Tag: Iuliu Winkler

  • Cum ar trebui taxată bogăția în UE?

    Cum ar trebui taxată bogăția în UE?

    Ar trebui să taxăm mai mult bogăția? Și dacă da, cum?

     

    Impunerea de taxe suplimentare oamenilor foarte bogați sau marilor concerne multinaționale reprezintă un subiect care revine frecvent în atenția guvernanților mai ales atunci când se încearcă să se atragă mai mulți bani la buget. Sistemul fiscal reprezintă un element al suveranității naționale, astfel că fiecare stat din UE are propriul său sistem de taxare.

     

    Pentru a aduce mai mulți bani la buget, oare ar trebui taxați suplimentar oamenii foarte bogați sau marile concerne multinaționale? Ar putea fi implementată ușor o astfel de măsură și ar putea fi viabilă pe termen lung? Poate exista o politică europeană comună în acest domeniu?

     

    Sunt doar câteva din întrebările la care Sorin Șchiopu, journalist la Radio România Târgu Mureș, a încercat să găsească răspunsuri în dialogul purtat cu invitații săi: europarlamentarul Iuliu Winkler și lector dr. Lucian Săcălean de la UMFST din Târgu Mureș.

  • Interviu cu eurodeputatul Iuliu Winkler

    Interviu cu eurodeputatul Iuliu Winkler

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Iuliu Winkler, UDMR, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Domnul Winkler este Vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional, membru supleant al Comisiei pentru cultură și educație din Parlamentul European.




  • Un nou impuls pentru Europa democratică

    Un nou impuls pentru Europa democratică

    La fiecare cinci ani, cetăţenii europeni sunt chemaţi la urne pentru a-şi
    desemna reprezentanţii în Parlamentul European, singura instituţie a Uniunii
    Europene aleasă prin vot direct. Anul acesta, alegerile sunt programate între 6
    şi 9 iunie. Va înceta mandatul actualului Parlament, care a fost marcat de o
    serie de provocări, de la pandemia de COVID-19 la războiul din Ucraina. Care este
    bilanţul forului european în ultimii cinci ani şi ce pot aduce nou alegerile
    din iunie? Vor reprezenta ele un nou impuls pentru democraţia europeană? Care
    vor fi principalele teme ale campaniei electorale pentru Europarlamentare? Care
    va fi prezenţa la vot? Sunt Florin Orban
    şi vă invit să aflaţi răspunsuri la aceste întrebări de la eurodeputatul Iuliu
    Winkler, din grupul Partidului Popular European, membru al Uniunii Democrate Maghiare
    din România.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.


  • Parlamentul European: încercare de bilanţ

    Parlamentul European: încercare de bilanţ

    Radio România, serviciul public, a câştigat un proiect editorial cofinanţat de Parlamentul European, de informare privind viitoarele alegeri europene din 6-9 iunie 2024, “YOU+EU 2024 and beyond”.



    În cadrul acestui proiect, Radio România realizează podcasturi, animaţii video şi infografice, 12 dezbateri în România, ca şi două dezbateri în limbila română şi engleză, la Bruxelles, pe teme europene.



    Prima dezbatere de la Bruxelles s-a desfăşurat pe 28 noiembrie 2023 la sediul Parlamentului European şi a avut tema “Parlamentul European: încercare de bilanţ“.



    Moderator a fost Bogdan Isopescu, corespondentul Radio România la Bruxelles, iar participanţii la dezbatere au fost eurodeputaţii Dragoş Pîslaru, REPER, Grupul Renew Europe, Președinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Marian-Jean Marinescu, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Iuliu Winkler, UDMR, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional, şi Vlad Botoş, USR, Grupul Renew Europe, Vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională.



    Nu au putut participa, din motive de agendă, eurodeputaţi din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor.



  • Evaluarea planului de acțiune în 15 puncte privind comerțul și dezvoltarea durabilă

    Evaluarea planului de acțiune în 15 puncte privind comerțul și dezvoltarea durabilă

    În septembrie 2015, la Adunarea
    Generală a Organizației Națiunilor Unite, țări din întreaga lume au semnat
    Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite și cele
    17 obiective de dezvoltare durabilă ale acesteia, stabilind împreună o listă de
    acțiuni concrete de întreprins pentru oameni și pentru planetă.

    De atunci şi
    până în prezent, Comisia Europeană a depus eforturi pentru a integra
    dezvoltarea durabilă în politicile sale şi în urmă cu 3 ani a publicat planul
    de acţiune în 15 puncte pentru a consolida punerea în practică și asigurarea
    aplicării capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă, din acordurile
    comerciale ale Uniunii Europene.

    Planul pune accent pe o cooperare mai strânsă
    cu diferiții actori, pe o asigurare mai eficace a aplicării, inclusiv pe
    utilizarea mai fermă privind durabilitatea. Planul de acţiune în 15 puncte
    privind comerțul și dezvoltarea durabilă a fost evaluat de Parlamentul European,
    iar rezultatele evaluării a fost prezentate în cadrul unei dezbateri la care a
    luat cuvântul şi eurodeputatul român, Iuliu Winkler:


    Salut revizuirea de
    către Comisie a planului de acțiune în 15 puncte privind comerțul și
    dezvoltarea durabilă – TSD, deoarece această politică comercială a Uniunii
    Europene este mai importantă ca niciodată. Comerțul internațional este un motor
    pentru creștere, pentru locuri de muncă și, de asemenea, promotor pentru
    sustenabilitate. Înrădăcinate în angajamentele internaționale, capitolele
    Uniunii Europene privind comerțul și
    dezvoltarea durabilă urmăresc să mențină granițele deschise pentru comerț, în
    timp ce fac eforturi pentru standarde înalte de durabilitate în țările terțe.
    Cel mai important pentru noi, este faptul că revizuirea TSD menține echilibrul
    strategic. Acordurile ambițioase sunt foarte importante. Implementarea
    eficientă a acestora este și mai importantă. Comisia pentru comerț
    internațional din Parlamentul European va monitoriza punerea în aplicare a
    acordurilor de liber schimb ale Uniunii Europene și a angajamentelor TSD.
    Parlamentul European a făcut presiuni pentru a consolida politica comercială a
    Uniunii Europene şi considerăm că este timpul să începem să ratificăm noi
    acorduri de liber schimb.


  • Cât de eco este pomul de Crăciun?

    Cât de eco este pomul de Crăciun?

    Înaintea sărbătorilor de iarnă, când căutăm pomul de Crăciun perfect, precum şi decoraţiunile care să fie pe placul nostru, am încercat să aflăm care este impactul tăierii brazilor asupra naturii, dacă este mai bine să îi luăm în ghivece pentru ca ulterior să-i redăm naturii sau dacă nu ar fi mai bine să folosim, pur şi simplu, un brad artificial.



    În ceea ce priveşte ghirlandele luminoase din brad, de pe stâlpii din spaţiul public sau de pe clădiri, încercăm să privim această practică, de a decora bradul, şi din perspectiva reducerii consumului de energie.



    Am discutat cu europarlamentarul Iuliu Winkler şi cu directorul administraţiei Parcului Natural Apuseni, Alin Moş.



  • Interviu cu eurodeputatul Iuliu Winkler

    Interviu cu eurodeputatul Iuliu Winkler

    Eurodeputatul PPE Iuliu Winkler (UDMR) a acordat un interviu amplu postului nostru de radio în timpul primei sesiuni plenare de toamnă a Parlamentului European.



    Am discutat cu domnia sa despre criza energetică, folosirea energiei ca armă de către Rusia, energia verde, tranziţia energetică justă, acordurile comerciale ale UE cu Noua Zeelandă, Australia, Chile şi Mexic, creşterea preţurilor, creşterea inflaţiei, Anul european al tineretului, ocuparea forţei de muncă după pandemie, războiul din Ucraina, războiul comercial cu Rusia, războiul propagandei, aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE.



  • Generaţia Z: Cât de angajabili sunt? Ce oportunităţi de angajare există?

    Generaţia Z: Cât de angajabili sunt? Ce oportunităţi de angajare există?

    Generația Z este descrisă de profesori, analiști, angajatori ca fiind formată din tineri inteligenți, nativi digital, care apreciază responsabilitatea social-corporativă, dar și care își pierd motivația destul de ușor. La angajare, tinerii din generația Z sunt interesați de beneficii personale și de nivelul calității muncii pe care trebuie să o presteze. Despre Generația Z se spune că are tendința de a fi cumpătată, dar în mass-media apare adesea caracterizată ca fiind anxioasă și deprimată. Ce îi face angajabili pe tinerii din Generația Z și cine trebuie să le ofere șansa de a lucra?



    Perioade diferite înseamnă și percepții diferite, interpretări diferite ale viziunii pe care o are fiecare generație în parte. Aceste caracteristici creionează și ideile despre angajabilitatea tinerilor. Ce înseamnă acest lucru în ceea ce privește Generația Z ? Care sunt calitățile care îi fac angajabili? Răspunde eurodeputatul Iuliu Winkler.



    În ultimii ani, peste 80 la sută dintre absolvenții Universității Politehnica din Timișoara își găsesc un loc de muncă imediat după terminarea studiilor. Cererea de specialiști este foarte mare! Pe lângă perfecționările în tehnologia informației, este în creștere, de exemplu, angajabilitatea și pentru absolvenții de la Facultatea de Construcții, spune rectorul Politehnicii timișorene, Florin Drăgan.



    Ce se întâmplă însă cu tinerii generației Z care nu urmează cursuri universitare? Eurodeputatul Iuliu Winkler răspunde.



    România prezintă o provocare specială în sensul în care o treime dintre copiii Generației Z nu are acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional. În situații economice dificile, cum a fost cea prin care a trecut Grecia, Uniunea Europeană a luat decizii în mod concertat pentru a corecta situația. Este necesară sau posibilă o intervenție la nivel european?



  • Zone strategie pentru comerțul exterior al UE și revitalizarea exporturilor

    Zone strategie pentru comerțul exterior al UE și revitalizarea exporturilor

    Pandemia a avut un cuvânt greu de spus în ceea ce privește comerțul
    internațional al Uniunii Europene. Anul trecut, exporturile și importurile au
    înregistrat o scădere de circa 10
    procente față de 2019. Europa are nevoie de o revenire cât mai rapidă, de
    aceea, conform noii politici comerciale, Uniunea se va concentra și mai mult pe
    relațiile cu cei mai importanți parteneri comerciali externi, afirmă Iuliu
    Winkler, vicepreședinte alComisiei pentru comerț internațional din Parlamentul
    European:


    Sunt definite în noua strategie pentru comerț și zone strategice, de
    importanță mare pentru Uniunea Europeană. Vrem să intensificăm colaborarea cu
    Africa, spre exemplu, vrem să intensificăm colaborarea cu regiunile apropiate
    ale UE, fie că este vorba despre Marea Mediterană, fie de parteneriatul estic
    unde, evident, Uniunea are nu doar interese comerciale, dar și interese
    strategice. Se vorbește în strategie și de cei doi giganți ai comerțului
    global, Statele Unite și China. Ne dorim foarte mult ca odată cu această nouă
    administrație Biden să reconstruim relația transatlantică, o relație bazată și
    pe valori, dar și pe interese comune și, în același timp, avem ca toți ceilalți
    jucători globali în domeniul comerțului, o foarte mare provocare legată de
    China și de modul în care să ne organizăm relația comercială și de investiții,
    dar și relația geopolitică cu marele gigant chinez care este o economie
    emergentă, dar și o putere emergentă pe spațiul geopolitic global.




    România înregistrează de mulți ani un important deficit comercial, din
    cauza exporturilor mult mai mici față de valoarea importurilor. Bucureștiul
    trebuie să găsească formula pentru revitalizarea comerțului internațional și, pe
    lângă o bună gestionare a fondurilor europene pentru redresarea economică, trebuie să
    sprijine financiar companiile care activează în sectorul exporturilor,
    consideră eurodeputatul Iuliu Winkler:


    Pe plan comercial, România suferă de un deficit comercial cronicizat.
    Acest deficit este și urmarea unor politic care au pus prea mare accent pe
    consum ca motor al creșterii economice și prea puțin accent pe investiții. De
    altfel, un motor sănătos al creșterii economice ar fi fost investițiile, mai
    ales cele în infrastructură. Avem, deci, o problemă, fie că este pe energie,
    fie că este pe bunuri de larg consum, din păcate și în sectorul agricol unde,
    teoretic, ar trebui să fim un producător viguros și un mare exportator de
    produse agricole, vedem că suntem mai degrabă importatori de produse di
    domeniul agroalimentar și exportator de neprelucrate. Este nevoie și de acțiuni
    directe – și aici ne aflăm într-un moment greu pentru că, nici în ceea ce
    privește Eximbank și instrumentele financiare și de garanție de promovare a
    exportatorilor, dar nici în ceea ce privește programul de sprijinire a
    exporturilor al Ministerului Economiei, nu ne aflăm într-o situație bună.
    Probabil că este o tranziție și suferim de bolile acestei tranziții, dar eu
    sper că și în aceste domeniu, adică sprijinirea directă a exportatorilor cu
    fonduri de la bugetul de stat, vom avea o reașezare în decursul anului 2021,
    pentru că, dacă vedem că în toată Uniunea Europeană, fiecare stat membru își
    sprijină proprii exportatori pentru a putea ieși pe piețe externe, atunci este
    foarte clar că și noi trebuie să ne armonizăm cu acest tip de sprijin
    guvernamental pentru exportatori.



  • Obiectivele noii politici ale politici comerciale a UE

    Obiectivele noii politici ale politici comerciale a UE

    Uniunea Europeană pregătește o nouă Politică comercială deschisă,
    sustenabilă și fermă, conform unui document prezentat de Comisia Europeană.
    Iuliu Winkler vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional a
    Parlamentului European a dezbătut noua strategie în cadrul Comisiei, împreună
    cu comisarul pentru Comerț, Valdis Dombrovskis, și prezintă obiectivele
    principale ale noii politici comerciale:


    Este clar că Uniunea Europeană, ca întreaga piață globală
    a comerțului și a economiei, se află în fața unor mari schimbări. Nevoie de
    schimbare provine din două surse importante. În primul rând, este vorba despre
    pandemia de coronavirus și toate efectele din economie pe care le-a produs, dar
    este vorba și de o provocare mai largă care este legată de nevoia de mai multă
    sustenabilitate, de faptul că vedem clar efectele schimbărilor climatice, vedem
    că avem nevoie de noi politici pentru a proteja mediul, pentru a proteja, de
    fapt, viitorul societății noastre, iar atunci comerțul trebuie să își facă
    datoria, să se schimbe și să aibă aceste priorități în vedere.


    Acesta a fost
    sensul noii politici comerciale a Uniunii Europene care a fost prezentată
    săptămâna trecută la Bruxelles, inclusiv în Comisia pentru comerț internațional
    unde am dezbătut aceste subiecte cu
    comisarul pentru Comerț, Valdis Dombrovskis, și am putut studia
    documentul, un documentul, unul mai cuprinzător, de strategie, dat publicității
    de către Comisia Europeană.


    Cred că cel mai important este să înțelegem
    obiectivele noii politici comerciale și primul obiectiv este cel al sprijinirii
    redresării economice și al tranziției economiei. Avem nevoie să ieșim din
    criză, dar nu oricum, ci având în fața ochilor cele două mari tranziții:
    revoluția verde (n.r Pactul ecologic european) și revoluția digitală.
    Digitalizarea ne-a făcut viața posibilă sau, în orice caz, mai ușoară în ultimul
    an, cel al pandemiei, iar sustenabilitatea este un obiectiv obligatoriu pentru
    că trebuie să manifestăm răspundere în
    fața generațiilor care vin. Apoi, următoarele obiective sunt mai strâns legată
    de tehnica comercială și realitățile actuale pentru că sistemul mondial de
    comerț și Organizația Mondială a Comerțului (OMC) au nevoie de modernizare. În
    ultimul an, OMC a suferit un blocaj, iar acum avem un nou director general în
    fruntea organizației iar Uniunea Europeană – care ea însăși este organizație
    multilaterală – are un pachet de propuneri pe care le va discuta cu ceilalți
    membri pentru a moderniza organizația.





    Al treilea obiectiv al noi politicii comerciale vizează dependența ridicată
    a Uniunii Europene de furnizorii externi și vulnerabilitatea în fața marilor
    forțe economice ale lumii. Din nou, eurodeputatul Iuliu Winkler:


    Al treilea obiectiv al politicii comerciale provine din experiența
    ultimului an. Am văzut că, în decursul pandemie, fluxurile comerciale au suferit întreruperi și
    pandemia ne-a arătat, de asemenea, că Uniunea europeană este în multe domenii -
    de exemplu, chiar în domeniul medical după cum am văzut, din păcate -
    dependentă de furnizori externi, este prea dependentă. Acest grad mare de dependență trebuie
    micșorat și capacitatea Uniunii Europene de a-și reprezenta și proteja propriile
    interese, chiar de a implementa sancțiuni atunci când este nevoie pentru cei
    care nu respectă regulile, este un obiectiv clar al Uniunii.


  • Protejarea specialităţilor delicioase din Europa şi China

    Protejarea specialităţilor delicioase din Europa şi China

    Parlamentul
    European a aprobat un acord între UE și China de a proteja numele a 200 de
    specialități agro-alimentare, din Europa și China, împotriva falsificării.



    De asemenea, eurodeputații
    au convenit să extindă acordul la încă 175 de produse europene și chinezești în
    termen de patru ani.


    Cum ajunge un
    produs să fie apreciat ca delicios, să beneficieze de protecția indicațiilor
    geografice și să fie inclus pe lista unor astfel de acorduri internaționale,
    aflăm de la europarlamentarul Iuliu Winkler în calitate de raportor și vicepreședinte
    al Comisiei pentru comerț internațional din cadrul Parlamentului European.




    Iuliu Winkler: Sistemul indicațiilor geografice este o specialitate
    a UE. El nu mai există niciunde în
    altă parte în lume. Ce înseamnă o indicație geografică? Este vorba despre un
    produs specific, de o calitate deosebită, recunoscută prin munca a generații
    întregi de producători. Ne gândim la produse cum ar fi șunca de Parma, cum ar
    fi Șampania, Coniacul, brânza Gorgonzola, sau dacă venim la noi, în România, unde
    sunt mai puține produse, deocamdată, care beneficiază de această indicație
    geografică, dar ne gândim la vinul de Cotnari sau vinul de Dealul Mare, la vin
    ars de Murfatlar sau la salamul de Sibiu. Am dat câteva exemple de produse care
    sunt foarte ușor recunoascute.


    Bineînțeles, UE la
    nivelul Direcției generale pentru agricultură are un sistem prin care se poate
    cere recunoașterea unei indicații geografice. Asta a și făcut România, în
    ultimul timp, în ultimii ani. Producătorii agricoli sau producătorii de
    băuturi parcurs acest sistem. Este o
    certificare, de fapt, care constă în demonstrarea calității și recunoașterii
    largi de care respectivul produs se bucură. Este vorba despre protejarea
    împotriva contrafacerilor.


    Deci, în momentul
    în care un produs apare pe lista indicațiilor geografice, va bebeficia și de
    protecție împotriva contrafacerilor. Este un mare avantaj și, în cazul în care
    producătorul beneficiază de indicația geografică recunoscută de către UE,
    atunci UE este cea care va face această protecție, ridicând povara de pe umerii
    producătorului și făcându-i produsul sau marca mai valoroase și mai productive
    din punct de vedere al valorii adăugate.




  • Implicaţiile diplomatice ale acordului UE-China privind investiţiile

    Implicaţiile diplomatice ale acordului UE-China privind investiţiile

    La sfârşitul anului trecut, Uniunea Europeană și China au ajuns, în fine,
    după 7 ani de negocieri, la o înțelegere pentru un vast acord legat de
    investiții.


    L-am întrebat pe eurodeputatul Iuliu Winkler, membru al grupului Partidului Popular
    European, vicepreşedinte al Comisiei pentru Comerţ Internaţional a
    Parlamentului European, cât de
    important este acest acord pentru locul Uniunii Europene pe scena comerțului
    mondial?

    Anul 2020 a fost anul
    în care China a încheiat acorduri comerciale atât cu Statele Unite, cât şi cu ţările
    din zona Pacificului, un mega-acord în care alături de China vedem Japonia,
    Australia, Noua Zeelandă, Vietnam şi alte state din regiune. În acest sens,
    Uniunea Europeană nu a făcut decât să rebalanseze această situaţie globală prin
    acordul politic încheiat în ultima zi a anului 2020, acordul de investiţii
    între UE şi China. I

    ntrăm astfel într-un echilibru global şi avem şansa unei
    relaţii bazate pe reguli cu China. Avem şansa rebalansării pieţelor, pentru că
    vizavi de piaţa de investiţii deschisă a Uniunii Europene aveam o piaţă de
    investiţii a Chinei opacă şi închisă, cu reguli stabilite arbitrar, în mod
    administrativ. De aceea eu cred că perioada care urmează acum, de analiză a
    acordului, şi apoi, sper eu, aprobarea acestui acord de către Parlamentul
    European, în prima parte a anului viitor, nu va face decât să creeze, pentru
    Uniunea Europeană, situaţia de a avea o relaţie bazată pe reguli, o relaţie
    armonizată cu Organizaţia Mondială a Comerţului, cu regulile globale.

    Deasemenea, este foarte important de arătat faptul că noi, Uniunea Europeană,
    suntem singurii, din toţi partenerii globali pe care i-am enumerat mai înainte,
    care avem şi un capitol, în acordul nostru de investiţii, dedicat dezvoltării
    sustenabile, a protejării mediului, a luptei împotriva schimbărilor climatice,
    dar şi care vorbeşte despre drepturile omului şi despre dreptul internaţional
    al muncii şi respectarea acestor reguli în China.



    Acordul dintre Uniunea Europeană şi China a fost criticat sever de
    Statele Unite. Am vrut să află de la eurodeputatul Iuliu Winkler în ce măsură
    poate afecta acest acord relațiile diplomatice și comerciale dintre Uniune şi
    Statele Unite şi ce putem astepta, în acest sens, de la noua administraţie de
    la Washington, administraţia Biden?

    Finalul preşedinţiei precedente americane a văzut şi cel mai scăzut
    nivel al relaţiilor din ultimele decenii, aş putea spune, dintre Statele Unite
    şi Uniunea Europeană, a văzut o deteriorare a încrederii reciproce, pentru că
    preşedintele anterior, Donald Trump, a luat de foarte multe ori măsuri
    arbitrare, inclusiv măsuri comerciale şi economice, împotriva Uniunii Europene.
    De aceea, odată cu intrarea în funcţie a administraţiei Biden, există o
    speranţă la nivelul Uniunii Europene pentru reluarea unor relaţii mai intense,
    mai apropiate, şi pentru reconstruirea încrederii transatlantice.

    Eu cred că
    acest lucru este foarte important nu numai pentru componenta de securitate din
    cadrul NATO, dar şi pentru componenta economică şi comercială. Noi, de fapt,
    trebuie să ne comportăm ca şi parteneri egali, deci nicidecum Uniunea Europeană
    nu trebuie să ceară vreo permisiune de la Washington pentru a încheia un acord
    de investiţii, chiar şi cu China.

    Politica noastră, politica europeană vizavi
    de China este compusă din cel puţin trei piloni. Unul dintre aceşti piloni ar
    putea să devină acordul de investiţii, daca el va fi aprobat în Parlamentul
    European. Ceilalţi doi piloni sunt, în primul rând, măsurile autonome ale
    Uniunii Europene, măsuri de apărare comercială, dar şi sancţiuni în domeniul
    drepturilor omului, în cazul nerespectării acestor drepturi, sancţiuni pe care
    Uniunea Europeană le poate adopta cu începere de anul trecut, din decembrie, când
    a adoptat legislaţie în acest sens, şi, sigur, al treilea pilon, care este
    cooperarea globală cu partenerii noştri, dintre care aş spune că, într-adevăr,
    cel mai important partener este cel transatlantic. Deci putem şi trebuie să colaborăm cu Statele
    Unite mai mult, în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, dar şi în ceea ce
    priveşte o politică armonizată faţă de China.


  • UE și China, mai aproape de un acord privind investițiile

    UE și China, mai aproape de un acord privind investițiile

    În ultimele zile ale anului trecut, Uniunea Europeană și China au ajuns la
    un acord de principiu privind investițiile, după o videoconferință
    la care au participat președintele chinez Xi Jinping și o serie de
    lideri europeni. A fost nevoie de șapte ani de negocieri, pentru a obține un
    acord politic prin care Beijingul se angajează să ofere un acces fără precedent
    la piața sa pentru companiile europene.

    Totodată, acordul va permite
    companiilor din UE să acceseze piață chineză în diverse sectoare, de la
    industria automobilelor electrice, la piața de servicii financiare sau domeniul
    cercetării, spune Iuliu Winkler, vicepreședintele Comisiei pentru comerț
    internațional a Parlamentului European.


    Ascultătorii trebuie să știe că între statele membre ale UE și China
    există astăzi acorduri bilaterale de investiții. Și România are un astfel de
    acord bilateral cu China, în total 26 de state UE au asemenea acorduri. Ele
    sunt acorduri învechite, de tipul secolului 20, au fost încheiate în urmă cu
    mulți ani. Aceste acorduri, la momentul concluzionării negocierilor noastre de
    investiții, inclusiv a celor legate de protejarea investițiilor, vor fi
    înlocuite de o relație UE-China, în acest sens, evident, întărind rolul Uniunii
    Europene.

    Este o dezbatere foarte importantă care abia acum începe iar convingerea
    mea ca raportor este căcompetiția
    cu China este o realitate, de aceea Uniunea Europeană va trebui să utilizeze în
    continuare și așa-numitele măsuri de protecție comercială, indiferent dacă este
    vorba de măsuri anti-dumping sau despre măsuri care sunt aplicate ca urmare a
    noii legislații cu privire verificarea transparenței investițiilor străine în
    Uniunea Europeană, deci avem măsuri unilaterale care stau la dispoziția
    noastră, dar în paralel cu acest lucru, cred că interesul Uniunii Europene este
    să rămână la masa negocierilor cu China încercând să acționeze atât în pentru interesele
    europene, cât și în interesul valorilor europene.


    Deși acordul ar însemna un real succes pentru ambele părți, Uniunea
    Europeană nu va semna documentul dacă statul chinez nu va lua măsuri de bună
    practică privind concurența și protejarea mediului înconjurător. De asemenea,
    China trebuie să își ia angajamente serioase în cadrul organizațiilor
    internaționale privind respectarea drepturilor omului și combaterea muncii
    forțate, subliniază Iuliu Winkler:


    Noi, și eu personal sunt mulțumit că, dacă acordul va fi aprobat de către
    Parlamentul European și va intra în vigoare undeva la începutul anului viitor,
    va crea niște mecanisme de dialog și de negociere între China și partenerii săi
    globali. Este vorba, în primul rând din punct de vedere comercial, de Organizația
    Mondială a Comerțului care trebuie reformată și în această reformă China
    trebuie să fie un partener sincer, este foarte important să existe un
    angajament din partea Chinei la nivelul organizației.

    Există, de asemenea
    Organizația Internaționale a Muncii (OIM) a cărei acțiune este bazată pe
    așa-numitele convenții fundamentale ale OIM, între aceste convenții
    fundamentale există două care se referă la munca forțată. Parlamentul European,
    respectiv Uniunea Europeană, dorește ratificarea acestor două convenții ale OIM
    de către China: Dorim să avem un proces transparent și să avem angajament din
    partea Chinei cu privire la ratificare, apoi la implementarea acestor convenții
    legate de eradicarea muncii forțate. Cu siguranță că sistemul global
    internațional este de mare importanță, de aceea noi credem, în Parlamentul
    European că, dacă ajutăm China să își ia angajamente concrete la nivel global,
    în aceste organizații internaționale, atunci și cauza drepturilor omului va
    avea de câștigat ca urmare a acestor negocieri.



  • Aplicație în sprijinul IMM-urilor

    Aplicație în sprijinul IMM-urilor

    Comisia
    Europeană a lansat recent portalul Access2Markets – un instrument online
    multilingv ce vine în ajutorul IMM-urilor europene care vor să opereze în
    comerțul internațional.
    Întreprinderile mici și mijlocii pot să beneficieze de pe urma tratatelor de
    liber schimb ale Uniunii Europene doar dacă înțeleg clar și respectă toate
    cerințele și regulamentele birocratice prevăzute de astfel de acorduri, explică
    eurodeputatul Iuliu Winkler, cu care am discutat despre necesitatea și
    beneficiile acestui portal:

    Este o
    inițiativă așteptată de multă vreme și promovată sau cerută chiar de
    asociațiile sectoriale, de diverse asociații printre care și una al cărei
    prim-vicepreședinte sunt chiar eu – Asociația pentru IMM-uri europene. Vedem că
    UE a încheiat un număr semnificativ de acorduri comerciale cu diferite țări.
    Aceste acorduri comerciale prevăd mecanisme destul de complexe, complicate, e
    nevoie de informație care trebuie să fie filtrată și sigur că IMM – urile sunt
    dezavatajate pentru că ele nu își permit să aibă specialiști care să înțeleagă,
    de exemplu, regulile de origine, aplicarea accesului pe diverse piețe ca urmare
    a prevederilor acordurilor de comerț liber.

    Deci, e nevoie de un asemenea instrument.
    Instrumentul acces pe piețe este un
    portal electronic care este ușor de utilizat pentru că vine și se adresează în
    toate limbile oficiale ale UE, deci o întreprindere mică din România poate găsi
    informații în limba română, ceea ce este extrem de important. În ceea ce
    privește eficiența sau utilitatea economică, eu aș vrea doar să reamintesc că un loc de muncă din șapte în UE este
    generat de firmele exportatoare. Și, în general, aceste locuri de muncă în
    domeniul exportului sunt mai bine plătite, au o valoare adăugată mai mare decât
    media locurilor de muncă.

    Deci, iată că dacă ajutăm și firmele mici nu doar pe
    cele mari să folosească prevederile acordurilor de comerț liber atunci vom
    ajuta aceste firme să își îmbunătățească competitivitatea, să crească producția
    dacă vor găsi piețe relevante pentru mărfurile sau serviciile lor și, în orice
    caz, să navigheze mult mai ușor în acest hățiș al reglementării, care este
    impus de aplicarea acordurilor de comerț liber.

    Deci, multilingvismul este
    foarte important și eu cred că, în măsura în care întreprinzătorii din România
    se vor familiariza cu acest nou portal și vor învăța foarte repede să
    folosească informația pusă la dispoziție acolo, în mod gratuit evident de către
    Comisia Europeană, atunci ei vor reuși să acceadă pe noi piețe pentru produsele
    și serviciile lor și vor reuși astfel și să creeze și noi locuri de muncă, dar și
    să creeze mai multă plusvaloare în economia românească.

    Acest
    instrument, disponibil în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, tratează
    în mod eficient bariera lingvistică, consideră Iuliu Winkler, reamintind că
    IMM-urile europene, în special cele din Europa Centrală și de Est, beneficiază
    în cea mai mica măsură de acordurile de comerț liber încheiate de Bruxelles.



  • Pact privind migraţia şi azilul

    Pact privind migraţia şi azilul

    Comisia Europeană a propus un nou pact privind
    migrația și azilul, care acoperă toate elementele necesare pentru o abordare
    europeană cuprinzătoare în domeniu.

    Propunem o
    soluție europeană, care să restabilească încrederea între statele membre și
    încrederea cetățenilor în capacitatea noastră de a gestiona migrația ca o
    Uniune
    – a declarat președinta Comisiei Europene.

    UE a dovedit deja în alte domenii că
    poate lua măsuri extraordinare pentru a reconcilia perspective divergente. Am
    creat o piață internă complexă, o monedă comună și un plan de redresare fără
    precedent pentru a ne reconstrui economiile. Acum este momentul să abordăm
    provocarea pe care o reprezintă gestionarea în comun a migrației, asigurând
    echilibrul între solidaritate și responsabilitate – spune Ursula von der Leyen.

    Am discutat cu
    eurodeputatul Iuliu Winkler despre propunerea Comisiei, despre
    situaţia actuală, la cinci ani de când Uniunea Europeană s-a confruntat cu sosirea
    pe teritorul său a unui număr copleşitor de persoane, despre ce aduce nou acest
    pact, dacă mai putem vorbi de o criză a migraţiei şi despre cât de necesar era
    un astfel de demers:

    Nu trebuie să vorbim la trecut despre această criză.
    Sigur, în 2015 am avut peste un milion de migranţi sosiţi, migranţi ilegali
    sosiţi pe teritoriul UE. Acest număr a scăzut în 2019, am avut puţin peste 120
    de mii de asemenea migranţi sau refugiaţi, deci avem o criză a migraţiei care
    continuă.

    Să ne amintim doar, chiar cu câteva săptămâni înainte de declanşarea
    pandemiei de coronavirus, preşedintele Turciei încerca să şantajeze UE, pentru
    că, considera Erdogan la vremea aceea, UE nu şi-a satisfăcut obligaţiile
    financiare faţă de Turcia, în contextul înţelegerii pe migraţie între cei doi
    parteneri. Deci, avem o criză care continuă, avem o necesitate foarte clară,
    pentru că deja de 5 ani, datorită tensiunilor dintre statele membre nu a putut
    să se nască o asemenea propunere privind reglementarea migraţiei şi a azilului.

    Acum, s-a născut propunerea Comisiei Europene, care poartă această denumire -
    Pactul pentru migraţie – de fapt conţine mai multe regulamente şi directive,
    deci este un pachet legislativ, vine cu câteva noutăţi cu siguranţă, în abordarea
    din partea UE a fenomenului migraţiei şi azilului – proceduri mai eficiente şi
    mai rapide în care trebuie inclus într-un singur pachet, ca să spunem aşa, şi
    nevoia de verificare premergătoare a intrării unei persoane, de stabilire a
    identităţii, de efectuare de controale medicale şi de securitate, fundalul de
    securitate din care provine perrsoana respectivă.

    Cel de-al doilea pilon al
    propunerii constă în partajarea responsabilităţii şi aplicarea acestei idei a
    solidarităţii. Această propunere vine să înlocuiască ideea de distribuire
    obligatorie prin cote naţionale a migranţilor – idee care este clar refuzată de
    un număr semnificativ de state membre. Există şi alte propuneri, conexe,
    trebuie să se nască o agenţie pentru azil …

    Există, bineînţeles, şi motive de
    nemulţumire şi acestea sunt legate în primul rând de această dilemă pe care
    trebuie să o rezolvăm şi anume – Comisia Europeană şi multe din statele membre
    care propun gestionarea migraţiei şi alte state membre care propun stoparea
    migraţiei, respective, ce înseamnă distincţia dintre migraţie şi azil – o altă
    dilemă. Azilul este reglementat de dreptul internaţional, acum în UE de
    Regulamentul Dublin, care trebuie înlocuit de noua propunere.

    Deci, iată, avem
    o dilemă între ce înseamnă refugiat, ce înseamnă migrant, ce înseamnă obligaţia
    de a primi migranţi sau refugiaţi, ce înseamnă returnarea sau repatrierea
    acelor persoane care nu îndeplinesc condiţiile pe care UE le stabileşte,
    respectiv statele membre le stabilesc, pentru accesul lor pe un anumit teritoriu
    naţional.