Radio România Internațional

Tag: Jean Claude Juncker

17.09.2018

Conférence internationale des jeunes francophones –

Des délégués du monde entier se sont donné rendez-vous à la 2e Conférence internationale des jeunes francophones, accueillie par le Palais des Nations de Genève, du 17 au 19 septembre. Ouverte ce matin en présence de la secrétaire générale de lOrganisation internationale de la Francophonie (OIF), Michaelle Jean, et du représentant personnel du président de la Confédération suisse auprès de lOIF, Martin Michelet, la conférence se déroule sous la devise « Libres ensemble », qui est aussi celle du prochain sommet de la Francophonie. Dans son intervention de ce matin, Mme Michaelle Jean a salué les jeunes en tant que « vigils de la liberté des droits et des valeurs fondamentales, qui sont essentiels pour la marche de nos sociétés ». Elle a également exhorté les responsables des organisations internationales à être à lécoute des jeunes, qui sont « la force du changement dans un monde de plus en plus complexe. ». A son tour, lambassadeur Martin Michelet a souligné la nécessité que la jeunesse « bouscule le ronron de lorganisation » et pousse à plus daction. Structurée en sessions plénière et en ateliers thématiques, la 2e Conférence internationale des jeunes francophones permettra aux participants déchanger, pendant 3 jours, sur des sujets divers, tels la mobilité des jeunes dans lespace francophone au 21e siècle, rallier la jeunesse aux efforts de prévention de lextrémisme violent dans le monde ou encore les compétences citoyennes apportant de la plus-value au CV. La Conférence aboutira à une déclaration finale qui sera soumise au Sommet dErevan. (Ileana Taroi)

Sommet – Bucarest accueille les 17 et 18 septembre, le Sommet de lInitiative des Trois Mers, plateforme politique informelle, réunissant les présidents des 12 Etats membres de lUE situés entre lAdriatique, la Mer Baltique et la Mer Noire (Autriche, Bulgarie, Croatie, République Tchèque, Estonie, Hongrie, Lituanie, Lettonie, Pologne, Roumanie, Slovaquie et Slovénie). Selon lAdministration présidentielle de Bucarest, cette initiative vise avant tout à développer léconomie de ces pays grâce à une meilleure interconnexion, surtout sur laxe Nord-Sud, dans les domaines des transports, de lénergie et du numérique. En marge du Sommet, aura lieu la première édition du forum international daffaires de lInitiative des Trois Mers. Notons que pour la première fois, le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, sera lui aussi présent à ce sommet dont les précédentes éditions se sont tenues à Dubrovnik, en 2016, et à Varsovie, en 2017.

Constitution – La Cour constitutionnelle a donné lundi son avis favorable sur une proposition législative de révision de la Constitution prévoyant que la famille est lunion librement consentie entre un homme et une femme et non pas lunion entre deux époux. Adopté mardi par le Sénat roumain, en sa qualité dassemblée décisionnelle, cet acte normatif doit être validé par référendum. La décision dorganiser cette consultation populaire repose sur une initiative citoyenne. Ses promoteurs ont recueilli 3 millions de signatures en faveur de la proposition. Les représentants de lassociation ACCEPT, qui milite pour les droits des minorités sexuelles, ont réagi, précisant que le vote du Sénat représente une violation du droit à la vie privée et familiale, droit inaliénable de toute personne, quel que soit son genre ou son orientation sexuelle. Excepté lUnion Sauvez la Roumanie, tous les partis ont voté en faveur de cette initiative.

Ambassadeur – La commission de politique étrangère du Sénat roumain se réunit ce lundi pour rédiger son rapport daudience sur lactivité de lambassadeur roumain à Washington, George Maior, qualifiée de très faible par le président du Sénat, Calin Popescu Tariceanu. Celui-ci a reproché au diplomate roumain davoir fait des déclarations inappropriées au sujet dune lettre que lex maire de New York, Rudolph Giuliani, actuellement avocat de Donald Trump, avait envoyée au président roumain, Klaus Iohannis pour dénoncer les abus commis par la DNA. Dans ce même document, Giuliani exprimait son inquiétude face aux possibles conséquences découlant des protocoles secrets que plusieurs institutions publiques avaient conclus avec les Services Roumains de Renseignements. Calin Popescu Tariceanu a annoncé son intention de demander au Ministère des Affaires Etrangères le rappel de Maior. Celui-ci a rejeté toutes les accusations, en affirmant que la lettre en question servait les intérêts de ceux voulant défendre des personnes en conflit avec la loi roumaine.

Auto – En Roumanie, le programme Le Tacot du renouvellement du parc automobile a été relancé ce lundi, a fait savoir samedi le ministre de lEnvironnement, Mme Gratiela Gavrilescu. 30000 primes à la casse sont mises à la disposition des chauffeurs. Cette année, le gouvernement a annoncé avoir approuvé à travers le Fonds pour lenvironnement 43 millions deuros de plus pour le programme destiné à renouveler le parc automobile. Concrètement, les Roumains souhaitant troquer leurs anciennes voitures contre un modèle récent bénéficieront de 1400 euros de prime. Un super bonus de 366 euros sera accordé à tous ceux qui sachètent un véhicule hybride. Le programme Le Tacot sadresse aussi aux personnes juridiques.

Chisinau – Quelque 30.000 citoyens de République de Moldova réunis à Straseni, au centre, à loccasion dun festival consacré au Centenaire de lUnion, ont réclamé la réunification de leur pays avec la Roumanie voisine. Le festival sest déroulé en présence de plus dune centaine de maires des localités moldaves et de lambassadeur roumain à Chisinau, Daniel Ionita. Loccasion pour le diplomate roumain de déclarer au micro de Radio Roumanie quil espère bien que Bucarest et Chisinau finiront par se trouver au sein de la même UE.

Attaque – Le principal suspect dans lattaque au couteau survenu dans la nuit de samedi à dimanche, sur la terrasse dun club de Braila, dans le sud-est du pays, a été arrêté lundi. Daniel Gabriel Husein, de Braila, condamné déjà en Espagne pour proxénétisme et viol, a poignardé deux basketteurs américains ayant intégré depuis un mois léquipe de la ville. Lun dentre eux, dans un état très grave, est hospitalisé a Bucarest. Lambassade américaine à Bucarest suit de près lincident. Nettoyage – Presque 34.000 bénévoles ont participé le samedi, 15 septembre, à la 6ème édition de la campagne de nettoyage Lets do it, Roumanie. Laction sest déroulée à loccasion de la Journée mondiale du nettoyage qui a mobilisé au total 13 millions de bénévoles dans 155 pays. Cette action se donne pour principal objectif dactiver 5% de la population du monde afin dobtenir un management correcte des déchets.

Météo – Il fait beau en ce lundi, avec des températures proches de la normale saisonnière. Le ciel est partiellement nuageux et des pluies éparses sont signalées à la montagne. Les maximales du jour vont de 20 à 27 degrés. 21 degrés à midi, dans la capitale roumaine.

17 September 2018
14.09.2018 (mise à jour)

Initiative – Le chef de la Commission européenne, Jean- Claude Juncker participera, en première, au Sommet de l’Initiative des Trois Mers organisé, à Bucarest, les 17 et 18 septembre, a fait savoir vendredi, la Représentation de l’Exécutif communautaire en Roumanie. Le président Juncker sera accompagné par la commissaire européenne au Développement Régional, Corina Cretu. Par ailleurs, une première édition du Forum des Affaires de l’Initiative des Trois Mers aura lieu en marge de la réunion, sous le haut patronage du chef de l’Etat, Klaus Iohannis. Il s’agit d’une plateforme politique informelle, réunissant les 12 Etats membres de l’UE situés entre l’Adriatique, la Mer Baltique et la Mer Noire. L’Initiative des Trois Mers a été conçue pour offrir du soutien politique en vue d’une meilleure coopération et interconnexion des économies de ces pays.

Visite – En visite en Roumanie, la commissaire européenne à la Politique régionale, Corina Creţu, et le commissaire européen à l’Agriculture et au Développement rural, Phil Hogan, se sont rendus ce vendredi à Cluj-Napoca (nord-ouest du pays), pour un dialogue ayant pour thème « Un budget moderne pour une Union européenne plus forte ». L’occasion pour Mme Cretu d’appeler les responsables roumains à faire de leur mieux pour déposer des projets d’infrastructure de transport afin d’absorber les fonds communautaires alloués à ce domaine. La commissaire européenne a rappelé la bureaucratie excessive qui bloque souvent les démarches que Bucarest devraient faire pour bénéficier de l’argent européen.

Justice – La délégation de la Commission de Venise a achevé vendredi ses entretiens avec les autorités de Bucarest et les représentants du système judiciaire, afin d’évaluer l’impact des récentes modifications du Code pénal et de celui de procédure pénale. Les experts de la Commission ont été reçus jeudi par le président Klaus Iohannis et se sont entretenus avec le ministre de la Justice et les représentants du Parlement roumain. Les conclusions de ces discussions seront rendues publiques pendant la session plénière de la Commission du mois d’octobre.

Enquête – Le secrétaire d’Etat au Ministère de l’Intérieur et chef du département des Situations d’urgences, M. Raed Arafat, a été entendu vendredi par le Parquet général dans un dossier élaboré suite aux violences perpétrées contre les manifestants lors de la manifestation antigouvernementale du 10 août dernier. Plusieurs personnes ont été entendues dans le même dossier : Gheorghe Nucu Marin, secrétaire d’Etat au Ministère de l’Intérieur, Cătălin Paraschiv, chef de la Brigade spéciale d’intervention de la gendarmerie et Corneliu Cîrstea, sous-préfet de la Capitale. Pour rappel, presque 800 plaintes pénales ont été déposées par les victimes des violences perpétrées par les Gendarmes lors de la manifestation dite de la diaspora.

Protestations – Des salariés des pénitenciers de Vaslui (est de la Roumanie) et d’Arad (l’ouest de la Roumanie) ont protesté vendredi, mécontents du fait que le ministre de la Justice, Tudorel Toader, ait manqué à ses promesses. Fin 2017, celui-ci leur avait promis le paiement des heures supplémentaires et le règlement du problème du déficit de personnel. Le syndicat du personnel pénitentiaire de Vaslui a fait savoir qu’il envisageait de se joindre à la protestation des salariés du secteur prévue pour le 3 octobre à Bucarest. Leurs principales revendications sont la démission du ministre de la Justice, de meilleures conditions de travail, l’élimination des disparités salariales et l’élaboration du statut du policier pénitentiaire.

Tennis– L’équipe de Coupe Davis de Roumanie rencontrera samedi et dimanche la Pologne, dans des matches comptant pour le 3e tour du Groupe 2 de la zone Europe/Afrique. Le joueur roumain de tennis, Marius Copil, affrontera samedi, à Cluj, en Roumanie, le Polonais Kamil Majchrzak, tandis qu’ Adrian Ungur jouera contre Hubert Hurkacz. Dimanche, Horia Tecău et Florin Mergea se lanceront dans un match de double contre Lukasz Kubot/Marcin Matkowski. Les denriers matchs de simple seront entre Copil- Hurkacz et Ungur- Majchrzak. L’équipe gagnante reviendra dans le Groupe 1 de la Coupe Davis, zone Europe/Afrique, dont la Roumanie avait été éliminée l’année dernière.

Aviron – Tous les quatre équipages roumains qui sont passés vendredi soit par les repêchages, soit en demi-finales se sont qualifiés en finale des Championnats du monde d’aviron académique de Plovdiv, en Bulgarie. Il s’agit des équipages masculin et féminin de 8 avec barreur, des équipages masculins de double sans barreur et de deux de couple. Le nombre d’équipages roumains qui vont s’aligner pour la finale s’élève ainsi à six après la qualification, jeudi, de l’équipe féminin de double poids léger et de l’équipage masculin de 4 sans barreur. La Roumanie avait aligné neuf équipages au départ de la compétition mondiale de Plovdiv. Les finales sont prévues pour samedi et dimanche.

Météo– Il fait beau et chaud pour cette période de l’année. Pourtant, le temps deviendra instable dans le nord-ouest, le centre et à la montagne où des orages sont attendus. Les minima chuteront jusqu’à 6 degrés et les maxima grimperont jusqu’à 32.

14 September 2018
Starea Uniunii, în dezbaterea Parlamentului European

Discursul
privind starea Uniunii, susţinut de preşedintele Comisiei
Europene, Jean-Claude Juncker, la Strasbourg, în plenul Parlamentul
European, a reprezentat o trecere în revistă a principalelor dosare de pe agenda
instituţiilor europene: migranţi, terorism, apărare, acorduri comerciale,
Brexit, plan de investiţii, securitate socială, schimbări climatice.

Departe de
fi un triumfalist, discursul, rostit în franceză, engleză şi cu termeni din
germană, a punctat atât realizări, dar şi obiective de îndeplinit pentru
executivul comunitar. În discursul care a durat aproape o oră, Jean-Claude
Juncker a afirmat că Europa a depăşit criza financiară globală, declanşată în
urmă cu un deceniu, prin înfiinţarea unui fond european de investiţii
strategice de 350 de miliarde de euro, ceea ce a dus la 21 de trimestre consecutive de creştere
economică şi la 12 milioane de noi locuri de muncă apărute începând din anul
2014. El a amintit Grecia care a făcut eforturi herculiene, cu
costuri sociale mari, dar care a încheiat cu bine programul de asistenţă
financiară internaţională, sprijinit şi de Uniunea Europeană. Un alt reper
important este şomajul în rândul tinerilor, de 14,8%, destul de ridicat, dar
care se află, totodată, la cel mai scăzut nivel din anul 2000.

În acest
context, Jean-Claude Juncker a pledat pentru o Europă unită: Lumea de astăzi are nevoie de o Europă puternică şi unită, o Europă
care lucrează în favoarea păcii, a acordurilor comerciale şi a relaţiilor
monetare stabile, chiar şi atunci când unii sunt predispuşi unor războaie
comerciale şi monetare.

Președintele
Juncker a prezentat iniţiativele Comisiei Europene în domenii precum migrația,
protejarea frontierelor externe, securitatea internă, garantarea unor alegerile
europene libere, acordurile comerciale, parteneriatul Uniunii Europene cu
Africa și Uniunea Europeană ca actor global: Timpul
pentru suveranitatea europeană a venit. Este timpul pentru ca Europa să îşi
destinul propriile sale mâini. Este timpul ca Europa să dezvolte ceea ce am numit
Weltpolitik Fähigkeit, ceea ce înseamnă capacitatea sa politică
mondială, capacitatea de a juca un rol, în calitate de Uniune, în modelarea
afacerilor globale. Europa trebuie să devină un actor suveran în relaţiile internationale.

Preşedintele
Comisiei Europene a cerut Uniunii Europene să acţioneze în mod unitar pe scena
mondială, să apere valorile democratice şi să refuze naţionalismul nociv. În
ceea ce priveşte politica externă, Jean-Claude Juncker a evocat iniţiativa
Comisiei ca deciziile să fie luate în urma unui vot cu majoritate calificată,
nu ca urmare a unui vot în unanimitate aşa cum se întâmplă în prezent când
unele decizii ale Consiliului European au fost luate după multe negocieri sau
chiar amânate din cauza lipsei unanimităţii.

Pe de altă parte, preşedintele
Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat că doreşte ca instituţia pe
care o conduce să fie în centrul democraţiei şi, de aceea, trebuie să aibă
dreptul la iniţiativă legislativă. Suntem singurul parlament din lume care nu
poate iniţia legislaţie a conchis Antonio Tajani.

Discursul
preşedintelui Comisiei Europene a atras şi critici, în special din partea
grupurilor parlamentare mici, dar a beneficiat şi de susţinerea celor mai mari
grupuri politice din Parlamentul European.

13 September 2018
September 12, 2018

VISIT — Romania’s President, Klaus Iohannis, is today receiving in Bucharest the Dutch PM Mark Rutte. According to the Presidential Administration, the talks will cover issues on the European agenda and the stage of bilateral relations. Romania’s holding the presidency of the EU Council, in the first half of 2019, the EU’s future Multiannual Financial Framework for 2021-2027, ways to tackle migration and Brexit are also some of the focal points of the talks. Mark Rutte will also have a meeting with PM Viorica Dăncilă. According to a communiqué issued by the Romanian Government, the Netherlands is the largest investor in Romania, and the emerging Romanian community in that country has a significant contribution to the Dutch economy and society.

MOTION — The Romanian deputies have today rejected the simple motion “The Social Democratic Party’s batons, a slap in the face of Romanian democracy”, tabled by the National Liberal Party, in opposition, against the Social-Democratic Interior Minister, Carmen Dan. During Tuesday’s debates, the line minister claimed the gendarme intervention at the anti-governmental meeting of August 10 in Bucharest was legal and she gave assurances that all those proven guilty of committing violence will be brought to justice. The Opposition is however saying the gendarmes used banned intervention practices against the protesters, who were –most of them- peaceful.

BREXIT — The European Commission President, Jean-Claude Juncker, has today delivered his last State of the Union speech before the European Parliament. As the UK’s withdrawal from the EU is scheduled for March 2019, Jean-Claude Juncker has said the British government should understand that those leaving the community bloc will no longer enjoy the same privileged status as a EU member state. In another move, the European official has proposed a new economic partnership between the Union and the African continent and the significant strengthening of the Frontex European agency by 2020. Jean-Claude Juncker has also announced that the Commission will come up with proposals to strengthen the European currency against the dollar, by the end of the year. France Presse recalls that Jean-Claude Juncker’s term in office, which will come to a close on October 31, 2019, started when the Greek crisis was at its peak, as a result of the world economic and financial crisis.

HUNGARY — A report which is criticising the rule of law in Hungary and calls for the suspension of Budapest’s rights to vote in the EU Council is today voted upon in the European Parliament. The debates on the report were held on Tuesday, in the presence of the Hungarian PM Viktor Orbán, who accused the European Parliament of trying to blackmail Budapest as regards its policies on migration. The report quotes the concerns expressed by the UN and Council of Europe rapporteurs about an increasing number of accusations denouncing the border police authorities’ abuse against asylum seekers and migrants. The document also brings into the focus of attention restrictions on the freedom of the press and concerns about the electoral system.

CATALONIA — Approximately half a million Catalans on Tuesday took part in a rally in Barcelona, in favour of Catalonia’s independence from Spain, on the occasion of Catalonia’s Day. The secessionists called for the recognition of the referendum which was declared illegal last year and for the release from prison of those who organised it and declared the independence of the region. The Catalan leader Quim Torra encouraged, as early as a week ago, the massive mobilisation of separatists. According to Radio Romania’s correspondent in Madrid, the current government led by Pedro Sanchez, has launched the idea of holding a public consultation on Catalonia’s greater autonomy, but not for its independence and he reactivated the bilateral cooperation commissions between Madrid and Barcelona.

MEDAL — A Romanian military, Victor Bogdan Bila, has been awarded by the US Army following his participation in the exercise “Saber Guardian”, carried out in 2017, the Romanian Defense Ministry has announced. The ceremony was held in the north-western city of Cluj-Napoca, at the headquarters of the 4th Infantry Division Gemina. Lieutenant Victor Bogdan Bila was awarded “The Army Achievement Medal”, in token of recognition for his involvement and support for the US troops.

FLIGHTS— The Irish low-cost airliner Ryanair is today cancelling 150 of the 400 flights from and to Germany, because of a strike by pilots and flight attendants, who demand higher salaries and better working conditions. The management of the company deems the action ungrounded. In August, Ryanair faced the severest protest movement in its 33 year history, which affected some 55,000 passengers and led to the cancellation of some 400 flights. The strike was started by pilots in Germany, the Netherlands, Ireland, Sweden and Belgium. Ryanair, the biggest low-cost airliner in Europe, given the number of passengers is operating flights on 21 routes in Romania.

12 September 2018
Viitorul Europei – dezbatere în plenul PE cu premierul elen Alexis Tsipras

Alegerile europene de anul viitor reprezintă de fapt o luptă pentru a salva Uniunea Europeană de forțele politice care încearcă să o distrugă. Acesta a fost avertisment lansat, ieri, de premierul grec Alexis Tsipras de la tribuna Parlamentului European.

Scrutinul European din mai va fi o luptă a principiilor și valorilor, forțele pro-europene împărțindu-se între neoliberalismul extremist și populismul de extremă dreaptă, a susținut premierul grec Alexis Tsipras în fața parlamentarilor europeni, în cadrul unei dezbateri despre viitorul Europei. Oficialul grec a invitat toate forțele progresiste, democratice și pro-europene să se unească de aceeași parte a istoriei, să formeze o platformă comună și să nu lase Europa să revină în trecut. El a atras atenția că apariția unor partide de extremă dreapta alimentează speculațiile că viitorul Parlament European va fi mult mai divizat decât cel actual.

Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu extrem de multe provocări, inclusiv gestionarea migrației și a ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar, iar apariția unor formațiuni politice populiste, de extremă dreapta, care au generat deja dezacorduri interne în statele membre, ar putea avea un impact semnificativ asupra viitorului Uniunii, a subliniat șeful guvernului elen.

Alexis Tsipras: Modul în care au fost gestionate până acum crizele financiară, a refugiaților și de securitate a demonstrat că există uriașe deficiențe și contradicții. Iar asta înseamnă că toate aceste crize ar putea deveni o criză structurală existențială pentru proiectul comunitar. Eşecul Uniunii Europene de a găsi soluţii democratice şi funcţionale la provocările actuale ar duce în mod inevitabil la triumful şovinismului şi la renaşterea conflictelor naţionaliste. Asta ar transforma continentul într-unul fragmentat, fără unitate, fără coeziune, fără rol sau perspectivă internaţională. De-a lungul crizei financiare, în loc să devină mai democratică folosindu-se de cadrul instituțional al Tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeană a devenit mai tehnocrată și mai concentrată asupra statelor naționale. Eşecul gestionării neoliberale a crizei economice a alimentat monstrul şovinismului şi al populismului de extrema dreaptă. Europa este cu adevărat amenințată nu de cei care luptă să o schimbe, ci de cei care luptă să o desfiinţeze, de cei care se opun idealurilor umaniste, solidarităţii şi colaborării între popoare.

Premierul elen Alexis Tsipras este al nouălea lider din Uniunea Europeană care dezbate viitorul Europei alături de deputații europeni și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. În seria dezbaterilor pe aceeași temă, găzduite de Strasbourg, va susține, pe 23 octombrie, un discurs în Parlamentul European și președintele României, Klaus Iohannis.

12 September 2018
Comisia propune renunţarea la practica trecerii de la ora de vară la ora de iarnă

Comisia
Europeană va elabora o propunere adresată Parlamentului European şi Consiliului
privind renunţarea la practica trecerii de la ora de vară la ora de iarnă.

Oamenii doresc acest lucru şi o vom face, a declarat preşedintele Comisiei
Europene, Jean-Claude Juncker, în urma rezultatelor unei consultări publice
derulate în Uniunea Europeană, în perioada 4 iulie-16 august 2018, şi la care
au fost primite răspunsuri din toate cele 28 de state membre.

Rezultatele arată
că europenii vor, în proporţie foarte mare, să se renunţe la schimbarea orei de
două ori pe an, practică generalizată la nivelul UE în 1996. De atunci, toți europenii își mută
ceasurile cu o oră înainte în ultima duminică din martie și cu o oră înapoi în
ultima duminică din octombrie. Rezultatele consultării arată că peste trei
sferturi dintre respondenţi percep schimbarea orei de două ori pe an drept o experienţă
foarte negativă sau negativă. Printre motivele pentru care se doreşte
renunţarea la schimbarea orei se află consideraţii legate de efectele negative
asupra sănătăţii şi de creşterea numărului accidentelor rutiere, în timp ce
economia de energie, motiv al instituirii actualului sistem, sunt infime.

Alexander Winterstein, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: Comisia Europeană a pus chestiunea orei de vară pe agenda politică
în spiritul angajamentului său de a interveni amplu în probleme ample, lăsând
statele membre să ia decizii în problemele pentru care nivelul lor de
intervenție este cel mai adecvat. Un alt element care trebuie menţionat este că
4,6 milioane de europeni s-au exprimat în cadrul acestei consultări publice
online pe care am organizat-o, iar acesta este cel mai mare număr de
respondenţi la o consultare publică a Comisiei. Rezultatul
acestei consultări este foarte clar: 84% dintre respondenţi sunt de acord să se pună capăt schimbării
orei de două ori pe an. Iar preşedintele Jean Claude Juncker a anunţat că
această schimbare va fi făcută. Aceasta este decizia care a fost luată, pentru
că, să fie clar, vocea europenilor trebuie să fie auzită.

Consultarea publică a fost organizată de Comisia Europeană ca parte a
evaluării pe care o desfăşoară în privinţa actualului sistem de schimbare a
orei în Europa şi survine adoptării de către Parlamentul European, în
primăvară, a unei rezoluţii în acest sens, precum şi solicitărilor unor state
membre. Propunerea Comisiei Europene are nevoie de aprobarea tuturor statelor
membre ale Uniunii Europene şi a Parlamentului European.

7 September 2018
Le sommet annuel de l’Initiative des Trois Mers, à Bucarest

Lancée par la Croatie et la Pologne en 2015, lInitiative des Trois Mers a été conçue pour offrir du soutien politique en vue dune meilleure coopération et interconnexion des économies des pays situés dans lespace sétendant entre trois mers: Adriatique, Balte et mer Noire, dans des domaines tels lénergie, les transports, les télécommunications ou la protection de lenvironnement. Elle constitue également une importante plateforme de dialogue de haut niveau, vu quelle réunit des pays membres de lUE et de lOTAN et que la mer Noire et la mer Balte jouent un rôle essentiel dans le contexte de la politique de dissuasion de lAlliance nord-atlantique à légard déventuelles agressions venues de lEst. Par ailleurs, lappartenance de la Croatie à lUE et à lOTAN confère un rôle particulier à lAdriatique.

Le 3e sommet de lInitiative des Trois Mers, après ceux accueillis en 2016 par la Croatie et en 2017 par la Pologne, se tiendra en septembre prochain à Bucarest. Elle va inclure aussi, pour la première fois, un forum international daffaires, homologuer une liste de projets majeurs prioritaires concernant linterconnexion dans les secteurs des transports, de lénergie et du numérique, créer un réseau des chambres de commerce et stimuler la mise en place dun fonds dinvestissements de lInitiative. Au sommet de Bucarest, qui sera présidé par le chef de lEtat roumain, Klaus Iohannis, sont attendus les présidents des pays dEurope centrale et du sud-est, le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, ainsi que des invités de haut rang des Etats -Unis et des membres de la direction des institutions financières européennes et internationales. Le Forum daffaires rassemblera plus de 600 hommes daffaires et officiels.

En juin dernier, lors de sa visite en Pologne, le président roumain a abordé ce sujet avec son homologue Andrzej Duda. Le futur sommet de Bucarest a également été le thème central dun événement organisé par le Conseil de lAtlantique. Dans le discours prononcé à cette occasion, lambassadeur de Roumanie à Washington, George Cristian Maior, a présenté en détail les objectifs de Bucarest pour le Sommet de lInitiative des Trois Mers. Selon le diplomate roumain, ils visent à faire passer lInitiative à une étape supérieure, marquée par des résultats concrets, y compris par une liste de projets stratégiques dans les domaines des transports, de lénergie et du numérique. George Cristian Maior a par ailleurs réaffirmé que lInitiative des Trois Mers représente une opportunité spéciale pour une coopération constructive entre lUE et les Etats-Unis. (Trad. Mariana Tudose )

23 August 2018
Summitul Inițiativei celor Trei Mări, la București

Lansată de Croaţia, alături de Polonia, în 2015,
Iniţiativa Celor Trei Mări a fost gândită să ofere susţinere politică pentru o
mai bună cooperare şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul
geografic cuprins între Marea Adriatică, Marea Baltică şi Marea Neagră, în
domenii precum energia, transporturile, telecomunicaţiile sau protecţia
mediului. Totodată, constituie o platformă importantă de dialog la nivel înalt,
în contextul în care reuneşte ţări membre ale UE şi NATO, iar mările Baltică şi
Neagră joacă un rol esenţial în noua postură a Alianţei Nord-Atlantice, de
descurajare a eventualelor agresiuni dinspre Est. Marea Adriatică are, la
rândul său, un rol deosebit, având în vedere apartenenţa Croaţiei la Uniune şi
la NATO.

Al treilea summit al Iniţiativei Celor Trei Mări, după cele din
Croaţia, în 2016, şi Polonia, anul trecut, va fi găzduit, luna viitoare, de
România. Agenda sa include, în premieră, şi un forum internaţional de afaceri.
În acelaşi timp, summitul este primul care urmează să omologheze o listă de
proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transport, energie şi
digital, care să stimuleze dezvoltarea economică a statelor regiunii, să creeze
o reţea de camere de comerţ şi să stimuleze crearea unui fond de investiţii al
Iniţiativei.

La întrunire, care va fi prezidată de preşedintele Klaus Iohannis,
sunt aşteaptaţi să ajungă şefi de stat din Europa Centrală şi de Sud-Est,
preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, precum şi invitaţi de
nivel înalt din Statele Unite şi din conducerea instituţiilor financiare
europene şi internaţionale. La Forumul de Afaceri vor fi peste 600 de
participanţi – oameni de afaceri şi oficiali.

România pregăteşte temeinic acest
eveniment. În acest scop, şeful statului român a făcut, în iunie, o vizită în
Polonia, unde a discutat despre acest subiect cu omologul său, Andrzej Duda. Summitul de la Bucureşti a
constituit, de altfel, şi tema centrală a unui eveniment organizat
de Atlantic Council. În alocuţiunea sa, ambasadorul României la Washington,
George Cristian Maior, s-a referit pe larg la obiectivele
României pentru Summitul Iniţiativei celor Trei Mări. Acestea vizează, spune
ambasadorul, trecerea Iniţiativei într-o fază de dezvoltare superior
calitativă, marcată de rezultate concrete, inclusiv printr-o listă de proiecte
strategice în domeniile transport, energie şi digital. George Cristian Maior a reiterat, pe de altă parte, oportunitatea
deosebită pe care o reprezintă Iniţiativa celor Trei Mări pentru o cooperare
constructivă între UE şi SUA.

23 August 2018
Acordul comercial UE – SUA

Relaţiile comerciale dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au fost redefinite, recenta întâlnire de la Washington, dintre preşedintele american Donald Trump şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, fiind considerată un succes.

Preşedintele Donald Trump l-a primit pe Jean-Claude Juncker la Casa Albă, iar după dialogul oficial a anunţat că relaţiile dintre Washington şi Bruxelles intră într-o fază nouă. Trump a vorbit despre o zi foarte mare pentru comerţul liber şi echitabil şi despre faptul că ambele părţi îşi doresc tarife zero, bariere netarifare zero şi subvenţii zero pentru bunurile industriale non-auto.

Succesul este cu atât mai mare – notează Reuters – cu cât preşedintele american ameninţase cu aplicarea unui tarif de 25% asupra importurilor de automobile. Iar o astfel de măsură ar afecta atât producători europeni cum sunt BMW şi Volkswagen, cât şi firmele din domeniul auto din Japonia şi Coreea de Sud.

La rândul său, Jean-Claude Juncker a apreciat întâlnirea drept constructivă: Să ajungem la tarife zero pentru bunurile industriale – aceasta a fost principala mea intenţie. […] Am decis să intensificăm cooperarea în domeniul energiei. Uniunea Europeană va construi mai multe terminale pentru a importa gaz petrolier lichefiat din Statele Unite. […] În ce priveşte agricultura, Uniunea Europeană poate importa o cantitate de soia mai mare din Statele Unite şi o va şi face. De asemenea, am convenit să colaborăm în vederea reformării Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Toate acestea se bazează, desigur, pe ideea de negociere, atâta vreme cât o parte nu va pune capăt negocierii, vom reține alte tarife și vom reevalua tarifele existente pentru oțel și aluminiu.

Uniunea Europeană a obţinut rezultate excelente la Casa Albă, în special în ceea ce priveşte neaplicarea taxelor americane la autoturismele europene, dar trebuie să ne ferim de orice triumfalism, întrucât nu a fost încheiat niciun acord – a apreciat, după întrevederea dintre Juncker şi Trump, un înalt responsabil european, citat de France Presse. Sub rezerva anonimatului, acesta a explicat că încă nu suntem la nivelul unui acord, pentru care sunt necesare directive de negociere din partea Consiliului Uniunii Europene. El a insistat că Uniunea a obţinut rezultate excelente fără a-şi pune în pericol interesele esenţiale, niciuna dintre valorile sale şi niciuna din legile sale.

Un grup de lucru la nivel înalt va fi constituit din consilieri ai preşedintelui american şi ai şefului executivului european, pentru a discuta posibilităţile de reducere a tarifelor vamale la bunuri industriale între Uniunea Europeană şi Statele Unite. Grupul a fost mandatat să elaboreze un raport în termen de 120 de zile, la sfârşitul lunii noiembrie.

1 August 2018
Planul Juncker își depășește obiectivul inițial de investiții de 315 miliarde EUR

Comisia Europeană și Grupul Băncii
Europene de Investiții (BEI) și-au îndeplinit angajamentul de a mobiliza 315
miliarde EUR în investiții suplimentare în cadrul Planului de investiții pentru
Europa, așa-numitul Plan Juncker.
Au fost aprobate sute de operațiuni susținute printr-o garanție bugetară din
partea Uniunii Europene și din resursele proprii ale Grupului BEI, operațiuni
care se preconizează că vor genera investiții în valoare de 335 miliarde EUR în
cele 28 de state membre ale UE. Acest cuantum depășește obiectivul inițial de
315 miliarde EUR prevăzut în 2015, când a fost lansat Fondul european pentru investiții strategice, ceea ce
ajută la compensarea deficitului de investiții rezultat în urma crizei
economice și financiare.

Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a oferit mai multe
amănunte: Acest plan de investiții are impact în multe domenii. Proiectele finanțate prin planul Juncker
ne-au permis, în Finlanda, de exemplu, să ajutăm sute de migranți și refugiați
să se integreze pe piața muncii. Am putut finanța
cercetări împotriva cancerului la copii sau înfiinţarea unui parc
eolian în Grecia. O parte din investiţia de acolo a fost acoperită de
întreprindere, cea mai mare parte a fost acoperită din fonduri provenite din
planul Junker, care a investit în domeniul energiei regenerabile, în domeniul
cercetării, în cel digital şi al transporturilor, inclusiv în domeniul social.
15 milioane de noi gospodării au acum acces la internet de bandă largă și am
construit 500.000 de apartamente noi la preţuri avantajoase. Circa 700 000 de
întreprinderi mici și mijlocii au beneficiat de pe urma îmbunătăţirii accesului
la finanțare, au fost create zeci de mii de noi
locuri de muncă, iar PIB-ul UE a crescut cu 0,5 %.

Dat fiind succesul Fondului european
pentru investiții strategice, Consiliul European și Parlamentul European au convenit anul trecut să
îi prelungească durata și să îi extindă capacitatea la 500 miliarde EUR până la
sfârșitul anului 2020. Lansat în 2014, planul Juncker permite Grupului BEI să
finanțeze operațiuni care sunt mai riscante decât media investițiilor sale.
Proiectele susținute sunt adesea puternic inovatoare, fiind asumate de
întreprinderi mici, fără istoric de creditare, sau grupează necesități de
infrastructură mai mici în funcție de sector sau de geografie. Sprijinirea unor
astfel de proiecte a obligat Grupul BEI să creeze noi produse de finanțare, de
exemplu, împrumuturi riscante cu caracteristici de aport de capitaluri proprii
sau platforme de investiții. Planul a avut cel mai mare efect în țările cel mai
puternic lovite de criză, adică în Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia
și Spania. Deși impactul investițiilor directe este deosebit de mare în aceste
țări, calculele arată că regiunile care vor beneficia de efectele pe termen
lung ale acestora sunt cele vizate de obiectivele de coeziune (în principal
țările din Europa de Est).

1 August 2018
Schimburile comerciale pe agenda sunmitului UE – China

Combaterea încălzirii globale, promovarea comerțului liber și echitabil sau prevenirea amenințărilor în domeniul securității se numără printre temele abordate în cadrul celui mai recent summit Uniunea Europeană – China.

Una dintre temele cheie discutate a fost cea a schimburilor comerciale. În contextul în care, în ultima perioadă, Statele Unite au adoptat o serie de măsuri catalogate drept protecționiste, prin stabilirea unor tarife la importurile de oțel și aluminiu, dar și asupra unor mărfuri provenite din China, s-a pus accentul pe importanța menținerii și promovării multi-lateralismului și a unui comerț liber și echitabil. De altfel aceasta a fost și principala temă a discursului susținut de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a insistat, însă, că schimburile comerciale trebuie să fie echitabile, în baza unui set de reguli clare și fără ca părțile să își avantajeze propriile companii prin ajutoare de stat. Jean-Claude Juncker: Globalizarea ne obligă să menținem, să apărăm și să luptăm pentru multilateralism care trebuie să fie constanta acțiunilor noastre. Uniunea Europeană este una dintre cele mai deschise economii din lume și vom continua să apărăm relațiile comerciale libere și loiale, bazate pe o concurență justă și pe reguli echitabile. Dar dacă Europa este deschisă acest lucru nu înseamnă că este naivă. Uniunea Europeană are obligația de a-și apăra industria de concurența ne-loială și ne așteptăm de la toți partenerii noștri să respecte regulile internaționale și angajamentele pe care și le-au asumat, în special cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. În același timp, trebuie să spunem că regulile existente în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului nu ne permit să răspundem eficient la practicile comerciale neloiale care există la nivel mondial. Acesta nu reprezintă, însă, un motiv pentru a răsturna masa și a arunca copilul cu tot cu apa în care a fost scăldat. Trebuie să păstrăm și să îmbunătățim sistemul multi-lateral. De exemplu, Uniunea Europeană are reguli stricte în ceea ce privește ajutoarele de stat și este necesar, la nivel multilateral, partenerii noștri să respecte, la rândul lor, reguli mai stricte, pentru a evita problemele de supra-capacitate pe care le-am văzut în domeniile siderurgiei și aluminiului. În mod similar, este important să fie revăzute regulile cu privire la subvențiile de stat pentru sectorul manufacturier.

La finalul summitului, părțile au adoptat o declarație comună care menționează cooperarea și consultarea în domenii cum ar fi securitatea comună, colaborarea pe dosare de politică externă între care Orientul Mijlociu, America Latină, peninsula coreeană și Marea Chinei de Sud. Documentul are și o anexă separată dedicată schimbării climatice și energiei verzi. Părțile au convenit să își intensifice cooperarea în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a implementării prevederilor acordului de la Paris privind schimbările climatice.

18 July 2018
Summit UE – Ucraina

Cu ocazia celui
de-al 20-lea summit UE – Ucraina, care s-a desfăşurat la Bruxelles, parţile
și-au reafirmat parteneriatul
solid, întemeiat pe acordul lor de asociere. Uniunea a fost reprezentată
de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,și de președintele Consiliului European,
Donald Tusk, iar din partea Ucrainei a participat şeful statului, Petro
Poroșenko. De asemenea, la discuţii au mai participat, între alţii, şefa
diplomaţiei Uniunii, Federica Mogherini, şi comisarul european pentru Comerţ,
Cecilia Malmström. Cu aceast prilej, reprezentanţii Executivul comunitar au
salutat paşii înainte pe care Ucraina i-a făcut în ultimii ani şi au subliniat
avantajele de care ţara ex-sovietică se bucură în urma relaţiei cu blocul
comunitar.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: În ultimii patru ani, datorită modului în
care preşedintele Poroșenko a acţionat, Uniunea şi Ucraina au realizat
mai multe lucruri împreună decât au făcut-o în precedenţii 20 de ani. De
exemplu, în urma liberalizarii regimului de vize pentru cetăţenii ucrainieni,
ceea ce s-a întâmplat anul trecut, mai mult de jumătate de milion de
persoane au călătorit în spaţiul comunitar. De asemenea, în ultimul an, comerţul
bilateral a crescut cu aproape 25%, ceea nu e puţin lucru.

La rândul său,
preşedintele Consiliului European, Donald
Tusk, a apreciat că parteneriatul blocului comunitar cu Ucraina este construit
pe fundaţii solide.

Pe de altă parte, oficialii europeni și-au exprimat
sprijinul față de ambițiosul program
de reforme al Ucrainei. Preşedintii Comisiei şi Consiliului au
declarat că este importantă accelerarea
eforturilor, în special pentru o luptă mai eficientă împotriva
corupției, pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și pentru modernizarea
sectorului energetic. Oficialii
europeani au salutat şi recenta decizie a Parlamentului European și a
Consiliului de a oferi Ucrainei o asistență macrofinanciară suplimentară de
până la 1 miliard de euro, ajutor menit să sprijine stabilizarea economică și
reformele structurale. Totuşi, liderii Uniunii au subliniat faptul că noul
program va fi condiționat de progresul continuu al reformelor, în special în
domeniul luptei împotriva corupției, care rămâne un capitol fundamental pentru Ucraina.

17 July 2018
O mai mare implicare a autorităților locale și a parlamentelor naționale în politicile UE

Comisia Europeană își dorește o mai mare implicare a autorităților naționale, regionale și locale în conceperea și aplicarea legislației comunitare. Un raport privind modul în care se poate atinge acest obiectiv i-a fost prezentat, recent, președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker.

Raportul cu privire la subsidiaritate și proporționalitate a fost întocmit de un grup de lucru coordonat de vice-președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, ca urmare a unei cereri a președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, care își dorește aplicarea principiului doing less, more efficiently – să se facă mai puțin dar mai eficient. Frans Timmermans afirmă că propunerile grupului de lucru trebuie văzute într-un cadru mai larg, al discuțiilor generate de Carta Albă cu privire la Viitorul Europei. Grupul de lucru și-a întocmit raportul încercând să răspundă la trei întrebări: care este rolul autorităților locale și regionale în conceperea și implementarea politicilor europene, care este rolul subsidiarității și proporționalității în funcționarea instituțiilor europene și, în sfârșit, dacă responsabilitatea în anumite domenii ar trebui să fie din nou delegate statelor membre.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a oferit detalii despre activitatea echipei pe care a coordonat-o: În ultimele șase luni am avut, în total, șapte întâlniri și după discuții în profunzime și după ce am discutat toate propunerile pe care le-am primit am scris un raport care pleacă de la 5 principii în baza cărora ar trebui gândit principiul subsidiarității și proporționalității. Am făcut 9 recomandări, pentru a creea un cu totul nou mod de lucru și am identificat peste 30 de măsuri care pot fi luate pentru a ne asigura că acest nou mod de lucru va duce la o mai bună implicare a tuturor celor care fie sunt implicați în conceperea legislației, fie trebuie să lucreze cu respectiva legislație după ce a fost adoptată. Suntem convinși că dacă aplicăm acest nou mod de lucru, al subsidiarității active, nu doar asupra felului în care Europa legiferează ci și atunci când este verificată legislația care a fost deja creată la nivel European, vom asista la o mai bună implicare a autorităților naționale, regionale și locale, astfel încât acestea vor avea o mai mare contribuție la politiciele europene și, în consecință, vor putea să reducă din distanța care există între cetățeni și autoritățile europene.

Recomandările făcute de grupul de lucru le sunt destinate Parlamentelor naționale, autorităților naționale, locale și regionale, Parlamentului și Comisiei Europene precum și Comitetului European al regiunilor. Frans Timmermans a precizat că raportul reprezintă începutul unui process în urma căruia procedurile de legiferare vor fi mai accesibile la nivel național și local. El a precizat, în acest sens, că la nivelul Uniunii există 41 de camere ale Parlamentelor naționale, 74 de adunări legislative regionale, aproximativ 280 de regiuni și 80 de mii de structure ale autorităților locale.

16 July 2018
Retrospectiva săptămânii 08.07 – 14.07.2018

Summitul NATO, un succes pentru România

Preşedintele
României, Klaus Iohannis, a participat, miercuri şi joi, la summitul NATO de la
Bruxelles, desfăşurat într-un climat tensionat, pe fondul insistenţei liderului
de la Casa Albă, Donald Trump, ca statele membre să crească finanţarea dedicată
apărării. Dupa summit, şeful statului a declarat că România a obţinut două
lucruri foarte importante – un centru de comandă operaţional şi îmbunătăţirea
statutului brigăzii multinaţionale staţionate pe teritoriul său. Preşedintele
Iohannis a spus că, atunci când acest centru operaţional va fi complet, circa
400 de ofiţeri din toate ţările Alianţei vor fi prezenţi în România. În
privinţa brigăzii multinaţionale, şeful statului a afirmat că ea a căpătat un
statut permanent şi că România va continua să negocieze cu ţările partenere din
NATO pentru o prezenţă cât mai solidă. Pe de altă parte, cu această ocazie, România
a anunţat că, anul viitor, îşi va mări numărul personalului dislocat în
Afganistan, de la 770 la peste 950. Este o creştere însemnată pentru România, fiindca
am înţeles demult şi suntem convinşi că NATO nu înseamnă doar să primeşti
securitate, ci şi să oferi securitate, a declarat Iohannis. Tot în cadrul
summitului, la iniţiativa României, a fost organizată o sesiune dedicată zonei
Mării Negre. Reuniunea liderilor NATO a fost dominată de discuţiile referitoare
la banii pe care ţările membre îi alocă apărării, discuţii care au avut loc în
timpul unei sesiuni cu uşile închise. În cele din urmă, Trump, care a insistat ca
obiectivul de 2% din PIB să fie atins într-un interval mai scurt de timp, a obţinut
din partea aliaţilor promisiunea sporirii angajamentelor financiare cu 33 de
miliarde dolari.

Premierul român, despre Justiţie, la
Bruxelles

Tot la
Bruxelles, premierul Guvernului de la Bucureşti, Viorica Dancilă, a discutat cu
preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o întâlnire la care
au mai participat prim-vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, şi
responsabilul pentru Politică Regională din Executivul comunitar, Corina Creţu.
Principala temă abordată a fost Justiţia din România, context în care preşedintele
Juncker a declarat că Executivul său continuă să monitorizeze evoluţiile din ţară
cu privire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), instituit încă de la
aderarea la UE, în 2007. Oficialul european a insistat că este esenţial să nu
se facă paşi înapoi la capitolul Justiţie.Cei doi au discutat, ca subiect
particular, despre Codul Penal şi cel de Procedură Penală, pe care coaliţia
majoritară, PSD-ALDE, vrea să le impună în practica judiciară. Cu detalii,
Viorica Dăncilă: Am
discutat despre Codurile Penale, despre Codul de Procedură Penală, am explicat
că acestea au fost rezultatul unor dezbateri de aproape un an în Parlamentul
României. Au fost consultaţi magistraţi, judecători, toţi cei care au un cuvânt
important de spus legat de acest aspect. Am cerut, dacă sunt neclarităţi sau
sunt lucruri care să îngrijoreze, să le discutăm punctual, tocmai pentru a putea
să remediem anumite lucruri. Pe agenda convorbirilor s-au mai aflat, între
altele, pregătirea mandatului României la preşedintia Consiliului UE, din prima
jumătate a anului viitor, noul exerciţiu financiar al blocului comunitar şi
Brexitul. Premierul român a avut convorbiri cu alţi doi membri ai Cabinetului
Juncker – cel pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi cel
pentru Buget şi Resurse Umane, Günther Oettinger.

Revocare de la conducerea DNA

Preşedintele
Klaus Iohannis a semnat, la începutul săptămânii, decretul prin care şefa DNA,
Laura Codruţa Kovesi, a fost îndepărtată din funcţie. Şeful statului a fost
constrâns, practic, să o revoce, în urma unei controversate decizii a CCR.
Aceasta a constatat existenţa unui conflict de natură constituţionala între
Guvern şi preşedinte, cel care, iniţial, a respins cererea prin care ministrul
Justiţiei, Tudorel Toader, a solicitat demiterea şefei DNA. După ce
preşedintele a semnat decretul de revocare, Kovesi a făcut o declaraţie de
presă în care a vorbit despre activitatea instituţiei: DNA a
demonstrat că legea este egală pentru toţi şi nimeni nu este prea puternic
pentru a se sustrage din faţa legii. Procurorii independenţi au făcut
investigaţii faţă de persoane care păreau de neatins, indiferent de funcţia
lor, indiferent de statutul social şi indiferent de averea pe care aceştia au
deţinut-o. Am contribuit prin anchetele noastre la conştientizarea societăţii
cu privire la gravitatea fenomentului corupţie. Modul brutal în care se
forţează modificarea legilor penale ne arată că vor protecţie pentru trecut,
pentru prezent şi pentru viitor. În locul rămas vacant, procurorul general,
Augustin Lazăr, a numit-o, ca interimar, pe Anca Jurma, procuror cu vechime în
DNA. Aceasta a spus că lupta împotriva corupţiei trebuie continuată. Anca
Jurma: Direcţia are o
răspundere majoră în îndeplinirea mandatului pe care legea i-l conferă şi anume
combaterea corupţiei la nivel înalt. În acest sens, DNA va trebui să rămână în
continuare o instituţie puternică, independentă şi relevantă, atât timp cât
România încă se confruntă cu fenomenul corupţiei. Debarcarea lui Kovesi,
dorită insistent de Puterea de stânga, a provocat chiar şi reacţia Comisiei
Europene, cea care a atras atenţia că ar putea să-şi reevalueze concluzia
referitoare la sustenabilitatea luptei anticorupţie din România, în condiţiile
în care capacitatea DNA de a menţine un istoric bun al rezultatelor ar fi pusă
sub semnul întrebării.

14 July 2018
Brexit, din nou în atenţia eurodeputaţilor

Uniunea Europeană este în continuare nerăbdătoare să primească propuneri precise din partea Londrei cu privire la post-Brexit. Liderii Uniunii au subliniat, zilele trecute, în faţa eurodeputaţilor reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, că nu vor accepta niciun proiect care nu va fi convenabil pentru guvernul irlandez. Iar poziţia lor nu s-a schimbat câtuşi de puţin în contextul ultimelor evoluţii de la Londra, după plecarea din guvern a ministrului pentru Brexit, David Davis, şi a şefului diplomaţiei Boris Johnson.

Responsabilii Uniunii Europene fac presiuni asupra Marii Britanii ca aceasta să dezvăluie cât mai repede viziunea sa asupra relaţiilor economice pe care intenţionează să le aibă cu blocul comunitar după Brexit. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a subliniat că europenii nu vor accepta niciun proiect care ar putea leza guvernul irlandez:

Cu cât mai repede vom avea o propunere britanică precisă asupra frontierei irlandeze, cu atât mai bune vor fi şansele să finalizăm negocierile asupra Brexitului în acest an. Nu putem să avansăm fără ca un backstop solid să fie prezentat de Marea Britanie şi acceptat de prietenii noştri irlandezi. Aşteptăm acum cu nerăbdare Cartea Albă a Marii Britanii şi sperăm foarte mult că aceasta va aduce claritate, realism şi elanul necesar acestor negocieri” – a declarat Donald Tusk, în faţa eurodeputaţilor reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg.

Tusk a făcut referire la un document în care Londra va trebui să detalieze obiectivele guvernamentale pentru viitoarea relaţie comercială pe care executivul britanic vrea să o aibă cu Uniunea Europeană după Brexit, programat pentru sfârşitul lui martie 2019. Termenii acestei noi relaţii vor trebui inclusiv să garanteze că nu va avea loc o revenire la frontiera fizică între provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, obiectiv împărtăşit pe fond de Londra şi Bruxelles.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Bruxellesul aşteaptă de luni de zile Cartea Albă” a guvernului britanic şi a subliniat că susţine revendicările exprimate de Dublin în acest dosar:

Însă vreau să spun aici că nu vom accepta ca problema irlandeză să fie izolată într-o asemenea măsură, încât să devină singura problemă încă nerezolvată la sfârşitul negocierilor. Suntem cu toţii irlandezi!”

În timpul summitului desfăşurat la sfârşitul lunii trecute la Bruxelles, liderii celor 27 de ţări ce vor rămâne în Uniunea Europeană după Brexit s-au declarat preocupaţi de faptul că nu s-a înregistrat încă niciun progres substanţial în problema frontierei irlandeze, devenită principalul punct de blocaj în negocierile asupra Brexitului.

12 July 2018