Radio România Internațional

Tag: Jean Claude Juncker

  • Cei 27 aprobă “cu tristeţe” acordul privind Brexitul

    Cei 27 aprobă “cu tristeţe” acordul privind Brexitul

    Proiectul de acord privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost aprobat de liderii celor 27 de state care rămân în Uniune, ceea ce nu garantează, însă, că Brexitul va fi reglementat de acest document. Cătălin Gomboș:

    Proiectul de acord privind Brexitul a fost aprobat de liderii celor 27 în aceeași zi în care a fost adoptată și o declarație privind relațiile post-Brexit dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană. Această declarație ar urma să stea la baza unui viitor tratat între cele două părți. Până la acesta, însă, nu este sigur nici măcar că acordul privind Brexitul va reglementa ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, dat fiind că el va trebui ratificat de parlamentele celor 27, dar și de legislativul de la Londra, unde a fost exprimată, deja, opoziție față de document de către reprezentanți ai întregului spectru politic. Cei mai radicali adepți ai ieșirii din Uniunea Europeană, chiar dintre conservatorii Theresei May, consideră că guvernul britanic a cedat prea mult și nu obține, practic, suveranitatea promisă de Brexit. Există, de asemenea, și temeri privind viitorul Irlandei de Nord întrucât acordul prevede un așa-numit back-stop, prin care provincial va respecta în continuare regulile europene. Laburiștii, pe de altă parte, văd documentul ca insuficient întrucât își doresc reglementări clare privind o viitoare uniune vamală și o piață comună între părți. Până acum europenii au exprimat mai puțină opoziție față de document, excepție făcând obiecții, depășite între timp, ale Spaniei. Deși acordul nu este văzut ca o înfrângere la Bruxelles, sentimentul predominant după aprobarea lui a fost tristețea, potrivit președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker:

    Este o zi în care suntem mulțumiți de rezultatele obținute, dar este o zi foarte tristă. A vedea o țară ca Marea Britanie – dar aș face aceeași observație în privința oricăreia din celelalte – că părăsește Uniunea Europeană nu reprezintă un motiv pentru a deschide șampania, este o zi tristă. Toți cei care au luat cuvântul astăzi în Consiliul European au vorbit despre această tristețe care a fost simțită de cei mai mulți, dacă nu chiar de toți. Este mai mult de un an de când Comisia Europeană are mandatul de a purta negocieri cu Regatul Unit și am stabilit, de comun acord, să îl însărcinăm pe prietenul nostru Michel Barnier să se ocupe îñ detaliu de aceste negocieri. Le-am urmărit cu o atenție tot mai mare, am făcut schimb de idei deseori cu Michel Barnier despre evoluția evenimentelor. Uneori nu am fost de acord, însă asta s-a întâmplat foarte rar; de cele mai multe ori ne-am pus de acord, de fapt întotdeauna ne-am pus de acord pentru că acest lucru a însemnat să menținem unitatea celor 27.

    Aprobarea acordului de către liderii europeni reprezintă un moment important – dar în niciun caz final – al unui proces care a început pe 23 iunie 2016, ziua în care a fost organizat referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.


  • Acord politic privind un cadru UE pentru examinarea investițiilor străine directe

    Acord politic privind un cadru UE pentru examinarea investițiilor străine directe

    Uniunea Europeană ia măsuri de protecție în fața investițiilor străine ostile, care ar putea să îi pună în pericol securitatea sau sectoarele strategice ale economiei. Un acord politic în acest sens a fost convenit recent de Parlamentul, Consiliul şi Comisia Europeană.

    Înțelegerea la care au ajuns cele 3 instituții prevede crearea unui cadru european pentru examinarea investițiilor străine directe. Franţa, Germania sau Italia s-au numărat de-a lungul timpului printre statele membre ale Uniunii care s-au arătat îngrijorate de preluarea unor companii din domenii sensibile, precum cel al înaltei tehnologii, de către investitori străini, în special din China. Ca măsură de precauție au cerut Bruxelles-ului o legislaţie comunitară care să permită filtrarea anumitor operaţiuni.

    Europa trebuie să îşi apere întotdeauna interesele strategice. Avem nevoie de control cu privire la achiziţiile efectuate de societăţi străine, care vizează asemenea active, spune preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    Iar noul cadru european creează un mecanism de cooperare în cadrul căruia statele membre şi Comisia vor putea face schimb de informaţii şi îşi vor putea exprima anumite îngrijorări cu privire la natura și scopul anumitor investiții străine.

    Totodată, Comisia Europeană ar urma să aibă dreptul de a emite avize în cazurile care investițiile străine privesc mai multe state membre sau ar putea afecta un proiect sau un program de interes pentru întreaga Uniune. Este cazul programului Orizont 2020, din domeniul cercetării și al inovării, sau al programului Galileo, varianta europeană a sistemului american GPS. Statele membre vor avea însă ultimul cuvânt de spus și vor decide și de acum încolo dacă o anumită operațiune ar trebui autorizată sau nu pe teritoriul lor.

    Potrivit comisarul pentru comerţ, Cecilia Malmström, înțelegerea ‘este o etapă importantă a procesului început cu un an în urmă pentru protejarea tehnologiilor şi infrastructurilor sensibile din Uniune. Și tot atunci, la începerea procesului, ea a dat asigurări că Europa rămâne deschisă pentru investiţiile străine directe: În actualul context internațional, lumea are nevoie de lideri în materie de comerț. Uniunea Europeană se află în fruntea celor care își doresc schimburi comerciale libere și corecte, păstrarea sistemului multilateral şi a regulilor corecte. Ne propunem să păstrăm Uniunea Europeană deschisă pentru investiții străine într-un cadru nediscriminatoriu, transparent și predictibil. Cadrul european pentru examinarea investițiilor străine directe ne permite însă să răspundem colectiv și să ne apărăm interesele strategice atunci există un risc la adresa lor.

    Compromisul găsit acum a fost salutat de raportorul pe această temă al Parlamentului European, francezul Franck Proust. El spune că în atenție vor fi numeroase domenii de activitate: de la industria aerospațială sau sectorul bateriilor electrice până la securitatea alimentară ori mass-media. Înțelegerea trebuie acum validată de statele membre ale Uniunii. Va fi supusă apoi votului în Parlamentul European, în sesiune plenară, la începutul anului viitor.


  • Acord privind Brexitul

    Acord privind Brexitul

    Reuniţi la Bruxelles
    într-un summit extraordinar, liderii europeni au
    acceptat termenii retragerii Marii Britanii din blocul comunitar şi declaraţia
    politică privind viitoarele relaţii dintre UE şi Londra. Un pas extrem de
    important a fost făcut astfel la mai bine de doi ani de la referendumul prin
    care britanicii au decis să se separe de entitatea din care fac parte de
    aproape o jumătate de secol şi la capătul a peste 17 luni de negocieri. Nu există
    învingători şi învinşi, iar acordul rezultat este cel mai bun posibil, spun
    liderii europeni, un acord corect şi echitabil pentru toată lumea. ”Cred că
    s-a realizat o operă de artă diplomatică”,     a declarat cancelarul german Angela
    Merkel referindu-se la documentul care pune bazele unui divorţ ordonat,
    stipulând, în acelaşi timp, că cele 27 de state membre care rămân în Uniune şi
    Marea Britanie vor avea ”o relaţie foarte strânsă”.


    Este un moment grav
    pentru Uniune, a apreciat preşedintele francez Emmanuel Macron, potrivit
    căruia, Brexit-ul arată că Uniunea Europeană este fragilă şi are nevoie de o refondare.
    Chiar dacă s-a intrat pe ultima sută de metri, până la ieşirea efectivă mai
    sunt paşi dificili de făcut. Mai ales la Londra, unde premierul Theresa May se
    confruntă cu o opoziţie puternică inclusiv în propriul partid. În plus,
    laburiştii, dar şi micul partid unionist din Irlanda de Nord, aliat la
    guvernare, au anunţat că vor vota împotrivă în Parlamentul britanic, ceea ce
    complică lucrurile. În condiţiile în care trebuie să facă faţă multor critici
    în parlament, premierul a prezentat acordul pentru Brexit direct publicului
    larg, subliniind că scopul acestuia este să îi mulţumească atât pe susţinătorii
    cât şi pe oponenţii retragerii Marii Britanii din UE. Ea spune că ziua ieşirii
    din Uniune, din martie viitor, va fi un moment de reînnoire şi reconciliere
    pentru ţară.


    La Bruxelles, în pofida îndoielilor parlamentarilor britanici,
    preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker şi-a exprimat încrederea că
    legislativul de la Westminster va aproba acordul. Documentul este foarte
    important deoarece conţine, printre altele, condiţiile în care vor fi trataţi
    românii din Regatul Unit a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a
    reprezentat România la summit: Dacă
    acest acord intră în vigoare, el protejează românii şi pe ceilalţi europeni
    care se află în Marea Britanie. Le sunt garantate toate drepturile pe care
    le-au obţinut; nu numai atât, pot munci, pot studia, pot primi pensii. Noi am
    fost foarte preocupaţi de aceste chestiuni şi am insistat cu succes până în
    această fază să fie lămurite foarte bine aceste lucruri. Mai mult, noi am
    insistat şi am obţinut să fie clarificat în declaraţia politică referitoare la
    relaţia viitoare, să nu existe discriminări între membrii UE.     De exemplu,
    să nu se introducă vize pentru românii care vor ulterior să călătorească în
    Marea Britanie, a precizat şeful statului.

  • Nachrichten 19.11.12018

    Nachrichten 19.11.12018

    Bukarest: Die mitregierenden
    Sozialdemokraten haben am Montag im Rahmen einer Sitzung des
    Exekutiv-Kommittees auf Landesebene die Neubesetzung einiger Ministerposten
    beschlossen. Laut dem Exekutivkomitee werde der ehemalige Minister für Geschäftsumfeld
    Ilan Laufer als Vizepremier und Entwicklungsminister wieder aufgenommen. An der
    Spitze des Verteidigungsministeriums soll eneut Gabriel Leş sein, nachdem Mihai Fifor zurückgetreten ist. Der
    Vorsitzende des Ausschusses der Abgeordnetenkammer für Haushalt, Finanzen und
    Banken Marius Budăi könnte zum Arbeitsminister ernannt werden. Er wird Lia
    Olguţa Vasilescu ersetzen, die das Verkehrsministerium leiten soll. Ersetzt werden
    auch der Wirtschafts-, der Kultur-, der Kommunikationsminister sowie der
    Minister für Sport und Jugend. Indes trat die Oberbürgermeisterin von Bukarest
    Gabriela Firea als Interims-Vorsitzende der Bukarester PSD-Filiale zurück. Das
    sei eine Protestaktion, so Firea, weil in der Filiale seit zwei Jahren keine
    Wahlen stattgefunden hätten. Auch habe die Partei sie nicht unterstüzt, das
    Programm der Sozialdemokraten für die Hauptstadt umzusetzen. Firea hatte in den
    vergagenen Wochen den PSD-Vorsitzenden Liviu Dragnea auf’s Schärfste
    kritisiert.

    Brüssel: Die Europäische Kommission hat am Montag ihr Vertrauen in der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft ausgedrückt und hob erneut den Appell des Vorsitzenden Jean-Claude Juncker an Rumänien hervor, ein politisches nationales Konsensus in Rumänien sowohl vor der Übernahme der Ratspräsidentschaft als auch während der Präsidentschaft zu sichern, so der Sprecher Margaritis Schinas auf der gewöhnlichen Pressekonferenz. Rumänien wird am 1. Januar 2019 von Österreich die EU-Ratspräsidentschaft übernehmen.



    Bukarest: Der Oberste Richterrat hat eine negative Stellungnahme zur beantragten Abberufung des rumänischen Generalstaatsanwalts Augustin Lazăr angenommen. Der sozialdemokratische Justizminister Tudorel Toader hatte den Antrag gestellt. Die Stellungnahme der für Staatsanwälte zuständigen Kammer des Richterrates hat eine beratende Rolle. Zuvor hatte der Generalstaatsanwalt eine Beschwerde an das Ministerium gerichtet, in der er den Bericht über seine Führungstätigkeit beanstandet. Ferner hatte Augustin Lazăr beim Berufungsgericht in Alba Iulia einen Antrag auf die Einstellung des Verfahrens zu seiner Abberufung gestellt, über den am morgigen Dienstag entschieden wird. Rumäniens Präsident Klaus Iohannis wollte derweil noch keine Entscheidung über die Abberufung des Generalstaatsanwalts treffen, solange dessen Anträge und Klagen noch nicht bearbeitet seien. Justizminister Toader hatte Ende Oktober die Entlassung Lazărs beantragt und sich dabei auf die Nichterfüllung gesetzlicher Pflichten des Generalstaatsanwalts berufen. Dieser wies die Anschuldigungen von sich. Unterdessen hat die Europäische Kommission einen kritischen Bericht im Rahmen des Kooperations- und Überprüfungsmechanismus für das rumänische Justizwesen veröffentlicht. Zu den Empfehlungen zählt auch die sofortige Einstellung der Verfahren zur Ernennung und Abberufung der leitenden Staatsanwälte.



    Bukarest: Die EU-Justizkommissarin Věra Jourova ​unternimmt am Montag und Dienstag einen offiziellen Bukarestbesuch. Am Dienstag wird die EU-Kommissarin mit dem rumänischen Staatschef Klaus Iohannis, dem Justizminister Tudorel Toader, sowie mit anderen Würdenträgern zusammenkommen. Zweck des Besuches ist die Prioritäten im Bereich Justiz im Hintergrund der zukünftigen EU-Ratspräsidentschaft und die Entwicklungen im rumänischen Justizsystem zu analysieren. In Bukarest beginnt am Mittwoch die Konferenz der Präsidenten im Europäischen Parlament mit der rumänischen Regierung. Es beteiligen sich daran die rumänische Premierministerin Viorica Dăncilă, Mitglieder der rumänischen Regierung, der Präsident des Europäischen Parlaments Antonio Tajani, der Generalsekretär des EU-Parlaments Klaus Welle, sowie die Leiter der neun politischen europäischen Gruppen. Viorica Dăncilă erklärte, angegangen werden Probleme des zukünftigen EU-Haushalts, des Brexits und die Entwicklung der Sicherheitspolitik.



    Bukarest: Mit dieser vierten Ausgabe des Festivals RadiRo markiert Radio Rumänien den 90. Jahrestag des öffentlich-rechtlichen Rundfunks am 1. November und den 100. Jahrestag der Großen Vereinigung am 1. Dezember. Alle Konzerte des Festivals werden von Radio Rumänien live übertragen, und von allen Radio-Mitgliedern der Europäischen Rundfunkunion ausgestrahlt. Bis Sonntag, den 25. November finden beim RadiRO acht klassische Konzerte und zum ersten Mal in der Geschichte der Fetsspiele vier Jazz-Konzerte statt.

  • Alianța Africa-Europa: stimularea investițiilor în energie durabilă în Africa

    Alianța Africa-Europa: stimularea investițiilor în energie durabilă în Africa

    O nouă inițiativă care instituie o platformă la nivel înalt reunește actori-cheie în domeniul energiei durabile din sectorul public și privat, atât din Europa, cât și din Africa. În cadrul Forumului pentru investiții în Africa, organizat de Banca Africană de Dezvoltare la Johannesburg, Uniunea Europeană și Uniunea Africană au lansat, zilele trecute, o platformă privind investițiile în energia durabilă în Africa.

    Cu doar două luni în urmă, în discursul său privind starea Uniunii Europene, președintele Comisiei Jean-Claude Juncker anunța noua Alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile. Obiectivele vizau stimularea considerabilă a investițiilor, consolidarea comerțului în Africa, crearea de locuri de muncă și investiţii în educație și în competențe. Platforma la nivel înalt, care a fost lansată zilele trecute, la Johannesburg, reprezintă o acțiune concretă în cadrul acestei alianțe, menită să stimuleze investițiile strategice și să consolideze rolul sectorului privat.

    Comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska, a subliniat, în capitala Africii de Sud, că dacă dorim într-adevăr să stimulăm investițiile în energia durabilă în Africa, avem nevoie de participarea tuturor, inclusiv a sectorului privat.

    Împreună cu Uniunea Africană, lansăm astăzi această platformă pentru a consolida parteneriatul nostru, în tranziţie către un sistem energetic sustenabil şi nepoluant. Platforma reflectă, totodată, preocupările noastre comune, ea ne va ajuta să răspundem provocărilor urgente pe care tocmai le-am menţionat: de a asigura tuturor acces modern la energie şi de a face progrese către industrializarea Africii. În acelaşi timp, acest parteneriat ne va permite să punem în discuţie schimbările climatice şi impactul acestora. Iar cel mai important lucru pentru noi, astăzi, este deblocarea mai multor investiţii private în domeniul energiei durabile. Acest lucru este esenţial pentru crearea de locuri de muncă decente şi ne va ajuta să concurăm la nivel global, să ne consolidăm poziţia pe piaţă şi să creştem sustenabilitatea energetică.

    Reunind actori în domeniul energiei din sectoarele privat și public de pe ambele continente, platforma la nivel înalt va stimula parteneriatele dintre întreprinderile europene și cele africane și va sprijini Alianța Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile. Aceasta va permite valorificarea la maximum a oportunităților legate de investițiile în energie durabilă în Africa, precum și o abordare mai adecvată a provocărilor și a principalelor obstacole care împiedică în prezent investițiile.


  • Colaborarea UE cu Burkina Faso

    Colaborarea UE cu Burkina Faso

    Președintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și președintele statului Burkina Faso,
    Roch Marc Christian Kaboré, au abordat parteneriatul părţilor, cu ocazia unei
    reuniuni care a avut loc la Bruxelles. Cei doi au discutat, în principal, despre
    cooperarea bilaterală în domeniile economic și cultural şi despre provocările
    cu care se confruntă statul african, în special în ceea ce priveşte
    securitatea. Președintele Juncker a apreciat că parteneriatul dintre Uniunea
    Europeană și Burkina Faso este foarte puternic, fapt demonstrat şi cu ocazia vizitei făcute de înaltul
    oficial din Burkina Faso.

    Președintele Kaboré a discutat, apoi, cu Înaltul
    Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate,
    Federica Mogherini, și cu responsabilul pentru Cooperare Internațională și
    Dezvoltare din Executivul comunitar, Neven Mimica. Şefa diplomaţiei Uniunii,
    despre maniera în care blocul comunitar trebuie să coopereaze, în genere, cu
    Africa: Acest lucru este, într-un fel, revoluţionar, în prezent. Să ai o discuţie despre
    parteneriatul Uniunii cu Africa dincolo de migraţie. Nu putem să ne imaginăm un dialog cu un continent pe o singură temă. Într-adevăr,
    relevantă, însă doar una. Cred că trebuie să avem curajul, să avem viziunea, să
    spunem că avem nevoie să lucrăm împreună cu partenerii noştri africani dincolo
    de tema migraţiei. Acesta este exact mesajul politic pe care trebuie să-l
    transmitem    .

    Pe de altă parte, preşedintele Kaboré şi comisarul Mimica au
    semnat două noi acorduri, menite să promoveze cultura, în special în rândul
    tinerilor, și, respectiv, egalitatea de gen. Comisarul Mimica a apreciat că promovarea
    culturii are un rol stimulativ printre tineri, în timp ce egalitatea de gen
    este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea economică durabilă și favorabilă
    incluziunii. Aceste două noi angajamente financiare, de circa 15 milioane
    de euro, fac parte din cooperarea generală a Uniunii cu Burkina Faso, în
    valoare totală de 980 de milioane de euro. Această cooperare generală acoperă perioada
    2014 – 2020.


  • Vizita lui Juncker în Tunisia – discursul ţinut la Muzeul Bardo, din Tunis

    Vizita lui Juncker în Tunisia – discursul ţinut la Muzeul Bardo, din Tunis

    Atentatele teroriste din ultimii ani – comise în ţări europene sau oriunde în altă parte, în lume – au lăsat urme dureroase în memoria noastră. În discursul ţinut la Muzeul Bardo din Tunis, locul unuia dintre cele mai sângeroase atentate, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le-a adus un omagiu victimelor şi a subliniat legăturile strânse dintre Europa şi Africa.


    Tunisia, nu demult un paradis al vacanţelor pentru turiştii europeni, a fost de două ori, în 2015, scena terorii extreme. În martie, doi indivizi înarmaţi au intrat în celebrul Muzeu Bardo şi au deschis focul asupra turiştilor care îl vizitau. 22 de oameni au fost ucişi, 20 dintre ei străini. În iunie tot 2015, 38 persoane erau omorât pe plajele a două hoteluri de lux din staţiunea tunisiană Sousse de un bărbat care a deschis focul cu o armă automată. Ulterior, Tunisia a fost ocolită de străini, cu efecte catastrofale asupra economiei sale, în care turismul are o pondere importantă.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a rostit un discursul emoţionant, la Muzeul Bardo din Tunis: Am vrut să vin în acest loc pentru că păstrez în memorie atentatele din 2015. Am dorit să aduc un omagiu victimelor acelei teribile tragedii. Să ne gândim la acei oameni, care, în timp ce vizitau acest splendid muzeu, şi-au pierdut viaţa. Pentru că aceia ce urăsc viaţa le-au întrerupt destinul, le-au distrus visurile. Ceea ce s-a întâmplat în Tunisia în martie şi în iunie 2015, pe mine m-a marcat pe viaţă. Pentru că între Uniunea Europeană şi Tunisia există o istorie şi o prietenie îndelungată la fel cum există o veche prietenie între Europa şi Africa, în special Africa de Nord. Eu cred că Africa merită mai mult decât gesturi de caritate din partea noastră, a europenilor.

    Uniunea Europeană a fost prezentă în Tunisia imediat după revoluţia cunoscută sub numele de primăvara arabă, care a reuşit să îndepărteze de la putere un dictator corupt, deschizând calea unei vieţi noi, democratice pentru tunisieni – a aminit şeful Comisiei. 10 miliarde de euro a acordat Uniunea Europeană Tunisiei chiar în 2011, când au avut loc şi primele alegeri libere după primăvara arabă. Iar de atunci, în fiecare an, ţările europene varsă un ajutor de 300 de milioane de euro pentru Tunisia.


    Cu ocazie vizitei sale la Tunis, preşedintele Comisiei a semnat 4 acorduri în valoare totală de 270 de milioane de euro, pentru a încuraja ambiţioasele programe de reforme aflate în derulare în mai multe domenii, în Tunisia.

    Jean-Claude Juncker a amintit că Uniunea Europeană a lansat ideea unui nou tip de alianţă cu întreg continentul african, care să se concretizeze la un moment dat într-o veritabilă zonă de liber schimb între cele două părţi. Pornind de la estimarea că, în 50 de ani, populaţia Africii va ajunge la 2,5 miliarde, adică un locuitor al planetei din 4 va fi african, este uşor de dedus că piaţa forţei de muncă se va dezvolta şi ea foarte mult. Astfel, Uniunea Europeană a lansat un program în valoare de 44 miliarde de euro, prin care sprijină întreprinderile europene să investească în Africa, să creeze acolo locuri de muncă, astfel încât tinerii să nu mai fie obligaţi să-şi părăsească ţările, să-şi rişte viaţa încercând să ajungă în Europa pentru un trai mai bun.


  • Viitorul României în UE

    Viitorul României în UE

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a
    participat, în plenul Legislativului comunitar, la o dezbatere privind viitorul
    Uniunii, din perspectiva României. Cu această ocazie, preşedintele Comisiei a
    declarat că România, încă de la aderarea sa la blocul comunitar, în 2007, a
    fost capabilă să se poziționeze în fruntea integrării europene.     El a lăudat, de
    asemenea, România pentru faptul că a susţinut, încă de la început, ideea
    înfiinţării Parchetului European, ceea ce alte state, inclusiv cele fondatoare
    ale Uniunii, nu au curajul să facă.

    Jean-Claude Juncker, despre importanţa pe
    care România o are în arhitectura blocului comunitar: Mă gândesc la poporul român care, de la
    început, a reușit să se integreze în sfera solidarității europene, ca și cum
    România ar fi fost un stat membru fondator. România, astăzi și de mult timp,
    chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană, a fost și a devenit un furnizor
    de stabilitate, nu un consumator de stabilitate, într-o regiune tulbure,
    dificilă, dramatica prin istoria sa, dovedită până la sânge. Fără România,
    Uniunea Europeană nu ar fi completă    .

    Pe de altă parte, preşedintele
    Juncker a spus că sprijină aderarea României la Spaţiul Schengen    , amânată în
    repetate rânduri în ultimii ani. Totuşi, şeful Comisiei a insistat asupra
    faptului că este necesar un consens intern privind lupta împotriva corupţiei,
    fiindcă, în caz contrar, va fi greu să se ajungă la un acord privind aderarea României
    la Spaţiul Schengen. În intervenţia sa, înaltul oficial european şi-a exprimat
    convingerea că mandatul României la Preşedintia Consiliului Uniunii Europene,
    din primul semestru al anului viitor, va fi un succes.

    La rândul său,
    preşedintele României, Klaus Iohannis, prezent la dezbatere, a pledat pentru
    consolidarea proiectului european şi a amintit că Uniunea a fost marcată de
    provocări multiple, care i-au testat unitatea și coeziunea, de la criza economică
    și cea a refugiaților până la ascensiunea formațiunilor populiste    . Potrivit lui
    Iohannis, există un element care unește statele comunitare – identitatea
    europeană bazată pe principii, valori și interese comune. Cetățenii europeni
    trebuie să vadă că lucrăm pentru a proteja și consolida simbolurile Uniunii -
    moneda euro, libertatea de circulație și spațiul Schengen – , a mai spus şeful
    statului, care a precizat că, pentru România, intrarea în spaţiul de liberă
    circulaţie şi aderarea la zona euro sunt obiective fundamentale.


  • Preşedintele României despre viitorul Europei

    Preşedintele României despre viitorul Europei

    Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat, în premieră,
    într-un discurs în Parlamentul European, viziunea României privind viitorul
    forului comunitar. Şeful statului a pledat pentru unitate, coeziune şi
    solidaritate în eforturile de consolidare a proiectului european, a respins
    ideea unei Uniuni cu mai multe viteze sau a cercurilor concentrice şi a
    subliniat că ţara este profund ataşată proiectului european. Şeful statului a precizat că aderarea la zona euro, cât mai curând
    posibil, atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite, constituie un obiectiv
    naţional, la fel ca admiterea în spaţiul de liberă circulaţie Schengen.


    Pe de
    altă parte, Klaus Iohannis este de părere că România, care s-a schimbat profund
    de la căderea dictaturii comuniste, crede în continuare în democraţia de tip
    european. Ţara are o economie în creştere şi reprezintă un pol de stabilitate
    în regiune. Mai mult, a subliniat preşedintele, este o ţară apreciată şi
    responsabilă pentru securitatea pe care o livrează la nivel regional şi în
    cadrul NATO. În opinia preşedintelui, Uniunea Europeană trebuie să lucreze
    într-o direcţie în care niciun stat membru şi niciun cetăţean european nu sunt
    lăsaţi în urmă    . Klaus Iohannis a mai afirmat că nu se va abate de la
    standardele sale în privinţa statului de drept şi că va lucra împreună cu
    Guvernul pentru a asigura succesul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii
    Europene în primul semestru din 2019.


    Klaus Iohannis: Din
    punctul meu de vedere, nu sunt deloc pregătit pentru niciun obiectiv din lume
    să îmi cobor standardele în ceea ce priveşte statul de drept sau justiţia din
    România. Statul de drept trebuie să rămână stat de drept. Justiţia trebuie să
    fie independentă şi democraţia neatinsă. Pe de altă parte, este evident că
    toată lumea înţelege nevoia ca preşedinţia română a Consiliului Uniunii
    Europene să fie una de succes, iar eu sunt pregătit să lucrez împreună cu
    Guvernul pentru atingerea acestui deziderat.


    Klaus Iohannis a dat
    asigurări că va rămâne angajat în lupta împotriva corupţiei. Klaus Iohannis: Pot să vă asigur că eu sunt hotărât să rămân implicat pentru a garanta
    românilor păstrarea valorilor democratice, păstrarea regulilor şi principiilor
    unui stat de drept şi continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte a
    luptei împotriva corupţiei.


    La rândul său, preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că la nivelul clasei politice
    româneşti este nevoie de consens în privinţa statului de drept şi a luptei
    anticorupţie    , pentru ca aderarea la Spaţiul Schengen să nu fie afectată.
    Oficialul european a reiterat sprijinul său pentru aderarea Bucureştiului la
    spaţiul de liberă circulaţie până la finalul mandatului acestei comisii.


    Discursul Președintelui României, Klaus Iohannis, susținut în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei


  • Le président roumain s’est exprimé sur l’avenir de l’Europe

    Le président roumain s’est exprimé sur l’avenir de l’Europe

    Le président roumain, Klaus Iohannis, a présenté, en première, dans un discours devant le Parlement européen, la vision de la Roumanie sur lavenir de lEurope communautaire. Il a plaidé en faveur de lunion, de la cohésion et de la solidarité des efforts visant à consolider le projet européen, a rejeté lidée dune Union à plusieurs vitesse ou des cerces concentriques et a souligné que le pays était profondément attaché au projet européen. Klaus Iohannis a également affirmé que ladhésion de la Roumanie à la zone euro, le plus vite possible et quand les conditions auraient été réunies, constituait un objectif national, tout comme lentrée dans lespace Schengen.



    Il a, par ailleurs, déclaré quà son avis la Roumanie avait profondément changé depuis la chute du régime communiste et quil continuait de croire dans la démocratie de type européen. Léconomie roumaine va croissant et représente un pôle de stabilité dans la région, a encore affirmé le chef de lEtat roumain. Ce qui plus est, a-t-il souligné, la Roumanie est appréciée et responsable de la sécurité quelle fournit au niveau régional et au sein de lOTAN. Selon Klaus Iohannis, lEurope se doit dœuvrer à ce que pas un Etat membre et pas un des ressortissants européens ne soient laissés derrière.



    Le président roumain a également affirmé quil ne sécarterait pas des standards en matière dEtat de droit et quil travaillerait ensemble avec le gouvernement de Bucarest pour la réussite de la future présidence roumaine du Conseil de lUE, au premier semestre de 2019. Klaus Iohannis: « En ce qui me concerne, je ne suis pas du tout prêt et pour aucun objectif au monde à abaisser mes standards en ce qui concerne lEtat de droit ou la justice en Roumanie. LEtat de droit doit rester un Etat de droit, la Justice doit être indépendante et la démocratie intouchée. Par ailleurs, il est évident que tout le monde comprend la nécessité que la présidence roumaine du Conseil de lUE ait du succès et moi, je suis prêt à travailler ensemble avec le gouvernement pour combler ce desideratum ».



    Klaus Iohannis a assuré de sa détermination à rester engagé dans la lutte contre la corruption: « Je peux vous assurer que je suis résolu à rester impliqué de sorte à garantir aux Roumains la préservation des valeurs démocratiques, des règles et des principes de lEtat de droit et la poursuite de la lutte difficile, mais juste, contre la corruption ».



    A son tour, le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, a souligné la nécessité dun consensus au niveau de la classe politique roumaine pour ce qui est de lEtat de droit et de la lutte contre la corruption, de sorte que ladhésion du pays à lespace Schengen ne soit pas affectée. Lofficiel européen a également réaffirmé son appui à ladhésion de Bucarest à lespace de libre circulation, avant la fin du mandat de cette Commission. (Trad. Mariana Tudose)

  • October 23, 2018

    October 23, 2018

    ADDRESS Romanian president Klaus
    Iohannis has presented before the European Parliament on Tuesday, Romania’s
    vision about the future of the European Union. Iohannis has pleaded for the
    consolidation of the European project recalling that the EU has been facing multiple
    challenges, which put to the test its unity and cohesion such as the refugee
    and the economic crises as well as the coming to power of the populist political
    forces. There is an element that unites us, Iohannis said; the European
    identity, which is based on common principles, values and interests. According
    to the Romanian president, the European citizens must see that we are working
    on protecting and consolidating the EU symbols, such as the Euro, the free
    movement and the Schengen area. Iohannis went on to say that accession to the
    border-free Schengen zone is one of Romania’s fundamental goals. In turn, the
    European Commission president Jean Claude Juncker said that without Romania,
    the European Union is not complete























    CELEBRATION On October 25th, Romania celebrates its Armed Forces
    Day. On this occasion, command centers and military units all over the country will
    be hosting the Doors Open Day, which includes a series of events and activities
    aimed at promoting the military profession, cultural and artistic events,
    symposiums, exhibitions, film screenings and themed shows. Military ceremonies,
    cultural events and competitions have been scheduled in Romania’s units abroad.
    October 25th was also the birthday of Romania’s former sovereign
    Mihai 1st who died last year at the age of 96. On this day in 1944,
    the Romanian army freed northern Transylvania, carrying the fighting to the
    territories of Hungary, Czechoslovakia and Austria. Our troops had a major
    contribution to the great victory on May 9th 1945, which ended World
    War Two in Europe. Over 170 thousand Romanian troops were killed back then
    while other hundreds of thousands were wounded or declared missing in
    action.












    TENNIS Romania’s tennis player Simona Halep has been on top of the WTA
    ranking for 51 weeks now. The Romanian athlete now occupies the 10th
    position in an all time ranking of the world’s best female tennis players on
    par with Viktoria Azarenka of Belarus. Injuries have prevented Halep from
    attending the 2018 WTA Finals in Singapore but she is to occupy the first
    position until the end of the year, when she will have held it for 60 weeks.
    The Romanian has a 15 hundred points advance from runner up Angelique Kerber of
    Germany who outperformed Danish Caroline Wozniacki. Romania has five other representatives
    in WTA 100: Mihaela Buzarnescu went up a position and is currently ranking 24th,
    Irina Begu went down 13 notches and is now 66th, Ana Bogdan ranks 72nd,
    Monica Niculescu is 82nd and Sorana Cirstea comes in the 85th
    position. Begu and Buzarnescu rank 23rd
    and 24th in the doubles rankings.












    MOTION The Chamber of Deputies in
    Bucharest is today debating upon a simple motion against the Minister of Waters
    and Forests, Social-Democrat Ioan Denes, tabled by the opposition National Liberal
    Party. According to the signatories of the document, Denes is illegally
    managing the situation at the National Forest Administration – Romsilva, in
    charge of 60% of Romania’s forests. According to the Liberals, the most
    important in terms of waters management remains the issue of flooding, which is
    also one of the most pressing shortcomings of the ministry that has been led by
    ministers of the Social-Democratic Party since 2012.

    TALKS Italy’s deputy Prime Minister and Interior Minister, Matteo Salvini is coming to Bucharest today for talks with his Romanian counterpart Carmen Dan. High on the agenda is the Romanian community in Italy, the largest outside Romania and the biggest foreign community in Italy. The Italian official will also hold talks with Ana Birchall, deputy Prime Minister in charge of the implementation of Romania’s strategic partnerships. Two months ago, Salvini accused Romania and Bulgaria of sending slaves to Western Europe at the same time calling for measures to curb human trafficking. The head of the far-right political party Northern League has voiced readiness to tackle with his colleagues from the two countries a series of measures aimed at keeping at bay organized crime activities. A fervent critic of Brussels policy, Salvini has also announced his intention to run for the European Commission’s president next year.





    (translated by bill)

  • A sosit Ora Suveranității Europene?

    A sosit Ora Suveranității Europene?

    Președintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și-a susținut la 12 septembrie 2018
    ultimul discurs de tip Starea Uniunii din mandatul său (o tradiție de
    inspirație americană ce datează din 2010) în fața unei săli a Parlamentului
    European pe jumătate goală, animând însă audiența cu șarmul și metaforele sale
    caracteristice.


    Prin
    intermediul acestui barometru anual al stării de fapt și de spirit din Uniune,
    rostit și în perspectiva alegerilor europarlamentare de anul viitor în urma
    cărora se va forma și noua Comisie, Juncker a promis că vom continua să lucrăm împreună pentru a face această Uniune imperfectă
    puțin mai perfectă cu fiecare zi ce trece    , prin plantarea semințelor unei Europe mai suverane,
    leitmotivul discursului său.


    Lumea are
    nevoie de o Europă puternică și unită    , a subliniat Președintele CE,
    patentând în discursul său termenul de Weltpolitikfähigkeit – capacitatea de a juca un rol, în
    calitate de Uniune, în afacerile globale – și a pledat în favoarea unei Europe
    care să devină un actor global, ancorat în multilateralism și capabil să
    vorbească mai des cu o singură voce în dosarele de politică externă.


    Mai multe detalii aici

    (Bogdan Mureșan, Biroul Studii și Analize, Institutul European din România)

  • Inovare în domeniul energiei

    Inovare în domeniul energiei

    Comisia
    Europeană și Coaliția Breakthrough Energy, în frunte cu Bill Gates, au
    semnat, la Bruxelles, un memorandum de înțelegere pentru înfiinţarea unui
    fond comun de investiții    , menit să ajute întreprinderile europene inovatoare
    să se dezvolte și să introducă pe piață tehnologii energetice nepoluante
    revoluționare. Comisia susţine că, prin această inițiativă, continuă să își asume rolul de lider în
    combaterea schimbărilor climatice, să pună în aplicare prevederile Acordului
    de la Paris și să promoveze eficiența energetică. De asemenea, Comisia
    doreşte să transmită un semnal puternic piețelor de capital și investitorilor
    că tranziția mondială către o economie modernă și nepoluantă este
    ireversibilă.

    Cu ocazia semnării documentului, comisarul pentru Cercetare, Ştiință
    și Inovare, Carlos Moedas, a
    declarat că: Inovaţia este cheia. Această investiţie de 100 de
    milioane de euro este prima de acest fel. Înţelegerea a fost stabilită într-un
    timp record, iar fondul este expresia parteneriatului public-privat. Ne dorim
    ca acest fond să fie un instrument strategic şi să reprezinte doar începutul.
    Mai mulţi parteneri se pot alătura, mai multe fonduri pot fi atrase.


    Prezent,
    şi el, la parafarea înţelegerii, președintele Comsiei, Jean-Claude Juncker, a declarat că Europa trebuie să continue să joace rolul
    de lider în combaterea schimbărilor climatice, atât pe teritoriul său, cât și
    la nivel mondial. Reunirea investițiilor publice și private, în cadrul unor
    noi tehnologii energetice nepoluante inovatoare, facilitează soluțiile pe
    termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră    , a mai spus
    Juncker.

    La rândul său, Bill Gates, a afirmat că
    oamenii de știință și antreprenorii care dezvoltă inovații în domeniul
    combaterii schimbărilor climatice au nevoie de capital pentru a crea
    întreprinderi capabile să pună în aplicare respectivele inovații pe piața
    mondială    .

    Fondul, care este un program-pilot în domeniu, se va
    concentra asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a promovării
    eficienței energetice în domenii precum electricitatea, transportul,
    agricultura, producția de bunuri și clădirile    . Comisia Europeană participă cu jumătate din
    bugetul iniţial alocat proiectului, care ar putea deveni operaţional în 2019.


  • Raport privind progresul unei Uniuni a securităţii

    Raport privind progresul unei Uniuni a securităţii

    Comisia Europeană
    a prezentat cele mai importante concluzii ale celui de-al şaisprezecelea raport
    anual privind Uniunea securităţii. Extremismul religios, radicalizarea în
    rândurile cetăţenilor europeni, dar şi eficienţa sistemului de protecţie a
    datelor sunt puncte deosebit de importante, pe care liderii europeni le au în
    vedere.

    Julian King, comisarul european pentru Uniunea securităţii: Eforturile noastre pentru a aborda fenomenul radicalizării trebuie
    consolidate în continuare, indiferent de unde ar veni acest fenomen, îmi permit
    să adaug. Cel mai adesea, ne concentrăm asupra provocărilor pe care le
    presupune radicalizarea bazată pe extremismul religios islamic, dar aceasta nu
    este singura provocare cu care ne confruntăm în ceea ce priveşte radicalizarea
    şi care poate duce la violenţe pe străzile noastre. De asemenea, ne confruntăm
    şi cu radicalizarea din partea extremei drepte, trebuie să avem în vedere şi
    acest lucru. Din acest motiv, tocmai am încheiat raportul anual referitor la
    abordarea radicalizării, în special cea care se manifestă în comunităţile
    europene, în închisori sau în rândul tinerilor.



    Julian King a insistat
    asupra importanţei gestionării corecte a mecanismelor de protecţie a datelor ulterior
    intrării în vigoare a normelor GDPR: Trebuie să ne asigurăm de faptul că
    sistemul nostru de protecţie a datelor este implementat în mod eficient. Acesta
    este şi motivul pentru care am avut atâtea voci ferme care s-au manifestat
    pentru implementarea     Regulamentului
    General de Protecţia Datelor. Aplicarea acestui regulament se răsfrânge asupra
    tuturor. Priveşte mediul afacerilor, marile platforme, dar şi administraţia
    publică şi autorităţile publice. Toată lumea va respecta cele mai înalte
    standarde ale protecţiei datelor. Vreau să mă fac înţeles cât se poate de bine:
    interoperabilitarea este despre a fi capabil să utilizezi bazele de date
    existente mai bine şi mai eficient. Acum câţiva ani, ceream ca cei din primele
    rânduri, poliţiştii, gărzile de corp, vameşii, ofiţerii de imigrări să fie
    ajutaţi să îşi facă treaba pentru a ne menţine în siguranţă. Aceştia au cerut
    în mod consecvent să aibă accesul oportun la informaţii exacte, fiindcă şi-au
    dat seama că sistemele actuale care conţin baze de date nu sunt suficiente.
    Despre acest lucru este interoperabilitatea, despre a folosi datele existente
    în mod eficient. Interoperabilitatea nu va schimba niciuna dintre regulile
    protecţiei datelor.



    Securitatea
    europenilor este una dintre cele mai importante preocupări ale Executivului
    comunitar. În adresarea sa privind starea Uniunii Europene, preşedintele
    Comisiei, Jean-Claude Juncker, sublinia că o Europă unită şi puternică îşi va
    proteja cetăţenii împotriva oricăror ameninţări, interne sau externe    .


  • UE celebrează Centenarul Republicii Austria

    UE celebrează Centenarul Republicii Austria

    Festivităţile dedicate Centenarului Republicii
    Austria au inclus vizita şefului Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la
    Viena. Juncker a susţinut un discurs încurajator pentru austrieci ca parte a
    marii familii europene, însă a avertizat liderii politici cu privire la
    pericolul pe care îl reprezintă tendinţele extremiste în politica europeană.
    Preşedintele executivului a făcut remarca într-un
    discurs rostit în Parlamentul Austriei:

    Europa şi procesul
    integrării europene pot avea succes doar dacă respectă statele naţionale. Ideea
    unei Europe care înlocuieşte diferitele naţiuni este o idee pe care eu nu o pot
    sprijini. Uniunea Europeană nu va deveni Statele Unite ale Europei, urmând
    modelul Statelor Unite ale Americii. Trebuie să luăm atitudine atunci când extrema
    dreaptă ameninţă, atunci când populismul stupid şi naţionalismul minţilor
    înguste îşi încep marşul spre viitor. Aceste lucruri trebuie oprite înainte să
    fie prea târziu. Nu insult pe nimeni, cu atât mai puţin pe eurosceptici, am
    multă înţelegere pentru ei. Există mulţi oameni care nu sunt împotriva Europei
    în principiu, dar care au multe întrebări legate de Europa.     Trebuie să ne amintim că democraţia în sensul nobil al
    termenului necesită un sentiment de luptă, revoltă, angajament.     Este
    nevoie de dezbateri cu aceşti oameni, să discutăm, să facem schimb de
    argumente, în loc să ne prefacem că obiecţiile lor nu există.



    Preşedintele
    Comisiei Europene a mai afirmat că ţările din vestul Peninsulei Balcanice trebuie
    să facă în continuare progrese, înainte de a fi integrate în Uniunea Europeană.
    Totodată, Juncker rămâne sceptic cu privire la aderarea acestora mai devreme de
    2025. Albania, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Kosovo se
    află în diferite stadii ale procesului pregătirii pentru includerea în Uniunea Europeană.
    Doar două ţări din Balcanii de Vest sunt deja state membre ale comunităţii
    europene – Slovenia, inclusă în 2004, şi Croaţia, în 2013. Jean-Claude Juncker
    nu a ezitat să avertizeze asupra riscului izbucnirii unui război
    în Balcani, dacă Uniunea Europeană ar lăsa să se estompeze speranţele de
    aderare a ţărilor din această regiune.



    Cu un an în urmă, în discursul
    anual privind statutul comunităţii Europene, Juncker schiţa o viziune asupra
    Europei de după 2019, în care aproximativ 30 de state ar folosi moneda euro,
    iar un ministru al finanţelor Uniunii Europene ar rula bugete-cheie pentru a
    ajuta instituţiile naţionale aflate în dificultate.