Radio România Internațional

Tag: Jean Claude Juncker

  • Bugetul UE post-2020: Sprijin pentru reformele naționale

    Bugetul UE post-2020: Sprijin pentru reformele naționale

    Comisia Europeană a propus, recent, crearea unui Program de sprijin pentru reforme și a unei Funcții de stabilizare a investițiilor. Propunerile sunt menite să aducă statele membre mai aproape de uniunea economică și sprijin pentru lărgirea zonei euro.



    Cu un buget total de 25 de miliarde euro, Programul de sprijin pentru reforme vizează toate statele membre ale UE și este compus din trei elemente. Primul este instrumentul de realizare a reformelor căruia îi este acordat majoritatea bugetului, respectiv 22 de miliarde euro. Prin acest instrument va fi furnizat sprijinul financiar pentru realizarea reformelor-cheie identificate în contextul semestrului european.



    Al doilea element, instrumentul de sprijin tehnic, va ajuta statele membre să pună la punct și să realizeze reforme și să își amelioreze capacitatea administrativă. Acest instrument beneficiază de experiența Serviciului de sprijin pentru reforme structurale, care, în ultimii ani, a oferit sprijin pentru mai mult de 440 de proiecte de reformă din 24 de state membre, se arată în comunicatul Comisiei Europene. Instrumentul va fi bugetat cu suma de 840 milioane euro.



    2,16 miliarde euro va fi bugetul celui d-al treilea element, mecanismul de convergență, conceput pentru a oferi sprijin tehnic și financiar dedicat statelor membre care au făcut progrese tangibile în direcția aderării la zona euro. Totodată, prin acest mecansim se va asigura o tranziție și o participare cât mai reușite la euro pentru acele state membre care doresc să adopte moneda comună.



    Funcția de stabilizare a investițiilor, un instrument de luptă pentru evitarea crizelor în zona euro



    Cealaltă propunere a Comisiei Europene, Funcția europeană de stabilizare a investițiilor, va fi instrumentul ce va ajuta la stabilizarea nivelului investițiilor publice și la facilitarea unei redresări economice rapide în cazul unor șocuri economice majore în statele membre din zona euro și în statele participante la mecanismul european al cursului de schimb.


    Statele membre vor trebui să respecte criterii stricte legate de soliditatea politicilor fiscale și macroeconomice, pentru accesul la împrumuturi cu o valoare de până la 30 de miliarde euro, însoțite de o subvenționare a ratei dobânzii care să acopere costurile acestora.



    Juncker: “Euro este moneda Uniunii noastre”



    Președintele Comisiei Euorpene, Jean-Claude Juncker, a precizat în legătură cu noile instrmente: Miza principală a uniunii economice și monetare este aceea de a îmbunătăți condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni. Acum, când ne îndreptăm privirile spre viitor și către sărbătorirea a 20 de ani de la lansarea monedei noastre unice, trebuie să oferim UE și zonei euro instrumentele de care au nevoie pentru a furniza și mai multă prosperitate și stabilitate europenilor. Obiectivul propunerilor de astăzi este acela de a face din uniunea economică și monetară forța protectoare și unificatoare care fost menită să fie încă de la început. Comisia angrenează resursele bugetului UE pentru a stimula performanța, reziliența și capacitatea de răspuns a tuturor statelor membre, fie ele deja state membre ale zonei euro sau state care se pregătesc să adere la euro. Euro este moneda Uniunii noastre, iar o zonă euro puternică și stabilă este esențială atât pentru membrii săi, cât și pentru UE în ansamblu.”



    Valdis Dombrovskis, vicepreședintele responsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: Astăzi mai parcurgem o etapă în direcția finalizării uniunii economice și monetare a Europei. Prin promovarea reformelor naționale și prin stabilizarea investițiilor publice în perioadele de recesiune, propunerile noastre vor consolida reziliența economiilor statelor membre luate izolat și a zonei euro în ansamblul său. De asemenea, propunem un instrument specific care să sprijine reformele din statele membre care se pregătesc să adere la euro. Obiectivul nostru ultim este acela de a asigura standarde de viață și sociale mai bune pentru toți europenii.”



    România și viitorul buget UE



    Bugetul post-2020 este un subiect de importanță majoră pentru România dintr-o serie de motive. În primul rând, economia țării, în care sunt incluse investițiile în infrastructură și agricultura, este dependentă de banii comunitari ce vor fi distribuiți către țara noastră. În al doilea rând, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, președinția Consiliului Uniunii Europene, iar în mandatul său se poate ajunge la un acord privind următorul buget.

  • UE va intenta un proces la OMC împotriva taxelor impuse de SUA la aluminiu şi oţel

    UE va intenta un proces la OMC împotriva taxelor impuse de SUA la aluminiu şi oţel

    Uniunea Europeană va intenta un proces la Organizaţia Mondială a
    Comerţului (OMC) împotriva taxelor impuse de SUA pe importurile de oţel şi
    aluminiu din UE    .



    Admistraţia Statelor
    Unite ale Americii a anunţat intrarea în vigoare de la data 1 iunie a taxelor
    vamale la importuri de 25% pentru oţel şi de 10% pentru aluminiu impuse Uniunii
    Europene, Mexicului şi Canadei    . Într-un prim răspuns, şeful Executivului
    comunitar, Jean-Claude Juncker, a afirmat că Uniunea Europeană va cere o
    soluţionare prin Organizaţia Mondială a Comerţului şi va aplica măsuri de
    contrabalansare. Este total inacceptabil ca o ţară să impună măsuri
    unilaterale atunci când vine vorba de comerţul mondial    , a mai spus Jean-Claude
    Juncker.

    Statele Unite au încercat să utilizeze
    ameninţarea restricţiilor comerciale ca pe o pârghie pentru a obţine concesiuni
    din partea Uniunii Europene, însă nu acesta este modul în care facem afaceri şi
    cu siguranţă nu între parteneri, prieteni şi aliaţi de lungă durată    , a
    declarat Comisarul european pentru Comerţ,
    Cecilia Malmstrom, care a adăugat: Statele Unite au încercat să ne
    determine să facem concesii înainte să aflăm despre aceste limitări ale
    schimburilor comercial, ale exporturilor noastre care să se facă pe baza unor
    iniţiative asumate de noi sau pe baza unor cote prestabilite. Uniunea
    Euroipeană nu negociază în acest mod! Aşadar, acesta este momentul în care ne
    găsim, avem tarife impuse, lucru care se petrecut şi în privinţa Canadei şi
    Mexicului. Noi am fost extrem de clari în privinţa consecinţelor unei astfel de
    acţiuni. Uniunea Europeană a trimis o solicitare Organizaţiei Mondiale a
    Comerţului, alte ţări vor proceda la fel. Am început pregătirile pentru o
    reacţie adecvată. Evident, ne vom consulta cu ţările membre. Data limită este
    20 iunie. Desigur, ne vom documenta şi vom supraveghea piaţa
    oţelului şi a aluminiului pentru a vedea dacă avem cantităţi ce urmează să
    ajungă în Statele Unite. Noi suntem hotărâţi să protejăm sistemul multilateral;
    Organizaţia Mondială a Comerţului nu este perfectă dar am construit-o împreună
    cu partenerii noştri americani şi ne aşteptăm ca toată lumea să respecte
    regulile.





    UE a avertizat că va
    taxa supliementar motocicletele Harley Davidson şi bourbonul    , măsuri adresate
    bazei politice a parlamentarilor republicani. Statele membre ale UE au susţinut
    planul Comisiei Europene de a aplica taxe pe importuri din SUA de 2,8 miliarde
    de euro (echivalentul a 3,4 miliarde dolari), dacă Washingtonul nu va mai
    acorda UE derogări de la tarifele pe oţel şi aluminiu.




  • Uniunea Europeană strânge rândurile

    Uniunea Europeană strânge rândurile


    Comisia
    Europeană are datoria să protejeze companiile europene. Acum trebuie să
    acţionăm    , a declarat preşedintele forului european, Jean-Claude Juncker,
    înainte de lansarea procesului legii de blocaj, blocking status, care
    urmăreşte să neutralizeze efectele extrateritoriale ale sancţiunilor americane
    pentru companiile europene care vor să investească în Iran. Este vorba despre un
    regulament european datând din 1996, creat atunci pentru a contracara embargoul
    asupra Cubei şi până la urmă neutilizat deoarece dezacordul a fost rezolvat la
    nivel politic. Acum, legea amintită revine în atenţie în urma deciziei SUA de a
    se retrage din acordul nuclear cu Iranul şi trebuie adaptată până la 6 august,
    când vor intra în vigoare primele sancţiuni decise recent de Washington.

    Aşa-numita lege de blocaj permite companiilor şi instanţelor europene să nu se
    supună reglementărilor privind sancţiunile adoptate de ţări terţe şi stipulează
    că nici un verdict decis de tribunale străine pe baza acestor reglementări nu
    s-ar aplica în UE. Este vorba despre protejarea companiilor internaţionale unde
    există şi implicare europeană în faţa deciziilor Administraţiei americane, a
    explicat europarlamentarul Iuliu Winkler: Statele Unite părăsesc multilateralismul. Statele Unite sunt într-un
    proces de a ataca Organizaţia Mondială a Comerţului. Ele sunt nemulţumite de
    OMC, ele sunt nemulţumite de acordurile de comerţ multilaterale în care Statele
    Unite au fost, zice preşedintele Trump, păcălite de către partenerii de pe
    piaţa globală. Acum Statele Unite se retrag dintr-un acord multilateral
    crucial, după părerea mea, în zona Orientului Mijlociu. Deci tot acest asalt
    asupra multilateralismului înseamnă de fapt, cum spuneau analiştii americani,
    tactica cawboy-ului singuratic pe care preşedintele Trump o urmează.
    Multilateralismul este o chestiune esenţială pentru Europa şi pentru Uniunea
    Europeană atât în ceea ce priveşte comerţul şi economia, cât şi în ceea ce
    priveşte relaţiile internaţionale geopolitice sau strategice. Gândiţi-vă ce a
    însemnat în secolul trecut Europa individualismelor. Evident că nu dorim să ne
    întoarcem acolo şi evident că vrem în Europa, sigur, cu un accent puţin diferit
    din partea cancelarului Merkel, cu un accent mai săltăreţ, mai tineresc din
    partea preşedintelui Macron, dorim să învăţăm pe plan global şi să luptăm în
    toate condiţiile şi cu toate mijloacele pe care le avem pentru păstrarea
    multilateralismului.

    Bruxelles-ul a decis, de asemenea, să permită Băncii
    Europene de Investiţii să faciliteze investiţiile companiilor europene în Iran,
    Comisia menţinându-şi, în acelaşi timp, cooperarea cu acesta. Nu există soluţie alternativă la
    acordul cu Iranul,     a declarat şi şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini,
    în replică la discursul omologului său american, Mike Pompeo, care a evocat 12
    condiţii drastice pentru a încheia un nou acord cu Teheranul în locul celui
    încheiat în 2015, care prevede limitarea programului nuclear iranian în
    schimbul ridicării sancţiunilor. Toţi cei din Uniunea Europeană împărtăşesc
    ideea că acordul nu este perfect, însă trebuie să rămânem în acest acord şi să
    continuăm negocierile cu Iranul pe alte teme, precum programul de rachete
    balistice    , a declarat pentru presă şi cancelarul german Angela Merkel.

    Analizând decizia Uniunii Europene în raport cu cea a liderului de la Casa
    Albă, Adrian Mitroi, profesor de Relaţii Internaţionale la ASE, apreciază că balansul
    Europei între instinctul comercial şi cel geostrategic este foarte complicat. Intrăm
    într-o zonă foarte interesantă şi, probabil, critică economic, consideră
    profesorul Mitroi, o zonă în care presiunea merge cel mai evident asupra
    preţului barilului de petrol, cu consecinţa imediată – uşoară încetinire
    economică. Nu trebuie uitată în această ecuaţie dependenţa Europei de gazul
    rusesc şi faptul că Washingtonul este în defavoarea acestor relaţii comerciale.
    Poate spera Uniunea Europeană să ajungă unul din polii de putere ai planetei
    alături de SUA, Rusia, China? Profesorul Adrian Mitroi este mai degrabă
    sceptic: Sincer cred că nu,
    pentru că a pierdut foarte mult în tăria politicii externe. Europa nu prea
    joacă în jocurile de politică externă. Economic este încă fragilă. Continentul
    american a reuşit foarte bine, Uniunea Europeană nu are o trezorerie comună şi
    atunci politicile sunt uşor defazate. Suntem sensibili aici la un dolar mai
    puternic sau la dobânzi mai mari pe dolar. Faptul că noi suntem în plin proces
    de reformatare a UE şi am pus secundar acum şi partea economică, trezoreria
    comună, toate aceste lucruri bune care ne-ar fi dat mai multă tărie şi
    economică, pierdem un pic de viteză.     Dar, mai spune profesorul Mitroi, există
    şi marele plus al faptului că Europa recunoaşte că sunt mult mai multe lucruri
    care ne leagă, decât cele care ne dezleagă    .

  • Relaţiile UE cu Georgia

    Relaţiile UE cu Georgia

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost prezent, la Tbilisi, la ceremoniile pe care autorităţile le-au organizat cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la formarea primei republici democrate a Georgiei. Au mai participat comisarul european pentru Politică Europeană de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, şi oficiali de rang înalt din mai multe state comunitare, între care Polonia, Franţa, ţările baltice, România, Cehia şi Slovacia.

    Cu această ocazie, preşedintele Comisiei Europene a avut o întâlnire cu premierul Georgiei, Giorgi Kvirikashvili. Preşedintele Juncker, despre relaţiile Uniunii cu Georgia: Sunt încântat să văd că Uniunea Europeană joacă un rol atât de important și de vizibil în această zi foarte specială pentru Georgia.Am parcurs un drum lung, într-o perioadă relativ scurtă de timp. Georgia este o țară aproape de inima mea, aproape de inima europenilor, pentru că suntem prieteni și parteneri, legați de istoria noastră și de geografia noastră. Sunt încântat că pot anunța o sumă suplimentară de 40 de milioane de euro pentru alocarea bilaterală din acest an. Astfel, sprijinul nostru financiar acordat Georgiei, în perioada 2014 – 2018, este de 597 de milioane de euro. În plus, vom acorda o nouă asistență macrofinanciară în valoare de 45 milioane de euro.

    Pe de altă parte, preşedintele Comisiei a spus că, după liberalizarea regimului de vize, în martie 2017, peste 250 de mii de georgieni au călătorit în Europa. Tot cu ocazia acestei vizite, preşedintele Juncker a anunţat că, peste câteva luni, capitala Georgiei va găzdui o școală europeană. De asemenea, oficialul de la Bruxelles şi premierul georgian au convenit ca Executivul comunitar şi Guvernul georgian să aibă, în fiecare an, o reuniune mixtă. Pe 1 iulie 2016, Acordul de asociere UE – Georgia, care cuprinde crearea unei zone de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, a intrat pe deplin în vigoare. Consiliul de Asociere este cea mai înaltă instituție oficială instituită în temeiul Acordului pentru a supraveghea punerea în aplicare a înţelegerii.


  • Relaţiile UE – Africa

    Relaţiile UE – Africa

    Oraşul italian Florenţa a găzduit o conferinţă
    internaţională privind viitorul Uniunii Europene    . La eveniment au participat, între alţii, preşedintele Comisiei Europene,
    Jean Claude Juncker, şefa diplomaţiei comunitare, Federica Mogherini, comisarul
    european pentru Politică Regională, Corina Creţu, şi preşedintele Parlamentului
    European, Antonio Tajani. Conferinţa a fost organizată de Institutul
    Universitar European din Florenţa, având ca parteneri cotidianele Le Monde
    şi Financial Times.

    Cele două mari subiecte abordate au fost
    Instituţiile guvernamentale şi guvernanţa democratică şi,
    respectiv, Migraţii şi cetăţenie. Pe cea din urmă temă, şefa diplomaţiei
    europene a declarat că Uniunea are un fel de Plan Marshall pentru Africa, în
    condiţiile în care acest continent reprezintă principala sursă de îngrijorare
    pentru spaţiul comunitar. Ea a amintit că, în fiecare an, Europa, ca întreg,
    investeşte multe resurse, de la cauze umanitare până la încurajarea unor domenii
    precum economie, securitate şi piaţa digitală. Federica Mogherini: Planul Marshall este, deja, aplicat. Cred că
    (cetăţenii, n.red) europeni ar trebui sa fie mai conştienţi de investiţiile
    uriaşe pe care noi le facem în Africa. Aşa cum sunt cetăţenii africani, pentru
    că ei recunosc că europenii le sunt, de departe, principalul partener şi
    prieten. Chiar dacă, uneori, avem probleme cu unele ţări care au fost colonii,
    europenii şi africanii lucrează împreună, umăr la umăr, în diferite domenii. Pentru
    că dacă vrei să gestionezi migraţia şi să încerci să previi ameninţările legate
    de securitate – terorismul, în special -, Africa este locul în care trebuie să
    investeşti politic, diplomatic şi economic. Este vorba de centura Sahelului şi
    de Cornul Africii    . Acestea sunt locurile în care majoritatea provocărilor pot
    fi rezolvate sau se pot deteriora în ceva periculos pentru noi. Şi cred că
    europenii înteleg că nu este vorba de acte caritabile, ci de propriul interes.
    În februarie, comunitatea internaţională s-a angajat, în
    cadrul unei conferinţe care a avut loc la Bruxelles, să ofere o donaţie totală
    de peste 410 milioane de euro pentru forţa militară a grupului G5 din Sahel,
    regiune din partea central-nordică a Africii. În total, Uniunea a promis peste
    170 de milioane de euro, din bugetul comun al blocului militar şi din
    contribuţiile individuale ale statelor membre. Banii sunt meniţi să sprijine
    lupta împotriva terorismului şi să aducă
    stabilitate în această regiune.


  • Starea Uniunii 2018

    Starea Uniunii 2018

    Uniunea Europeană are nevoie de mai multă solidaritate dar și de echitate, consideră președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. Într-un discurs ținut cu prilejul conferinței anuale dedicate Stării Națiunii, Jean-Claude Juncker a amintit despre perioade recente complicate – cea a crizei economice, când statele din Nord nu au fost suficient de solidare cu cele din sud, dar și criza migranților, care a dat naștere unor resentimente folosite de populiști și naționaliști pentru a obține câștiguri politice. În pledoaria sa pentru solidaritate, Jean Claude Juncker a vorbit inclusiv despre necesitatea unei politici externe și de securitate comune, chiar dacă aceasta ar implica, la un moment dat, luarea deciziilor prin majoritate calificată, nu prin unanimitate ca în prezent.


    Jean-Claude Juncker: Apoi, există o altă problemă despre care aș vrea să vorbim: politica externă și de securitate comună. Întotdeauna trebuie să decidem în unanimitate, astfel încât vocea Europei în concertul națiunilor abia se aude. Unanimitatea înseamnă altceva decât un consens. Dacă trebuie să decideți în unanimitate, este suficient ca doar o țară să spună nu demersului colectiv. Vedem acest lucru la nivelul Națiunilor Unite, unde nu putem să ne punem de acord cu privire la Compactul Migrațional Global. O vedem, de asemenea, tot la nivelul ONU, când trebuie să decidem dacă, în oceanele și mările din jurul ei, China aplică sau nu o politică adecvată – iar asta se întâmplă pentru că există un stat membru care blochează deciziile. Prin urmare, propun ca de acum înainte să decidem asupra unei politici externe cu o majoritate calificată. Acest lucru este fezabil deoarece Tratatul de la Lisabona, care are meritele sale, conține o dispoziție care permite Consiliului European să decidă – în unanimitate – ca, de acum înainte, să ia hotărâri cu majoritate calificată în anumite domenii. Eu cred că politica externă s-ar putea face în acest fel, dar văd și un al doilea candidat, politica fiscal. Ceea ce este foarte important e că, pentru a putea juca un rol influent în arena international, va trebui să ne remodelăm mecanismele de luare a deciziilor pentru politica externă.


    Jean-Claude Juncker a vorbit și despre nevoia de coeziune în domeniul politicii de apărare. El a arătat că, în timp ce în Statele Unite există 30 de tipuri de armament, în Uniunea Europeană sunt 178; Washingtonul are, de exemplu, un tip de tanc față de 17 statele membre UE. O abordare comună a acestei probleme ar putea duce, potrivit președintelui Comisiei Europene, la economii anuale cuprinse între 25 și 100 de miliarde de euro. Acesta este motivul înființării unui
    fond European de apărare de 13 miliarde de euro.

  • Consultare publică – Viitorul Europei

    Consultare publică – Viitorul Europei

    Lansată chiar de Ziua Europei, marcată în fiecare an pe 9 mai, consultarea publică se înscrie într-un context mai larg, al dezbaterilor privind viitorul Uniunii după ieșirea Marii Britanii din spațiul comunitar. De altfel, încă din luna martie a anului trecut a fost lansată spre analiză o Carte Albă, cu cinci direcții în care s-ar putea îndrepta Uniunea. O primă opțiune ar fi ca forul comunitar să continue ca și până acum, fără să se schimba nimic. A doua ar transforma Uniunea într-o simpla piața comună, fără niciun fel de integrare politică, iar o a treia cale ar urma să ducă o Europă cu două viteze.

    A venit momentul să hotărâm ce ne dorim de la Uniunea Europeană formată din 27 de state membre. Orice s-ar întâmpla, un lucru e sigur: Europa pe care ne-o dorim trebuie să fie o Europă construită de cetățenii săi, a afirmat președintele Comisiei, Jean Claude Juncker: Viitorul Europei nu poate fi stabilit printr-un decret. Trebuie să fie rezultatul unei dezbateri democratice și, în cele din urmă, al unui consens larg.

    A spus încă de anul trecut Jean Claude Juncker în discursul despre Starea Uniunii rostit în plenul Parlamentului European. Și tot Jean Claude Juncker descria atunci în câteva cuvinte ce înseamnă pentru el construcția europeană:

    Pentru mine, Europa este mai mult decât o piață unică. Mai mult decât o chestiune de bani, mai mult decât o monedă, mai mult decât euro. A fost întotdeauna o chestiune de valori. există trei principii fundamentale, de nestrămutat: libertatea, egalitatea și statul de drept, iar elesă rămână fundația pe care să construim o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică.

    Consultarea a fost pregătită de un grup de 96 de cetățeni din 27 de state membre, chemați la începutul lunii la Bruxelles de Comitetul Economic și Social European pentru a cădea de acord asupra chestionarului pe care îl adreseze concetățenilor lor.

    Au fost alese 12 întrebări legate de marile domenii de interes pentru toți europenii: șomaj, criza migranților și protecția frontierelor, securitate, terorism și radicalizare, dar și protecția mediului și climă. Nu sunt uitate nici educația, asistența medicală sau agricultura.

    În paralel cu această consultare vor avea loc dialoguri cu cetățenii organizate de Comisia Europeană și de statele membre. Dezbaterile se vor încheia în octombrie, iar rezultatele vor fi supuse unei analize intemediare la reuniunea din luna decembrie a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană.

    Consultarea publică va fi deschisă însă până în data de 9 mai anul viitor, când va avea loc summitul de la Sibiu în perioada în care România se va afla la președinția Uniunii .

    Va fi prima reuniune a liderilor europeni după ieșirea Marii Britanii din spațiul comunitar. Este, de asemenea, summit-ul care precede alegerile pentru Parlamentul European din luna mai anul viitor.


  • O propunere controversată

    O propunere controversată

    Ne aşteaptă provocări mari, într-o lume
    în schimbare, o schimbare care intervine în fiecare zi şi cu o viteză
    vertiginoasă – este premiza de la care au pornit decidenţii de la Bruxelles
    atunci când au gândit bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027. Un buget pe
    care îl descriu ca fiind unul pragmatic şi modern, pentru o Uniune care
    protejează, capacitează şi apără. Această propunere de buget reprezintă un răspuns onest la
    realitatea actuală, în care se așteaptă ca Europa să joace un rol mai important
    în asigurarea securității și a stabilității într-o lume instabilă, într-un
    moment în care Brexit va lăsa un gol considerabil în bugetul Uniunii, consideră
    Bruxellesul. Răspunsul la această dublă provocare include reduceri de
    cheltuieli şi identificarea de noi resurse.

    Într-o iniţiativă fără precedent, Comisia Europeană a propus şi
    restrângerea accesului la fondurile Uniunii Europene pentru ţările membre care
    încalcă statul de drept. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: Comisia Europeană
    propune consolidarea legăturilor dintre bugetul european şi respectarea
    statului de drept. Respectarea criteriilor statului de drept este o cerinţă
    prealabilă şi indispensabilă pentru administrarea financiară corectă şi pentru
    implementarea eficientă a bugetului. De aceea, propunem un mecanism care va
    permite protejarea bugetului de riscuri financiare legate de deficienţele
    generalizare privind respectarea statului de drept. Acest mecanism reprezintă o
    regulă generală, el nu vizează anumite ţări membre, dar este o parte importantă
    din arhitectura noului buget european.

    În pofida
    precizărilor că nu sunt vizate anumite state membre, Polonia şi Ungaria se simt
    direct vizate. Nu vom accepta mecanisme arbitrare care ar face din gestionarea
    fondurilor un instrument de presiune politică la cerere    , a venit cu
    promptitudine reacţia Varşoviei. Pentru Polonia s-a solicitat activarea
    articolului 7 al Tratatului UE, pentru Ungaria încă nu s-a cerut acest lucru,
    dar derapajele de la statul de drept au fost deja constatate de către Comisia
    Europeană. Activarea echivalează cu suspendarea dreptului la vot pentru statul
    în cauză. Nu poţi să ai astfel de condiţionări
    care nu sunt cuantificabile. Există riscul să creezi procese de intenţie şi să
    fii mai părtinitor cu alte state. Opinia noastră este că pe acest subiect se va
    cere clar o opinie juridică, e posibil să se ajungă şi la Curtea Europeană de
    Justiţie,     consideră de la Bruxelles europarlamentarul Norica Nicolai, sceptică
    în privinţa materializării propunerii Comisiei: Este doar o propunere. E o propunere care ca siguranţă nu va fi
    validată pentru că pe actuala construcţie a Tratatului de la Lisabona acest
    lucru nu este posibil, nu are niciun fel de suport legal. Sigur, eu pot să
    înţeleg Comisia Europeană, este în criză, caută să suplimenteze, să găsească fonduri ca să înlocuiască pierderea pe care o va avea în
    buget după plecarea Marii Britanii. Cu siguranţă, acest lucru şi încă vreo
    câteva lucruri care privesc reducerile de la politica de coeziune şi de la
    politica agricolă comună nu sunt bine primite. Franţa, de pildă, are obiecţii
    majore la politica agricolă comună. Cu siguranţă alte state – Polonia, Ungaria
    – au anunţat că nu acceptă această condiţionare. Deci, ca atare, este doar o
    propunere, va crea dezbatere în următoarele luni. Oricum la Bruxelles, este o
    dezbatere dacă actuala Comisie poate să ia decizii care să antameze politica şi
    acţiunea viitoarei Comisii.

    În opinia analistului
    politic Adrian Zăbavă, naşterea acestui subiect nu ar fi străină de dezbaterea
    electorală la nivel european, de faptul că anul viitor vor fi alegeri inclusiv
    europarlamentare: Sunt sigur că
    lucrurile nu s-au întâmplat aleatoriu în programul celor de la Bruxelles. Şi
    sunt sigur, aşa cum pare în momentul de faţă, că acesta va fi unul din
    subiectele, cheia de boltă a alegerilor europarlamentare de anul viitor,
    Bruxelles-ul dorindu-şi să beneficieze de expunerea unui an electoral pentru a
    tranşa o dată şi o dată lucrurile în ceea ce priveşte – hai să spunem, scăpările
    unor membri ai UE privind statul de drept.


    Este foarte important pentru fiecare dintre noi să
    înţelegem că statul de drept nu este o simplă formalitate, ci este o stare de
    spirit. El constă în justiţia bazată pe recunoaşterea şi deplina acceptare a
    valorii supreme a drepturilor omului, a instituţiilor puternice şi a toleranţei
    zero faţă de corupţie,     a apreciat, pe de altă parte, şeful statului român.
    Potrivit lui Klaus Iohannis, în prezent, Europa se află la răscruce,
    confruntându-se cu crize interne şi externe de o complexitate şi o intensitate
    fără precedent. Istoria construcţiei UE ne-a arătat, în mod repetat, că forţa
    noastră stă în unitate, solidaritate, coeziune şi într-o viziune a viitorului
    ambiţioasă şi inovatoare. Aceste principii şi valori călăuzitoare stau la baza
    proiectului european. România crede că ele trebuie să rămână baza dezvoltării
    sale viitoare, în beneficiul nostru comun    , a mai spus şeful statului,
    apreciind că UE rămâne un proiect indispensabil.

  • Statul de drept şi acordarea fondurilor europene

    Statul de drept şi acordarea fondurilor europene

    Alocarea
    fondurilor europene va fi condiționată de respectarea statului de drept    .
    Comisia Europeană va elabora un mecanism prin care resursele financiare vor
    putea fi restricționate pentru țările care încalcă criteriile care definesc
    statul de drept. Anunțul a fost făcut în urmă cu câteva zile de președintele
    Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, la prezentarea proiectului de buget
    european pentru perioada 2021-2027.



    Este pentru prima dată când
    Comisia Europeană propune un mecanism prin care Uniunea
    va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțare, în
    mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care
    afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de
    Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă, a
    arătat Jean Claude Juncker. El a mai spus că trebuie acționat responsabil,
    pentru că este vorba despre banii contribuabililor și ar fi bine să se ajungă
    la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.


    Țările
    care au fost des criticate în ultima perioadă de forurile europene și au
    reacționat dur la această propunere sunt Ungaria și Polonia, deși Juncker a
    subliniat că mecanismul va avea aplicare generală și nu vizează anumite state
    membre.


    Europarlamentarul
    Renate Weber spune că este foarte importantă stabilirea criteriilor ce vor
    defini mecanismul prin care unei țări i se pot retrage fondurile europene dacă
    nu respectă statul de drept. E nevoie de o abordare obiectivă, pentru a nu lăsa
    loc de interpretări.


    E
    vorba de criterii. Trebuie stabilit clar ce anume trebuie respectat, cum anume
    trebuie respectat. Dacă îmi spuneți de exemplu că ne uităm cum funcționează
    sistemul judiciar: dacă luăm ca și criteriu lungimea proceselor, păi Italia o
    să fie prima care nu va mai accesa nici un euro, pentru că are și foarte multe
    condamnări la CEDO din această cauză. Credeți că Spania o duce mult mai bine?
    Sunt și acolo probleme. La fel în Malta sau în Slovacia unde au fost omorâți
    jurnaliști. Cred că nici acest lucru nu face parte din performanțele statului
    de drept. Este așadar nevoie de o evaluare obiectivă, altfel totul este
    subiectiv. Iar dacă criteriile sunt subiective, se deschide ușa oricărui abuz.





    Chiar dacă nu s-a pus
    problema tăierii fondurilor comunitare, țara noastră a fost în ultima vreme
    obiectul criticilor europene, din cauza corupției și a legilor justiției.
    Președintele Klaus Iohannis a declarat în legătură cu acest subiect că nu crede
    că România va fi afectată de mecanismul prin care finanțarea va fi condiționată
    de respectarea statului de drept. De aceeași părere este și Renate Weber: România
    are mecanisme destul de bine puse la punct care o fac să fie un stat de drept.
    Trebuie să ai o putere leguitoare care să nu fie de capul ei și există niște
    controale ale actului legislativ: controlul de constituționalitate și controlul
    pe care îl face președintele înainte de promulgare, el poate să trimită legea
    înapoi la Parlament. Deci din acest punct de vedere formula aceea de check and
    balance există și în România, ceea ce îți dă dimensiunea de stat de drept.
    Sigur că da, cu obligația ca întreaga legislație să respecte drepturile și
    libertățile fundamentale.


    Mecanismul prin care
    alocarea fondurilor europene va fi condiționată de respectarea statului de
    drept de către guvernele țărilor membre ar urma să se aplice începând cu
    exercițiul bugetar 2021-2027.


  • Comisia propune un buget modern pentru 2021-2027​

    Comisia propune un buget modern pentru 2021-2027​

    Un buget pe termen lung pragmatic și modern este un răspuns onest la realitatea actuală, în care se așteaptă ca Europa să joace un rol mai important în asigurarea securității și a stabilității într-o lume instabilă şi într-un moment în care ieşirea Marii Britanii din Uniune va lăsa un gol considerabil. Aşadar, Comisia Europeană susţine că bugetul prezentat răspunde acestei duble provocări prin reduceri de cheltuieli și prin noi resurse în egală măsură. Finanțarea noilor și principalelor priorități ale Uniunii va fi menținută sau consolidată, ceea ce înseamnă, în mod inevitabil, reduceri în alte domenii.

    Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susţine că noul buget reprezintă o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nouă și ambițioasă, formată din 27 de state membre unite prin solidaritate. Potrivit lui Juncker, este vorba de un plan pragmatic care arată cum să obținem mai multe rezultate cu mai puține resurse. Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea, în premieră, a unui mecanism privind statul de drept – a mai spus şeful Executivului European: Comisia Europeană propune consolidarea legăturilor dintre bugetul european şi respectarea statului de drept. Respectarea criteriilor statului de drept este o cerinţă prealabilă şi indispensabilă pentru administrarea finaciară corectă şi pentru implementarea eficientă a bugetului. De aceea, propunem un mecanism care va permite protejarea bugetului de riscuri financiare legate de deficienţele generalizare privind respectarea statului de drept. Acest mecanism reprezintă o regulă generală, el nu vizează anumite ţări membre, dar este o parte importantă din arhitectura noului buget european.

    La rândul său, Günther Oettinger, comisarul responsabil pentru Buget și Resurse Umane, a declarant că această propunere de buget este despre valoarea adăugată a Uniunii Europene. Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă – fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice – a mai spus comisarul Oettinger.

    În primele reacţii, Franţa a denunţat reducerea cu 5% a bugetului alocat politicii agricole comune, Germania a cerut o împărţire mai judicioasă a poverii, iar Austria şi Olanda au spus că vor contesta creşterea contribuţiilor. Polonia şi-a arătat nemulţumirea faţă de principala inovaţie a noului buget: introducerea prevederii care leagă alocarea de fonduri europene de respectarea statului de drept.

    Decizia privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European. Timpul, însă, constituie factorul esențial. Este de dorit să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.


  • UE și Mexicul ajung la un nou acord privind comerțul

    UE și Mexicul ajung la un nou acord privind comerțul

    Simplificarea procedurilor vamale va aduce avantaje suplimentare pentru industria din Uniunea Europeană, inclusiv în domenii precum cel al produselor farmaceutice, cel al utilajelor și cel al echipamentelor de transport. Totodată, acordul stabilește noi standarde de dezvoltare durabilă. Printre altele, Uniunea Europeană și Mexicul s-au angajat să pună în practică eficient obligațiile care le revin în temeiul Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Acesta va fi şi primul acord comercial al Uniunii Europene care vizează combaterea corupției din sectorul public și din cel privat.

    Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a subliniat că Mexicul și Uniunea Europeană au colaborat și au ajuns la un rezultat reciproc avantajos. Odată cu încheierea acestui acord, Mexicul se alătură Canadei, Japoniei și Singaporelui pe lista din ce în ce mai mare a partenerilor care doresc să colaboreze cu Uniunea Europeană pentru a apăra comerțul deschis, echitabil și bazat pe norme – a mai spus preşedintele Juncker.

    La rândul său, comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, a explicat că, în mai puțin de doi ani, Uniunea Europeană și Mexicul au ajuns la o înțelegere pe măsura provocărilor economice și politice din secolul 21: Am actualizat un acord vechi într-un timp record, de doar doi ani de negocieri. Este un acord modern, de care vor beneficia consumatorii noştri, companiile noastre – atât cele mici, cât şi cele mari – şi care va impulsiona relaţiile dintre statele membre ale Uniunii şi Mexic. Este un semn că nu creăm doar oportunităţi economice, ci transmitem totodată un semnal către întreaga lume: Mexicul şi Uniunea Europeană sunt deschişi să facă afaceri, cred într-un comerţ deschis, onest şi sustenabil şi pot încheia acorduri comerciale reciproc avantajoase pentru cetăţenii lor. Aşadar, sunt foarte fericită astăzi.


    Şi comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, a punctat că acest acord este foarte benefic pentru sectorul agroalimentar european, deoarece creează noi oportunități de export pentru produsele alimentare și băuturile de înaltă calitate, care, la rândul lor, vor sprijini creșterea economică și crearea mai multor locuri de muncă, mai ales în zonele rurale.

    Începând din 2000, când a intrat în vigoare anteriorul acord dintre Uniunea Europeană și Mexic, schimburile comerciale au crescut într-un ritm de circa 8% pe an, generând o creștere globală de 148% a comerțului cu mărfuri în ultimii 18 ani. În pofida acestor rezultate pozitive, exista totuși o marjă largă de îmbunătățire a relației comerciale, pe care noul acord o abordează prin scutirea de taxe vamale a practic tuturor schimburilor comerciale cu mărfuri.


  • Eurobarometru – În ce măsură consideră europenii că viaţa în UE este echitabilă?

    Eurobarometru – În ce măsură consideră europenii că viaţa în UE este echitabilă?

    Eurobarometrul trece în revistă opinia cetățenilor din statele membre ale Uniunii Europene cu privire la echitatea socială, o prioritate pentru actualul executiv comunitar, condus de Jean Claude Juncker, în funcție de care sunt elaborate politicile din domeniul educației, muncii sau sănătății.


    Ce înseamnă, între altele, echitatea socială, explică Marianne Thyssen, comisar pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale: Acordarea de șanse egale pentru toți europenii, indiferent de vârstă, este una dintre prioritățile cheie ale Comisiei. Într-o lume în permanentă schimbare, cu o economie în plină reconfigurare, este extrem de important să investim în oameni. Trebuie să le oferim un sprijin în tranziția cu succes de la școală la piața muncii, de la șomaj la angajare sau de la un loc de muncă la altul înalt calificat. Actuala Comisie a investit sume importante în susținerea tinerilor în demersul lor de a găsi un loc de muncă și a oferit șanse pentru adulții care au vrut să își continue studiile.

    Iar, potrivit Eurobarometrului, 58 la sută dintre europeni consideră că oamenii au oportunități egale de a reuși în viață. Sunt însă diferențe semnificative între statele membre, 81 la sută dintre respondenți sunt de acord cu această afirmație în Danemarca, dar numai 18 la sută în Grecia. În România, proporția este de 38 la sută.

    Sondajul arată totodată că pentru a reuși în viață, 98 la sută dintre cei chestionați consideră că este importantă o stare bună de sănătate, iar 93 la sută un sistem educațional de calitate. Eforturile susținute și legăturile sociale potrivite sunt, de asemenea, văzute ca esențiale sau importante de peste 90 la sută dintre respondenți. Succesul depinde mult mai puțin de apartenența la o familie bogată sau la un anumit grup etnic sau de legăturile politice, mai arată sondajul.

    Pe de altă parte însă, 84 la sută dintre respondenți sunt de părere că diferențele dintre venituri sunt prea mari. Proporția variază de la 96 la sută în Portugalia și 92 de procente în Germania până la 59 la sută în Olanda. În toate țările, cu excepția Danemarcei, mai mult de 60 la sută dintre cei chestionați sunt de acord că guvernele ar trebui să ia măsuri pentru a reduce aceste diferențe.

    Totodată, doar 39 la sută dintre participanții la Eurobarometru au încredere că justiția se impune întotdeauna în fața nedreptății și doar 32 la sută cred că deciziile politice sunt aplicate în mod consecvent tuturor cetățenilor. În general, este una dintre concluziile sondajului, oamenii sunt mai predispuși să perceapă o situație ca fiind echitabilă dacă au beneficiat de o educație mai bună, sunt mai tineri și au o situație financiară confortabilă.

    Sondajul a fost realizat în luna decembrie a anului trecut. Au răspuns întrebărilor peste 28 de mii de persoane din toate cele 28 de țări ale Uniunii Europene.


  • „Europa, din nou pe șine”

    „Europa, din nou pe șine”

    În perioada 22-23 februarie 2018, Centre for European Policy Studies (CEPS) a organizat la Bruxelles cea de-a cincea ediție a forumului de dezbateri CEPS Ideas Lab, având tema generală Europe – Back on Track” (Europa, din nou pe șine). Cu această ocazie, Institutul European din România (IER) a fost reprezentat de Gabriela Drăgan, Director General, și de Mihai Sebe și Bogdan Mureșan, experți în cadrul Biroului Studii și Analize.



    Reunind în jur de 100 de vorbitori, 2 sesiuni plenare, peste 50 de paneluri tematice și peste 800 de participanți din întreaga lume, CEPS Ideas Lab s-a concentrat în acest an pe continuarea procesului de reconstrucție a Uniunii Europene, ce a reprezentat tema ediției din anul precedent.



    Beneficiind de un discurs oficial optimist din partea președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și de o analiză critică pe tema democratizării din partea specialistului în științe politice Ivan Krastev, evenimentul a reunit numeroase personalități de marcă din diverse domenii asociate afacerilor europene (universități, centre de cercetare, instituții naționale/europene, companii private, ONG-uri, sindicate etc.).



    Pentru articolul original vă rugăm să accesați: http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/newsletter_martie_2018_ro.pdf (autor Bogdan Mureșan, Biroul Studii și Analize IER)

  • Urmările rezultatelor alegerilor din Ungaria

    Urmările rezultatelor alegerilor din Ungaria

    Victoria zdrobitoare a naţionalist-conservatorilor lui Victor Orban şi scorul neaşteptat de bun al unui partid de extremă dreapta la alegerile de duminică, din Ungaria, au determinat autorităţile de la Bruxelles să avertizeze în legătură cu apărarea valorilor Uniunii Europene.

    După o campanie electorală cu puternice accente anti-migraţie şi împotriva unor decizii ale Uniunii Europene, Victor Orban are în mână cel de-al patrulea mandat de premier şi libertatea de a-şi continua proiectul de concentrare a puterii şi de continuare a bătăliilor cu Bruxelles-ul.

    În prima sa conferinţă de presă de după alegeri, Orban a spus că cetăţenii ungari au decis că doar ei pot hotărî cu cine să convieţuiască, cu referire la respingerea migranţilor. Totodată, el a afirmat că Ungaria doreşte o Europă a naţiunilor şi nu o formulă de genul Statele Unite ale Europei.

    Alături de alţi lideri europeni, şi preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, l-a felicitat pe liderul ungar pentru victoria sa, iar ieri, Juncker a şi vorbit la telefon cu Orban. Nu au fost date publicităţii detalii despre conţinutul conversaţiei, însă purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, a revenit asupra problemelor existente între Budapesta şi Bruxelles: În ceea ce priveşte campania electorală, reiau ce am spus luni, după alegeri, şi anume că toate ţările membre, fără nicio excepţie, au datoria de a apăra democraţia şi valorile Uniunii Europene. În legătură cu diferendele pe care le avem cu Ungaria, procedurile decalnşate înainte de alegeri şi aflate în curs îşi vor urma cursul. Aşa cum facem cu toate statele membre, ne angajăm într-un dialog deschis, constructiv, pozitiv, care să-i permită Comisiei să găsească soluţii la chestiunile care ne preocupă. În aczul Ungariei, acestea sunt de mult cunoscute: legea învăţământului universitar, legea prinvind activitatea organizaţiilor neguvernamentale, refuzul de primi migranţi şi condiţiile de acordare a azilulului. Aşadar, dialogul va fi continuat cu Budapesta, aşa cum o facem de obicei cu orice altă capitală, unde există astfel de probleme.


    Numai că Orban se ţine de planul său. Una dintre primele legi aprobate de noul Parlament ar putea fi cea care oferă guvernului posibilitatea de a interzice ONG-urile care susţin migraţia, a declarat un purtător de cuvânt al Fidesz, partidul condus de Viktor Orban. Proiectul de lege conţine şi prevederea privind înregistrarea obligatorie a ONG-urilor care susţin imigraţia ilegală, plata unei taxe de 25% pentru donaţiile externe primite de astfel de organizaţii şi emiterea de ordine de restricţie pentru activiştii lor, prin care le este interzis să ajungă Ungaria, chiar dacă sunt cetăţeni europeni. Proiectul de lege defineşte imigraţia ca fiind o problemă de securitate naţională pentru Ungaria. Toate aceste prevederi contravin legislaţiei europene, care este obligatorie pentru ţările membre, iar, în cazul în care ele vor fi aprobate, Ungaria riscă sancţiuni severe, aşa cu s-a întâmplat şi în cazul Poloniei.


  • WiFi4EU intră intr-o nouă etapă

    WiFi4EU intră intr-o nouă etapă

    Comisia Europeană a decis să finanţeze instalarea de puncte de
    acces gratuit la internet wireless în spaţiile publice. Banii vor fi oferiţi
    oraşelor şi comunelor din statele membre, iar cererile vor putea fi depuse
    începând cu luna mai. Comisarul european pentru economie digitala, Mariya
    Gabriel, a declarat că, prin acest program, mii de persoane vor avea acces
    gratuit la internet în întreaga Uniune.

    Mariya Gabriel: Municipalităţile
    vor putea oferi cetăţenilor lor şi vizitatorilor acces gratuit la internet
    wireless de înaltă calitate în spaţiile publice, încurajând în acelaşi timp
    dezvoltarea de servicii digitale locale inovatoare. Accesul la finanţare va fi
    extrem de simplu. E la îndemâna oricui graţie unui portal web disponibil în 24
    de limbi oficiale. Finanţarea se va face pe bază de cupoane în valoare de
    15.000 de euro fiecare. Autorităţile locale vor avea libertatea să îşi aleagă
    furnizorul de servicii wireless care va fi plătit de către Comisia Europeană.
    Până în 2020 vom organiza 5 selecţii de candidaturi. Aproximativ 6 000 de
    municipalităţi ar trebui să poată beneficia de acest nou proiect. Finanţările
    vor fi alocate după regula primul venit, primul servit, dar se va ţine cont
    şi de respectarea unei distribuiri geografice echitabile între toate ţările
    participante.

    În următori doi ani sunt puse la
    dispoziţie 120 de milioane de euro din bugetul Uniunii. Executivul comunitar
    precizează că, într-o primă etapă, o mie de localităţi vor primi finanţare, iar
    fiecare ţară participantă va primi cel puţin 15 bonuri valorice. Localitățile pot folosi aceste bonuri pentru
    a achiziționa și instala echipamente Wi-Fi (puncte de acces fără fir) în
    anumite centre ale vieții publice locale pe care le-au ales în acest sens – biblioteci,
    muzee, parcuri sau piețe și clădiri publice. Costurile pentru întreținerea
    rețelei vor fi acoperite de localități.

    Potrivit președintelui CE,
    Jean-Claude Juncker,
    această inițiativă va contribui la dezideratul de a dota până în 2020 fiecare sat și oraș din Europa
    cu acces gratuit la internet wireless în jurul principalelor centre de interes
    public. Astfel, comunitățile
    locale vor putea aduce conectivitatea mai aproape de cetățeni, permițându-le
    acestora să beneficieze pe deplin de nenumăratele oportunități oferite de
    digitalizare. Finanțarea va fi acordată numai rețelelor care nu se vor
    suprapune cu oferte gratuite, publice sau private, deja existente și cu o
    calitate similară în același spațiu public. Inițiativa se înscrie în contextul
    unei revizuiri ambițioase a
    normelor UE din domeniul telecomunicațiilor, care include noi măsuri
    menite să răspundă nevoilor crescânde în materie de conectivitate ale
    europenilor și să stimuleze competitivitatea Europei.