Radio România Internațional

Tag: Jens Stoltenberg

  • October 1, 2024 UPDATE

    October 1, 2024 UPDATE

    VISAS Romania formally meets all the technical conditions to be part of the Visa Waiver programme, the country’s ambassador to the United States, Andrei Muraru has announced on a social network. Our assessment, based on the number of visa applications this year as well as the significantly downward trend in recent years, is that Romania went under the 3% ceiling of the rejection rate’, the ambassador also said.  According to him, the first Romanians will be able to travel without visas in the USA most likely in the first part of the next year. If all conditions and preparations are done successfully, the programme could come into effect in 2025’, the US ambassador to Romania, Kathleen Kavalec said on Tuesday. However, according to the US official, there are still major steps to be taken in the next months in order to see whether Romania is eligible for the Visa Waiver programme. In turn, Prime Minister Ciolacu said during his meeting with the US official in Bucharest that the government would remain involved in everything that means the accomplishment of all procedures needed to have Romania included in the Visa Waiver programme.

     

    NATO The former Dutch Prime Minister, Mark Rutte, on Tuesday became the new NATO Secretary General during a ceremony held at the North-Atlantic Alliance’s headquarters in Brussels. Rutte, who took over from the Norwegian Jens Stoltenberg, thanked the allies for trusting him with the role. Rutte detailed the three priorities of his four-year mandate: support for Ukraine, consolidating the collective allied defence and developing the international partnerships NATO already concluded with third countries. From Bucharest, Prime Minister, Marcel Ciolacu, has conveyed a congratulation message to the newly-appointed NATO Secretary General, in which he has also expressed his gratitude for the activity of the former NATO Chief, Jens Stoltenberg.

     

    ME Israeli raids in southern Lebanon on Tuesday triggered a new wave of international concern. Also on Tuesday, the Israeli army announced it had hit several Hezbollah targets in capital Beirut, although it had earlier announced that its troops would limit their operations only to regions close to the common border. Numerous airline companies have cancelled their flights to the area and Western countries have started to evacuate their citizens from Lebanon. Bucharest has announced that over 11 hundred Romanian citizens and family members have registered at Romania’s embassy in Beirut. The Romanian Ministry of Foreign Affairs issued a level 8-9 warning for this country in October last year, which translates as ”Avoid any trip to Lebanon”. The warning is still in place due to the major security risks in the area. The Romanian diplomacy has firmly recommended the Romanian citizens on the Lebanese territory to leave the country by means of the flights still available.

     

    PARLIAMENT Convened in a joint session on Tuesday, the Romanian deputies and senators appointed the members of the Board of Directors of the National Bank of Romania. According to political sources, the current governor Mugur Isărescu, who has been holding this position since 1990, is supported for a new mandate at the helm of BNR. Also on Tuesday, the Parliament submitted for approval two requests from President Klaus Iohannis – the participation of the Romanian Army in the NATO Security Assistance and Training Mission for Ukraine and the establishment, on the Romania territory, of a maritime training facility for the Ukrainian personnel. The two Parliament chambers will be informed, on the other hand, about the approval of the transit, through Romania, of equipment and material goods donated by Sweden to Ukraine, but also about the presence on the Romanian territory, for a period of two years, of an American contingent of naval forces for special operations.

    (bill)

  • February 15, 2024

    February 15, 2024

    CONFERENCE The Romanian Minister of Culture, Raluca Turcanu, who is these days participating in the World Conference on Cultural and Artistic Education in Abu Dhabi, has underlined the commitment of the institution that is heading to supporting cultural and education programmes contributing to the construction of a sustainable, equitable and resilient future. The Minister has mentioned the steps taken by Romania in this respect such as the process of reinvigorating libraries, museums, theatres or other cultural institutions, increasing the equitable access to education and culture, the institutionalization and valorization of the ecosystems of cultural and artistic education including by means of digital technologies, the importance of funding education and culture, the foundation for cultural and educational policies with a view to training the new generation, the Ministry of Culture says in a communiqué. The Conference, which ends today in the United Arab Emirates, has been the first UNESCO event dedicated to this subject. The event has brought together roughly 90 ministers and deputy-ministers of culture and education from around the world, who endorsed a joint statement presenting international desiderata in terms of education through culture and art.

    MEETING The Italian capital Rome is today seeing the third meeting of the governments of Romania and Italy, under the leadership of the two Prime Ministers, Marcel Ciolacu and Giorgia Meloni. The event has taken place 13 years since the previous inter-government meeting. Earlier this morning, the Romanian Prime Minister was received by Pope Francis at the Vatican, upon which he talked with the state secretary of the Holy See, Cardinal Pietro Parolin. The Romanian delegation’s visit to Italy will end with a Romania-Italy economic forum. On Wednesday, in the first day of the visit in Italy, the head of the Executive in Bucharest, held talks with the mayor of Rome and representatives of the community of Romanians in Italy. Italy is Romania’s second major trade partner, the second market for the Romanian exports, and the second major source for Romania’s imports. The two countries last year reached a record high of their bilateral trade, which stood at over 20 billion Euros. Italy comes sixth in the ranking of foreign investment in Romania.

    NATO In 2024, 18 NATO member countries are to hit the target of earmarking at least 2% of their GDP for defence, the Secretary General of the North Atlantic Alliance, Jens Stoltenberg announced on Wednesday ahead of the meeting of NATO defence ministers. According to the high NATO official, the European NATO members will be investing a total of 380 billion dollars in defence this year. At the same time, Stoltenberg said that last year saw an unprecedented 11% rise in defence expenses in countries like Canada and the European members. NATO members agreed in 2006 to spend at least 2% of their GDP on defence, but only some of them, Romania included have reached this objective. However, after the Russian invasion of Ukraine in 2022, the NATO members, especially Germany, have reiterated the pledge.

    CALL Romania’s transporters have called on the Romanian government to intervene and put an end to the checking procedures initiated by the Bulgarian customs officers, which they consider abusive and which have been causing huge delays at the border between the two countries. The National Union of the Road Transporters has called on the Romanian Prime Minister, the Ministers of Transport and the Foreign Minister asking for support in this issue. Even in the absence of measures for solving the situation, the transporters have called for a decoupling of the two countries in the process of their Schengen accession. They argue that if they still have to wait for days at the Bulgarian border, at least the Schengen accession without Bulgaria would reduce the delays at the border with Hungary. Romania and Bulgaria are to be joining Schengen in March this year but only with their air and maritime borders.

  • Darea-loarea deadunu rachetili Patriotu

    Darea-loarea deadunu rachetili Patriotu

    Alianța Nord-Atlantică dimăndă că agenţia a llei di dari-loari va s’ndrupască ună parii di vâsilii membre, ntrâ cari Germania, Ţările di Jos, România şi Spania, cu un contract di ancupărari până la 1.000 di rachete di apărari antiaeriană Patriot. Achiziţia multinaţională consolidată, tru spiritlu ali Iniţiativă europeană di scut aerian (ESSI), aărdzeaști economii di scară şi ndrupaști lărdzearea a capacitatillei di producţie a năilor rachete GEM-T tra sda cali la căftarea ți easti tu creaștiri”, cundilleadzâ alianţa militară transatlantică tru un comunicat. Contractul, tru valoari di 5,5 miliardi di dolari, fu datu ali companiei COMLOG, un joint-venture anamisa di ună companie americană și ună ghirmană, a deapoa volumlu mari a comenzii va sndrupască dișcllidearea a unei unităț di producție tra rachetele Patriot tru Germania.



    Rachetele Patriot au ună custuseari di aproximativ 4 miliuňi di dolari cumata, ama contractul anvăleaști și furnizaria di piese di alăxeari și znuearea-a a loru. Agenția NATO di Sprijin şi Achiziţii declară că aestă achiziție ari tu scupo anvărtusearea catastisillei di discurajari a aliațlor tru contextul tru cari Rusia ș-lu creaști asaltul aerian tu Ucraina. ”Atacurile cu rachete și drone rusești tru țivilli, căsăbadz și localitățli ucrainene spuni cât di importantă easti apărarea aeriană modernă. Intensificarea-a producțiillei di băruti easti esențială tra securitatea Ucrainăllei și tra a noastră”, declară secretarlu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg. Alianța Nord-Atlantică da ali Ucraina maș agiutoru non-letal, ama membrii organizației pitrecu a Kievlui armati și muniții individual i colectiv. Statele Unite ale Americă şi Germania au datâ până tora rachete Patriot ti Ucraina tra s’u-agiută s’contracareadză atacurli ruseşti tru căsăbadzlli şi infrastructurli a llei, iara aesti livrări bitisirâ parţial stocurli. SUA s-vidzurănica și constreasi s’caftâ alăntoru stati, ntră cari şi Japonia, sagiută znuearea-a aloru.



    Di itia aliștei căftari, tru a daua giumitati a meslui andreu, Japonia li hăbinisi restricţiile mutrindalui exportul di arme, tra prima oară tru aestu ditu soni dekeniu, apofasea istorică a autorităţilor nipone permițândalui vindearea cătră Statele Unite a sistemelor di apărari aeriană Patriot. Washingtonul, tu arada a lui, va s’poatâ sda ali Ucrainei ma multe ahtări sisteme. Programul Patriot easti tru aestă oară nai ma scumpu programu di armătuseari ali Armată Română. România ari tru aestă oară patru ahtări sisteme, ditu ațeali şapte comandate, tra cari va spăltească tut cu tut aproapea patru miliardi di dolari. Ateali trei va shibă operaționalizate până tu ișita a anlui. Rachetele Patriot pot sazboairâ cu 5.000 di kilometri pi oară şi pot sagudească drone, elicoptere, avioane, ama şi rachete di croazieră. Armata României, cari, ahurhindalui cu anlu 2023 va saibă 2,5 % ditu PIB, va saibă 200 ahtări rachete, tru valoari di 1 miliardu di euro, livrarea va sfacâ tu ma multi hopi.



    Autoru: Corina Cristea


    Armănipsearea: Tașcu Lala


  • Achiziţie în comun de rachete Patriot

    Achiziţie în comun de rachete Patriot

    Alianța Nord-Atlantică a anunţat că agenţia sa de achiziţii va sprijini un grup de ţări membre, între care Germania, Ţările de Jos, România şi Spania, cu un contract de cumpărare a până la 1.000 de rachete de apărare antiaeriană Patriot.

    Achiziţia multinaţională consolidată, în spiritul Iniţiativei europene de scut aerian (ESSI), oferă economii de scară şi sprijină extinderea capacităţii de producţie a noilor rachete GEM-T pentru a satisface cererea în creştere, precizează alianţa militară transatlantică într-un comunicat.


    Contractul, în valoare de 5,5 miliarde de dolari, a fost atribuit companiei COMLOG, un joint-venture între o companie americană și una germană, iar volumul mare al comenzii va sprijini înființarea unei unități de producție pentru rachetele Patriot în Germania. Rachetele Patriot au un cost de aproximativ 4 milioane de dolari bucata, dar contractul acoperă și furnizarea de piese de schimb și întreținerea lor. Agenția NATO de Sprijin şi Achiziţii a declarat că această achiziție are drept scop consolidarea posturii de descurajare a aliaților în contextul în care Rusia își intensifică asaltul aerian asupra Ucrainei.


    Atacurile cu rachete și drone rusești asupra civililor, orașelor și localităților ucrainene arată cât de importantă este apărarea aeriană modernă. Intensificarea producției de muniție este esențială pentru securitatea Ucrainei și pentru a noastră, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.


    Alianța Nord-Atlantică oferă Ucrainei doar sprijin non-letal, dar membrii organizației trimit Kievului arme și muniții individual sau colectiv. Statele Unite ale Americii şi Germania au livrat deja rachete Patriot Ucrainei pentru a o ajuta să contracareze atacurile ruseşti asupra oraşelor şi infrastructurilor sale, iar aceste livrări au epuizat parţial stocurile. SUA s-au văzut chiar constrânse să ceară altor ţări, între care şi Japonia, să ajute la refacerea lor. Urmare a acestei solicitări, în a doua jumătate a lunii decembrie, Japonia a relaxat restricţiile privind exportul de arme, pentru prima dată în ultimul deceniu, decizia istorică a autorităţilor nipone permițând vânzarea către Statele Unite a sistemelor de apărare aeriană Patriot. Washingtonul, la rândul său, va putea livra Ucrainei mai multe astfel de sisteme.


    Programul Patriot este în acest moment cel mai scump program de înzestrare al Armatei Române. România are în prezent patru astfel de sisteme, din cele şapte comandate, pentru care va plăti în total aproape patru miliarde de dolari. Ultimele trei vor fi operaționalizate până la finalul acestui an. Rachetele Patriot pot zbura cu 5.000 de kilometri pe oră şi pot lovi drone, elicoptere, avioane, dar şi rachete de croazieră. Armata României, care, începând cu anul 2023 primește 2,5 % din PIB,va avea 200 de astfel de rachete, în valoare de 1 miliard de euro, livrarea urmând să se facă gradual.


  • Cooperari româno-americană trã apărari

    Cooperari româno-americană trã apărari

    .


    Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, eara anamisa di liderlli politiţ aliaţ cu cari şeflu di la Casa Albã, Joe Biden, avu, marţã, unã teleconferinţă. Aesta fu ndreaptv, idyealui cumu aţeali di ma ninti, neise aţeali muabeţ cari s’feaţirã di la nkisita-a polimlui, agiutorlu ti Ucraina şi problimili di mari ananghi tu liãturã cu apãrarea şi securitatea.


    Liderlu di la Casa Albă, deadunu cu secretarlu gheneralu NATO, Jens Stoltenberg, lli-asiguripsi aliaţlli că va’lli si da agiutoru ali Ucraina, cãtu va s’aibã ananghi. Acã ateali ditu soni ahãrdziti finansii nu pruvedu fonduri ti Kiev, di itia ali opoziţieţi u faţi tãburea conservatoari, Joe Bidin, ma largu lã nagã zori aluştoru şi spuni că Partia Ripublicanã, cari u-ari majoritatea tu Cameara-a Reprezentanţãlor, lipseaşti ş-tiñiseascã zborlu şi s’asiguripseascã votarea-a agiutorlui ţi easti ananghi ti Ucraina ta s’poatã si s’apurã. Statili Uniti, aduţi aminti Reuters, u cumãndusescu coaliţia occidentală cari ndrupaşti Ucraina şi easti protlu furnizor di agiutor trã aesta, sumu turlie di armamentu greu şi sofisticatu.



    Di altã prti, prezidentulu Biden nãpoi lu spusi angajmantulu a Statilor Uniti trã securitatea-ali Românie şi alãntoru aliaţ di pi flanculu di cãtã tu apiritã, scuţãndalui tu videalã aţea di tu soni dizvãrteari recenta disfăşurare tru vãsilia-a noastră di avioanie di alumtã americani F-16 suplimentari.



    Uidisitu cu spusa-ali administraţie prezidenţialã di Bucureşti, muabeţli avurã tu scãpo şi asiguripsearea a securitatillei alimentarã şi a şingirurloru di mari ananghi cu aprovizionarea. Prezidentulu Iohannis cundille că Arusia lipseaşti s’curmã atacurli tu porturli ucraineani di la Dunaru, tru viţinata aprukeatã cu României, cari suntu crimi di polimu e di polimu şi au tu scãpo aspardzirea a mãyãziiloru di yiptu nica şi infrastructura critică di aprovizionare, zñiipsindalui şi transportul pi Dunaru. El pãrãstiri liniili di acţiuni fapti până tora pi livelu naţional şi aliatu, pritu anvãrtuşearea-a meatriloru di viglleari, creştirea-a vigilenţãllei, monitorizari şi poliţie aeriană tru reghiunea ali Âmarea Lae şi haristusi alu NATO, cata cumu şi a Statilor Unite ali Americã ş-alãntoru aliaţ di agiutorlu ţi lu-deadirã tu aestã noimã.


    Liderlu di Bucureşti cãftã a liderloru ţi eara viniţ ta s’da siulã a gaereţloruy mutrindalui asiguripsearea-a rolãllei di tãlleari curayilu ama şi apărari pi Flanculu di tu Apiritã şi la Amarea Lae, cu ma muyltã hãiri şi cama ghini calibratu la catandisea di securitati di tora. Klaus Iohannis cundille că tru aestã noimã sunt anãnghisitie capabilităţ cama multi. Trã ditectarea şi interţeptarea-a dronilor, ama şi ti unã apărari aeriană ma vãrtoasã, tu simfune cu apofasili ţi eara loati la Summitul di la Vilnius.


    România, deadi asigurări şeflu a statlui, îva s’da agiutorlu tu harea di suţatãr, ahâtu kiro cãtu va sahibã ananghi, agiutorlu ti Ucraina, pi tuti comatli relevanti — nica şi tranzitlu di yiptu. Prezidentulu a SUA şi liderllii participanţã alãvdarã gaereţli ţi li feaţi România ta s’agiutã Ucraina, nica şi ti antrenarea a piloţlor ucraineañi pi avioane F-16.


    Autor: Stefan Stoica


    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Cooperare româno-americană pentru apărare

    Cooperare româno-americană pentru apărare

    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, s-a numărat printre liderii politici aliaţi cu care
    şeful Casei Albe, Joe Biden, a avut, marţi, o teleconferinţă. Aceasta a fost
    consacrată, asemenea celor mai multe astfel de discuţii care au avut loc de la
    declanşarea războiului, ajutorului pentru Ucraina şi problemelor presante
    legate de apărare şi securitate.

    Liderul de la Casa Albă, căruia i s-a alăturat
    secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a asigurat pe aliaţi că susţinerea
    Ucrainei va continua atâta timp cât va fi necesar. Chiar dacă ultimele alocări
    financiare nu prevăd fonduri pentru Kiev, din cauza opoziţiei taberei
    conservatoare, Joe Biden îşi menţine presiunea asupra acesteia şi spune că Partidul
    Republican, care domină Camera Reprezentanţilor, trebuie să-şi respecte
    cuvântul şi să asigure votarea ajutorului necesar Ucrainei pentru ca ea să se
    poată apăra. Statele Unite, aminteşte Reuters, conduc coaliţia occidentală care
    sprijină Ucraina şi sunt principalul furnizor de ajutor pentru aceasta, sub
    formă de armament greu şi sofisticat.

    Pe de altă parte, preşedintele Biden a
    reiterat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea României şi a
    celorlalţi aliaţi de pe flancul estic, evocând inclusiv recenta desfăşurare în
    ţara noastră de avioane de luptă americane F-16 suplimentare.

    Potrivit administraţiei
    prezidenţiale de la Bucureşti, discuţiile au vizat şi asigurarea securităţii
    alimentare şi a lanţurilor critice de aprovizionare. Preşedintele Iohannis a
    accentuat că Rusia trebuie să înceteze atacurile asupra porturilor ucrainene de
    la Dunăre, în imediata proximitate a României, care sunt crime de război şi au
    drept scop distrugerea depozitelor de cereale şi infrastructura critică de
    aprovizionare, afectând şi transportul pe Dunăre. El a prezentat liniile de
    acţiune întreprinse până acum la nivel naţional şi aliat, prin întărirea
    măsurilor de supraveghere, creşterea vigilenţei, monitorizare şi poliţie
    aeriană în regiunea Mării Negre şi a mulţumit NATO, precum şi Statelor Unite
    ale Americii şi altor aliaţi pentru ajutorul oferit în acest sens.

    Liderul de
    la Bucureşti a solicitat liderilor prezenţi intensificarea eforturilor pentru
    asigurarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic şi la Marea
    Neagră, în mod mai eficient şi mai bine calibrat la actuala situaţie de securitate.
    Klaus Iohannis a subliniat că în acest moment sunt necesare capabilităţi
    sporite pentru detectarea şi interceptarea dronelor, precum şi pentru o apărare
    aeriană mai puternică, în conformitate cu deciziile de la Summitul de la
    Vilnius.

    România, a dat asigurări şeful statului, îşi va menţine, în mod
    solidar, atât timp cât va fi necesar, sprijinul pentru Ucraina, pe toate
    palierele relevante – inclusiv tranzitul de cereale. Preşedintele SUA şi
    liderii participanţi au apreciat eforturile depuse de România în sprijinul
    Ucrainei, inclusiv, printre altele, pentru demersul de antrenare a piloţilor
    ucraineni de avioane F-16.


  • Război îndelungat în Ucraina

    Război îndelungat în Ucraina

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că lumea nu ar trebui să se aștepte la încheierea rapidă a războiului din Ucraina invadată de trupele ruse. Într-un interviu publicat, duminică, de grupul german de presă Funke și citat de media internaționale, el a amintit că războaiele cele mai multe durează mai mult decât se aștepta când au început și a conchis că, de aceea, trebuie să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina. Stoltenberg mai afirmă că toți dorim o pace rapidă, dar, în același timp, trebuie să recunoaștem (că) dacă președintele (Volodimir) Zelenski și ucrainenii încetează să lupte, țara lor nu va mai exista. În schimb, spune el, dacă preşedintele (Vladimir) Putin şi Rusia depun armele, vom avea pace. În ceea ce privește dorința Kievului de a adera la Alianța Nord-Atlantică, secretarul general susține că nu există nicio îndoială că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va fi în NATO. Când se va termina acest război, vom avea nevoie de garanţii de securitate pentru Ucraina. Altfel, istoria s-ar putea repeta – a mai avertizat Jens Stoltenberg.

    Comentatorii amintesc că, la summitul NATO de la Vilnius, de anul acesta, liderii Alianţei au convenit că Ucraina ar putea adera odată ce va îndeplini anumite condiţii privind respectarea democraţiei şi a statului de drept. Or, scandaluri recurente de corupţie explodează la Kiev, unele privind tocmai înzestrarea armatei care luptă cu ruşii sau sistemul generalizat de şpăgi din comisariatele militare, prin care numeroşi bărbaţi buni de front scapă de încorporare. În teren, îndelung invocata şi îndelung aşteptata contraofensivă ucraineană, declanşată în vară, e mult mai lentă decât sperau responsabilii de la Kiev şi protectorii lor occidentali. O dată la câteva săptămâni, ucrainenii anunţă eliberarea câte unui sat, în general complet depopulat şi ras din temelii de ocupanţi. Pe de altă parte, orgoliul de aşa-zisă mare putere şi apetitul teritorial al ruşilor sunt departe de a fi fost satisfăcute. Moscova controlează, parţial şi precar, doar patru regiuni ucrainene, două – Lugansk şi Doneţk -, în est, două – Herson şi Zaporojie – sud, plus peninsula Crimeea, anexată, fără luptă, încă din 2014. E prea puţin faţă de ce le-a promis Putin alor săi, pe 24 februarie 2022, când a ordonat declanşarea invaziei.

    Nici liderul de la Kremlin, septuagenar şi resentimentar, nici anturajul lui apropiat, ce repetă pe toate vocile elucubraţia despre denazificarea unei Ucraine condusă de un preşedinte evreu, nu par resemnaţi cu faptul că tancurile lor n-au intrat în Kiev. În plus, în pofida valurilor de sancţiuni occidentale, economia rusă, transformată în economie de război, pare să reziste şi să poată finanţa în continuare invazia. Există, deci, toate premisele ca luptele să continue, chiar dacă înşişi experţii de acolo au calculat că bugetul Federației Ruse pentru sănătate, în întreg anul 2023, este egal cu două luni de război.


  • NATO – vigilenţă criscută pi flanculu esticu

    NATO – vigilenţă criscută pi flanculu esticu


    Dupu atacurli unu dupu alantu ali ali Rusiei TU ucrainene di la Dunăre, armasaturi ditu ună dronă rusească zădzură dzălili di ma ninti și tru România, tru ună localitate ditu judițul Tulcea, aproapea di sinurlu cu Ucraina.


    Asi, reprezentanți a Ministerului ucrainean di Externe dimăndară proţlli ti aestu incidentu, ama inițial Ministerul Apărării di la București negă informația. S’turna deapoa ti subiectului, menționânda că “ditu informaţiile obţănute pritu sistemele electronice di supravegheare şi pritu alanti halaţ di monitorizare, nu rezultară fuvirseri militare directe la adresa teritoriului nostru naţional ică a apilor teritoriali ali României”. Fură tutunăoară disemnate, nica spuni MApN, echipi di cercetare tru teren, inclusiv pi Dunăre, tră verificări suplimentare.


    Statul român fu tru legătură pirmanentă cu NATO – da asigurări ministerul di la București. Asi, Alianța, pritu boaţea-a secretarului genearal Jens Stoltenberg, spuni că autorităţile române hăbărăsiră aliaţllii ti armăsăturli di dronă aflati pi teritoriul a văsiliillei şi că s’dizvărteasti ună investigaţie, ama nu ari niţi nă dovadă că vahi fu ună manevră intenţionată ali Rusie, că maş un accident. Stoltenberg adusi aminti, ñiercuri, tru arada a unei discuţii cu comisiile di afaceri externe şi di apărare ditu Parlamentul European, că NATO ş-anvartusi ma multu ca varnaoara prezenţa pi Flancul Estic şi că tute statele membre suntu apărate pritu năile planuri militare.


    Asi, tru contextul situației di la sinurlu ali României cu Ucraina, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, cari avu muabeti, la București, cu ambasadoarea SUA tru România, ES Kathleen Kavalic, alavda vartoasa solidaritate exprimată di aliaţ. Aţelli doi oficiali zburara ti situaţia generată dupu aţeali ditu soni atacuri ali Federaţie Ruse tu porturli fluviali ucrainene, tru proximitatea a sinurloru ali Românie.


    Incidintul cu armasaturli di dronă aflati tru România fu zburatu şi tru cadrul unei convorbiri telefonice ditu ministrul di externe, Luminiţa Odobescu, şi secretarul di stat american, Antony Blinken. Aţelli doi zburără şi di consolidarea cooperarillei bilatearală tră s’veaglle securitatea spaţiului aerian şi, tru context, fu menţionată dislocarea a niscantoru avioane di alumtă F-16 ali Forţelor Aeriene americane pi teritoriul României. Uidisitu cu un comunicat al MAE, şefa diplomaţiei române saluta agoiutorlu si solidaritatea SUA şi a Aliaţilor cu România şi cundille importanţa menţăneari tru atenţia NATO a evoluţiilor ditu Amarea Lae şi regiune.


    Tu arada-a lui, secretarul di stat al SUA cundille solidaritatea cu România şi haristusi ti andrupamintulu pi cari aesta îlu da ali Ucraina, cum şi tră meatrili suplimentare loati tră facilitarea tranzitului birikeatea ucrainene pi teritoriul a statului român. Oficialu american spusi, nica cundilleadza MAE, interesul şi implicarea ali Românie tră idintificarea a niscăntoru cearei hăirlătiţi tru aestu context, deadunu cu SUA, Comisia Europeană şi Ucraina.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • MApN: Fragmente dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă, descoperite sâmbătă în Plauru

    MApN: Fragmente dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă, descoperite sâmbătă în Plauru

    Fragmente dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă au fost descoperite sâmbătă de militari ai Forţelor Navale Române în zona localităţii Plauru, judeţul Tulcea, în apropierea graniței cu Ucraina – anunţă Ministerul Apărării. MApN condamnă cu fermitate atacurile executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă din porturile ucrainene de la Dunăre.

    Aceste atacuri sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu regulile dreptului internaţional umanitar, fiind crime de război – subliniază Ministerul Apărării.

    Identificarea de către autorităţile române pe teritoriul României, în proximitatea frontierei cu Ucraina, de noi fragmente de dronă, similară cu cele folosite de armata rusă, indică faptul că a avut loc o încălcare absolut inacceptabilă a spaţiului aerian suveran al României, stat aliat NATO, cu riscuri reale la adresa securităţii cetăţenilor români din zonă, a precizat preşedintele Klaus Iohannis.

    Șeful statului a condamnat, din nou, ferm, atacurile repetate ale Rusiei împotriva populaţiei şi a infrastructurii civile ucrainene, inclusiv cele asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre, din apropierea frontierei cu România.

    Totodată, Klaus Iohannis a anunțat, în context, o convorbire telefonică, sâmbătă, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul căreia l-a informat cu privire la noile evoluţii, iar acesta a reafirmat solidaritatea deplină cu România.

  • NATO – vigilenţă sporită pe flancul estic

    NATO – vigilenţă sporită pe flancul estic

    În urma atacurilor repetate ale Rusiei asupra porturilor
    ucrainene de la Dunăre, resturi dintr-o dronă rusească au căzut zilele trecute
    și în România, într-o localitate din județul Tulcea, în apropierea graniței cu
    Ucraina.

    De altfel, reprezentanți ai Ministerului ucrainean de Externe au
    anunțat primii incidentul, însă inițial Ministerul Apărării de la București a
    negat informația. A revenit apoi asupra subiectului, menționând că din
    informaţiile obţinute prin sistemele electronice de supraveghere şi prin
    celelalte mijloace de monitorizare, nu au rezultat ameninţări militare directe
    la adresa teritoriului nostru naţional sau a apelor teritoriale ale
    României    . Au fost totodată desemnate, mai anunță MApN, echipe de
    cercetare în teren, inclusiv pe Dunăre, pentru verificări suplimentare.

    Statul
    român a fost în legătură permanentă cu NATO     – dă asigurări ministerul de la
    București. De altfel, Alianța, prin
    vocea secretarului general Jens Stoltenberg, anunță că autorităţile române au
    informat aliaţii despre resturile de dronă găsite pe teritoriul ţării şi că se
    derulează o investigaţie, însă nu există nicio dovadă că ar fi fost o manevră
    intenţionată a Rusiei, ci doar un accident. Stoltenberg a amintit, miercuri, în
    cursul unei discuţii cu comisiile de afaceri externe şi de apărare din
    Parlamentul European, că NATO şi-a mărit mai mult ca oricând prezenţa pe
    Flancul Estic şi că toate statele membre sunt apărate prin noile planuri
    militare.

    De altfel, în contextul situației de la granița României cu Ucraina,
    ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, care a discutat, la București, cu ambasadoarea
    SUA în România, ES Kathleen Kavalec, a apreciat puternica solidaritate exprimată de aliaţi.
    Cei doi oficiali au discutat despre situaţia generată în urma recentelor
    atacuri ale Federaţiei Ruse asupra porturilor fluviale ucrainene, în
    proximitatea graniţelor României.

    Incidentul cu resturile de dronă găsite în
    România a fost discutat şi în cadrul unei convorbiri telefonice dintre
    ministrul de externe, Luminiţa Odobescu, şi secretarul de stat american, Antony
    Blinken. Cei doi au vorbit şi despre consolidarea cooperării bilaterale pentru
    a proteja securitatea spaţiului aerian şi, în context, a fost menţionată
    dislocarea unor avioane de luptă F-16 ale Forţelor Aeriene americane pe
    teritoriul României. Potrivit unui comunicat al MAE, şefa diplomaţiei române a
    salutat sprijinul şi solidaritatea SUA şi a Aliaţilor cu România şi a subliniat
    importanţa menţinerii în atenţia NATO a evoluţiilor din Marea Neagră şi
    regiune.

    La rândul său, secretarul de stat al SUA a subliniat solidaritatea cu
    România şi a mulţumit pentru sprijinul pe care aceasta îl acordă Ucrainei,
    precum şi pentru măsurile suplimentare luate pentru facilitarea tranzitului
    grânelor ucrainene pe teritoriul statului român. Oficialul american a apreciat,
    mai precizează MAE, interesul şi implicarea României pentru identificarea unor
    soluţii eficiente în acest context, împreună cu SUA, Comisia Europeană şi
    Ucraina.


  • September 7, 2023 UPDATE

    September 7, 2023 UPDATE

    DRONE – NATO does not have
    any indication that the drone debris found on the Romanian territory was caused
    by an intentional attack launched by Moscow, the Alliance’s Secretary General
    Jens Stoltenberg said before the European Parliament on Thursday adding that
    they are waiting for the outcome of an ongoing investigation, Reuters
    reports. The North-Atlantic Alliance had
    previously voiced its strong solidarity with Romania, after being informed on
    the incident close to this country’s border with Ukraine. We are going to
    closely monitor the situation and keep in touch with our ally, Romania, NATO
    says. According to Romania’s president Klaus Iohannis, provided the drone is
    confirmed as belonging to Russia, the incident is tantamount to a severe
    violation of the sovereignty and territorial integrity of Romania. A day
    before, the Romanian official had said no parts of a drone or any other device
    have reached Romania.




    INVESTMENT – On the sidelines
    of the 3SI business forum, Romania presented two projects worth over 200 mln
    EUR, including a high-performing AI computer, Minister for Research, Innovation
    and Digitization, Bogdan Ivan has said. The Romanian official said the
    Government on Friday will pass a decree that will simplify public procurement
    in the field of IT. More specifically, the decree will eliminate 50% of
    bureaucracy in terms of public procurement to make sure the over 1 bln EUR for
    the government cloud will arrive in time, Minister Ivan pointed out. We recall
    Romania pledged under the National Recovery and Resilience plan to render the
    government cloud 70% operational by the end of 2024 and 100% by 2026.




    ENERGY – Also on the
    sidelines of 3SI Business Forum, Energy Minister Sebastian Burduja said Romania
    is a regional leader in terms of energy stability. The Romanian official said
    Romania’s gas reserves exceeded 88% on September 1, a target Romania pledged to
    achieve at EU level. Appreciation came both from Brussels and the Republic of
    Moldova, a country facing severe difficulties in terms of its energy reserves.
    Minister Burduja said that the national energy company Transgaz has taken over
    Moldovatransgaz, which operates the energy transport grid in the Republic of
    Moldova, something that will help Chișinău break with Moscow’s influence and
    interference.




    TRANSPORT – On the sidelines
    of the 3SI Business Forum, Transport Minister Sorin Grindeanu has presented an
    update on the implementation of two pan-European transport projects – Via
    Carpathia and Rail-2-Sea. Via Carpathia will link Lithuania to Greece and will
    consist of three corridors built in Romania, totaling 1,700 kilometers of
    motorways and express roads. At present, project completion stands at 35%.
    Rail-2-Sea will link the rail systems of Gdańsk in Poland to Constanța,
    Romania, and provides for the building of four rail tracks in Romania.
    Completion stands at 30%. Moldova’s Minister of Infrastructure and Regional
    Development, Andrei Spînu, called that both Moldova and Ukraine be made part of
    these road and rail projects. Additionally, US General James Jones, former
    supreme commander of allied forces in Europe, highlighted the importance of
    transport infrastructure in the current security context, arguing it is key to
    ensure the swift movement of NATO forces on the Alliance’s eastern flank.




    GRECO – The Group of
    States against Corruption (GRECO) have recommended Romania to streamline its
    efforts to promote integrity and prevent corruption in the central government and
    law enforcement agencies. In a report published today in Strasbourg, GRECO
    recognizes progress reported by Romania in developing an institutional and
    legal framework to combat corruption and investigate the integrity of
    government officials. The report hails the adoption by Bucharest of legislation
    regulating incompatibilities and conflicts of interests, as well as the coming
    into force, in December 2022, of a new law on the protection of whistleblowers.
    GRECO however calls on Bucharest to strengthen measures to prevent and combat
    top-level corruption in top executive
    functions such as the President, the Prime Minister, Deputy Prime Ministers,
    Ministers, Secretaries and Undersecretaries of State, Presidential Advisers,
    State Advisers, State Councilors and Ministerial Advisers, and in staff members
    of the Police and the Gendarmerie. GRECO has issued a number of 26 such
    recommendations. Romanian authorities are expected to report back to GRECO on
    the implementation of its recommendations by 31 December 2024, so it can assess
    the country´s level of compliance. (DB & VP)







  • SEPTEMBER 7, 2023

    SEPTEMBER 7, 2023

    FORUM At the Business
    Forum of the Three Seas Initiative, currently underway in Bucharest, Romanian
    president Klaus Iohannis said that the region’s potential is enormous and that
    major projects of infrastructure development need to be carried on through the
    implication of other countries in the EU and also in the Western Balkans. In
    turn, Romania’s Prime Minister, Marcel Ciolacu, says the Three Seas Initiative
    has become a shield to protect the future of the citizens, of economies and especially
    the security. Over one thousand business people, decision-makers and civil
    society representatives are today attending the Business Forum of the Three
    Seas Initiative – a format, which brings together the EU member states situated
    between the Baltic Sea, the Black Sea and the Adriatic. Talks have been
    structured in four working sessions on priority topics both from the viewpoint
    of the EU and the transatlantic relationship. The business forum was preceded
    by the Summit of the Three Seas Initiative on Wednesday.








    DRONE NATO
    does not have any indication that the drone debris found on the Romanian
    territory was caused by an intentional attack launched by Moscow, the
    Alliance’s Secretary General Jens Stoltenberg said before the European
    Parliament on Thursday adding that they are waiting for the outcome of an
    ongoing investigation, Reuters reports.
    The North-Atlantic Alliance had previously voiced its strong solidarity
    with Romania, after being informed on the incident close to this country’s border
    with Ukraine. We are going to closely monitor the situation and keep in touch
    with our ally, Romania, NATO says. According to Romania’s president Klaus
    Iohannis, provided the drone is confirmed as belonging to Russia, the incident
    is tantamount to a severe violation of the sovereignty and territorial
    integrity of Romania. A day before, the Romanian official had said ‘there was
    no part of a drone or any other device to have reached Romania’.






    CULTURE The
    city of Timisoara in western Romania, which is the European Capital of Culture
    this year, will this month be staging a series of outdoor events, such as concerts,
    exhibitions, the famous festival Plai and a medieval one suggestively entitled
    Through Fire and Sword. The latter, which kicks off on Friday at the local
    Village Museum, is a time travel through the history of Europe from its ancient
    days to the modern time. This reenactment will be brought to life by various
    specialized groups of actors from Romania and abroad who are going to don
    vintage costumes and carry old weapons, like swords, scimitars, battle axes and
    guns in an attempt to recreate with great accuracy the atmosphere of Europe’s
    medieval burgs and not only. Visitors will be able to participate in various
    workshops of archeology, stone-carving and pottery.

    GROWTH According to
    provisional data released by the National Institute for Statistics (INS)
    Romania’s GDP registered a 0.9% growth in the second semester of the year as
    compared to the first quarter and grew by 1.7% against the similar period last
    year. Among the economic activities that have contributed to this growth were wholesale
    and retail, car and bike repair, transport and storage operations as well as
    the hospitality sector. With a limited activity in this period of time, the
    country’s industry had a negative impact upon the aforementioned GDP
    growth.

    (bill)

  • Apofasi la summitlu NATO

    Apofasi la summitlu NATO



    NATO va niinteadză ali Ucraină călisearea ta sintră Alianţă atumţea cându membrilli a llei va shibă simfuñi şi cându va shibă tiñisiti criteriile di adirari, diclară secretarlu gheneral ali Organizaţie Tratatlui Atlanticlui di Nord, Jens Stoltenberg, tu bitisita a protăllei dzuuă a summitlui di Vilnius. Declaraţia yini tru contextul tru cari Moscova feaţi timbihi că aderarea ali Ucraină la NATO easti di mari piriclliu tră securitatea europeană, iar membrilli ali Alianţă spusiră ti Rusia că easti nai ma importantă şi directă fuvirseari la securitatea aliaţlor şi la irineaa şi stabilitatea a zonăllei euroatlantiţi.


    Jens Stoltenberg: Năpoi u spusimu minduita că Ucraina va sagiungă membră a NATO şi nakicăsimu seliminăm căftarea mutrinda planul di acţiune tră aderarea ali Ucraină la Alianţă. Aestu lucru va u alăxească calea di aderare ali Ucraină, di la un proces tru dauă etape la unul ţi va shibă maş tru ună etapă. Tutunăoară, cundillemu că va slansămu ună căliseari aţea turlie ca Ucraina sintră tru NATO atumţea cându aliaţlli va shibă simfuñi şi cându va shibă tiñisiti condiţiile. Aesta easti ună pachetă vărtoasă tră Ucraina şi ună cale limbidă ti aderarea a llei la NATO.



    Secretarlu gheneral cundille că pacheta di acţiuni ţi ari scupolu saducă Ucraina ma aproapea di NATO ari nica dauă elemente. Di ună parti, easti zborlu ti un nău program multianual di asistență tra sda izini ti tranziția di la standardile, instruirea și doctrinele ditu epoca sovietică la standardile NATO, tră sagiută la reconstruirea sectorlui di securitate și apărare şi tra sanvălească anănghiserli critiţi catacum combustibil, echipamente di deminari și consumabile medicale. Di altă parte, easti zborlu ti adrarea a unlui nău Consiliu NATO-Ucraina, cari saibă rol di forum tră consultări di criză și loarea-a apofasilor şi tru cadrul a curi reprezentanţii NATO şi a Kievului va sadună ca isalui hiinda.


    Prezidentulu Klaus Iohannis spusi că România aşteaptă cu mare sinferu oara tru cari Ucraina va sagiungă văsilie aliată şi adusi aminti că summitul ditu capitala ali Lituanie ari mizie importante tră văsilia a noastră. Uidisită a aluştui, adoptarea-a planurilor di apărare regională easti un lucru di prota thesi cari va sda izini ti ună apandisi hăirlătică al NATO la dauă fuvirseri majore: Rusia şi terorismul.


    Klaus Iohannis: România va va saibă ună anvărtuşeari a flancului estic. România va samintă un plan regional tră zona ali Amarea Lae şi România va saibă un plan multu concret tră brigada cari easti di cabaia kiro arădăpsită sum turlie di parei di alumtă, misuri multu importante. Şi minduescu că România va samintă nica ma mult, ună atenţie criscută tră zona ali Amarea Lae, inclusiv tră Moldova, cari easti multu vulnerabilă, ta snu zburămu ti catandisea ali Ucraina, tră cari himu adunaţ stogu su-agiutămu şi aştiptăm cu mare sinferu oara tru cari Ucraina sagiungă aliat.



    Tutunăoară, prezidentulu ali Românie hiritisi acordul anamisa di Suedia şi Turchia şi spusi că aestu nsimneadză progresi multu aştiptate tru aţea ţi mutreaşti aderarea ali Suedie la NATO.


    Autoru: Sorin Iordan


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Decizii la summitul NATO

    Decizii la summitul NATO

    NATO va înainta Ucrainei invitaţia de a se alătura Alianţei atunci când membrii săi vor fi de acord şi când vor fi îndeplinite criteriile de aderare, a declarat secretarul general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, Jens Stoltenberg, la finalul primei zile a summitului de la Vilnius. Declaraţia vine în contextul în care Moscova a avertizat că aderarea Ucrainei la NATO este foarte periculoasă pentru securitatea europeană, iar membrii Alianţei au calificat Rusia drept cea mai importantă şi directă ameninţare la securitatea aliaţilor şi la pacea şi stabilitatea zonei euroatlantice.

    Jens Stoltenberg: Am reafirmat faptul că Ucraina va deveni membră a NATO şi am convenit să eliminăm cerinţa referitoare la planul de acţiune pentru aderarea Ucrainei la Alianţă. Acest lucru va schimba calea de aderare a Ucrainei, de la un proces în două etape la unul într-o singură etapă. De asemenea, am precizat că vom lansa o invitaţie pentru ca Ucraina să adere la NATO atunci când aliaţii vor fi de acord şi când vor fi îndeplinite condiţiile. Acesta este un pachet puternic pentru Ucraina şi o cale clară către aderarea ei la NATO.

    Secretarul general a precizat că pachetul de acţiuni menite să aducă Ucraina mai aproape de NATO mai conţine două elemente. Pe de o parte, este vorba despre un nou program multianual de asistență pentru a permite tranziția de la standardele, instruirea și doctrinele din epoca sovietică la standardele NATO, pentru a ajuta la reconstruirea sectorului de securitate și apărare şi pentru a acoperi nevoi critice precum combustibil, echipamente de deminare și consumabile medicale. Pe de altă parte, este vorba despre formarea unui nou Consiliu NATO-Ucraina, care să aibă rol de forum pentru consultări de criză și luare a deciziilor şi în cadrul căruia reprezentanţii NATO şi ai Kievului se vor întâlni ca egali.


    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România aşteaptă cu mare interes momentul în care Ucraina va deveni ţară aliată şi a amintit că summitul din capitala Lituaniei are mize importante pentru ţara noastră. Potrivit acestuia, adoptarea planurilor de apărare regională constituie un element central care va permite un răspuns eficient al NATO la două ameninţări majore: Rusia şi terorismul.

    Klaus Iohannis: România va obţine o consolidare a flancului estic. România va obţine plan regional pentru zona Mării Negre şi România va avea un plan foarte concret pentru brigada care este deja staţionată sub formă de grup de luptă, măsuri foarte importante. Şi cred că România va obţine încă mai mult, o atenţie sporită pentru zona Mării Negre, inclusiv pentru Moldova, care este foarte vulnerabilă, nemaivorbind de situaţia Ucrainei, pentru care suntem uniţi să o ajutăm şi aşteptăm cu mare interes momentul în care Ucraina să devină aliat.

    De asemenea, preşedintele României a salutat acordul dintre Suedia şi Turcia şi a arătat că acesta marchează progrese mult aşteptate în ceea ce priveşte aderarea Suediei la NATO.


  • Întâlnire crucială la Vilnius

    Întâlnire crucială la Vilnius

    Întărirea, pe termen lung, a posturii aliate pe flancul estic este miza principală a participării preşedintelui României, Klaus Iohannis, la summitul NATO din capitala lituaniană, Vilnius. El vrea, de asemenea, să reitereze susţinerea robustă a României pentru Ucraina vecină, invadată de trupele ruse, inclusiv în ceea ce priveşte concretizarea aderării sale la NATO, precum şi pentru partenerii cei mai vulnerabili ai Alianţei, în special Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă).

    Şeful statului român mai doreşte reflectarea în documentele şi deciziile aliate ce vor fi adoptate a importanţei regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică.

    Înainte de summit, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că se aşteaptă ca majoritatea aliaţilor să-şi anunţe angajamentul pentru creşterea bugetelor de apărare la peste două procente din Produsul Intern Brut, începând cu 2024. Doar 11 state membre au îndeplinit această solicitare încă de anul acesta, între care şi România.

    Potrivit analiştilor, dincolo de dosarul ucrainean, reuniunea nord-atlantică va fi marcată de anunţul admiterii Suediei în NATO. În ajun, secretarul general Stoltenberg a afirmat că preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a fost de acord să sprijine aderarea regatului scandinav, căreia i s-a opus luni în şir. Stoltenberg a descris ziua drept una istorică. Întrebat şi despre opoziţia Ungariei faţă de aderarea Suediei, Stoltenberg a spus că problema e rezolvată, fiindcă autorităţile de la Budapesta i-ar fi comunicat că nu vor să fie ultimele care ratifică protocolul. Practic, în acest moment, toate 31 de state membre ale NATO vor ca Suedia să se alăture Alianței, la fel ca Finlanda vecină, admisă pe 4 aprilie.

    După declanșarea invaziei rusești din Ucraina, pe 24 februarie 2022, cele două țări scandinave au renunțat la neutralitatea strictă, menținută vreme de decenii, și au optat pentru aderarea la NATO. Turcia a dat undă verde Finlandei, dar a blocat candidatura Suediei, pe care o acuza că găzduiește militanți kurzi, calificați de Ankara drept teroriști.

    Preşedintele Erdogan ar fi fi vrut să condiţioneze admiterea Suediei de negocierile privind accesul ţării sale în Uniunea Europeană. Turcia şi-a depus candidatura la Comunitatea Economică Europeană, precursoarea actualelor structuri comunitare, în 1987 şi la Uniune în 1999. Negocierile de aderare au început în 2005 și, de atunci, Bruxellesul n-a obosit să repete că Ankara nu îndeplinește criteriile de admitere.

    Admiterea în NATO şi, respectiv, în Uniune sunt două procese care nu au de-a face unul cu celălalt – a repetat, luni, purtătoarea de cuvânt a executivului comunitar, românca Dana Spinanţ. Ultima comunicare pe această temă a Comisiei datează de anul trecut şi afirmă că: Uniunea Europeană are preocupări serioase în legătură cu deteriorarea continuă a democraţiei, a statului de drept, a drepturilor fundamentale şi a independenţei sistemului judiciar în Turcia.