Radio România Internațional

Tag: Ion Caramitru

Lansarea Târgului de carte Gaudeamus Radio România 2019

Cel mai longeviv şi mai îndrăgit proiect românesc dedicat cărţii, Târgul Gaudeamus Radio România, îşi va deschide porţile pe 20 noiembrie într-un nou spaţiu, Pavilionul B2 Romexpo. Evenimentul, organizat de Radio România şi ajuns în acest an la ediţia cu numărul 26, se va desfăşura în perioada 20 – 24 noiembrie, sub semnul aniversării a 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989.

Copreşedinţi de onoare ai ediţiei sunt două figuri emblematice ale acelor zile dramatice: poetul şi jurnalistul Mircea Dinescu şi Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti.

Conferinţa de presă care precede deschiderea ediţiei s-a desfăşurat pe 14 noiembrie, la Centrul de Presă al Radio România. Cu acest prilej, Preşedintele Director General al Radio România, Georgică Severin, a ţinut să afirme:

Târgul Gaudeamus Radio România din acest an este un târg profund modificat faţă de ediţiile precedente. Şi o să încep cu însăşi brandul Radio România. În mod oficial, încă de la începutul anului, în toată Caravana Gaudeamus, am introdus acest brand. Pentru că, până la urmă, trebuie să acceptăm o idee: Târgul Gaudeamus este un element fundamental în promovarea cărţii în România, este de departe cel mai mare târg de carte dar, în acelaşi timp, el este un produs al Societăţii Române de Radiodifuziune şi are ca menire să promoveze Radio România. Această structură radiofonică care are în componenţă Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Actualităţi, posturile teritoriale, Radio România Internaţional şi aşa mai departe. De aceea îngemănarea dintre Radio România şi acest târg de carte nu-mi pare o exagerare, mi se pare o formă profundă prin care noi ne promovăm ca instituţie media şi culturală şi, în acelaşi timp, sprijinim prin activitatea radioului cartea care, trebuie să recunoaştem, este de cele mai multe ori abandonată.

Multă lume a crezut, la începutul anilor 90, că lumea nu mai are apetit pentru citit şi pentru carte. Amintiţi-vă că sălile de teatru erau goale, apăruseră televiziunile particulare şi lumea stătea în faţa televizorului. Constat cu bucurie că acum lucrurile stau altfel: tot mai multă lume se întoarce la lectură, a declarat Mircea Dinescu.

Deschiderea oficială a ediţiei cu numărul 26 a Târgului de carte Gaudeamus Radio România va avea loc miercuri, 20 noiembrie, la ora 12:00, la standul Radio România din incinta evenimentului.

Iniţiat de Radio România în urmă cu un sfert de secol, odată cu Târgul Gaudeamus Carte de Învăţătură găzduit de Sala Radio – proiectul Gaudeamus Radio România este acum un reper solid şi constant al pieţei de carte din ţara noastră. Cele peste două decenii de dialog între carte şi radio au diversificat şi extins permanent componentele programului, al cărui palmares numără astăzi 116 evenimente culturale de tip expoziţional, peste 3.120.000 de vizitatori şi peste 13.600 de manifestări. Prin anvergura şi impactul fiecăruia dintre evenimentele care îl compun, dar şi prin numărul de participanţi şi vizitatori, Programul Gaudeamus Radio România plasează singurul post public de radio din lume care organizează târguri de carte, în postura de lider naţional pe piaţa evenimentelor expoziţionale cu profil cultural-educaţional.

Gaudeamus 2019 în cifre:

– peste 250 de expozanţi, reuniţi în 200 de standuri – un nucleu puternic şi bine definit de edituri româneşti cu tradiţie, instituţii de învăţământ, difuzori de carte şi publicaţii, producători şi distribuitori de jocuri educaţionale, asociaţii profesionale şi organizaţii active în domeniile cultură şi educaţie, prezente an de an la Gaudeamus, cărora li se adaugă numeroşi participanţi în premieră;

– aproape 900 de evenimente editoriale şi profesionale, care se vor desfăşura la standurile expozanţilor şi în spaţiile special amenajate de către organizator în incintă (Sala Virgil Madgearu şi cele două spaţii de evenimente denumite după doi dintre scriitorii care au avut un rol esenţial în conturarea identităţii acestui proiect: Mircea Nedelciu, unul dintre fondatorii târgului şi Mircea Sântimbreanu, preşedintele de onoare al primelor cinci ediţii).

– peste 8.300 de metri pătraţi de standuri (comparativ cu circa 6.000 la ediţia precedentă), ceea ce reprezintă un record pentru un târg de carte din România.

Programul de vizitare a târgului este zilnic între orele 10:00 şi 20:00.

Accesul publicului în incintă se va face pe baza biletelor (în valoare de 5 lei) şi a abonamentelor de intrare (în valoare de 10 lei, valabile pentru toată perioada), care vor constitui totodată şi suportul pentru Tombola Gaudeamus. Ca şi la ediţiile precedente însă, numeroase categorii de public, bine reprezentate ca pondere în numărul total de vizitatori, vor beneficia de acces gratuit în incintă: preşcolarii, elevii, studenţii, cadrele didactice, alţi profesionişti din domeniile editorial-educaţional, jurnaliştii, pensionarii, persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora, grupurile organizate, sunt cei care pot intra în târg fără plata biletului sau a abonamentului, pe baza documentelor specifice fiecărei categorii (dacă este cazul).

Premiile ediţiei cu numărul 26 a Târgului Gaudeamus Radio România vor fi decernate duminică, 24 noiembrie, la ora 17:00, astfel:

– Trofeele Gaudeamus (pentru trei dintre expozanţi) şi Cea mai râvnită carte a târgului – premii acordate pe baza Votului Publicului;

– Trofeul Presei Mircea Sântimbreanu, pe secţiunile publicaţii print, radio, TV, online (pe baza Votului Publicului) şi agenţii de presă (pe baza monitorizării efectuate de Agenţia de presă RADOR) – decernat jurnaliştilor acreditaţi care vor reflecta derularea târgului;

– Premiul de excelenţă, acordat de Radio România uneia din editurile prezente la târg şi destinat finanţării totale sau parţiale a unui proiect editorial de importanţă naţională, cu ecouri internaţionale;

– Premiile pentru traducere Antoaneta Ralian, acordate pentru doi traducători, în şi din limba română;

– Premiul Educaţia, acordat uneia dintre instituţiile de învăţământ prezente la târg;

– Premiul Miss Lectura, acordat de organizatori celei mai frumoase vizitatoare iubitoare de carte.

Proiecte Gaudeamus Radio România

Concursul Naţional de Lectură Mircea Nedelciu Iniţiat şi organizat de Radio România, concursul se află în acest an la a 18-a ediţie şi urmăreşte să trezească în rândul liceenilor interesul pentru lectură. Finala naţională 2019 va avea loc în cadrul Târgului Gaudeamus Radio România, sâmbătă, 23 noiembrie, începând cu ora 11:00, în spaţiul de evenimente Mircea Nedelciu. Cei 6 participanţi, elevi în clasa a XI-a, sunt câştigătorii etapelor zonale organizate de-a lungul anului în întreaga ţară de studiourile regionale Radio România. Premiile vor fi oferite de Radio România şi de Asociaţia Lions Club Millennium.

Tombola Gaudeamus, derulată pe baza biletelor şi a abonamentelor de intrare, va avea în acest an zeci de premii atractive: două laptopuri, două televizoare, 6 tablete şi pachete de accesorii şi echipamente multimedia oferite de sponsorii ediţiei: IndECO Grup, Info Touch Systems şi Jerry’s Pizza.

Cărţile se întorc acasă: campanie de donaţie de carte derulată pe parcursul Târgurilor Gaudeamus Radio România, în beneficiul bibliotecilor publice din România. De la lansarea acestui proiect în 2010, peste 170.000 de volume au ajuns, datorită expozanţilor şi a vizitatorilor Gaudeamus, în peste 350 de biblioteci aflate în aria de acoperire a posturilor Radio România. Campania va continua şi pe parcursul acestei ediţii a Târgului Gaudeamus Radio România; donaţiile de carte se primesc în intervalul 20 – 23 noiembrie la Romexpo, zilnic între orele 10:00 şi 20:00.

Invitaţi de nota 10: Olimpicii României- va aduce în prim-plan competitivitatea şi excelenţa învăţământului românesc, atrăgând atenţia asupra performanţelor şi potenţialului reprezentanţilor săi de top pentru viitorul României. 21 de elevi din Bucureşti, medaliaţi cu aur la concursuri internaţionale la diverse discipline, vor fi premiaţi în cadrul unei festivităţi care va avea loc sâmbătă, 23 noiembrie, ora 15:00. Premiile vor fi oferite de Asociaţia Lions Club Millennium şi de Radio România.

Eveniment organizat de Radio România Proiect cultural susţinut de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale Parteneri Gaudeamus 2019 Parteneri şi sponsori: Camerele de Comerţ şi Industrie din România şi Romexpo, Asociaţia Lions Club Millennium, Treasure&Co, CEWE România, Angels Distribution, IndECO Grup, InfoTouch Systems, Jerry’s Pizza, Emex, Spring Harghita. Parteneri media: TVR, Agenţia de carte, Agenţia de presă Rador, Caţavencii, Dilema, Jurnalul, Observator Cultural, România Liberă.

Informaţii suplimentare, la Secretariatul Gaudeamus. Persoană de contact: Connie Chifor (tel. 0745.109.649, e-mail connie@gaudeamus.ro).

14 November 2019
Gala Premiilor UNITER 2019

Cele mai
importante distincţii din
teatrul românesc se acordă în fiecare an, în cadrul unei Gale devenite
itinerante. După Timişoara, în
vest, şi Alba Iulia, în centru, a fost rândul Clujului să găzduiască, luni
seară, Premiile UNITER 2019. Sute de invitaţi din Bucureşti şi din ţară au umplut
până la refuz Teatrul
Național din frumosul oraş transilvănean. Locul a fost ales pentru a marca 100
de ani de când a fost jucată prima piesă de teatru în limba română pe această
scenă.

Cei care nu au fost prezenţi în sala Teatrului Naţional, au putut urmări
Gala Premiilor graţie atât Televiziunii Naţionale, cât şi Radio România
Cultural. Au fost oferite peste 24 de premii, a fost multă emoţie, dragoste şi
reverenţă. Premiul de excelență i-a revenit companiei UNTEATRU din București,
iar actorii Maia Morgenstern și Florin Piersic au primit distincții pentru
întreaga activitate.

Un premiu pentru întreaga carieră a primit post-mortem și
actriţa Ilinca Tomoroveanu, care s-a stins la începutul lunii. Nominalizările
pentru categoriile clasice ale Galei au fost selectate de un juriu format din
critici de teatru. Spectacolele luate în considerare au avut premiera în
perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018. Astfel că Povestea prinţesei
deocheate, în regia lui Silviu Purcărete, de la Teatrul Naţional ‘Radu
Stanca’ din Sibiu , a fost desemnat cel mai bun spectacol. Tot acesta a
fost recompensat şi cu distincţia pentru cea mai bună scenografie, realizată de
Dragoş Buhagiar.

Ofelia Popii a fost recompensată cu premiul pentru cea mai
bună actriţă, în timp ce premiul pentru cel mai bun actor i-a revenit lui
Andrei Huţuleac. Cel mai bun regizor al anului trecut a fost desemnat Tompa
Gabor, pentru piesa Negustorul din Veneţia de William Shakespeare,
producţie a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj. Nu a lipsit nici categoria Cel
mai bun spectacol de teatru radiofonic: distincţia a fost câştigată de o
producţie a Radio România – ‘Lupoaica’ lui Giovanni Verga, adaptare radiofonică
Domnica Ţundrea, regie artistică Vasile Manta.

Ca în fiecare an, amfitrionul Galei
a fost preşedintele UNITER, Ion Caramitru, care a vorbit despre provocările
organizării unui astfel de eveniment: Dacă oamenii care sunt de câţiva ani
buni în jurul galei şi care s-au îndrăgostit de ea n-ar lucra cu toate
dăruirea, nu ştiu ce am face. Una peste alta, cu toate, să zicem, slăbiciunile şi
ora atât de întârziată de începere, Gala a fost un succes.

Până la următoarea întâlnire, de anul viitor,
oamenilor de teatru nu le rămâne decât să pună în scenă spectacole de calitate,
iar spectatorilor să le onoreze cu prezenţa lor numeroasă.

14 May 2019
Hamlet de William Shakespeare, premieră la Teatrul Naţional Radiofonic

Teatrul Naţional Radiofonic al Societăţii Române de Radiodifuziune prezintă premiera Hamlet de William Shakespeare, cu Ion Caramitru, în regia artistică a lui Mihai Lungeanu. Audiţia cu public se desfăşoară marţi, 23 aprilie, ora 12:00, la sediul UNITER (str. George Enescu nr.2-4), în prezenţa distribuţiei şi a echipei de realizatori. Difuzarea, în două părţi, la Radio România Cultural, are loc sâmbătă, 4 mai şi duminică, 5 mai, ora 14:00.

Capodoperă a literaturii dramatice universale, piesa Hamlet a generat spectacole antologice în multe culturi teatrale, atât în epoci trecute, cât şi în teatrul contemporan. Un astfel de spectacol de referinţă a fost montarea de la Teatrul Lucia Sturza Bulandra (premieră 1985), în regia lui Alexandru Tocilescu, cu Ion Caramitru în rolul Prinţului Danemarcei. Printre performanţele acelui spectacol era şi distribuţia, aparţinea unei trupe remarcabile, în acea perioadă, iar creaţia lui Ion Caramitru a fost una apreciată de specialişti şi, în egală măsură, de public. Actorul s-a dovedit o prezenţă scenică electrizantă şi a transmis, într-o perioadă de dictatură politică şi control ideologic, tot dramatismul unui personaj supus dictaturii, asemenea românilor acelor ani.

Premiera radiofonică Hamlet propune revizitarea spectacolului de la Bulandra – in memoriam Alexandru Tocilescu, actualizată atât din perspectiva partiturilor actoriceşti, cât şi a privirii lucide asupra societăţii româneşti de astăzi. Spectacolul radiofonic valorizează şi experienţele scenice asumate de o parte dintre actorii care au făcut posibilă acea montare – Ion Caramitru, Marcel Iureş, Ion Cocieru, Sandu Mihai Gruia, Doru Ana, montare care s-a impus în prim-planul istoriei noastre teatrale. În premiera TNR, regizorul Mihai Lungeanu foloseşte un limbaj sonor subtil, care l-a şi consacrat, limbaj teatral împlinit prin personalităţile creative ale actorilor.

În interpretarea unică a lui Dan Grigore, spaţiul sonor al premierei Hamlet include pasaje din Rachmaninov şi Bach. În acest context, o contribuţie majoră au avut-o şi regizorii muzicali Patricia Prundea şi Stelică Muscalu, din redacţia Teatru a SRR.

Premiera Hamlet a TNR oferă un eveniment artistic care reflectă parte din cultura teatrală românească, implicit vorbind şi despre identitatea românească.

Hamlet de William Shakespeare. Traducerea: Nina Cassian. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Ion Caramitru, Marcel Iureş, Mariana Mihuţ, Ion Cocieru, Mircea Rusu, Dorin Andone, Răzvan Popa, Mihai Verbiţchi, Silvana Mihai, Mihai Constantin, Liviu Lucaci, Alexandru Potocean, Gavriil Pătru, Tamara Creţulescu, Marius Bodochi, Lari Giorgescu, Sandu Mihai Gruia, Alexandru Georgescu, Doru Ana, Marcel Cobzariu. Redactor: Crenguţa Manea. Regia de studio: Janina Dicu. Regia de montaj: Dana Lupu, Monica Wilhelm, Florin Bădic, Bogdan Golovei, Robert Vasiliţă. Regia muzicală: Patricia Prundea şi Stelică Muscalu. Regia tehnică: Codrin Lazăr. Spectacol realizat in memoriam Alexandru Tocilescu. La pian, maestrul Dan Grigore. Înregistrare aprilie 2019.

22 April 2019
A început Festivalul Naţional de Teatru

Desfăşurată între 19 şi 29 octombrie sub tema “100 de noi lumi se deschid pentru tine”, a 28-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru (FNT) poate fi considerată una dintre cele mai speciale.

Pe lângă faptul că sunt 11 zile de festival, faţă de 10, câte erau de obicei, în an centenar, între 20 şi 28 octombrie, FNT expune Coroana Regală a României în Sala ,,Memorie” a HUB-ului FNT, din Centrul Vechi al Capitalei – Hanul Gabroveni. Criticul Marina Constantinescu, selecţioner şi director artistic al festivalului “Gândul este următorul… Noi suntem toţi oameni ai Cetăţii şi trebuie să preţuim valoarea, în primul rând a meseriei noastre, dar şi valoarea în general, reperele absolute ale istoriei noastre. M-am întrebat foarte sincer acum multe luni ce înseamnă Centenarul pentru mine. Şi, gândindu-mă foarte serios şi profund, mi-am dat seama că, pentru mine, Centenarul înseamnă o formă de demnitate şi de unitate pe care regii au impus-o. Şi stând de vorbă cu echipa, ne-am identificat cu toţii cu simbolul Coroanei Regale. Cred că într-adevăr înnobilează această ediţie.Toţi iubitorii de valoare şi de istorie adevărată şi de teatru pot trece pe la Hanul Gabroveni, unde este expusă, şi o pot vedea. Şi copii, şi tineri, şi mai puţin tineri… Pentru noi este foarte important că am reuşit lucrul acesta”.

Cele 36 de spectacole româneşti şi 6 producţii invitate din străinătate la Festivalul Naţional de Teatru sunt găzduite în toate spaţiile teatrale ale Capitalei. Marina Constantinescu “Îi mulţumesc domnului Caramitru pentru încredere şi pentru susţinere, şi pentru parteneriatul cu Teatrul Naţional, care iese la bătaie cu tot spaţiul… Dar vreau să le mulţumesc tuturor directorilor de teatru din Bucureşti – teatre de stat, teatre particulare. Jucăm practic absolut în toate spaţiile. Şi este nevoie să ştii că în spate sunt aceşti directori devotaţi, mulţi prieteni care pun umărul ca în aceste 11 zile să arătăm Cetăţii, Bucureştiului, oamenilor care vin de afară, că aşa suntem, inteligenţi, talentaţi, cultivaţi, cu spirit nobil, pe care încercăm să-l ducem mai departe şi dincolo de cei o sută de ani”.

“Un festival trebuie să arate anumite direcţii, anumite tendinţe”, spune directorul artistic Marina Constantinescu. “Dacă o scenografie a unui spectacol este un punct de vedere şi o realizare, merită să fie invitat un spectacol. Nu toate spectacolele sunt perfecte. Oriunde ai să vezi şi spectacole care poate nu sunt cele mai împlinite, dar fiecare are ceva. Poate un rol secundar… Pe urmă, dacă un teatru timp de nişte ani nu mai e atât de vizibil şi face un spectacol, poate nu cel mai bun al regizorului respectiv, dar tu trebuie să dai un semn trupei respective, directorului că tu crezi că sunt pe drumul cel bun. Şi atunci inviţi acel spectacol.Sunt texte în continuare de toate felurile şi este această direcţie a unui teatru de azi, de acum, cu probleme luate din societatea noastră de astăzi, lucrate foarte atent, care devin puncte de vedere. Nu putem să trecem peste lucrul acesta. De aceea, sunt câteva spectacole care vorbesc despre societatea noastră acum, despre ce se întâmplă acum. Şi cred că publicul are nevoie să ştie punctul de vedere al unui artist. E ca un comentariu, ca un reper. Artiştii sunt foarte prezenţi în Cetate şi vocea lor contează”.

FNT înseamnă anul acesta peste 90 de reprezentaţii teatrale, dar şi alte evenimente, găzduite de HUB-ul FNT, şi acesta un proiect nou al festivalului. Este vorba despre expoziții, workshop-uri de dans, proiecții de filme, concerte, lecturi performative, lansări de carte de teatru, întâlniri cu creatori și teoreticieni, conferințe, evenimente caritabile, dar şi alte întâlniri speciale. A 28-a ediţie a festivalului este dedicată regizoarei Cătălina Buzoianu, pentru că, argumentează Marina Constantinescu, “avem nevoie de o definiţie la care să ne raportăm atunci când trebuie să le traducem generaţiilor de acum ce înseamnă moralitatea în profesiune, harul, pasiunea şi munca. Cătălina Buzoianu este o personalitate unică, remarcabilă, un reper al culturii române”.

Producătorii FNT sunt UNITER, ARCUB şi Teatrul Naţional “I.L.Caragiale” Bucureşti. Actorul Ion Caramitru, preşedinte UNITER şi director TNB, a declarat, la deschiderea oficială a festivalului “Vă mulţumesc în numele UNITER şi, aş spune, a ceea ce nu poate fi rostit în teatru, al unor semnificaţii adânci care fac ca teatrul nostru românesc să fie preţios şi mereu alimentat de propriile noastre probleme ca artişti şi ca cetăţeni ai unei ţări într-o veşnică schimbare de sine. Suntem în situaţia în care teatrul îşi recapătă semnificaţia lui adâncă, aceea pe care Shakespeare ne-a lăsat-o moştenire, de a fi oglinda timpurilor. Iată că sunt spectacole care asta fac”.

22 October 2018
Andamusi la Societatea di Cultură Macedo-Română

Deputatlu Constantin Codreanu: ”Aromânʹilʹi și meglenoromânʹilʹi dit România suntu grupuri dialectali istorice românești, nu minorităț naționali. Dialectili istorice a limbălʹei a noastră comună lipseasti s-hibă sum apanghiul juridic a statlui român”.

Nʹiercuri, 14 di şcurtu 2018, deputatlu a PMP Constantin Codreanu, prezidentul ali Comisie tra comunitățli di românʹi di nafoara a sinurlor a văsiliilʹei, dusi vizită la scamnul di București ali Societati di Cultură Macedo-Română (SCMR), iu s-andămusi, tru una havai mplină di tinʹie și constructivă, cu domnul prezidentu Ion Caramitru. La andamusi loară parti, tutunăoară, domnul Nicolae Saramandu, viţeprezidentu, domnul Emil Tircomnicu, Secretar general, doamna Manuela Nevaci, membru tru Comitetul di cumănduseari a SCMR.

Cu aestă itie, deputatlu Constantin Codreanu cundilʹe că problematica armânească și meglenită fu niacumtinat și va s-hibă ş-ma largu tru menga a lui ca parlamentar român aleptu tru circumscripția tră cetățeanʹilʹi românʹi cu domiciliul tru xinătati și ca prezidentu ali Comisiei tră comunitățli di românʹi di nafoara a sinurlor a văsiliilʹei.

Tutunăoară, prezidentul ali Comisie spusi că fu, maşi el golu, di tu arada a parlamentarlor românʹi cari prezentă ma multi Declarații politiţi di la tribuna a Camerălʹei a Deputațlor ti problemili a armânʹilor, megleniţloru și istroromânʹilor, di acăţa tu isapi născănti chestiuni mutrindalui armânʹlʹi tru dialoglu cu Patriarhia Română și feati moeabeti ufiţial tru problematica armânească cu născănţă factori dit administrația ţentrală di stat.

”România, ca stat național, ndrupaşti anvărtuşearea a ligăturlor cu românʹilʹi di nfoara a sinurlor a văsiliilʹei și cilăstiseaşti ti ţănearea tu bană, dezvoltarea și exprimarea a identitatilʹei a lor etniţi, culturali, lingvistiţi și religioasi (articolu 7 Românʹilʹi dit xinătati a Constituțiilʹei ali Românie), a deapoa românʹilí di nafoara a sinurlor au idyiul tratamentu legal cu aţel a cetățenʹilor ți ţânu di minoritățli etniţi dit România. Aestu tratament egal lipseaşti s-acaţă tu isapi și organizațiile ți ţănu di minoritățli alogene dit România și organizațiile românești cari au tu scupo ţănearea tu bană a identitatilʹei culturale a persoanelor ți ţânu di minoritățli istorice românești şi ţi suntu soie, ateali anvărliga di sinuri si tu Balcani. Totna u spuş că suntu contraproductivi și distructivi tendințili a născăntor concetățeni tra s-bagâ ncuntratu artificial comunitatea dialectală istorică armânească cu aţea meglenoromână ică dacoromână. Armânʹilʹi și meglenoromânʹilʹi dit România reprezintă grupuri dialectale istoriţi românești, nu minorităț naționale. Dialectili istoriţi a limbălʹei a noastră comună lipseaşti s-hibă loată sum protecția juridică a statlui român. România fu, easti statlu golu, stat național soie tu planu cultural și lingvistic cu minoritățli istroromână, meglenoromână și aromână dit văsiliili balcaniţi. Noțiunile europene di stat soie (kin state) și minoritatea soie (kin minority) suntu valabili tră România și aesti comunităț minoritare dit Balcani”, cundilʹe prezidentul ali Comisie tra comunitățli di români di nafoara a sinurloru a văsiliilʹei.

Domnul prezidentu Ion Caramitru și soţlʹI a lui dit cumăndusearea a SCMR tricu tru arada, deadun cu deputatlu Constantin Codreanu, un bairu di chestiuni di prota thesi tră cari statlu român și societatea românească lipseaşti s-aibă tu mengă și eforturle tru anlu aestu, cum suntu:

1) dişclʹidearea a Institutlui Cultural Român di Tirana, cu filiali tu căsăbălu Corcea și Saranda și a Institutlu Cultural Român di Atena;

2) adoptarea di cătră Acadimia Română a unei decizii mutrinda ortografia a dialectilor istoriţi aromân, meglenoromân și istroromân a limbălʹei române comune pi thimelʹilu a alfabetlui a limbălʹei române moderne;

3) loarea, prit nom, sum protecția a statlui român a dialectilor istoriţi istroromân, meglenoromân și aromân a limbălʹei române comune;

4) thimilʹiusearea a unei redacții tru dialectul aromân la postul public TVR Internațional;

5) reprezentarea parlamentară a comunitățlor dialectale istoriţi meglenoromână și aromână; 6) eliminarea la yinitoarea catagrafie a bănătorlor a alathusilʹei anamisa di zboarăli”macedonean (slav)” și macedo-român, ca infranimlu românescu;

7) tipăriturli băserichești și gheavasea tu băsearică tru dialectul istoric aromân a limbăľei română comună

8) ndruparea cu bursi identitare a elevilor și profesorilor armânʹi dit Arbinuşie și alti stati;

9) acordarea a cetățeniilʹei românească tru procedură simplificată a românʹilor dit comunitățli istoriţi ţi suntu anvărliga di sinuri și tu Balcani;

10) includerea a dialectelor istoriţi românești tru programa școlară tra cursul di limba și literatura română.

Prezidentul ali Comisie tră comunitățli di români di nafoara a sinurlor lʹi-asiguripsi interlocutorlʹi a lui dit cumăndusearea a Suţatălʹei di Cultură Macedo-Română di tu agiutorlu a lui tra identificarea și băgarea tu lucru a ceareiiloru corecti tra problematica armânească și meglenitâ. Interlocutorlʹi s-akicăsiră s-armănă tu dialog permanentu tra s-bagă tru practico acestu obiectiv comun.

Societatea di Cultură Macedo-Română fu thimilʹiusită tru anlu 1880 prin Analtu Decret Domnescu. Tru anlu 1990 ălʹI si pricănăscu existența nidănăsită, hiindalui declarată asociație di utilitati publică prit Apofasea a Guvernului nr. 473 dit 7 di mai 2008.

Armănipsearea: Taşcu Lala

20 February 2018
Neues rumänisches Theater in der italienischen Fachpresse besprochen

Die freiberufliche Journalistin Irina Wolf lebt seit 1988 in Wien und beschäftigt sich seit vielen Jahren mit der Förderung des rumänischen Theaters im Ausland. Der in der italienischen Fachzeitschrift Hystrio“ veröffentlichte 30-Seiten-Dossier über das rumänische Theater behandelt mehrere Themen. Irina Wolf dazu:

Das Dossier beginnt mit einem einführenden Artikel über die rumänische Theaterszene im allgemeinen, wie sie strukturiert ist, wie sie funktioniert, wieviele Theater in Rumänien existieren, wie die rumänische Theaterszene sich im Laufe der Jahre entwickelt hat. Dann gibt es Artikel über die rumänischen Regisseure, über das Gegenwartstheater, über das unabhängige Theater und auch über das ungarischsprachige Theater in Rumänien. Präsentiert werden auch die Theaterfestivals, die Theaterschulen, das Tanztheater und der Gegenwartstanz, die Bühnenbildner und auch die grenzüberschreitende Kooperation zwischen Rumänien und Frankreich. Wir haben auch ein Interview mit dem Präsidenten des rumänischen Theaterverbandes UNITER, Ion Caramitru, und mit dem Präsidenten des Internationalen Theaterfestivals in Sibiu (Hermannstadt), Constantin Chiriac, zwei wichtige Persönlichkeiten der Theaterszene in Rumänien.“

Über das rumänische Theater im Allgemeinen gab es seit langem keine Artikel in der internationalen Presse“, sagte die Theaterkritikerin Oltiţa Cântec, die Vorsitzende der Rumänischen Abteilung des Internationalen Verbands der Theaterkritiker, die bei der Erarbeitung des Dossiers mitgeholfen hat. Oltiţa Cântec:

Das, was wir zusammen mit den Kollegen vom Internationalen Verband der Theaterkritiker und mit der Redaktion der Zeitschrift »Hystrio« vollbracht haben, war sehr wichtig; durch dieses Dossier wurde die rumänische Bühnenkunst au‎ßerhalb der Landesgrenzen sichtbar. Wir haben uns bemüht, ein umfassendes Porträt darzustellen, das einem Au‎ßenstehenden, der fast nichts über die rumänische Theaterkunst wei‎ß, eine wirklichkeitsnahe Abbildung bietet. Andererseits wollten wir zeigen, dass das rumänische Theater ein realitätsgebundenes Spezifikum hat, und zwar dass in den 30 Jahren nach der Wende von 1989 das rumänische Theater mit der postkommunistischen Ära konfrontiert wurde. Es gibt immer noch sehr viele Probleme, die auf ihre Lösungen warten. Das Dossier enthält auch sehr viele Bilder — über das Theater kann man schön und lange sprechen oder schreiben, aber die Bilder sind besonders wichtig, wenn man über einen bestimmten Schauspieler oder über eine bestimmte Aufführung spricht. Ergänzt wird unser Dossier mit einer Bibliographie, die auch in einer Weltsprache verfasst ist.“

Das Dossier Die neue rumänische Theaterszene“ beginnt mit einem Interview, das die Theaterkritikerin Daniela Şilindean mit dem Dramatiker Matei Vişniec führte. Diesmal sollte aber Matei Vişniec nicht als Dramatiker zu Wort kommen, sondern als gut informierter Theaterzuschauer, der sich mit dem rumänischen Theater vor und nach 1989 gut auskennt. Dazu sagte Daniela Şilindean:

Es war mir eine Freude, das Interview mit Matei Vişniec zu führen. Er sagte, im Dezember 1989 habe sich Rumänien in ein riesiges Theater verwandelt. Mit jener historischen Erfahrung sei man in Rumänien zu einer Form der Normalität übergegangen, zum Anfang der Demokratie. Ich entdeckte auch einige der Trümpfe des rumänischen Theaters, so wie sie von Matei Vişniec beobachtet wurden. Ein Schlüsselsatz des Interviews bezieht sich auf die rumänischen Regisseure; dabei sagt Matei Vişniec, dass es unmöglich sei, eine Liste mit den guten und sehr guten rumänischen Regisseure zu erstellen — Rumänien könne geniale Regisseure exportieren. Mehr noch: Wenn er einen spezifischen Terminus für das rumänische Theater nach 1989 wählen sollte, dann wurde er sich für »viszeral« entscheiden, ohne positive oder negative Bedeutung. Es geht dabei um eine gewisse Art des theatralischen Empfindens, das weniger dem Gehirn und mehr dem Eingeweide entspringt, das kommt aus dem Magen, aus dem Herzen, aus den Lungen, aus den Nieren und sogar aus der Gallenblase. Dies Art des Empfindens hat mit Sicherheit eine starke Wirkung auf den Zuschauer.“

15 July 2017
Laureaţii Galei Premiilor Radio România Cultural

Luni,
20 martie, în eleganta sală a Teatrului Odeon, Radio România Cultural a premiat
excelenţa în cultură, în cadrul celei de-a XVII-a ediţii a Galei Premiilor
Radio România Cultural.

Prezentat
de Daniela Ivanov şi Dragoş Muscalu, gazde ale emisiunilor matinale ale
postului, show-ul a avut multe momente emoţionante, dar şi inedite, precum cel
de laudatio al lui Victor Rebengiuc pentru colegul şi prietenul său, Ion
Caramitru, laureat al Premiului de Excelenţă.

Spectacolul
a fost urmărit de ascultătorii Radio România Cultural în direct on air, dar şi
online pe www.radioromaniacultural.ro,
iar momentele artistice au fost asigurate de Adrian Nour Project.

Premiile
pe secţiuni

Premiul
pentru Poezie a ajuns la Svetlana Cârstean pentru volumul Trado, scris împreună cu poeta suedeză Athena Farrokhzad şi apărut
la editura Nemira.

Premiul
pentru Proză i-a fost înmânat lui Radu Cosaşu, de ministrul Culturii şi
Identităţii Naţionale, Ionuţ Vulpescu, pentru volumul Viaţa ficţiunii după o revoluţie, apărut la Editura Polirom.

Premiul
pentru Teatru i-a revenit regizorului Bobi Pricop şi echipei sale, pentru
spectacolul O întâmplare ciudată cu un
câine la miezul nopţii după Mark Haddon, producţie a Teatrului Naţional I.
L. Caragiale din Bucureşti.

Premiul
pentru Film i-a fost înmânat regizorului Cristi Puiu, pentru filmul Sieranevada.

Premiul
pentru Arte plastice i-a fost decernat lui Alexandru Antik, pentru expoziţia Viziuni în întuneric, de la Muzeul de
Artă Cluj-Napoca, alături de publicarea cărţii de artist Alexandru Antik, Inventar (Editura Vellant, Bucureşti).

Premiul
pentru Ştiinţe a ajuns la Aurora Simionescu, doctor în astrofizică, profesor
asociat la Agenţia Spaţială Japoneză, JAXA, pentru că este prima persoană
non-japoneză numită într-o poziţie în cadrul acestei instituţii.

Premiul
pentru Muzică a fost oferit trupei Byron, care a împlinit 10 de ani de la
fondare. Este trupa care, la capitolul muzică românească, susţine cel mai bine
capitalul de muzică difuzabil la Radio România Cultural. În anul 2016 a lansat
albumul aniversar Eternal return.

Premiul
pentru Educaţie a fost obţinut de Bursa
de Valori Bucureşti pentru lansarea online a unei platforme extinse de educaţie
financiară: www.fluentinfinante.ro.

Premiul
pentru Proiecte culturale şi festivaluri a ajuns la organizatorii Gărâna Jazz Festival, probabil cel mai
apreciat şi aşteptat eveniment cu muzică jazz din ţară şi unul dintre cele mai
importante festivaluri de jazz open-air din Europa Centrală şi de Est. În 2016
a sărbătorit 20 de ediţii.

Au
fost acordate şi trei premii speciale:

Premiul
de Excelenţă i-a fost decernat actorului Ion Caramitru.

Premiul
Lux Mundi i-a revenit producătoarei Ada Solomon.

Premiul
In memoriam Iosif Sava i-a fost acordat acordat pianistei Alexandra
Dariescu.

A
XVII-a ediţie a Galei Premiilor Radio România Cultural este un eveniment produs
de Radio România Cultural, în parteneriat cu Teatrul Odeon.

Înregistrarea
evenimentului va fi difuzată de TVR 3, coproducătorul galei, duminică 26
martie, de la ora 17:00.

Sponsorul principal al Galei
Radio România Cultural este Raiffeisen Bank. Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile
Sâmbureşti, Domeniul Coroanei Segarcea, Editura Vellant, Florăria cu poveşti,
Hotel Cişmigiu, Hotel Marshal Garden, Tipro.

21 March 2017
Eminescu și Lipatti, de Ziua Culturii Naționale, la Sala Radio

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale și ca parte a strategiei Institutului Cultural Român de celebrare a Centenarului Lipatti în anul 2017, duminică, 15 ianuarie 2017, ora 19.00, la Studioul de Concerte “Mihail Jora” – Sala Radio din București va avea loc concertul aniversar “Lipatti 100” susținut de Orchestra Natională Radio, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, alături de soprana Teodora Gheorghiu și de pianiștii Sergiu Tuhuţiu și Daniel Goiti.

Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român și Radio România.

În program:

D. Lipatti – Concertino în stil clasic, op. 3

D. Lipatti – 3 lieduri pentru voce şi pian pe versuri de Paul Verlaine

F. Liszt – Concertul nr. 1 în mi bemol major pentru pian şi orchestră

D. Lipatti – Suita Şătrarii

În cadrul evenimentului dedicat Zilei Culturii Naționale, actorul Ion Caramitru va recita din lirica lui Mihai Eminescu.

Ion Caramitru, actor:

Eminescu suportă foarte bine muzică de calitate. El nu trebuie acompaniat, ci trebuie comentat prin muzică. În funcţie de momentele muzicale, voi alege ce voi recita, voi fi inspirat de muzica lui Lipatti. Probabil voi alege două proze şi două poezii mai lungi de Eminescu. Sunt foarte spontan. Voi fi reactiv şi inspirat de muzica pe care o voi auzi înainte.

Decizia ca Ziua Culturii Naționale să fie de ziua nașterii lui Eminescu capătă un sens simbolic.

Sergiu Tuhuțiu, pianist:

Mă impresionează fiecare proiect care aduce un iz de normalitate, fiecare inițiativă care susține cultura, care păstrează vie memoria unor repere pe care nu ar trebui să le pierdem.

Ziua Culturii Naționale este un prilej foarte bun de a ne reîmprospăta memoria cu câteva ancore de acest fel – de acesta dată Lipatti și Eminescu.

Cu prilejul concertului, pentru a marca 100 de ani de la nașterea pianistului și compozitorului Dinu Lipatti (19 martie 1917, București – 2 decembrie 1950, Geneva), Romfilatelia va lansa un plic de corespondență cu timbru imprimat.

11 January 2017
Premiere im Bukarester Nationaltheater: „Gott bekleidet sich im Altklamottenladen“

Ein Pleyel- Klavier, das einmal Chopin gehörte, eine Familie in der ersten Hälfte des 20. Jahrhunderts, Chopins Musik — eine Aufführung, die den Zuschauern, der Reihe nach oder gleichzeitig, verschiedene Epochen und mehrere Generationen vorstellt. Die Erstaufführung des Stückes Dumnezeu se îmbracă de la second-hand“ (Gott bekleidet sich im Altklamottenladen“) fand vor kurzem im Studio-Saal des National-Theaters in Bukarest statt. Der Autor des Textes, Iulian Margu, sagte, er liebe die Satire, das Spiegeltheater das sich den Bürgern wendet, die zusammen spielen wollen“. Der Autor räumt ein, dass er für seine Gestalten Menschen aus der Vâlcea-Gegend, wo er geboren wurde, als Vorbild hatte. Ion Caramitru, Direktor des National-Theaters in Bukarest, führte Regie und zeichnete auch für die musikalische Illustration:

In erster Linie geht es ums Leben. Es passiert, was im Leben und in Rumänien immer geschieht: Es wird gestohlen, die zwei Diebe werden mit Sympathie betrachtet, nicht weil sie Diebe oder weil sie sympathisch als Diebe sind, sondern weil sie eine Art Räuber darstellen, die von grö‎ßeren Dieben räubern, die ihrerseits vom Staat stehlen. Es folgt die Geschichte über das Klavier und die Klaviermusik, die für mich das kräftigste Bindemittel war. Ich habe das Klavier auf die Drehbühne gestellt, so dass wir von einer Periode in die andere übergehen können, so dass wir die ganze Geschichte, die der jüngere Dieb dem älteren erzählt, erzählen können. Das Publikum soll informiert sein und sich in die Geschichte einbringen. Das Publikum ist irgendwie auf der Bühne. Das Klavier ist ein lebendiger Körper. Wie jedes Instrument wird es von einem Menschen gespielt und belebt, der ihm ein bisschen seiner Seele und den Wunsch nach Perfektion einflö‎ßt. Das gefällt mir ganz gut.“

Die Aufführung Dumnezeu se îmbracă de la second-hand“ ist ein soziales Manifest und übermittelt gleichzeitig eine Art Nostalgie der Vergangenheit, sagte Ion Caramitru:

Es ist ein soziales Manifest, eine Metapher der Verhandlung mit Gott. Der als Gott verkleidete Teufel wurde eine inhaltsreiche Metapher. Sie (die Figur Teodora — Anm. d. Red.) verhandelt nicht mit Gott, sondern mit den Göttern des Tages, die die ganze Macht haben. Es ist eine transparente, reizvolle Metapher. Es ist keine Blasphemie, sondern die Ironie eines Autors, der nur das Wesentliche unserer Tage erzählt. Es sind Etappen meines Lebens, die ich erlebt habe. Die ’50er Jahre, die Verstaatlichung, die Erniedrigung der unschuldigen Menschen, die Verbrechen des Regimes… Der vollständige Text des Verstaatlichungsgesetzes erschüttert die Zuschauer. Niemand wusste, dass er so grausam lautet. Dieser Text allein könnte den Kommunismus nochmals blo‎ßstellen. Man spricht über die Menschenrechte und über das Eigentumsrecht, doch die Wirklichkeit sah anders aus.“

Ein Text, der der jungen Generation fremd ist. Lae, der junge Dieb wird von dem jungen Schauspieler Lari Giorgescu dargestellt:

Die Tatsache, dass ich mit erfahrenen Menschen gearbeitet habe, hat mir viel geholfen. Ich habe besser Sachen verstanden, die ich jetzt erlebe. Es gibt Auswirkungen, es existieren Spuren. Ich sehe sie jetzt klarer. Das kommunistische System hat zahlreiche Schicksale zerstört, besonders jene der Jugendlichen. Ich spiele die Rolle eines Jugendlichen.“

Obwohl das Stück Dumnezeu se îmbracă de la second-hand (Gott bekleidet sich im Altklamottenladen) von Iulian Margu auf der Internetseite des Nationaltheaters in der Kategorie Lustspiel eingetragen ist, ist es bis zuletzt ein Manifest — so der Regisseur Ion Caramitru:

Das als Wunder bezeichnete Theater — sensibel aber mit sozialer Haltung, ein Spiegelbild unserer Realität.“

16 December 2014
Klassiker der rumänischen Literatur im Rundfunk-Verlag „Casa Radio“

Der Tag der Rumänischen Kultur wurde am 15. Januar vom Verlag Casa Radio“ mit einer besonderen Intiative gefeiert: Im Verlag des rumänischen Rundfunks ist eine CD-Serie mit Gedichtvorträgen von Mihai Eminescu erschienen. Die CD-Serie mit dem übernommenen Originaltitel der Erstausgabe Poesii de Mihail Eminescu“ (Gedichte von Mihail Eminescu“) lädt die Begeisterten der Lyrik von Mihai Eminescu zu einer Audioreise durch das Werk des rumänischen Nationaldichters ein. Die CD enthällt die Gedichte, die 1883 vom Literaturkritiker Titu Maiorescu für die gleichnamige Erstausgabe des Bandes gesammelt wurden.

Ludovic Antal, Emil Botta, Clody Bertola, George Calboreanu, Ion Caramitru, Constantin Codrescu, Elvira Godeanu, Ion Manolescu, Mariana Mihuţ, Alexandru Repan, George Vraca sind nur einige der Schauspieler, die die Gedichte von Mihai Eminescu in Aufnahmen, die aus den 1960ern stammen, wieder zum Leben bringen. Die Aufnahmen stammen aus dem Archiv der rumänischen öffentlich-rechtlichen Rundfunkanstalt. Der Dichter Florin Iaru sagte über die CD-Serie:

Mihai Eminescu ist der berühmteste Dichter der rumänischsprachigen Literatur, daher wurden seinem Namen verschiedene Bezeichnungen wie ‚Visionär‘ oder ‚Legende der rumänischen Lyrik‘ zugeordnet. Das Gedicht ist aber kein Denkmal, keine Kathedrale, keine Pflicht, kein Stolz und auch kein nationales Gefühl. Ein Dichter wird in den Rang des Nationaldichters nur dann erhoben, wenn das ganze Land glaubt, dass seine Gedichte gut sind, wenn er äu‎ßerst beliebt und als fundamentaler Dichter betrachtet wird. Sollte ich in Mitte der Nacht aus dem Schlaf aufwachen, kann ich Gedichte von Eminescu aufsagen. Ein Gedicht, das einem gefällt, wird zu einem Ohrwurm, den man nicht mehr vergessen kann. Deshalb gibt es nur wenige Gedichteleser in Rumänien. Und daher mag ich die Bezeichung ‚Nationaldichter‘ nicht. Mihai Eminescu war ein Mensch der in der Welt seiner Gedanken lebte und seine Gedanken aufs Papier brachte. Das ist eine der einmaligen Erfahrungen in der Geschichte einer Kultur.“

Am Tag der Nationalen Kultur lud die rumänische Web-Kulturseite Bookhacolic.ro, die den Büchern gewidmet ist, einige zeitgenössische Dichter ein, eine online-Befragung über den Dichter Mihai Eminescu zu beantworten. Was bedeutet Eminescu heute, mehr als 150 Jahre seit seiner Geburt, und welche persönliche Erfahrungen stehen für sie in Verbindung zu seinem Werk, waren nur einige der Fragen. Der Dichter Radu Vancu schreibt dazu:

Eminescu ist wahrscheinlich der Dichter, dessen Werke ich am häufigsten wiedergelesen habe. Als Student genoss ich besonders seine gro‎ßen visionären Panoramabilder, insbesondere seine apokalyptischen Endzeitvisionen, mit denen ich mich auch für meine Diplomarbeit befasste. Mit drei‎ßig fing ich an, insbesondere die Gedichte, die die biographische Poetik vorwegnehmen, wiederzulesen. Die sind nur wenige, wie die Sonette, die er 1879 schrieb, die die Werke von Bacovia in knappster Form zusammenfassen. Was bei Eminescu beispielhaft bleibt, ist, neben seiner unfassbar, fast unmenschlich reinen Biographie, dass all diese Poetiken, so unterschiedlich sie untereinander auch sein mögen, mit derselben Intensität erlebt und hervorragend verfasst werden; er hat jede Poetik und jedes seiner Gedichte sehr stark erlebt, als ob es um sein Leben ging. Und in gewisser Hinsicht ging es eben darum. Es ging auch um unser Leben. Eminescu ist der Dichter der im Grunde genommen die gesamte rumänische Lyrik beeinflusst hat.“

Der Dichter Florin Iaru kommt erneut zu Wort:

Es gibt jenseits der Technik, des Glanzes, der Prosodie, der Rhetorik, etwas, was kein Pendant und auch keine Antwort in der Welt der Sachen hat. Das ist ein ‚Gefühl‘, wie es der Literaturkritiker Titu Maiorescu bezeichnet. Man fühlt es und es fällt einem sehr schwer, zu erklären, was es ist. Es handelt sich um etwas, das einen unerwartet mit lauter Zufriedenheit, Melancholie, allein stehenden Pappelbäumen, dem trüben See, dem König und dem Proletarier, symbolhaften Motiven seiner Gedichte füllt. All diese Sachen fassen einen, bevor man versteht, dass man einen Diskurs vor Augen hat. Seine Technik war ausgezeichnet. Eminescu war zudem ein Spracherfinder. Für ihn war nichts unmöglich. Er hat den Reim in rumänischer Sprache, die Akzente, die Vorurteile umgekrempelt. Er hat sich wie ein Dichter verhalten, für den die Sprache ein formloser Stoff war, der alle Elemente hat, die nur darauf warten, neu kombiniert zu werden. Der Schwerpunkt der CDs, die im Verlag Casa Radio erschienen sind, ist, dass Eminescus Gedichte von gro‎ßen rumänischen Darstellern vorgelesen werden. Wenn sie es tun, lassen sie ihre Gewohnheiten im Vortragen beiseite und verleihen dem Text eine volle Freiheit.“

Der Einband dieser neuen CD aus der Sammlung Goldenes Radioarchiv“, Serie Das Schauspiel der Gedichte“, ist eine Bearbeitung des Künstlers Daniel Ivaşcu nach dem 1883 erschienenen Originalband Poesii“ (Gedichte“) von Mihai Eminescu.

Audiobeitrag hören:

25 January 2014
Tag der rumänischen Kultur

Am 15. Januar, Jahrestag des Nationaldichters Mihai Eminescu, wird in auch der Tag der rumänischen Kultur gefeiert. Mihai Eminescu lebte nur 39 Jahre, zwischen 1850 und 1889, er hinterlie‎ß aber ein wertvolles Kulturerbe. Während seiner Zeit, bezeichnete der Literaturkritiker Titu Maiorescu Eminescus Werk als Ausgangspunkt zur Entwicklung der künftigen schöpferischen Geisteskraft Rumäniens.

Mihai Eminescu gilt in der internationalen Literatur als der letzte Vertreter der europäischen Romantik und im publizistischen Bereich als wesentlicher Förderer vom Konservatorismus und Nationalismus. Im 20. Jahrhundert wurde Eminescu zu einer äu‎ßerst populären Kulturmarke Rumäniens. 2010 erklärte die Bukarester Legislative seinen Jahrestag zum nationalen Tag der Kultur Rumäniens.

Die Befürworter des Gesetzentwurfs erläuterten, am 15. Januar werden alle Rumänen nicht nur den Tag eines bedeutenden Schöpfers feiern, sondern auch seine wesentliche Rolle in der rumänischen Kultur und allen Kulturprojekten vom nationalen Interesse”. Die moldauischen Behörden haben anschlie‎ßend im Zeichen des gemeinsamen Sprach-und Geschichtserbes ebenfalls den 15. Januar zum Tag der moldauischen Kultur erklärt.

Nicht nur in Rumänien, sondern auch in der moldauischen Hauptstadt Chişinău und in Brüssel wird in Mussen, Konzertsälen, Schulen diesen besonderen Tag gro‎ß gefeiert. Das rumänische Kulturinstitut im Auslad organisiert aus diesem Anlass besondere Veranstaltungen, an denen sich renommierte Persönlichkeiten der rumänischen Kultur beteiligen. Der Intendant des Bukarester Nationaltheaters Ion Caramitru bietet den Gästen des Rumänischen Kulturinstituts in Paris einen besonderen Gedichtvortrag an.

In Berlin lädt das Rumänische Kulturinstitut zu einer Inszenierung nach dem Tagebuch des rumänischen Schriftstellers der Zwischenkriegszeit Mihail Sebastian ein. Auf dem Programm des rumänischen Kulturinstituts in Stockholm stehen am 15. Januar ein Leseabend mit der rumänischen Schriftstellerin Gabriela Melinescu und ein besonderer Auftritt der Panflötenspielerin Dana Dragomir, beide renommierte Vertreterinnnen der rumänischen Kultur, die in Schweden leben.

Die rumänische Kultur wird an diesem besonderen Tag nicht nur in Westeuropa, sondern auch in den Nachbarländern Rumäniens gefeiert. Im rumänischen Kulturinstitut in Budapest werden am 15. Januar Werke rumänischer zeitgenössischer Maler ausgestellt und in der bulgarischen Hauptstadt Sofia wurde die Foto-und Buchausstellung Regina Maria – istorie si destin, “Königin Maria — Geschichte und Schicksal“ eröffnet. Die Ausstellung wird der rumänischen Königin Maria gewidmet, Ehefrau vom König Ferdinand, unter dessen Führung alle rumänischen Fürstentümer, die sich bis zu jenem Zeitpunkt unter ausländischer Herrschaft befanden, nach dem ersten Weltkrieg sich unter einem einheitlichen Nationalstaat vereinigt haben.

15 January 2014
Omagiere prof.dr. Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română

Nregistrarea: Irina Paris 06.03.1998

Apriduţearea: Taşcu Lala

LA MICROFON OASPITL’II A NOSTRI

Radioactualitate

Omagiere prof.dr. Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română

Crainic – Vruţ ascultători, aşi cum nviţat dit emisiun’ili a noastri anlu ţi tricu la trei di andreu Uniunea a Scriitorlor dit România yiurtusi nâscânti personalităţ ţi agiumsiră tru unâ ilichie ma tricutâ ş-ţi adusirâ tru cultura română unâ operâ ţi u faţi ma avutâ cultura a popului român ama şi a fraţlor a lor armân’il’i.

Anlu aestu prit iniţiativa a Suţatâl’ei di Culturâ Macedo-Română cunuscuta lingvistă Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română fu yiurtusitâ tu dzuua di 2 di marţu, la Muzeulu a Literaturâl’ei Română di Bucureşti ti lucurlu ţi lu feaţi, chiro di 40 di an’i ş-cama tru dumenea a lingvisticâl’ei şi ali dialectologie română şi ali romanistică.

Ti contribuţia a l’ei ştiinţifică şi lucurlu didactic ţi lu feaţi la catedra di Istoria a Limbâl’ei Română di la Universitatea di Bucureşti zburâră: Eugen Simion, prezidentul ali Academie Română, Ion Caramitru, ministurlu a Culturâl’ei, academicianlu Gabriel Tepelea, deapoa directorlu a Institutlui di Studii Sud-est Europeani, Nicolae Serban Tanaşoca şi directorlu a Institutlui di Fonetică şi Dialectologie ali Academie Română, prof. Nicolae Saramandu.

Mesajlu di hiritiseari pitricut di partea a primlui ministru ali Românie, Victor Cioebea fu prezentat di dl. Valentin Hossu Longin.

Di partea a Fudaţiil’ei Cultural Stiinţifică “Andrei Saguna” di Constanţa âl’i furâ dati a doamnâl’ei M. C. Marioteanu diploma di tin’ie şi medalia jubiliară “Andrei Saguna”.

Invitată la aestu evenimentu colega a noastă Irina Partis avu haraua s-nregistreadză pi reportofon ndauă dit minduerli a aţilor cari zburâră la aestă omagieri ş-dit cari vă dăm pi şcurtu tru minutili ţi yinu.

Ti doamna prof. M.C.Marioţeanu tu ahurhitâ zburâ ministurlu a Culturâl’ei domnul Ion Caramitru, di farâ armânească, ş-nipot tutunâoarâ a maril’ei familie Caragiu. (BANDA):

“ Voi s-vâ spun prota ti prota câ escu ciudusit ti aestu evenimentu, mi duchescu ca fratili ma n’ic a fumeaiil’ei Caragiu. Zburăscu ti familia Cragiu ş-mi ayun’iusescu sâ-l’i spun: “ Ti Mulţâl’i An’i şi âl’i or banâ lungâ şi puteari creatoari dupu scara a pregătiril’ei a l’ei. Tu idyiul chiro escu dinintea a aţilor cari va sâ zburascâ ti contribuţia a omlui di ştiintă M. C. Marioţeanu tu ţi mutreaşti definirea a limbâl’ei română ca organismu yiu şi totna tu niacumtinată alâxeari. U spun, ama diznău câ him dinintea a unlui fenomen unic tru bana contemporană a familiilor di mări nviţat…Pot sâ spun câ tru fumeal’ia Caragiu s-ved mărli direcţii a culturâl’ei românâ contemporanâ…Him dinintea a unui evenimentu importantu la cari doamna M. C. Marioţeanu va s-da mari agiutor ti turnarea la arâdâţin’ili ţi ş-li avea tru ahurhitâ Societatea di Culturâ Macedoromână fundată tru anlu 1880…mari-n’i fu harauua s-mi lugursescu fratili ma n’ic a aiştei fumeal’ie. Ti avut agiumşu di anda bânai, dzuuâ di dzuuâ, aproapea di Toma Caragiu ş-ţi importanţă ari ligâtura ţi u am cu Matilda ş-Geta…Ti Mulţâl’i An’i ” !

Crainic — Prezidentul ali Academie Română, domnul Eugen Simion cari-l’i fu şi studentu la Facultatea di Literi cându nâsa eara asistentâ dzâsi (BANDA):

“ Di câti ori avui nispetea tra s-l’iau parti la un ahtari evenimentu câftai tra sâ spun dit inimă aţeale zboară ţi mi leagă di omlu yiurtusit. Aestâ aradă easti zborlu di trei motivaţii a suflitlui a meu, prota motivaţie cruţială: di ndauă stâmân’i escu prezidentul ali Academie Română ş-voi nu voi, agiungu s-hiu picurarlu ta s-dzâcu aşi a nviţatlor a noştri. Lipseaşti s-hiu totna aclo iu easti zborlu ti un membru ale Academie Română, easti membru tru secţia a noastră di Filologie şi anda easti zborlu ti achicâsearea a vârnui lucru, ti vâră apofase, cu nâsă zburâm”.

Crainic – Mesajlu di hiritiseari pitricut di primlu ministru ali Românie, Victor Ciorbea fu ghivâsiu di dl. Valentin Hossu Longin (BANDA):

“Ti dumnilja a l’ei prof.univ. M.C.Marioteanu, membru corespondentu ali Academie Română tin’isitâ alumtâtoari a spiritlui ş-limbâl’ei românâ, a apunţâlor dit suflitu namisa di român’il’i di iuţido a curi nâdii suntu ti ghineaţa a statlui şi a cafi unlui ahoryea, vâ pitrec aeste mindueri di pricunuşteari, cu nispetea a yiurtusearil’ei ti ilichia di 70 di an’i. Vrem ca bunlu Dumidză s-vâ ahârdzească an’i mulţâ, sânâtati, harauuă. Cu multă tin’ie Victor Ciorbea primlu ministru ali Românie, tu 2 di marţu 1998”.

Crainic — Tru arada a l’ei tin’isita academiciană armână Matilda Caragiu Marioţeanu apândâsi a primlui ministru ti urari cu zboarâli:

“Voi sâ-l’i haristusescu dit inimâ a primlui ministru, nu avui vârnâoarâ harauua tra sâ-lu cânoscu. Totna fui di partea a lui, âl’i urai s-nâ agiutâ, ama s-pari aşi cum minduescu mini, câ easti tut ahântu tin’isitu cum escu ş-mini ş-ti aţea azvindze ma greu, ma cu zori”.

Crainic — Academicianlu Gabriel Tepelea u tin’isi cunuscuta lingvistă M. C. Marioţeanu cu aesti zboarâ (BANDA):

“ Tin’isitâ doamnâ M.C.Marioţeanu mini nu fui niţi elevlu a vostru câ nu puteam s-escu. Ama vâ purtai tin’ia di largu ti muşuteaţa a voastră fizică ş-intelectuală s-ti contribuţia a voastră la achicăsearea a unâl’ei di tu mărli problemi a lingvisticâl’ei româneşti. Noi avem limbi ahoryea, graiurli a armân’ilor suntu partea a străromânâl’ei ş-tru aestâ calitate zburăm di armân’i, di român’i, di latinitati tru Balcan’i”.

Crainic — S-avdzâm tora vruţ ascultâtori, zboarâli a domnului Nicolae Serban Tanaşoca, directorlu a Institutlui di Studii Sud-Est Europeni (BANDA):

“Doamna Matilda Caragiu Marioţeanu ţi u yiurtusim azâ easte un di nviţaţl’i contemporan’i cari feaţi nai ma multu ti cercetarea lingvistică a aiştei mări temi. Zugrâpsi tuti dumeniili a cercetaril’ei lingvistică la armân’i. Feaţe cercetări ti structura armânâl’ei, feaţe filologie, află texti (tru limbaj, istoria a limbâl’ei) studie armâna tru contextul a l’ei românescu, romanic şi general balcanic”.

Crainic — Aţel ţi-l’i fu studentu a doamnâl’ei prof. M.C.Marioţeanu, la Facultatea di Filologie di Bucureşti, Nicoale Saramandu — directorlu a Institutlui di Fonetică şi Dialctologie ali Academie Română dzăse (BANDA):

“Fui studentu a doamnâl’ei prof. M.C.Marioteanu la Facultatea di Filologhie a Universitatil’ei di Bucureşti. La protlu seminar a dumnil’ea-l’ei mi ntribă ma s-escu armân. Al’i dzăs că escu armân. An’i dzăse câ ari cănăscută ună soie a mea cari avea idyea numă. Mi acl’imă la ea acasă şi ân’i deadi unâ carti pi cari-n’i ngrâpsi aesti zboarâ: “Al Cola Saramandu, io minti bună”. Ti vru sâ spunâ M.C.Mariteanu câ-n’i ureadzâ minti bună ? Eara unâ cândâseari la giudicată ndreaptă, la achicâseari, la nveţ, la moralitati ti tutâ bana. Aesti suntu lucri cari zugrâpsescu personalitatea a sârâbâturitâl’ei a noastrâ di azâ.

Crainic – Tru bitisită, vruţ ascultâtori, s-avdzâm şi zboarâli di haristuseari a doamnâl’ei prof. M.C.Marioţeanu tră tin’isirea a l’ei ţi-l’i si feaţi cu nispetea a muşaţlor an’i Ti-l’i umplu şi a lucurlui niacumtinat ţi-lu feaţi tru dumenea lingvistică chiro di 40 di an’i.(BANDA):

“Prota ti prota voi s-vâ spun câ aveţ dinintea a voastrâ un di aţel’i ţi va tra s-hibâ un român — aromân si un homo balcanicus.

Mini escu aestu, un hommo balcanicus.

Dimi, mini escu un om cari supsi la dauâ oi tra sâzburăscu tru termen’i di comparaţie, ca metaforă — tru mediul picurărescu.

Escu mplină di aveari, aestu easti sentimentul, maca supseşi di la dauă oi, di la dauă culturi, dauă turlii di bană, ş-cu ahât ma avută, că escu un hommo-balcanicus di itia câ mi amintai tru Gârţie, ama bânai ca tiniră feată chiro di 12 di an’i Cadrilater”.

2 September 2013
Bukarester Nationaltheater ehält neues Antlitz

In der Nähe des sogenannten Kilometers Null“, des geographischen Mittelpunkts von Bukarest, steht das Nationaltheater I.L. Caragiale“. Es gilt als Wahrzeichen des Bukarester Kulturlebens, aber auch als touristische Attraktion für die Besucher der Stadt. Seit einiger Zeit erlebt das Gebäude des Nationaltheaters einige Veränderungen. Wer seit Jahren nicht mehr in der rumänischen Hauptstadt zu Besuch war, erlebt am Universitätsplatz sein grünes Wunder. Denn hier ist nichts mehr so, wie es einmal war.

Überraschungen nimmt bereits auch das Publikum des Nationaltheaters in Kauf, denn jeden Monat gibt es neue Eingänge in die Katakomben der Institution, ein neues Aussehen der alten Theatersäle, und sogar neue Säle, die hinzugekommen sind.

Im Jahr 2010 hatten die lange umstrittenen Renovierungsarbeiten am Gebäude des Bukarester Nationaltheaters begonnen. In der Spielzeit 2012-2013 wurden die Säle Amfiteatru“ , 99“ und Atelier“ zweckentfremdet — die Aufführungen finden nunmehr in dem Gro‎ßen Saal“ und in den neu eingeweihten Kleinen“ und Media“ — Saal.

Über die Renovierung des Bukarester Nationaltheaters und die Überraschungen, die die Besucher demnächst erwarten, unterhielten wir uns in der Sendung mit Ion Caramitru, Direktor des Theaters und selbst Schauspieler von Hause aus, sowie mit Schauspielerin Ilinca Tomoroveanu, der stellvertretenden Direktorin.

Audiobeitrag hören:

8 April 2013
Proiectele TNB

Situat la Kilometrul 0, în Piaţa Universităţii, Teatrul Naţional I.L.Caragiale este un reper al vieţii culturale a locuitorilor Capitalei, dar şi un reper turistic pentru vizitatori. De ceva vreme însă, clădirea a început să se transforme. Aşadar, cei care nu vizitează Bucureştiul câţiva ani, ar putea fi surprinşi de noua faţă a Pieţei Universităţii. Cât priveşte publicul Naţionalului, de la o lună la alta acesta mai are câte o surpriză legată de accesul în sălile de spectacol, de cum arată aceste săli, ba chiar legată de sălile în care se susţin spectacolele.

În 2010 începeau multdiscutatele şi controversatele lucrări de reconstrucţie a clădirii Naţionalului bucureştean. În stagiunea 2012-2013, au fost dezafectate sălile Amfiteatru, 99 şi Atelier, activitatea Teatrului Naţional I.L.Caragiale desfăşurându-se la Sala Mare şi în cele două săli nou inaugurate — Mică şi Media. Pentru a ţine la curent publicul cu evoluţia arhitecturală şi artistică a teatrului, actorul Ion Caramitru, directorul instituţiei, a organizat recent, o conferinţă de presă: Dacă în primii doi ani, din martie 2010 şi până acum, principalele activităţi ale şantierului au fost îndepărtarea faţadei binecunoscute şi consolidări în subsol de sute de stâlpi de susţinere, turnări de şape şi alte planşee, anul acesta se trece la partea cea mai delicată — încheierea lucrărilor la prima sală mai ofertantă din cele noi, sala numită în acest moment Pictură, care va fi dată în folosinţă imediat după Paşti şi fosta sală a Operetei, numită Studio, a cărei folosinţă, după promisiunile şantierului, va începe în septembrie. Moment în care noi va trebui să mutăm spectacolele de la Sala Mare spre Sala Studio”.

Cea mai cunoscută şi apropiată publicului, Sala Mare va suferi modificări serioase. Ion Caramitru: Sala Mare va avea 909 locuri. Ea va rămâne în această formulă, de teatru clasic. Celebra încadratură ceauşistă dispare, loja oficială va fi una normală, dar vor apărea benoare în stânga şi în dreapta. Publicul de la parter se restrânge, pentru că marea crimă pe care a făcut-o (Ceauşescu, n.red.) modificând această sală a fost să scobească în lateral, ca să îi mărească suprafaţa, sacrificând diafragme de rezistenţă antiseismică de mare importanţă. Aşadar, vor fi benoare (loji situate la nivelul parterului, n.red.) stânga-dreapta, loji, totul se intimizează şi vom fi într-un teatru, nu într-o sală de şedinţe, cum încă mai pare a fi”.

Noile săli care urmează a fi deschise anul acesta, Sala Pictură şi Sala Studio, pot fi amenajate în funcţie de cerinţele spectacolului, în stil arenă, elisabetan sau italian. Sala Media, deja funcţională, nu este concepută ca o sală de spectacole, ci ca una de evenimente — conferinţe, expoziţii temporare, întâlniri importante, dar poate, la rândul ei, găzdui spectacole. Dacă sunteţi curioşi, e bine să ştiţi că pe site-ul teatrului, www.tnb.ro , sunt postate tururi virtuale ale noilor spaţii.

În tot acest şantier, Teatrul Naţional Bucureşti şi-a propus în 2012, Anul Caragiale, un proiect ambiţios: să organizeze o stagiune integrală Caragiale. Au montat în cadrul acestui proiect regizorii Silviu Purcărete, Alexandru Dabija, Radu Afrim, Horaţiu Mălăele şi coregraful Gigi Căciuleanu. A fost un proiect care s-a bucurat de succes. Pentru organizarea Anului Caragiale, lui Ion Caramitru i-a fost acordat anul acesta, în calitate de director general al TNB, Premiul pentru Teatru, în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural. Pentru acelaşi proiect, Naţionalul bucureştean a primit Premiul de Excelenţă din partea Senatului UNITER.

Spectacolul de teatru coregrafic D’ale noastre”, creat de Gigi Căciuleanu în cadrul Anului Caragiale, face parte şi din proiectele de anul acesta ale Teatrului Naţional, despre care a vorbit actriţa Ilinca Tomoroveanu, în calitate de director adjunct al instituţiei: Se repetă deja la Sala Mare Revizorul” de Gogol, în regia lui Felix Alexa — tot ce se repetă acum la Sala Mare este făcut ca să poată fi mutat în toamnă la Sala Studio, pentru ca atunci când Sala Mare va fi din nou gata să se întoarcă la patria-mumă. Se mai repetă Neil Simon, Zvonuri”. La Sala Media va repeta Claudiu Goga Nebun din dragoste”, de Sam Shepard; la Sala Pictură va intra Mircea Cornişteanu, cu Micul Infern”, cu o distribuţie excepţională — Tamara Buciuceanu-Botez, iar la Sala Mică, Omul care a văzut moartea”, de Victor Eftimiu, pus în scenă de Dan Tudor. Mai avem de anunţat un spectacol în care ne punem mari speranţe. Este vorba de Rosmersholm”, al lui Ibsen, pus în scenă de Andriy Zholdak, la Sala Pictură sau la Sala Studio. Vom face un turneu la Sofia, cu D’ale noastre” şi, după succesul pe care l-a avut la Bruxelles, Paris şi Londra, încercăm să facem un turneu internaţional cu acest spectacol”.

De asemenea, în 2013 continuă un alt proiect al Teatrului Naţional. Ion Caramitru: Proiectul Uşi deschise pentru toţi”, pe care l-am înfiinţat tocmai pentru a da şansa actorilor care joacă mai puţin sau care vor să experimenteze. Le-am pus la dispoziţie pentru experiment Sala 99, care acum, din păcate, e blocată de şantier. Anul acesta, în sfârşit, ne-au venit 6 proiecte. Am ales un proiect de teatru independent, teatru experimental, pe texte de Peca Ştefan. Când totul va fi gata, vom pune la dispoziţia experimentului tânăr una din săli, cu corpul tehnic, sală de repetiţii, magazia de decor, costume şi recuzită. Vor avea la dispoziţie 4 săptămâni de repetiţii şi o săptămână de spectacole, seară de seară, cu intrare liberă”.

Alte evenimente găzduite de sălile Teatrului Naţional Bucureşti în 2013 sunt: la Sala Mare, pe 7 aprilie, spectacolul Don Juan” de Moliere, în regia lui Alexander Morfov — un turneu al Teatrului Naţional Ivan Vazov” din Sofia; între 30 mai şi 2 iunie, Asociaţia pentru cultura şi civilizaţia vinului Millesime organizează, în foaierul TNB, prima ediţie a Zilelor culturii şi civilizaţiei vinului şi prima ediţie a Galei premiilor vinurilor româneşti. Şi începând cu 25 septembrie şi până în luna noiembrie, foaierele Media vor găzdui expoziţia pictorului Emil Ciocoiu.

Şi, important pentru cei care vor să devină sau sunt spectatori ai Naţionalului bucureştean, începând cu luna aceasta, a devenit funcţional sistemul de vânzare online a biletelor TNB.

6 April 2013
Les prix Radio Roumanie Culture

Radio Roumanie Culture a récompensé lundi, au Théâtre Odéon de Bucarest, les réussites de l’année 2012 en matière de poésie, prose, théâtre, film, beaux arts, musique, science et éducation. Organisé dans un décor unique et somptueux, véritable régal de musique et de couleurs, le gala a bénéficié de la présence de plusieurs personnalités de la vie culturelle et artistique.

Spectateurs, téléspectateurs, auditeurs des chaînes publiques de radio et de télévision, ils ont tous pu admirer leurs artistes préférés. Par les prix accordés, les organisateurs ont voulu rendre une image aussi fidèle que possible du monde culturel roumain. Parmi les lauréats de l’événement a aussi figuré le directeur du Théâtre National I.L. Caragiale de Bucarest, le comédien Ion Caramitru, distingué du prix « Théâtre » pour le programme « Le centenaire Caragiale ».

Ion Caramitru:/ « Une seule personne ne suffit pas pour mettre en place un programme ambitieux qui se donne pour but de ramener sur le devant de la scène publique un auteur si important que I.L. Caragiale. Ce prix appartient à toute l’équipe du Théâtre National et à tous ceux ayant contribué à ces spectacles. »/

Côté « Prose, » c’est Florina Ilis, qui s’est imposée avec « Les vies parallèles », alors que le prix de « Poésie » a été attribué à Dan Sociu pour son volume « Poésies naïves et sentimentales ».

Le peintre Gheorghe Anghel a été récompensé dans la section consacrée aux Beaux-Arts alors que le Musée national d’histoire naturelle Grigore Antipa a obtenu le prix « Education », pour son programme déroulé en 2012 et intitulé « Ecole d’été à Antipa ». Le Professeur Nicolae Zamfir, directeur de l’Institut national de physique et d’ingénierie nucléaire « Horia Hulubei », s’est quant à lui vu récompenser de la distinction « Sciences ». Le professeur Zamfir a le mérite d’avoir amené en Roumanie le plus important projet international de recherche scientifique dans le domaine des lasers.

A noter aussi parmi les lauréats du gala Radio Roumanie Culture, le chef d’orchestre, Tiberiu Soare, et le réalisateur Cristian Mungiu, pour son long-métrage « Au delà des collines », prix du scénario et double prix d’interprétation féminine au festival de Cannes. Les organisateurs des « Prix Radio Roumanie Culture » ont aussi attribué plusieurs distinctions spéciales. Celle appelée « Lux Mundi » a été accordée au metteur en scène Andrei Serban.

Pour sa part, Serban Foarta, poète, prosateur, dramaturge, traducteur et professeur des universités a reçu «un prix d’excellence ».

Le prix « In memoriam Iosif Sava » a été remis au ténor Bogdan Mihai, celui des « Projets culturels » au Centre de projets culturels de la Municipalité de Bucarest — ArCuB. Enfin, le prix « Radio Roumanie 85 » a été accordé à la Foire Internationale du Livre « Gaudeamus ».( trad.: Alexandra Pop)

19 March 2013