Radio România Internațional

Tag: Jean Claude Juncker

  • Despre o viitoare Politică Agricolă Comună

    Despre o viitoare Politică Agricolă Comună

    Miniştrii agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă, în această săptămână, la un consens asupra viitorului Politicii Agricole Comune. Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia au refuzat să semneze o declaraţie comună, cu care celelalte 23 de state au fost de acord.

    Mărul discordiei l-a constituit modul de împărţire a subvențiilor agricole între statele membre. În prezent, acestea se acordă diferenţiat, statele mai vechi ale Uniunii, adică cele din Europa de Vest, primind sume mai mari. Acum, miniştrii agriculturii din cele cinci ţări estice solicită subvenţii egale pentru toate statele membre, după cum a explicat Rumen Porodzanov, ministrul bulgar al Agriculturii, ţară care deţine în acest moment preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene: Am avut o întrunire emblematică. O continuare a dezbaterii asupra viitoarei Politici Agricole Comune. Un punct esențial asupra căruia nu am reușit să ajungem la un acord a fost convergența subvențiilor. Cinci dintre statele membre au dorit să includem în text convergența deplină și subvenții complet egale pentru toate țările. Ceea ce este foarte greu de obținut. Greu de obținut din multe motive. Mai întâi, pentru din lipsa unei clarități a bugetului de care va dispune Politica Agricolă Comună, care va fi dezbătut în contextul viitorului Cadru Financiar Multianual, apoi din cauza Brexitului și a altor politici.

    Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat recent planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, unul dintre scenarii fiind şi reducerea cu 120 de miliarde de euroa fondurilor alocate Politicii Agricole Comune. Comisia va prezenta, în lunile următoare, propunerea formală pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii,a precizat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan: Rolul meu a fost să-mi arăt susținerea față de președinție în orice mod posibil pentru a încerca să ajungem la un acord. Iar Comisia va continua să lucreze îndeaproape cu Președinția în următoarele luni la pregătirea propunerilor noastre legale și cred că un set de propuneri de reglementări va fi disponibil la finele lunii mai sau la începutul lui iunie.

    Bugetul Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020 reprezintă aproximativ 38 % din bugetul global al Uniunii, iar cheltuielile totale pe durata perioadei de 7 ani este de aproximativ 400 de miliarde de euro.


  • Comisia propune crearea unei Autorități Europene a Muncii

    Comisia propune crearea unei Autorități Europene a Muncii

    Inițiativa creării unei astfel de autorități aparține șefului executivului comunitar, Jean Claude Juncker, și a fost anunțată în discursul despre Starea Uniunii rostit în plenul Parlamentului European în septembrie anul trecut.



    Este absurd să avem o autoritate
    care să supravegheze aplicarea standardelor bancare, dar să nu dispunem de o autoritate comună în domeniul
    forței de muncă pentru a asigura condiții echitabile pe
    piață    , spunea atunci președintele Comisiei Europene.


    Potrivit datelor statistice, în
    ultimul deceniu a crescut considerabil numărul cetățenilor care trăiesc și/sau
    lucrează într-un alt stat membru al Uniunii. Anul trecut 17 milioane de oameni
    se aflau în această situație. De altfel, pentru 57 la sută dintre europeni libera
    circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor în Uniune este cea mai
    importantă realizare a Uniunii, după cum arată un sondaj de opinie realizat în
    toate statele membre și dat publicității în decembrie.


    Autoritatea va fi o
    structură permanentă și are două obiective. Să înlesnească mobiliatatea pentru
    cetățeni și să ajute autoritățile să lupte împotriva fraudelor și abuzurilor    , a precizat comisarul european pentru
    ocuparea forței de muncă,     Marianne Thyssen.


    Concret, noua agenție va oferi cetățenilor
    și întreprinderilor informații despre oportunitățile de lucru, ucenicie,
    recrutare și formare profesională,
    dar și despre drepturile și obligațiile legate de traiul și munca într-un alt
    stat membru al Uniunii.


    Autoritatea va sprijini totodată cooperarea
    dintre autoritățile naționale, va ajuta la intensificarea schimbului de date și va acorda asistență pentru desfășurarea unor
    inspecții comune.


    În același timp, Autoritatea Europeană a
    Muncii     va fi în măsură să ofere mediere și să faciliteze găsirea de soluții în
    cazul litigiilor transfrontaliere, de exemplu în eventualitatea restructurării
    unei întreprinderi în care sunt implicate mai multe state membre.


    Autoritatea va avea 140 de angajați inclusiv în oficiile de legătură
    din statele membre și un buget de 50 de milioane de euro pe an. Regulile de
    funcționare sunt aceleași ca în cazul celorlalte agenții descentralizate ale
    Uniunii    , a mai spus Marianne Thyssen.


    Propunerea de înființare a
    acestei agenții urmează să fie examinată de Parlamentul European și de
    miniștrii din statele membre. Va trebui ales apoi un oraș care să găzduiască Noua
    Autoritate europeană a Muncii. Într-o primă etapă va funcționa la Bruxelles, a
    anunțat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.


    În paralel cu anunțul creării
    acestei Agenții, Comisia a prezentat și o serie de propuneri privind accesul la protecție socială, la ajutor
    de şomaj şi
    pensie, pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă
    și pentru cei care nu lucrează cu contract de muncă permanent sau cu normă
    întreagă.


  • Comisia Europeană se reorganizează

    Comisia Europeană se reorganizează

    După mai bine de 30 de ani în serviciul Comisiei Europene, secretarul general Alexander Italianer a decis să se retragă, fiind înlocuit, de la începutul acestei luni, la propunerea președintelui Jean-Claude Juncker, de Martin Selmayr, fostul său șef de cabinet.

    Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a făcut anunţul, recunoscând că trece printr-un moment încărcat de emoţie: Îl cunosc pe Alexander Italianer, care nu este Italian, ci olandez, de 25 de ani. A avut un parcurs european dintre cele mai respectabile, un parcurs fără greşeală, a servit Europa, instituţiile europene şi Comisia în cel mai bun mod posibil. Aşadar, îi datorez toate mulţumirile mele pentru munca depusă într-o manieră exemplară în fruntea administraţiei Comisiei. Cum acesta părăseşte funcţia şi pentru mine este un moment încărcat de emoţie, pentru că ţin foarte mult la el, trebuie să reorganizez întregul ansamblu de funcţii-cheie din conducerea administraţiei Comisiei. Am propus Colegiului să-l numească pe Martin Selmayr, actualul meu şef de cabinet, în funcţia de secretar general al Comisiei Europene.


    Preşedintele Juncker i-a mulţumit lui Alexander Italianer și pentru că a acceptat să mai stea o lună în plus, pentru a asigura o tranziție lină. De asemenea, şi-a exprimat satisfacţia că a acceptat să îi rămână alături, după 1 aprilie, în calitate de consilier special privind aspectele strategice aflate pe agenda de lucru a Uniunii Europene, în special cadrul financiar multianual și pregătirea pentru Brexit.

    Alexander Italianer, cetățean olandez, a început să lucreze în cadrul Comisiei Europene în 1985, în departamentul pentru afaceri economice și financiare. A lucrat în subordinea a cinci președinți ai Comisiei, inclusiv în cabinetele președinților Jacques Santer și José Manuel Barroso, ca șef de cabinet adjunct. A contribuit la realizarea unor studii economice influente pe care fostul președinte al Comisiei, Jacques Delors, și-a fundamentat planurile privind piața unică europeană și uniunea economică și monetară. În funcția de secretar general (pe care a ocupat-o din septembrie 2015), Alexander Italianer a avut o contribuție esențială la onorarea promisiunii Comisiei de a da dovadă de ambiție în chestiunile majore și de discreție în cele minore – notează Executivul European într-un comunicat.

    Martin Selmayr a devenit cel de al șaptelea secretar general al Comisiei Europene și primul cetățean german care ocupă această funcție. Fostul șef de cabinet adjunct al preşedintelui Juncker, spaniola Clara Martinez Alberola, este noul său șef de cabinet – prima femeie într-o astfel de poziţie în cadrul Executivului de la Bruxelles. Iar fostul său consilier diplomatic, anglo-polonezul Richard Szostak, a devenit șeful de cabinet adjunct.


  • Reacţii europene la anunţul SUA privind mărirea taxelor pe oţel şi aluminiu

    Reacţii europene la anunţul SUA privind mărirea taxelor pe oţel şi aluminiu


    Preşedintele american, Donald Trump, a semnat, în final, ordonanţa prin care impune taxe vamale suplimentare de 25% la importurile de oţel şi de 10% la cele de aluminiu, aşa cum anunţase la începutul lunii. În încercarea de a-şi motiva decizia, el susţine că Statele Unite ar fi victima “unei pieţe de schimb nedrepte” şi că măsura va ajuta industria americană.



    Taxele suplimentare – care intră în vigoare peste 15 zile – le sunt impuse tuturor ţărilor lumii, inclusiv celor din Uniunea Europeană, doar Canada şi Mexicul fiind scutite.



    Decizia protecţionistă a americanilor riscă să provoace turbulenţe în Organizaţia Mondială a Comerţului, pentru că va determina şi alte state să răspundă cu măsuri similare, a avertizat comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malstrom: “Avem motive serioase de îngrijorare. Nu putem înţelege cum Uniunea Europeană poate să reprezinte o ameninţare la adresa securităţii interne a Statelor Unite. Această măsură luată de preşedintele Trump pune în pericol mii de locuri de muncă în Europa, deci trebuie să dăm un răspuns ferm şi echilibrat. Am discutat despre această situaţie în Colegiul Comisarilor şi am ajuns la concluzia că va trebui să ne protejăm industria prin măsuri echilibrate şi prin garanţii. Am discutat cu diferiţi parteneri din întreaga lume, afectaţi şi ei de măsurile Statelor Unite, pentru a ne putea coordona mai bine eforturile. Decizia americanilor nu este în conformitate cu reglementările Organizaţiei Mondiale a Comerţului, iar Uniunea Europeană poate riposta simetric, dacă nu primeşte compensaţii din partea Statelor Unite, în cel mult 90 de zile. Suntem pregătiţi să impunem propriile măsuri de siguranţă”.



    “Nu vom sta fără să facem nimic, în timp ce industria noastră este lovită cu măsuri injuste, care pun în pericol mii de locuri de muncă europene”, a declarat şi preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, într-un comunicat. Surse de la Bruxelles, citate de presa europeană, susţin că Uniunea ar putea decide, la rândul său, majorări de taxe la importul de produse americane, între care unele agro-alimentare, dar şi la motocicletele Harley Davindson, articolele de îmbrăcăminte Levis sau unele mărci de whisky.



    Tarifele introduse de administraţia de la Washington vor afecta cel mai mult companiile germane. Cancelarul Angela Merkel a avertizat că nimeni nu ar putea câştiga “această cursă până la capăt” şi că tarifele riscă să “ne afecteze pe toţi”. În convorbirea telefonică avută imediat după ce Trump a semnat ordonanţa de mărire a taxelor, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, i-a spus că toată lumea are de pierdut din acest război comercial şi că statele aliate, precum cele europene, nu ar trebui tratate în acest fel.



    O altă ţară care europeană care va avea de suferit de pe urma acestei situaţii este Olanda, al cărei prim-ministru, Mark Rutte, a avertizat că este gata să ia “contramăsuri”.





  • Bugetul pe termen lung al UE

    Bugetul pe termen lung al UE

    Va fi un buget pe termen lung nou şi modern, care să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii Europene, după 2020 – a asigurat preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. Un buget nu este un exercițiu contabil, ci o reflecție a priorităților și a ambițiilor, care traduce viitorul în cifre. Trebuie să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim. Statele membre vor trebui să își susțină şi ele propriile ambiții cu finanțarea necesară. Nu vom mai putea continua ca până acum! – avertiza domnul Juncker.


    Confruntaţi cu probleme şi provocări noi, cetăţenii așteaptă de la Uniune să joace un rol mai important în domenii noi, precum migrația, securitatea internă și externă, apărarea. Europa ar trebui, de asemenea, să își păstreze rolul de prim-plan pe scena mondială, în calitate de cel mai mare donator de ajutor umanitar și pentru dezvoltare, precum și de lider al luptei împotriva schimbărilor climatice. Nu în ultimul rând, chestiunile de ordin economic, dezvoltarea şi creşterea nivelului de trai al oamenilor se află printre aşteptările cetăţenilor europeni. Aceste obiective vor trebui îndeplinite cu un buget sensbil mai mic, după plecarea britanicilor:


    Günther Oettinger: Ar trebui să privim toate lucrurile care s-au întâmplat până acum cu un ochi critic. Când ceva nu a funcţionat bine, trebuie fie să-l modernizăm, fie – pur şi simplu – să-l suprimăm. Asta însemnă că nu toate programele care există astăzi vor fi continuate în viitorul exerciţiu multianual. Noi suntem responsabili de deciziile Comisiei, iar la rândul lor, Consiliul European şi Parlamentul vor trebui să-şi asume responsabilităţile lor şi, desigur, şi controlul. Pe de altă parte, nu vrem să repetăm experiența nefericită din 2013, când bugetul actual al Uniunii a fost adoptat cu mare întârziere. Dacă o astfel de întârziere s-ar repeta, peste o sută de mii de proiecte – în domenii-cheie: sprijinirea întreprinderilor, eficiența energetică, asistența medicală, educația și incluziunea socială – nu ar fi în măsură să demareze la timp, iar sute de mii de tineri nu ar putea beneficia de pe urma schimburilor Erasmus+ în 2021.


    De altfel, şi preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker şi-a arătat hotărârea de a grăbi lucrurile, astfel încât bugetul 2021-2027 să fie aprobat înainte de alegerile europene din 2019. Cel mai târziu, la începutul lunii mai anul acesta, Comisia Europeană va înainta propunerea sa oficială privind următorul buget pe termen lung. Între timp, Comisia va continua să asculte opiniile tuturor părților interesate, inclusiv prin intermediul consultărilor cu cetăţenii lansate în ianuarie 2018, privind viitorul Europei.


  • Statele UE, mai mult de plată după Brexit

    Statele UE, mai mult de plată după Brexit

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker pledează pentru accelerarea aprobării bugetului multianual post-Brexit, avertizând că în caz contrar există riscul să se piardă bani şi locuri de muncă. La recentul summit al celor 27, de la Bruxelles, liderii europeni au discutat despre ceea ce este de făcut în condiţiile în care părăsirea Uniunii de către Marea Britanie, prevăzută pentru luna martie a anului viitor, va aduce cu sine şi o gaură în bugetul comunitar. Este vorba de o contribuţie a Londrei undeva în jurul sumei de 12 miliarde de euro anual. Comisia Europeană a propus umplerea parţială a acestui gol prin creşterea contribuţiilor naţionale, concomitent cu realizarea de economii. De bani este nevoie cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană trebuie să-şi majoreze cheltuielile pentru numeroase domenii, precum protecţia frontierelor, dar şi să-şi finanţeze politicile privind apărarea, securitatea, migraţia, modificările climatice, coeziunea sau agricultură.



    În rândul liderilor europeni părerile sunt împărţite, dar Jean-Claude Juncker insistă asupra necesităţii unui consens: Dacă nu ne vom pune de acord până în 2019, vor exista consecinţe. Vom pierde 5000 de locuri de muncă pentru cercetători pe lună în Europa. Colegii vorbesc despre consolidarea programului Erasmus, dar dacă nu o facem la timp, un milion de tineri nu vor avea un loc în programul Erasmus 2020.



    Este doar un exemplu dat de liderul european. Ţările est-europene se tem că s-ar putea confrunta cu o diminuare a fondurilor alocate, având în vedere priorităţile declarate ale executivului comunitar şi ţinând cont că o parte dintre ţările contributoare nete la bugetul UE, precum Austria, Danemarca, Olanda sau Suedia, nu agrează ideea majorării contribuţiilor. Peste jumătate dintre ţările Uniunii sunt, însă, dispuse să plătească mai mult, potrivit lui Juncker. Disensiuni sunt şi în legătură cu ideea introducerii unor noi condiţii pentru accesarea fondurilor europene, cum ar fi acceptarea redistribuirii migranţilor sau situaţia statului de drept. Scopul fondurilor europene este să ajute la integrarea deplină a regiunilor mai sărace ale UE în economia blocului comunitar, spun cei care resping condiţionările vehiculate, iar preşedintele Comisiei Europene a subliniat că nu doreşte noi diviziuni între Est şi Vest.



  • Sprijin European pentru aderarea Românie la Schengen

    Sprijin European pentru aderarea Românie la Schengen

    Prevăzută iniţial pentru 2011, aderarea
    României la spaţiul de liberă circulaţie    , alături de Bulgaria, a fost amânată
    în mod repetat, Olanda remarcându-se ca principal opozant. Motivele invocate
    de-a lungul timpului ţin de neîndeplinirea unora dintre obiectivele asumate în
    cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care Comisia Europeană
    monitorizează parcursul Justiției     în România, încă de la aderarea la UE, în
    2007. Ele sunt legate de
    corupţie, justiţie şi combaterea crimei organizate.

    Ridicarea Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi intrarea
    României cât mai curând în Spaţiul Schengen au fost susţinute, la Bruxelles, de
    către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi de premierul român
    Viorica Dăncilă, care s-a aflat în prima sa vizită de la preluarea mandatului. Locul
    României este clar în spaţiul Schengen – a punctat preşedintele Juncker, care
    s-a declarat, totodată, convins că Mecanismul de Cooperare şi Verificare cu
    privire la Bulgaria şi la România ar trebui ridicat înainte de sfârşitul
    mandatului actualei Comisii.

    Jean-Claude Juncker: I-am spus încă o dată doamnei
    prim-ministru că sunt convins că Mecanismul de Cooperare şi Verificare cu
    privire la Bulgaria şi România ar trebui să fie ridicat, să fie încheiat
    înainte de sfârşitul mandatului acestei comisii. Aşa cum i-am spus prietenei mele,
    Viorica Dăncilă, locul României, clar, este în Spaţiul Schengen. Nu mai există
    niciun motiv să excludem România din aceste ambiţii cetăţeneşti ce ţin de
    Spaţiul Schengen. Totul decurge bine, numai că uneori putem avea impresia
    că în anumite medii politice din România s-ar dori anumite libertăți în
    privința aplicării stricte şi respectării regulilor statului de drept. Şi
    despre acest aspect am vorbit împreună cu doamna prim-ministru, dar consider că
    sistemul judiciar român funcţionează. Și ar fi bine să nu-l punem prea mult la
    încercare.

    Subiectul rămâne unul de interes maxim pentru Bucureşti, unde ministrul pentru afaceri
    europene, Victor Negrescu, afirma că România îşi va căuta dreptatea dacă nu
    primeşte ceea ce i se cuvine în dosarul Schengen. El a precizat că, după părerea sa, Bucureștiul ar putea cere
    un vot privind aderarea la spaţiul de liberă circulație în Consiliul Justiţie
    şi Afaceri Interne, în a doua parte a anului, sau chiar în timpul preşedinţiei
    române a Consiliului UE din 2019. Pentru intrarea României în spațiul
    Schengen este nevoie de o decizie unanimă a statelor membre.

    Spațiul Schengen
    reprezintă o zonă de libertate de mișcare, unde controalele la frontierele
    interne ale statelor membre au fost eliminate și a fost creată, astfel, o singură
    frontieră externă. Din Spațiul Schengen fac parte, în prezent, 26 de state
    europene.


  • Majorarea contribuţiilor la bugetul comunitar după Brexit

    Majorarea contribuţiilor la bugetul comunitar după Brexit

    Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să ajungă, cât mai curând, la un consens în ceea ce priveşte contribuţiile la bugetul comunitar după Brexit, întrucât în 2020 va începe un nou Cadru Financiar Multianual. Preşedintele Consiliului, Donald Tusk, a precizat după o reuniune informală a liderilor celor 27 de state membre, că 15 dintre acestea şi-au exprimat deja acordul pentru majorarea contribuţiilor.


    Vrem ca Uniunea Europeană să cheltuie mai mulți bani pentru migrație, apărare, educație, Erasmus, dar reiterăm importanța politicilor clasice precum cea de coeziune, Politica Agricolă Comună, cea pentru infrastructură. Este clar că prioritățile sunt legate de mărimea bugetului și în acest context trebuie să rezolvăm diferenţa de venit provocată de Brexit. Multe state și-au exprimat deja intenția de a contribui mai mult la bugetul post-2020.


    Donald Tusk a mai subliniat că la summitul din această lună va prezenta liniile directoare pe care le propune Uniunea pentru viitoarea relaţie cu Marea Britanie, după ieşirea acesteia din blocul comunitar, indiferent dacă Regatul Unit şi-a finalizat sau nu propria viziune asupra acestui viitor.

    La aceeaşi reuniune, liderii celor 27 de state membre au aprobat reducerea numărului membrilor Parlamentului European post-Brexit, de la 751 la 705.

    În ceea ce priveşte alegerea preşedintelui Comisiei Europene, care urmează să aibă loc anul viitor, ei au respins propunerea ca acesta să fie ales în mod automat din rândul capilor de listă selecţionaţi de către partidele politice europene pentru alegerile europarlamentare. Potrivit acestui sistem, membrii grupurilor politice europene din cadrul Parlamentului European își aleg candidați care desfășoară apoi campanii electorale, provocându-se reciproc în cadrul unor dezbateri. Unul dintre candidații numiți, cel mai probabil cel care este ales de grupul europarlamentar care a reușit să obțină cele mai multe voturi în urma alegerilor europene, va trebui ales de către Consiliu pentru a deveni președinte al Executivului european.

    În opinia actualului preşedinte al Consiliului, Donald Tusk, la numirea viitorului şef al Executivului comunitar, liderii statelor membre vor trebui să ţină cont de rezultatele alegerilor europarlamentare, aşa cum prevede Tratatul Uniunii, dar alegerea nu ar trebui să fie automat limitată la capii de listă.

    A existat un acord conform căruia Consiliul European nu poate garanta în avans că va propune unul dintre candidaţii capi de listă drept preşedinte al Comisiei Europene. În acest proces nu există un mecanism automat.


    Jean-Claude Juncker a propus chiar fuzionarea celor două funcţii, cea de preşedinte al Consiliului cu cea de preşedinte al Comisiei, însă această idee nu a fost acceptată, mai ales pentru că ar reduce substanţial rolul statelor membre în Uniune.


  • Drumul statelor din Balcanii de Vest spre Uniune

    Drumul statelor din Balcanii de Vest spre Uniune


    Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Jucker, se află într-un turneu diplomatic în statele din Balcanii de Vest. Cu această ocazie, Juncker a precizat că orice țară din regiune poate adera la la Uniunea Europeană până în anul 2025. “Contrar lucrurilor vehiculate, Comisia Europeană nu a spus că Serbia şi Muntenegru vor fi neapărat membri ai Uniunii Europene în 2025. Termenul din 2025 este deschis tuturor ţărilor candidate. Iar în măsura în care o ţară candidată va îndeplini până atunci sau mai devreme toate criteriile pentru aderare, vom acţiona astfel încât eforturile acesteia să fie recunoscute de UE”, a declarat președintele Comisiei Europene, în timpul vizitei în Albania.



    Serbia și Muntenegru au deschis negocierile pentru aderarea la Uniune și mai mulți oficiali europeni au declarat, în ultimele luni, că cele două state au șanse să se alăture blocului comunitar până în 2025. De asemenea, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, şi Kosovo au făcut pași importanți pentru a începe negocierile de aderare. Includerea statelor din Balcanii de Vest în UE depinde de stabilitatea din regiune.



    Granița croato-slovenă, o problemă pentru aderarea țărilor din regiune



    Printre impedimente se numără și litigiul de frontieră dintre Slovenia şi Croaţia, văzută de Juncker ca o problemă europeană pentru care Comisia oferă mediere: Comisia Europeană îşi oferă serviciile de mediere, însă nu va exista nicio extindere dacă înainte nu vor fi rezolvate posibile litigii de frontieră. Acest joc, adică să spunem că orice eventuală problemă va fi rezolvată după aderare, nu se va mai întâmpla. Nu atât timp cât eu conduc Comisia Europeană. Fie sunt rezolvate litigiile, fie niciun stat din zonă nu va putea să adere la UE”, a subliniat Juncker.



    La începutul lunii februarie, Comisia Europeană a adoptat o strategie pentru “O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”. Strategia prezintă prioritățile și domeniile în care se va aplica o cooperare comună consolidată și abordează provocările specifice cu care se confruntă Balcanii de Vest, în special necesitatea unor reforme fundamentale și a unor relații de bună vecinătate.O perspectivă credibilă de aderare necesită eforturi susținute și reforme ireversibile. Înregistrarea de progrese pe calea către UE este un proces obiectiv și bazat pe merite, care depinde de rezultatele concrete obținute de fiecare țară în parte”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.



    Sprijinul României pentru extinderea UE



    Documentul prezintă șase inițiative emblematice ce vizează domenii specifice de interes comun: statul de drept, securitatea și migrația, dezvoltarea socioeconomică, conectivitatea în domeniile transportului și energiei, agenda digitală, reconcilierea și relațiile de bună vecinătate. În perioada 2018-2020 sunt prevăzute acțiuni concrete în aceste domenii.



    România a salutat strategia pentru aderarea statelor din Balcanii din Vest și a reiterat sprijinul pentru extinderea Uniunii Europene. “Ca promotor al politicii de extindere şi din postura de stat membru al UE situat în vecinătatea directă a acestei regiuni, România susţine obiectivele Strategiei vizând asigurarea stabilităţii, securităţii şi prosperităţii, precum şi a unei prezenţe mai vizibile a UE în regiune. România îşi propune să acţioneze în sprijinul acestui obiectiv, inclusiv prin înscrierea politicii de extindere printre priorităţile mandatului său de Preşedinţie a Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019”, a transmis diplomația de la București, într-un comunicat remis presei.

  • UE sprijină forţa militară comună din Sahel

    UE sprijină forţa militară comună din Sahel

    Comunitatea internaţională s-a
    angajat, în cadrul unei conferinţe care a avut loc la Bruxelles, să ofere o
    donaţie totală de peste 410 milioane de euro pentru forţa militară a grupului
    G5 din Sahel    , regiune din partea central-nordică a Africii. Banii sunt meniţi să sprijine lupta împotriva terorismului şi
    să aducă stabilitate în această regiune. Despre suma stransă, şefa
    diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a declarat că este mult peste
    aşteptările iniţiale    . În total, Uniunea a promis 176
    de milioane de euro, din bugetul comun al blocului militar şi din contribuţiile
    individuale ale statelor membre.

    Prezent la conferinţă, preşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a vorbit despre situaţia din Sahel: Sahelul este un teritoriu aproape la fel de vast ca Uniunea
    Europeană, care concentrează o mulţime de provocări strâns legate între ele:
    sărăcia extremă, fragilitatea îngrijorătoare, nesiguranta crescândă. Astăzi, o
    cincime din populatia din Sahel suferă de insecuritate alimentară, care este un
    factor de fragilitate în întreaga regiune. Conflictele si crizele au deplasat
    cinci milioane de persoane. Trei sferturi din populaţia din această regiune are
    sub 35 de ani si, în plus, există puţine perspective pentru viitor – un alt
    factor de fragilitate. Dezechilibrele climatice au consecinţe dramatice în
    regiune şi, în mod evident, agravează tensiunile în ţările care trebuie să se
    confrunte, de asemenea, cu o demografie agresivă, cu o lipsă acută de ocupare a
    forţei de muncă pentru tineri şi cu fluxuri migratorii semnificative.

    Conform estimărilor, Forţa Comună a G5 Sahel, care reuneşte militari din
    Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania şi Niger, ar avea nevoie de circa 500 de
    milioane de dolari pentru a fi pe deplin funcţională. Obiectivul comunităţii
    internaţionale este de a crea o forţă militara de cinci mii de soldaţi, care să
    fie instruiţi şi echipaţi corespunzător pentru a patrula şi a restabili
    autoritatea în zonele fierbinţi din regiune. Pe lângă Uniunea Europeană,
    cele mai importante contribuţii financiare au fost acordate de Arabia Saudită (100 de milioane de euro) şi de
    Statele Unite (circa 50 milioane de euro).

    Sahelul este o regiune pe extinsă pe aprope trei milioane de km², având o lungime de
    3.900 km, de la ţărmul Oceanului
    Atlantic şi până la Marea
    Roşie. Ocupă mari porţiuni din Senegal, Mauritania, Mali, Burkina
    Faso, Niger, Ciad, Etiopia şi Sudan.


  • Retrospectiva săptămânii 18.02 – 24.02.2018

    Retrospectiva săptămânii 18.02 – 24.02.2018

    Ministrul Justiţiei
    cere revocarea procurorului-şef al DNA


    Decizia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de
    a cere revocarea procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a generat noi
    proteste, mii de români ieşind în stradă la scurt timp după anunţul declanşării
    acestei proceduri. Joi seara, ministrul de resort a făcut anunţul după ce a prezentat
    sinteza unui raport al activităţii managementului Direcţiei Naţionale
    Anticorupţie, document în care a adus critici şefei DNA. El a vorbit despre
    acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept, reproşându-i, între altele,
    încălcarea gravă a atribuţiilor,
    presiune asupra guvernului şi a bunei funcţionări a instituţiilor,
    tergiversarea soluţionării unor cauze, lipsa de reacţie în verificarea unor
    procurori, dar şi anumite declaraţii publice. În acelaşi timp, în opinia
    ministrului, şefa DNA a încălcat separaţia puterilor în stat. Tudorel Toader: DNA nu se identifică cu
    procurorul-şef al acesteia, ale cărei acţiuni, în cursul ultimului an, au
    demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin
    excesul de autoritate, comportamentul discreţionar, sfidarea autorităţii
    parlamentului, a rolului şi competenţelor guvernului, contestarea deciziilor
    Curţii Constituţionale şi a autorităţii acesteia.     Odată declanşată
    procedura, revocarea poate fi făcută doar
    de şeful statului, după avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
    Preşedintele Klaus Iohannis îşi menţine, însă, punctul de vedere pozitiv privind activitatea
    DNA şi a conducerii acestei instituţii, se arată într-un comunicat al
    Adminsitraţiei Prezidenţiale, ca primă reacţie la propunerea de revocare. Şeful
    statului consideră lipsită de claritate prezentarea raportului privind
    activitatea conducerii DNA, motiv pentru care documentul va fi analizat în
    detaliu de către departamentele Administraţiei Prezidenţiale. În comunicat se
    mai spune că şeful statului va uza de toate prerogativele constituţionale
    pentru asigurarea funcţionării unei justiţii independente şi pentru
    consolidarea statului de drept. Procurorul-general Augustin Lazăr a apreciat,
    la rândul său, că nu există niciun motiv legal de revocare a procurorului-şef
    al DNA, Laura Codruşa Kovesi. Reacţiile pe scena politică au fost la fel de
    prompte. PSD, aflat la guvernare, a apreciat că solicitarea de revocare este
    întemeiată, bazată pe un raport bine argumentat. În schimb, principalul partid
    de opoziţie, PNL, consideră că este o decizie nejustificată, luată la presiunea
    unor persoane cu dosare penale.


    Vizita
    premierului român la Bruxelles


    Aflată, în
    această săptămână, în prima sa vizită la Bruxelles de la preluarea mandatului
    de premier al României, fostul europarlamentar Viorica Dăncilă a discutat cu
    oficialităţile europene despre viitorul mandat al preşedinţiei române a
    Consiliului UE, în primul semestru din 2019, despre perspectivele financiare,
    precum şi despre aderarea ţării la spaţiul de liberă circulaţie europeană. Preşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a apreciat, cu acest prilej, că, în
    prezent, nu mai există motive pentru care România să nu aparţină spaţiului
    Schengen şi şi-a exprimat, în acelaşi timp, convingerea că guvernul de la
    Bucureşti va face toate eforturile pentru ca sistemul judiciar să funcţioneze.
    În opinia lui Jean-Claude Juncker, Mecanismul de Cooperare şi Verificare cu
    privire la Bulgaria şi la România ar trebui ridicat înainte de sfârşitul
    mandatului acestei Comisii. La Bruxelles, premierul român a mai avut discuţii
    cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cu preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani, care i-a cerut să continue lupta
    împotriva corupţiei şi pentru menţinerea statului de drept. Viorica Dăncilă: Cred că o bună cooperare este
    benefică pentru Europa, este benefică pentru România. Voi veni să vorbesc în
    Parlamentul European despre viitorul Europei, la care România trebuie să fie
    parte activă, parte implicată, având în vedere preşedinţia şi provocările.
    Absorţia întârziată a fondurilor europene a fost un alt subiect, discutat de
    premier cu comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu.
    Oficialul european a avertizat încă o dată autorităţile de la Bucureşti că
    trebuie să urgenteze şi să simplifice procedurile pentru folosirea banilor
    europeni.


    Moţiunea
    simplă împotriva ministrului Muncii


    Moţiunea
    simplă împotriva ministrului social-democrat al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a
    fost respinsă, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor. Semnatarii moţiunii, 60
    de deputaţi liberali, au acuzat coaliţia aflată la guvernare că a bulversat
    sistemul fiscal şi social şi a creat o profundă inechitate între mediul public
    şi cel privat, odată cu trecerea plăţii integrale a contribuţiilor sociale în
    sarcina angajatului, de la 1 ianuarie 2018. În urma acestei măsuri, spun iniţiatorii,
    veniturile a circa doua milioane de români au scăzut. La dezbaterea din Camera
    Deputaţilor, ministrul Olguţa Vasilescu a declarat că salariile nu pot scădea
    dacă angajatorii nu caută doar profitul şi transferă cheltuiala totală pentru
    un salariat în venitul brut.

  • Premierministerin Viorica Dăncilă unternimmt Brüsselbesuch

    Premierministerin Viorica Dăncilă unternimmt Brüsselbesuch

    Die rumänische Premierministerin Viorica Dăncilă hat diese Woche ihr erster offizieller Brüsselbesuch unternommen. Sie besprach mit den europäischen Würdenträgern die künftige Ratspräsidentschaft Rumäniens 2019. Weitere Themen, die angegangen wurden, waren die finanzielle Perspektive und der Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum. Der Chef der Europäischen Kommission Jean-Claude Juncker erklärte, Rumänien gehöre klar dem Schengen-Raum an. In einer gemeinsamen Pressekonferenz fügte er hinzu, es geben keine Gründe mehr, dass Rumänien nicht dem Schengen-Raum beitreten würde. Juncker drückte seine Überzeugung aus, dass die Regierung in Bukarest, sich weiter anstrengen werde, so dass das juristische System funktioniere. Jean-Claude Juncker meinte, das System der Zusammenarbeit und Kontrolle für Bulgarien und Rumänien sollte vor dem Beenden der Amtszeit dieser Kommission aufgehoben werden. Viorica Dăncilă sagte ihrerseits, das System der Zusammenarbeit und Kontrolle solle vor der Übernahme der EU-Ratspräsidentschaft durch Rumänien aufgehoben werden. Viorica Dăncilă dazu:



    Wir hoffen, dass wir unter der Präsidentschaft von Herr Juncker über Rumäniens Aufnahme in den Schengen-Raum sprechen können. Rumänien erfüllt alle Kriterien der Kommission zum Beitritt. Wir hoffen ebenfalls, dass das System der Zusammenarbeit und Kontrolle aufgehoben wird, weil es nicht normal ist, dass Rumänien die Präsidentschaft mit deiner Sanktion übernimmt.



    Zweck des Brüsselbesuches der rumänischen Premierministerin war die Intensivierung der Kooperation mit den europäischen Institutionen. Viorica Dăncilă führte in Brüssel Gespräche mit dem Präsidenten des Europäischen Rates Donald Tusk, sowie mit dem Präsidenten des Europäischen Parlaments Antonio Tajani. Dieser forderte die Fortsetzung des Kampfes gegen die Korruption und des Kampfes für die Beibehaltung des Rechtsstaates. Viorica Dăncilă dazu:



    Ich bin der Meinung, dass eine gute Zusammenarbeit sowohl für Europa als auch für Rumänien von Vorteil ist. Ich werde vor dem Europäischen Parlament über die Zukunft Europas sprechen. Rumänien muss aktive, implizierte Seite sein und ich beziehe mich besonders auf die EU-Ratspräsidentschaft und weitere Herausforderungen.



    Ein anderes angegangenes Thema war die verspätete Absorption der EU-Fördermittel. Darüber sprach Viorica Dăncilă mit der EU-Kommissarin für Regionalpolitik Corina Creţu, die die rumänischen Behörden warnte, dass die Prozeduren beschleunigt und vereinfacht werden müssen.

  • Premierul României, în dialog cu autorităţile europene

    Premierul României, în dialog cu autorităţile europene

    Aflată, în
    această săptămână, în prima sa vizită la Bruxelles de la preluarea mandatului
    de premier al României, fostul europarlamentar Viorica Dăncilă a discutat cu
    oficialităţile europene despre viitorul mandat al preşedinţiei române a
    Consiliului UE, în primul semestru din 2019    , despre perspectivele financiare,
    dar şi despre aderarea ţării la spaţiul de liberă circulaţie europeană.

    Locul
    României clar este în spaţiul Schengen    , a declarat preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker, într-o conferinţă de presă comună cu
    primul-ministru român, căruia i-a spus că, în prezent, nu mai există motive
    pentru care România să nu aparţină acestui spaţiu. El şi-a exprimat, în acelaşi
    timp, convingerea că guvernul de la Bucureşti va face toate eforturile pentru
    ca sistemul judiciar să funcţioneze. În opinia lui Jean-Claude Juncker, Mecanismul
    de Cooperare şi Verificare     cu privire la Bulgaria şi la România ar trebui
    ridicat înainte de sfârşitul mandatului acestei Comisii    . Acest mecanism ar
    trebui să fie ridicat înainte ca România să preia preşedinţia Consiliului
    Uniunii Europene, a plusat premierul Viorica Dăncilă: Sperăm ca sub preşedinţia domnului
    Juncker să putem să vorbim despre intrarea în Schengen a României. România
    îndeplineşte toate condiţiile din punct de vedere al Comisiei, din punctul de
    vedere al comisiei, şi de asemenea, să fie ridicat MCV-ul, pentru că nu este
    normal ca România să preia preşedinţia cu o sancţiune.

    Intensificarea cooperării la cel mai înalt nivel cu instituţiile europene a
    fost principalul obiectiv al acestei vizite, potrivit declaraţiilor Vioricăi
    Dăncilă, care tot la Bruxelles a mai avut discuţii cu preşedintele Consiliului
    European, Donald Tusk, şi cu preşedintele Parlamentului European, Antonio
    Tajani. Acesta din urmă i-a cerut să continue lupta împotriva corupţiei şi
    pentru menţinerea statului de drept.

    Premierul român: Cred că o bună cooperare este benefică
    pentru Europa, este benefică pentru România. Voi veni să vorbesc în Parlamentul
    European despre viitorul Europei, la care România trebuie să fie parte activă,
    parte implicată, având în vedere preşedinţia şi provocările.

    Absorbţia
    întârziată a fondurilor europene     a fost un alt subiect, discutat de premier cu
    comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu. Oficialul
    european a avertizat încă o dată autorităţile de la Bucureşti că trebuie să
    urgenteze şi să simplifice procedurile pentru folosirea banilor europeni.

  • Priorităţi UE după 2020 şi bugetul pe termen lung

    Priorităţi UE după 2020 şi bugetul pe termen lung

    Dezbaterile liderilor europeni despre bugetul post-2020 sunt deosebit de importante după ce Marea Britanie, un contributor considerabil, va părăsi Uniunea Europeană.




    Printre prioritățile pe care Comisia Europeană le va include în propunerea sa de buget se numără apărarea, securitatea, agenda digitală, migrația, locurile de muncă, dar și politica de coeziune și politica agricolă comună. Se dorește a fi un buget modern, care să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020.



    Comisarul pentru buget și resurse umane Günther H. Oettingera declarat că este receptiv la orice propuneri și sugestii.Toți cetățenii europeni sunt încurajați să ia parte la dezbaterea legată de viitorul comun în Uniunea Europeană.



    Până în data de 8 martie, ei își pot exprima online opiniile despre modul în care este cheltuit bugetul și, totodată, sunt invitați să ofere feedback cu privire simplificarea finanțării și mai buna funcționare a actualelor politici și programe ale UE – cum ar fi cele de coeziune și tineret, sprijinirea inovării și a mediului de afaceri și investiții în infrastructuri strategice digitale, de transport și energie.



    Comisia Europeană va prezenta propunerea legislativă de buget în luna mai 2018.



    Cu un deficit între 12 și 15 miliarde de euro anual ca urmare a Brexit-ului, în viitorul cadru financiar multianual vor avea nevoie de finanțare noi domenii precum gestionarea migrației, dezvoltarea unei economii digitale sau sporirea capacităților militare. Un acord rapid cu privire la următorul buget al Uniunii Europene reprezintă nu doar un obiectiv politic, ci și un imperativ practic. Adoptarea acestuia reprezintă o urgență, a subliniat președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker: Nu trebuie să repetăm experiența nefericită din 2013, când bugetul actual al UE s-a adoptat cu o întârziere considerabilă. Atunci, practic anul 2014 a fost compromis. Dacă o astfel de întârziere s-ar repeta, peste 100.000 de proiecte finanțate de UE – în domenii-cheie cum ar fi sprijinirea companiilor, eficiența energetică, asistența medicală, educația și incluziunea socială – nu ar demara la timp, iar sute de mii de tineri nu ar putea beneficia de pe urma schimburilor Erasmus+ în 2021.



    Președintele Comisiei Europene a mai declarat că, deși susține unele reduceri în domeniul politicii agricole comune și al politicii de coeziune, acestea nu trebuie să fie unele drastice.



    Cadrul Financiar Multianual post-2020 va fi o temă centrală și pe durata președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care începe în ianuarie 2019.


  • Nachrichten 20.02.2018

    Nachrichten 20.02.2018

    BRÜSSEL: Rumäniens Ministerpräsidentin Viorica Dancila unternimmt am Dienstag und Mittwoch ihren ersten offiziellen Auslandsbesuch in Brüssel. Die Regierungschefin wird mit dem EU-Kommissionspräsidenten Jean Claude Juncker, mit dem EU-Ratspräsidenten, Donald Tusk, mit dem Präsidenten des EU-Parlaments, Antonio Tajani und der EU-Kommissarin für Regionalpolitik, Corina Cretu, zusammen kommen. Die Intensivierung der Beziehung zwischen den Behörden in Bukarest und Brüssel spiele eine wesentliche Rolle, meint die Ministerpräsidentin Viorica Dancila, sowohl aus der Perspektive der rumänischen Übernahme der EU-Ratspräsidentschaft in 2019, als auch der Einbindung Rumäniens in wichtige EU-Projekte. Sie unterstütze zudem eine aktive Teilnahme an den Gesprächen betreffend die wirtschaftliche Zukunft der Union.



    BUKAREST: Beim Obersten Kassations-und Justizgericht in Bukarest hat heute der Prozess in der Mineriade-Akte vom 13-15. Juni 1990 gestartet. Dabei handelt es sich um den Bergarbeitereinfall in Bukarest. Unter anderen werden der Ex-Staatschef Ion Iliescu und der Ex-Premier Petre Roman der Verbrechen gegen die Menschheit beschuldigt. Die Staatsanwälte meinen, die staatlichen Behörden hätten die gewalttätige Attacke gegen die friedlichen Demonstranten auf dem Universitätsplatz in Bukarest geplant. Es hätten staatliche Kräfte und Tausende Bergarbeiter und Arbeiter aus mehreren Regionen des Landes teilgenommen. Vier Personen kamen dabei ums Leben und knapp 1400 wurden verletzt. Mehr dazu nach den Nachrichten.



    BUKAREST: Rumänien werde am Ausbau des Militärstützpunktes im südöstlichen Mihail Kogalniceanu teilnehmen. Das erklärte der rumänische Verteidigungsminister Mihai Fifor. In diesem Sinne habe er schon Gespräche mit den amerikanischen Partnern geführt. Zudem wünsche er sich eine permanente Anwesenheit der amerikanischen Militärs in Mihail Kogalniceanu. In den letzten Jahren haben Tausende rumänische und amerikanische Militärs an gemeinsamen Übungen in Kogalniceanu teilgenommen. Ebenfalls hier fanden letztes Jahres Luftpolizei-Missionen zusammen mit den britischen und den kanadischen Luftstreitkräften statt. Andererseits hat der Senat am Montag den Gesetzentwurf betreffend den Kauf von HIMARS-Raketenwerfern einstimmig gebilligt. Rumänien möchte drei solche Systeme im Wert von 1,5 Milliarden Euro kaufen. Der Gesetzentwurf geht weiter zur Abgeordnetenkammer, sie ist in diesem Fall Entscheidungskammer.