secţiile din străinătate şi mulţi dintre ei nu
    au putut vota. Dosarul respectiv a fost însă clasat anul trecut. Poziţia Ministerului
    Afacerilor Externe este că la secţiile din diaspora s-a făcut turism electoral.
    Au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de
    cetăţeni cu 5 – 6 autocare sau maşini, ceea ce ducea în mod automat la o
    presiune majoră asupra secţiilor de votare sau influenţau deciziile
    alegătorilor, se arată într-un comunicat al MAE. Ministerul a propus vot
    anticipat prelungit (timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral)
    pentru a elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze
    procesul de votare în străinătate.


    Majoritatea
    elevilor care aparțin minorităților naționale își doresc să păstreze educația
    în limba maternă, indică un sondaj de opinie realizat de sociologi ucraineni în
    școlile din regiunile Cernăuți și Transcarpatia, din Ucraina, informează
    Agenția BucPress. Rezultatele cercetării sociologice au fost prezentate în
    cadrul unei mese rotunde, care a avut loc la Universitatea Națională Iuri
    Fedkovici din Cernăuți şi la care au participat reprezentanții
    direcțiilor regionale și raionale de învățământ, reprezentanții mediului asociativ românesc şi
    directori de școli cu predare în limba română. Potrivit sondajului, realizat de
    o echipă de cercetători, coordonată de prof. univ. Svitlana Șciudlo, în cadrul
    unui proiect susținut de Guvernul Finlandei, majoritatea părinților elevilor
    români au declarat că își doresc o mai bună cunoaștere a limbii ucrainene de
    către copiii lor, însă cu păstrarea și dezvoltarea limbii materne în sistemul
    de educație. Totodată, a reieşit faptul că tot mai mulți elevi învață limba
    ucraineană pentru a susține cu succes testarea finală, și nu pentru a o utiliza
    în viața de zi cu zi. La finalul mesei rotunde au fost formulate o serie de
    recomandări autorităților ucrainene, printre care și necesitatea îmbunătățirii
    manualelor pentru școlile cu predare în limba română prin implicarea unor
    specialiști din România. Discuțiile vor continua la Ujgorod, unde va fi abordat
    subiectul învățământului atât în limba română, cât şi în cea maghiară.


    Câştigul
    salarial mediu nominal net în România a urcat la 3.115 lei în aprilie, în
    creştere cu 1,3% faţă de luna martie, informează Institutul Naţional de
    Statistică. Cele mai mari salarii au fost înregistrate în IT – 7.192 de lei,
    iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 1.785 de lei.
    Cele mai semnificative creşteri, de 18,9% şi 17,6%, s-au înregistrat în
    producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
    condiţionat, respectiv în extracţia de minereuri. Cele mai importante scăderi
    au fost în fabricarea produselor din tutun, 37,8%, şi în fabricarea băuturilor,
    13,2 procente. În sectorul bugetar, s-au înregistrat uşoare creşteri în
    sănătate şi asistenţă socială (+0,9%) şi în administraţie publică (+0,7%). În
    învăţământ, câştigul salarial mediu net a scăzut cu 1,7% ca urmare a reducerii
    sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice.