Tag: internet

  • Législation contre les productions « deepfake »

    Législation contre les productions « deepfake »

    La technique des « deepfake », par le biais de laquelle l’intelligence artificielle est utilisée pour créer du contenu enligne falsifié à l’intention de tromper les utilisateurs a pris de l’ampleur ces derniers temps en Roumanie aussi. Cette technique de synthèse multimédia reposant sur l’intelligence artificielle peut servir à superposer des fichiers vidéo ou audio existants sur d’autres fichiers vidéo (par exemple changer le visage d’une personne sur une vidéo) ou audio (par exemple reproduire la voix d’une personne pour lui faire dire des choses inventées). Des images avec le président Klaus Iohannis, du ministre de l’énergie Sebastian Burduja et du gouverneur de la Banque centrale Mugur Isărescu ont déjà été utilisées d’une manière frauduleuse. Les autorités roumaines ont averti à plusieurs reprises quant aux tentatives d’arnaque en milieu virtuel par l’hyper trucage d’images et d’enregistrements.

    Le ministre de la recherche, Bogdan Ivan, a précisé que des pourparlers se déroulaient déjà avec les représentants des grandes plates-formes Internet et qu’une nouvelle série de filtres seraient introduits afin de rendre encore plus difficile la publication de contenu qui utilise l’intelligence artificielle et qui ne reflète pas la réalité. Il estime qu’avant le mois d’avril, la Roumanie introduira un cadre légal avec des sanctions claires pour ceux qui ne respectent pas les règles. Les députés élaborent déjà un projet de loi à ce sujet qui prévoit des amendes allant jusqu’à 40 mille euros et même des peines allant jusqu’à deux ans de prison ferme pour ceux qui produisent et distribuent sur Internet et dans les médias du contenu profondément falsifié, sans le signaler en tant que tel, avec le message « cette production contient des contenus imaginaires ».

    L’initiative législative appartient à des élus du PSD, du PNL, de l’UDMR et des minorités nationales. Le social-démocrate Robert Cazanciuc explique : « Cette loi n’interdit pas l’utilisation des deepfakes, mais affirme que désormais lorsque vous transmettez une production vidéo mystifié, vous devez mettre un avertissement, soit dans le message vidéo soit dans l’audio. » a déclaré Robert Cazanciuc.

    Le président de l’Université polytechnique de Bucarest, Mihnea Costoiu, affirme qu’il faut tout simplement réglementer l’intelligence artificielle. Mihnea Costoiu: « Je crois qu’il est nécessaire de réglementer l’intelligence artificielle, mais nous devons prendre en compte le fait que toute réglementation ou du moins nombre de ces réglementations peuvent en quelque sorte barrer le développent de celle-ci. » a précisé Mihnea Costoiu.

    Les principaux partis de l’Opposition affirment pourtant que le projet ne respectait pas toutes les recommandations de l’UE dans ce domaine et demandent de ré-analyser le texte dans le cadre des commissions spécialisées. Au niveau européen, les Etats de l’UE ont approuvé à l’unanimité une série de réglementations au sujet de l’intelligence artificielle, après des négociations intenses pour ce qui est de l’équilibre entre l’innovation et la sécurité. L’accord appelé AI Act, établit les première règles jamais élaborées au sujet de l’Intelligence Artificielle, qui devrait être plus sûre et qui devait respecter les droits fondamentaux au sein de l’UE.

  • February 6, 2024 UPDATE

    February 6, 2024 UPDATE


    MOLDOVA Romania will continue to support the Republic of Moldova in its EU accession negotiations, PM Marcel Ciolacu said in a meeting with Moldovas new foreign minister Mihai Popşoi. The latter also had talks in Bucharest with his Romanian counterpart Luminiţa Odobescu, as part of his first foreign visit since taking over the office. The agenda of the talks included, apart from Moldovas EU accession, topics related to energy interconnection and security. “Moldovas reform efforts are visible and appreciated. The authorities in Chişinău proved courage and political determination in tackling reforms in critical areas for the EU integration,” Odobescu said. The Moldovan foreign minister promised the two countries will preserve an active relationship. “The past 2 years were a major challenge for Moldova, but also an opportunity for a positive transformation, towards EU integration. In this process, we benefited from massive assistance from Romania in the development, modernisation and resilience of our state. We appreciate this strong and steady support,” Popsoi added.



    HEALTH Healthcare trade unions have been promised a 15% salary increase, which will add to the 5% increase applied to public sector employees at the start of the year. After extensive negotiations with Prime Minister Marcel Ciolacu, the leaders of the Sanitas Federation said salaries will increase in two stages, in March and June, although it is unclear which categories of personnel will benefit from the increase and when. Talks with the authorities will continue, trade unions say. Representatives of the Sanitary Solidarity Federation are disgruntled with the governments latest counteroffer, the Federation leader Viorel Rotilă argues, adding that the increase will only affect base salaries, meaning health workers salaries, which also include bonuses, are expected to increase by a little over 14%. Protest actions will thus continue, Viorel Rotilă went on to say.



    MILITARY Reintroducing compulsory military service is out of the question, but the defence ministry is interested in regulating voluntary military service, the defence minister Angel Tîlvăr told a television station. He said the Romanian Army has seen its forces reduced from 320,000 to 80,000 troops. Tîlvăr emphasised that there are no risks of Romania going to war. Meanwhile, MPs in the defence, public order and national security committees discussed with Tîlvăr on Tuesday about the security situation at the Black Sea. Special attention was paid to the need to bring the Army procurement programmes in line with the national defence industrys needs for development and consolidation of its production facilities. Another topic was the legislation in the defence sector.



    INTERNET Several Romanian lawyers warn that the national legislation must be adjusted in order to tackle online crime, and say children in particular are vulnerable. Experts say the best ways to protect from online scams are to not access links from unknown sources, not to disclose personal and banking data on unauthorised platforms and not click posts promising various immediate substantial profits. The International Safer Internet Day was marked on Tuesday in around 200 countries, at a time when more and more people are victims of cybercrime.



    TENNIS Romanian tennis player Sorana Cîrstea has advanced to the quarterfinals of the WTA 500 tournament in Abu Dhabi (UAE), offering over 920 thousand USD in total prizes. This was the first win of the year for Cîrstea (26 WTA), who ousted Caroline Garcia of France, 6-7, 6-4, 6-4. The Romanian player will next take on third-seed Maria Sakkari of Greece (9 WTA). Cîrstea leads 2-1 head-to-head, the Greek player having won the last match 2-6, 6-3, 7-5 in the second round at Cincinnati. (AMP, VP)


  • Bilanţ al securităţiii cibernetice în UE

    Bilanţ al securităţiii cibernetice în UE

    Luna Europeană
    a Securităţii Cibernetice (European Cyber Security Month – ECSM) este o campanie
    anuală a Uniunii Europene, coordonată de Agenţia UE pentru Securitate
    Cibernetică (ENISA) și este dedicată promovării securităţii cibernetice în
    rândul cetăţenilor, organizaţiilor şi furnizării de informaţii actualizate
    privind securitatea digitală prin sensibilizare şi schimbul de bune practici.


    În fiecare an,
    pe tot parcursul lunii octombrie, au loc sute de activităţi în întreaga Europă,
    inclusiv conferinţe, ateliere de lucru, cursuri de formare, seminare online,
    prezentări, chestionare online şi multe altele, cu scopul de a oferi
    cetăţenilor resurse pentru a afla mai multe despre protecţia online.


    Věra Jourová,
    vicepreședinte al Comisiei Europene responsabilă cu Valori și Transparență și
    responsabilă pentru Europa potrivită pentru era digitală (ad interim), a
    călătorit la Kyoto, Japonia, unde a participat la cea de-a 18-a ediție anuală.
    Întâlnirea Forumului de Guvernare a Internetului (IGF) şi unde a declarat:

    Astăzi ne-am adunat pentru a ne reitera angajamentul pentru un
    internet global, deschis, incluziv şi sigur. Dorim un internet accesibil
    tuturor, unul ce ne face mai puternici, nu unul care ne slăbeşte
    democraţia. Dorim să îi îmbunătăţim
    performanţa şi structura, astfel încât
    să poată asigura ceea ce a fost menit dintru început să facă: să conecteze
    oamenii şi să contribuie la dezvoltarea socială. Tensiunile apărute între
    factorii implicaţi în transformarea digitală ameninţă internetul deschis şi
    global de care ne bucurăm astăzi.

    Să nu ne concentrăm pe diferenţe, ci pe ceea
    ce susţinem mutual şi pe viitorul unui internet aşa cum aspirăm să îl avem.
    Pentru că noi considerăm că internetul trebuie să fie o zonă fără discriminare,
    ancorat în demnitate şi integritate, la care toată lumea are acces universal. Drepturile
    omului şi drepturile democratice sunt pe deplin respectate. Iar ceea ce este
    ilegal off-line e ilegal şi online.

    Oamenii şi afacerile nu se consideră în siguranţă
    pe internet acum şi nu consideră că datele lor sunt în siguranţă şi că intimitatea
    le este protejată. Afacerile de toate mărimile pot inova, prospera şi concura
    pe o piaţă online corectă şi competitivă. Şi încă un aspect pe care dorim să îl
    promovăm este ca infrastructura să fie sigură şi sustenabilă şi prietenoasă cu
    mediul.


    Tema întâlnirii fiind Internetul pe care îl dorim – Împuternicirea
    tuturor oamenilor
    , au fost abordate probleme și provocări actuale în domeniul
    internetului deschis, drepturilor omului, luptei împotriva dezinformării, dar
    și guvernarea datelor, lumile virtuale, securitate cibernetică, transformare
    digitală și inteligență artificială (IA), cu un accent deosebit pe inteligența
    artificială generativă.


  • Inteligența artificială studiată la Facultatea de Filosofie din București

    Inteligența artificială studiată la Facultatea de Filosofie din București

    Recent, Facultatea de Filosofie a Universității București, prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), a obținut o finanțare europeană de 1,5 milioane de euro, prin programul Orizont (Horizon), pentru proiectul avataResponsibility. Echipa coordonatoare a obținut aceste fonduri de la Consiliul European pentru Cercetare, în urma câștigării prestigioasei competiții europene ERC Starting Grant, ediția 2023, competiție care are o rată de succes de numai 15%.



    Preconizat să se desfășoare în perioada ianuarie 2024 și decembrie 2028, proiectul avataResponsibility analizează posibilitatea responsabilității etice a Inteligenței Artificiale (AI). Amănunte ne oferă acum Mihaela Constantinescu, coordonatoarea proiectului:


    Practic, în proiect ne concentrăm pe o zonă de nișă a inteligenței artificiale, a eticii inteligenței artificiale, și anume etica avatarurilor dotate cu inteligență artificială. Și ne uităm nu doar la modul în care sunt utilizate avatarurile cu inteligența artificială, dar și cum sunt proiectate, care ar trebui să fie, de fapt, cerințele din spatele proiectării acestora și eventuale cerințe care țin, mai degrabă, de reglementare și politici publice. Prindem toate aceste dimensiuni, ne uităm la rolul organizațiilor în primul rând pentru că adesea marile corporații sunt cele care dezvoltă astfel de avataruri, fie că vorbim de spațiul digital augmentat sau de varianta robotică din spațiul fizic. Și pornim de la premisa că în următorii 5-10 ani, toate tehnologiile care fac posibile avatarurile vor deveni convergente.



    Va lua probabil amploare Internetul lucrurilor sau internet of things despre care vorbim de ceva vreme, adică interacțiunea dintre eventuale entități dotate cu inteligență artificială. Nu va mai fi vorba doar de internetul care conectează oameni. E vorba de internetul care conectează lucruri în spațiul fizic. Dar dincolo de spațiul fizic, vom vorbi și de o realitate augmentată, de pildă, prin intermediul ochelarilor pe care deja îi produc multe companii, ochelari pe care îi purtăm pe stradă și care ne permit o afișare a unor elemente digitale în spațiul fizic. Iar o altă dimensiune care ține de zona strict virtuală a diferitelor forme de metaversuri va ține de proiecția noastră în aceste spații virtuale prin intermediul avatarului, pentru că așa vom putea interacționa în acele spații.



    Mai degrabă decât riscul încă neplauzibil ca avatarurile AI să devină autonome din punct de vedere etic, proiectul centrului de cercetare al Facultății de Filosofie își propune să afle în ce măsură cei care programează tipurile de inteligență artificială respectă niște principii morale general valabile. În plus, Mihaela Constantinescu oferă și alte scopuri ale proiectului avataResponsibility:



    Care vor fi implicațiile utilizării avatarurilor, de pildă, pentru a vedea, în definitiv, cine poartă responsabilitate morală, cine este blamabil sau, dimpotrivă, poate primi laude pentru ceea ce se întâmplă prin intermediul avatarurilor. Ne uităm foarte atent la ce putem face pentru a nu se pierde această conexiune dintre cine este în spatele unui avatar și ce se întâmplă prin intermediul avatarului, astfel încât responsabilitatea celui care, de fapt, direcționează avatarul să nu se piardă, să devină difuză. (…) Sunt într-adevăr inițiative de cercetare care încearcă să împingă granițele în această zonă de a crea și mai multă autonomie unui avatar. Fie că vorbim de un avatar digital, unul de realitate augmentată sau un avatar robotic. Și noi ne uităm și la limitele care ar trebui impuse, inclusiv prin reglementare, unor astfel de astfel de dezvoltări. (…) Acesta este cadrul de fapt pe care cadrul normativ de responsabilitate morală pe care ne dorim să le livrăm la finalul proiectului, care va dura cinci ani.



  • RRI 2023-2024 Winter Broadcast Frequencies

    RRI 2023-2024 Winter Broadcast Frequencies

    RRI on shortwaves



















    RECEPTION AREAS UTC kHz
    WESTERN EUROPE 06.30 — 07.00 11,930
    12.00 — 13.00 15,460
    18.00 — 19.00 11,630 (DRM)
    21.30 — 22.00 7,375
    23.00 — 24.00 7,220
    AFRICA 12.00 — 13.00 21,470
    NORTH AMERICA (East Coast) 21.30 — 22.00 9,500
    01.00 — 02.00 7,325
    NORTH AMERICA (West Coast) 04.00 — 05.00 9,510
    JAPAN 23.00 — 24.00 9,620
    AUSTRALIA 06.30 — 07.00 21,470
    INDIA 04.00 — 05.00

    15,260 (DRM)





    Listen to English language programming live via the RRI website


    You can also listen to RRIs English language programming live over the Internet using the same SW broadcast schedule given above. All you need to do is go to the “RRI Live!” section in the top-right of our website, choose channel “1” for English.



    RRI and social media


    RRI can also be found on Facebook, Twitter, YouTube, SoundCloud, Instagram, Flickr, LinkedIn, Spotify.



    RRI programs are also available on TuneIn (Radio Romania International 1)



    RRI via satellite


    You can also listen to Radio Romania Internationals English programmes via satellite Eutelsat 16A on 11,512 MHz, vertical polarisation, azimuth 16 degrees East. Symbol rate: 29,950 MSym/s, Standard: DVB-S2, Modulation: 8PSK, Audio PID 510. The satellite transmits the unencrypted signals of RRIs channels. Eutelsat 16A covers Europe, as well as North Africa, the Middle East, part of European Russia, areas in the Arabian Peninsula and part of the Caspian Sea region.



    RRI via mobile phone in the US


    Did you know that if youre in the US you can also listen to RRI broadcasts on your mobile phone? Our English language programmes are available via the following AudioNow “call-to-listen” phone number: 1.425.394.7081. Calling this number incurs no extra charge above the equivalent of a standard US mobile phone call.


  • RRI 2023-2024 Winter Broadcast Frequencies

    RRI 2023-2024 Winter Broadcast Frequencies

    RRI on shortwaves


















    RECEPTION AREAS UTC kHz
    WESTERN EUROPE 06.30 – 07.00 11,930
    12.00 – 13.00 15,460
    18.00 – 19.00 11,630 (DRM)
    21.30 – 22.00 7,375
    23.00 – 24.00 7,220
    AFRICA 12.00 – 13.00 21,470;
    NORTH AMERICA (East Coast) 21.30 – 22.00 9,500;
    01.00 – 02.00 7,325
    NORTH AMERICA (West Coast) 04.00 – 05.00 9,510
    JAPAN 23.00 – 24.00 9,620
    AUSTRALIA 06.30 – 07.00 21,470
    INDIA 04.00 – 05.00 15,260 (DRM)



    Listen to English language programming live via the RRI website


    You can also listen to RRI’s English language programming live over the Internet using the same SW broadcast schedule given above. All you need to do is go to the RRI Live! section in the top-right of our website, choose channel 1 for English.



    RRI and social media


    RRI can also be found on Facebook, Twitter, YouTube, SoundCloud, Instagram, Flickr, LinkedIn, Spotify.



    RRI programs are also available on TuneIn (Radio Romania International 1)



    RRI via satellite


    You can also listen to Radio Romania International’s English programmes via satellite Eutelsat 16A on 11,512 MHz, vertical polarisation, azimuth 16 degrees East. Symbol rate: 29,950 MSym/s, Standard: DVB-S2, Modulation: 8PSK, Audio PID 510. The satellite transmits the unencrypted signals of RRI’s channels. Eutelsat 16A covers Europe, as well as North Africa, the Middle East, part of European Russia, areas in the Arabian Peninsula and part of the Caspian Sea region.



    RRI via mobile phone in the US


    Did you know that if you’re in the US you can also listen to RRI broadcasts on your mobile phone? Our English language programmes are available via the following AudioNow call-to-listen phone number: 1.425.394.7081. Calling this number incurs no extra charge above the equivalent of a standard US mobile phone call.

  • RRI Summer 2023 Broadcast Frequencies

    RRI Summer 2023 Broadcast Frequencies

    RRI on shortwaves

















    RECEPTION AREAS UTC kHz
    WESTERN EUROPE 05.30 — 06.00 11,960
    11.00 — 12.00 17,630
    17.00 — 18.00 13,750 (DRM)
    20.30 — 21.00 11,975 (DRM)
    22.00 — 23.00 11,800
    AFRICA 11.00 — 12.00 17,670
    NORTH AMERICA (East Coast) 20.30 — 21.00 13,650
    00.00 — 01.00 11,620
    NORTH AMERICA (West Coast) 03.00 — 04.00 9,850
    JAPAN 22.00 — 23.00 9,790
    AUSTRALIA 05.30 — 06.00 21,550
    INDIA 03.00 — 04.00

    15,330 (DRM)




    Listen to English language programming live via the RRI website

    You can also listen to RRIs English language programming live over the Internet using the same SW broadcast schedule given above. All you need to do is go to the “RRI Live!” section in the top-right of our website, choose channel “1” for English.



    RRI and social media RRI can also be found on Facebook, Twitter, YouTube, SoundCloud, Instagram, Flickr, LinkedIn, Spotify.


    RRI programs are also available on TuneIn (Radio Romania International 1)


    RRI via satellite

    You can also listen to Radio Romania Internationals English programmes via satellite Eutelsat 16A on 11,512 MHz, vertical polarisation, azimuth 16 degrees East. Symbol rate: 29,950 MSym/s, Standard: DVB-S2, Modulation: 8PSK, Audio PID 510. The satellite transmits the unencrypted signals of RRIs channels. Eutelsat 16A covers Europe, as well as North Africa, the Middle East, part of European Russia, areas in the Arabian Peninsula and part of the Caspian Sea region.



    RRI via mobile phone in the US

    Did you know that if youre in the US you can also listen to RRI broadcasts on your mobile phone? Our English language programmes are available via the following AudioNow “call-to-listen” phone number: 1.425.394.7081. Calling this number incurs no extra charge above the equivalent of a standard US mobile phone call.

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Proiectul legii privind viza pentru nomazii digitali – instrumentul prin care ar putea România să atragă nu doar resurse valoroase, dar și să își construiască un brand de țară.

    Declaraţie de presă a deputatului Diana Buzoianu, susţinătoarea proiectului legislativ.


  • Crește consumul de știri online în UE

    Crește consumul de știri online în UE

    Analiza realizată de Eurostat arată că anul trecut mai bine de 7 din 10 utilizatori de internet au accesat site-uri de știri, ale unor reviste și ziare. O proporție în creștere față de 2016.

    În rândul statelor membre ale Uniunii, cea mai ridicată pondere a fost înregistrată în Finlanda (93 la sută), Lituania şi Cehia (ambele cu 92 la sută), Croaţia şi Grecia (90 la sută). România are în schimb cea mai mică proporție din întreaga Uniune, 59 de procente. Nici Germania, Franţa, Italia sau Belgia nu stau bine la acest capitol.

    Comparativ cu 2016, folosirea internetului pentru citirea ştirilor online a crescut cu peste trei procente în rândul femeilor şi cu două în rândul bărbaţilor.

    În ceea ce privește vârsta,, citirea revistelor, ziarelor şi a ştirilor online este o activitatea extreme de populară în rândul celor care au între 25 și 54 ani (75 la sută). Această grupă de vârstă, precum şi categoria 55-74 ani, unde proporția este de 68 la sută, au înregistrat cele mai însemnate creșteri față de acum 6 ani.

    Ponderea utilizatorilor de internet a crescut cel mai mult în zonele rurale. Statistica mai arată că absolvenţii învăţământului superior (85 la sută) sunt în general mai predispuşi la folosirea internetului pentru citirea revistelor, ziarelor şi a ştirilor online, faţă de cei care au un nivel mai scăzut de educaţie, unde proporția este de 57 la sută.

    Aceste evoluții au fost posibile în condițiile în care tot mai mulți europeni au acces la internet de mare viteză.

    Potrivit unor date furnizate de același Eurostat, anul trecut, 7 din 10 gospodării au beneficiat de o conexiune de calitate, în creştere de la doar 16 la sută în 2013.

    Malta a înregistrat o acoperire de sută la sută în ceea ce priveşte internetul de mare viteză, fiind urmată de Luxemburg, Danemarca, Spania, Letonia, Olanda și Portugalia, toate cu o acoperire de peste 90 de procente. Un prag de care s-a apropiat și România.

    În Grecia, în schimb doar 2 din 10 gospodării au internet de mare viteză, iar în Cipru și Italia doar 4 din 10 gospodării.

    Toate aceste informații arată cât de important a devenit internetul în viața de zi cu zi. În pandemie, tehnologia a făcut posibilă continuarea cursurilor școlare. A permis, de asemenea, lucrul la distanță, a salvat locuri de muncă, iar multe afaceri au putut supraviețui.


  • Internet de mare viteză în România, interes scăzut pentru știrile online

    Internet de mare viteză în România, interes scăzut pentru știrile online


    Aproape nouă din zece persoane din Uniunea Europeană (89%), cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani, au folosit internetul anul trecut în special pentru citirea știrilor online, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).



    În rândul celor 17 state membre, România înregistrează cea mai scăzută pondere. Doar 59% dintre utilizatorii de internet din țara noastră folosesc internetul pentru știrile online. La coada clasamentului se mai află Germania (62%), Franța (63%), Italia (64%) şi Belgia (67%). De cealaltă parte, cea mai ridicată pondere a utilizatorilor de internet care citesc ştiri online se înregistrează în Finlanda (93%), Lituania şi Cehia (ambele cu 92%).



    Crește interesul pentru publicațiile online



    Tot în 2021, aproape trei sferturi dintre utilizatorii de internet din UE (72%) au accesat site-uri de reviste, ziare şi știri online, ceea ce înseamnă o creştere de două puncte procentuale față de anul 2016. În cei cinci ani, folosirea internetului pentru citirea știrilor online a crescut cu peste trei puncte procentuale în rândul femeilor (71% în 2021) şi cu două puncte procentuale în rândul bărbaților (74% în 2021).Totodată, a crescut interesul pentru publicații online în mediul marile orașe, dar și în mediul rural.



    Pe categorii de vârstă, europenii cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani au fost cei mai interesați de citirea revistelor, ziarelor şi a știrilor online (75%), urmați de cei cu vârste cuprinse între 55 și 74 ani (68%).


    citit-reviste-stri-online-2021-eurostat.jpg



    Malta are doar internet de mare viteză pentru întreaga populație



    Tot Eurostat a publicat date privind accesul la internet de mare vizteză. În medie, 70% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană au beneficiat de internet de mare viteză, o creștere importantă față de anul 2013, când ponderea era de numai 16%.



    În 2021, Malta a înregistrat o acoperire de 100% urmată de Luxemburg (96%), Danemarca (95%), Spania (94%), Letonia (90,7%), Ţările de Jos (90,6%), Portugalia (90,5%), Irlanda (88,7%). Cele șapte state sunt urmate de România unde 87,1% dintre gospodării au beneficiat de internet de mare viteză. Cea mai mică pondere din UE se înregistrează Grecia (20%), urmată de Cipru (41%) şi Italia (44%).



    Tot anul trecut, Comisia Europeană a adoptat primul program de lucru pentru componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital). Prin acest program statele mebre au la dispozție o finanţare de peste un miliard de euro pentru îmbunătăţirea infrastructurilor de conectivitate digitală ale Europei.



    Prin stimularea investiţiilor publice şi private, MIE Digital va contribui la implementarea unor proiecte de conectivitate de interes comun pentru UE şi la instalarea unei infrastructuri de înaltă performanță sigure, securizate şi durabile, inclusiv a reţelelor la nivel de gigabit şi 5G în întreaga UE. Aceasta înseamnă că toate gospodăriile din spațiul comunitar vor dispune de conectivitate la nivel de gigabit şi toate zonele populate vor fi acoperite de tehnologia 5G până în 2030.



  • România are cel mai scăzut indice al digitalizării din UE

    România are cel mai scăzut indice al digitalizării din UE


    România se situează pe ultimul loc în rândul celor 27 de state membre în ceea ca privește Indicele economiei și societății digitale (DESI). “Creșterea sa (n.r. a României) anuală relativă este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre. Țara a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE”, arată raportul de țară, publicat joi de Comisia Europeană.



    Conectivitate peste media UE și mulți absolvenți în domeniul TIC



    Studiul consemnează, însă, și punctele forte ale țării noastre în raport cu celelalte state din Uniune. Astfel, România stă bine la capitolul conectivitate pentru care a obținut cel mai bun punctaj DESI. Proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps este de 57%, iar utilizarea serviciilor prin rețelele fixe de foarte mare capacitate este de 87%, peste media UE.



    România se află pe locul al doilea din Uniune în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC) și ocupă a patra poziție în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC.



    clasament-indice-desi2022.jpg



    Implementare greoaie a digitalizării în România



    Totuși, comparativ cu celelalte state membre, performanțele României privind integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe. Puțin peste o cincime din IMM-urile românești au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22%), iar procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații este de doar 17%. “Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi”, mai subliniază studiul Comisiei Europene.



    Pandemia de COVID-19 și mediul politic instabil cu dese schimbări ale guvernelor sunt alte provocări pentru implementarea cât mai eficientă a digitalizării care reprezintă o prioritate pentru și pentru actualul executiv de la București. România are la dispoziție circa 6 miliarde de euro pentru investiții în digitalizare ce trebuie implementate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Problema, susține ediția din acesta an a DESI, poate apărea din cauza fragmentării responsabilității pentru implementarea măsurilor în cadrul guvernului. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării gestionează reformele și investițiile făcute, dar alte ministere sunt responsabile pentru punerea în aplicarea a măsurilor.



    romania-vs-media-ue-desi2022.jpg



    Acces la serviciile de comunicații pentru refugiații ucrainieni



    Studiul mai amintește că operatorii din telecomunicații din România au distribuit aproximativ 400.000 de cartele SIM pentru refugiații ajunși în țară după invazia Rusiei în Ucraina. Cetățenii ucrainieni au avut la dispoziție apelur și trafic de date gratuite și puncte de acces WiFi în taberele organizate pe teritoriul României, prin eforturile făcute de operatorii naționali împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Măsurile au fost puse în aplicare înainte de sfârșitul lunii martie și fac în prezent obiectul unei revizuiri, iar ANCOM a transmis că au fost încheiate acorduri la nivel de servicii cu ridicata cu omologii ucraineni din sectorul telecomunicațiilor pentru a nu percepe tarife de roaming, se mai arată în documentul Executivului comunitar.




  • Plan de acţiune pentru sănătate mintală

    Plan de acţiune pentru sănătate mintală

    Parlamentul European sprijină puternic acțiunea
    europeană în domeniul sănătății mintale. Noua inițiativă a Comisiei în domeniul bolilor
    netransmisibile, va oferi în mare măsură o abordare practică pentru a ajuta
    statele membre să reducă povara bolilor netransmisibile.

    Comisarul european,
    Vera Jurova a declarat în plenul Parlamentului European că se așteaptă la o cooperarea
    fructuoasă între Parlamentul Europen și Comisia europeană în elaborarea unui
    plan de acțiuni privind sănătatea mintală, pentru că sănătatea mintală contează cu
    adevărat.


    Vera Jurova, comisar, european: Sănătatea mintală și tulburările
    neurologice reprezintă una dintre cele cinci componente tematice din Healthier
    Together, și vom discuta despre inegalitățile din sănătate. Statele membre,
    autoritățile din domeniul sănătății, părțile interesate, organizațiile
    internaționale și departamentele Comisiei lucrează împreună la un plan de
    acțiune la care, cu siguranță, am saluta contribuții suplimentare din partea
    voastră a tuturor din acest Parlament.

    În sprijinul planului, vom avea un
    exercițiu de cartografiere a cadrelor juridice, inițiativelor și instrumentelor
    financiare din partea departamentelor Comisiei pentru a ne asigura că lucrăm în
    sectoare cât mai eficient posibil și maximizăm oportunitățile. În acest loc, aș dori să împărtășesc și ceva din
    portofoliul meu și pregătirea mea de a coopera la acest plan, deoarece în
    portofoliul meu mă ocup foarte mult de impactul rețelelor sociale și a
    internetului asupra societății noastre. Încă ne lipsesc suficiente cercetări cu
    privire la cât de puternic și cât de negativ este acest impact asupra tinerei
    generații și asupra copiilor, dar vedem deja din diferite sondaje că există o
    pierdere a contactelor sociale, există o izolare și există, de asemenea, faptul
    că că, în acest moment, realitatea este încă mai bună decât ceea ce vedem în
    oglinda digitală.




    Toate acestea împreună au un impact
    negativ asupra tinerilor și asupra copiilor, mai ales în situația în care tatăl
    este Instagram și mama este TikTok. Cred că există un spațiu pentru a face
    ceva, pentru a crește gradul de conștientizare, a face campanie, pentru a
    influența societatea, părinții și școlile pentru că nu putem organiza timpul
    liber al copiilor, dar îi putem influența pe cei care pot face asta. De asemenea, ar trebui să ne gândim la cum să folosim
    viitoarea taxă digitală, deoarece taxa ar trebui folosită pentru repararea
    lucrurilor care au fost deteriorate, inclusiv prin intermediul rețelelor
    sociale..




  • RRI 2022 Summer Broadcast Frequencies

    RRI 2022 Summer Broadcast Frequencies


    RRI on shortwaves














    RECEPTION AREAS UTC kHz
    WESTERN EUROPE 05.30 – 06.00 7,325 (DRM)


    11.00 – 12.00 13,750; 15,130
    17.00 – 18.00 9,760(DRM)
    20.30 – 21.00 7,315 (DRM)


    22.00 – 23.00 5,945


    AFRICA 11.00 – 12.00 15,320; 17,670
    NORTH AMERICA (East Coast) 20.30 – 21.00 11,850; 13,650
    00.00 – 01.00 7,375; 9,550
    NORTH AMERICA (West Coast) 03.00 – 04.00 7,375; 9,850
    JAPAN 22.00 – 23.00 7,325 ; 9,790
    AUSTRALIA 05.30 – 06.00 17,760; 21,550
    INDIA 03.00 – 04.00 11,825; 15,330(DRM)



    RRI and social media


    RRI can also be found on Facebook, Twitter, YouTube, SoundCloud, Instagram, Flickr, LinkedIn, Spotify.


    RRI programs are also available on TuneIn (Radio Romania International 1)



    RRI via satellite


    You can also listen to Radio Romania International’s English programmes via satellite Eutelsat 16A on 11,512 MHz, vertical polarisation, azimuth 16 degrees East. Symbol rate: 29,950 MSym/s, Standard: DVB-S2, Modulation: 8PSK, Audio PID 510. The satellite transmits the unencrypted signals of RRI’s channels. Eutelsat 16A covers Europe, as well as North Africa, the Middle East, part of European Russia, areas in the Arabian Peninsula and part of the Caspian Sea region.



    RRI via mobile phone in the US


    Did you know that if you’re in the US you can also listen to RRI broadcasts on your mobile phone? Our English language programmes are available via the following AudioNow call-to-listen phone number: 1.425.394.7081. Calling this number incurs no extra charge above the equivalent of a standard US mobile phone call.

  • Stare de fapt 15.02.2022

    Rezultatele celor mai recente studii privind comportamentul copiilor pe Internet și riscurile la care se expun aceștia, dezbătute cu ocazia ediţiei a 14-a a Zilei Siguranței pe Internet.



  • Plus d’écran, moins d’école

    Plus d’écran, moins d’école

    Le progrès technologique a profondément bouleversé la société moderne et a engendré des changements encore inimaginables il y a une vingtaine d’années. Il fait désormais partie intégrante de nos vies. Le recours massif aux technologies modernes nous a certes permis de gagner en confort et en ressources. Mais il a apporté avec lui son lot de problèmes sociaux et psychologiques. Parmi eux, la dépendance chronique à la technologie.



    Il s’agit d’une catégorie spéciale de dépendance comportementale (non chimique). Elle implique une interaction excessive des hommes avec les machines. Les dépendances à Internet, aux smartphones et aux jeux vidéo constituent les trois principales de ce phénomène. On a constaté que ce type de dépendance à la technologie avait des conséquences néfastes sur bien des aspects de nos vies, comme par exemple la santé, le bien-être et la scolarité des adolescents. Les adolescents sont en effet les plus vulnérables face au numérique. Mais d’où cela provient-il ? Comment expliquer rationnellement que les enfants passent tout ce temps sur les écrans ? Maria Elena Dumitrescu, psychologue et spécialiste en thérapie cognitive comportementale, nous explique les origines de ce phénomène.



    « A la naissance, notre toute première émotion est la peur. Le nourrisson quitte le ventre de sa mère et se retrouve confronté à un monde étranger, plein d’incertitudes. Il a besoin d’être rassuré. Il pleure, appelle sa mère, comme s’il cherchait à lui dire « vois-moi », « entends-moi », « regarde-moi ». Pour se rassurer, sa première réaction est de rechercher de l’attention. Sa mère lui procure des aliments, lui offre amour et protection. Le nourrisson ressent cet amour, qui vient remplacer la peur et satisfait son besoin d’être rassuré, qu’il associe avec un sentiment de plaisir. Ainsi, notre cerveau devient dépendant au plaisir. Une émotion que nous apprenons ensuite à satisfaire grâce à notre capacité à nous divertir. Internet, et plus particulièrement les réseaux sociaux, peuvent partiellement nous aider à y parvenir, en comblant une partie de nos besoins primaires, et notre fameux besoin d’attention. Sur les réseaux, nous sommes vus, observés, écoutés. Les mentions « j’aime », les émojis cœurs et les commentaires peuvent répondre à notre besoin de nous sentir appréciés. »



    Parlons maintenant des parents. Evidemment, ils sont pleins de bonnes intentions. Mais à force de répéter sans cesse à leurs enfants qu’ils ne peuvent rien faire sans leur accord, rien d’étonnant que les enfants choisissent de s’évader sur Internet, où tout, je dis bien tout, leur est accessible. Maria Elena Dumitrescu explique :



    « J’ai déjà évoqué deux besoins primaires des enfants. Il y en a évidemment d’autres. J’aimerais souligner ici que les parents, aussi plein d’amour et de bonne volonté soient-ils, transmettent aux enfants en bas âge le message suivant : ils ne peuvent rien faire sans eux. Ce qui est vrai. Mais en grandissant, l’enfant passe par différentes étapes de développement, et il serait bon qu’il se réapproprie ce pouvoir d’agir seul. En grandissant, il doit pouvoir sentir qu’il a cette capacité. Bien souvent, l’adulte est persuadé que le vieillissement biologique lui a permis de résoudre ce manque de confiance en soi. Il n’en est rien. C’est une question de maturité émotionnelle qui ne relève pas nécessairement de l’âge. Nous devons rendre à nos enfants ce pouvoir d’agir seuls. Les jeux en ligne peuvent leur offrir ce sentiment de puissance. Ils peuvent faire dans le virtuel tout ce qu’ils ne peuvent pas faire dans le réel. »



    7 heures et 22 minutes par jour. Voilà en moyenne le temps que passe un adolescent sur Internet. C’est ce qu’affirme une étude réalisée et publiée cette année dans les « Rapports actuels de pédiatrie ». C’est bien plus que le temps de sommeil ou le temps passé à l’école. Les jeunes se tournent vers leurs pairs pour obtenir du soutien. Et le téléphone leur offre un moyen de rester constamment connectés les uns aux autres. De même, il leur offre un accès illimité aux réseaux sociaux qui modèlent et définissent la culture des jeunes. Maria Elena Dumitrescu nous en dit plus :



    « Les groupes d’enfants se réunissent dans la vie réelle. Mais ils communiquent dans le monde virtuel. Il est intéressant de se demander pourquoi. C’est encore plus vrai pendant la puberté, à l’adolescence, lorsque l’image est importante, que le besoin d’être vu sous un certain angle se fait fortement ressentir. Le virtuel facilite cela, et facilite aussi les interactions avec les autres. Lorsque l’on n’a pas confiance en soi, le virtuel facilite en quelque sorte cette exposition, et nous cherchons tous à nous faciliter les choses. Le problème, c’est que cela n’aide pas les enfants dans leur développement, il faut trouver un juste milieu. Nous vivons à l’ère d’Internet et du tout connecté. Il ne faut pas interdire non plus. Car tout le monde finit par braver les interdits, c’est dans notre nature. Nous poussons parfois les choses à l’extrême et imposons ces interdits, sans offrir aux enfants la possibilité de passer outre. Cela peut fortement les déstabiliser, car ils risquent d’être exclus ou rejetés de leur groupe. D’autre part, cela vient mettre à mal son besoin d’appartenance au groupe. L’enfant peut alors avoir l’impression qu’il n’a pas satisfait son besoin de se sentir accepté et respecté. Il faut apporter à l’enfant ce sentiment d’être soutenu. Lui donner la possibilité de goûter au plaisir des choses bien faites, dans le monde réel. Il faut trouver un équilibre entre vie réelle et réalité virtuelle. »



    Le psychologue, tout comme les parents, joue un rôle essentiel dans cette éducation. Il peut aider l’enfant à comprendre qu’Internet n’est pas une force obscure dont il doit se libérer, mais qu’il s’agit aussi d’un outil très utile au quotidien :



    « La psychoéducation est primordiale pour comprendre le processus de développement de l’enfant. Car il nous faut comprendre comment répondre à son besoin afin de l’aider à développer son estime et sa confiance en soi, afin qu’il s’épanouisse pleinement et exprime tout son potentiel. Il prendra ainsi goût aux choses bien faites et cela donnera du sens à sa vie. La rencontre entre le psychothérapeute et l’enfant implique un rôle actif des parents dans le processus thérapeutique. En effet, en grandissant, l’enfant va avoir besoin du soutien et de l’encadrement de ses proches. Il faut faire des technologies, des jeux vidéo et des réseaux sociaux des outils d’accompagnement de l’enfant dans son développement, et non une réalité parallèle », a conclu Maria Elena Dumitrescu au micro de RRI.


    (Trad : Charlotte Fromenteaud)