Tag: Josep Borrell

  • Strategia de sănătate globală a Uniunii Europene

    Strategia de sănătate globală a Uniunii Europene

    Recent, Comisia Europeană a adoptat strategia de
    sănătate globală a Uniunii Europene. Ea are ca scop îmbunătățirea securității
    sanitare globale și furnizarea de sănătate pentru toți într-o lume cu multe
    provocări. Strategia consideră sănătarea globală ca fundament al politicii
    externe a blocului european. Ea va ghida acțiunile externe ale Uniunii în fața
    celor trei mari provocări ale lumii actuale: o mai bună sănătate pentru toate
    ființele umane, sisteme de sănătate cu asigurări pentru toți și prevenirea și
    combaterea amenințărilor. Strategia de sănătate globală a Uniunii Europene
    încearcă să recupereze terenul pierdut până acum, până la pandemia de covid 19
    și în timpul ei, și să poată impune existența unei asigurări de sănătate
    accesibilă tuturor. Strategia are în vedere și contracararea unor amenințări la
    adresa sănătății umane cum ar fi schimbările climatice, degradarea mediului,
    securitatea alimentară, conflictele și alte crize umanitare.


    Înaltul repezentant al Uniunii
    Europene pentru politică externă Josep Borrell a spus că strategia de sănătatea
    globală a Uniunii Europene este una gândită să promoveze cooperarea și
    parteneriatul cu instituțiile internaționale. Pe ea se va construi tot ce va
    merge înainte și tot ce va combate amenințările actuale și viitoare.

    În strategie există câteva
    priorități importante din perspectiva mea. Prima este întărirea
    multilateralismului prin care vrem să susținem o architectură a sănătății
    globale împreună cu Organizația Mondială a Sănătății la nivel central. Apoi,
    trebuie să construim o abordare cooperată care să asigure mobilitatea internațională
    de călătorie. Trebuie să învățăm din experiența pozitivă a certificatului covid
    european. A treia este întărirea capacității de prevenire, detectare și
    supraveghere a amenințărilor la adresa sănătății globale, inclusiv amenințările
    biologice, care are mult de-a face cu securitatea sanitară. Sănătarea a fost
    transformată într-o armă și trebuie să ne ridicăm împotriva încercărilor de a
    face din sănătate o armă și trebuie să luptăm atât împotriva acestei încercări,
    cât și împotriva acestei informații. Am văzut cum a fost exploatată pandemia de
    covid de actori străini, gata să-și promoveze interesele lor proprii în
    detrimentul altora.


  • Comunitatea politică europeană. O idee veche, o etichetă nouă?

    Comunitatea politică europeană. O idee veche, o etichetă nouă?

    În numărul din octombrie al newsletter-lui IER a
    fost publicat un articol despre o nouă formă de cooperare politică europeană.
    Sub semnătura lui Mihai Sebe, articolul vizează propunerea președintelui francez,
    Emmanuel Macron, făcută la finalul evenimentului care a marcat încheierea
    Conferinței privind viitorul Europei.
    Inițiativa urmărește să aducă împreună statele membre ale UE, dar nu
    numai. Sunt incluse și cele din vecinătate, care împărtășesc valorile
    democratice, pentru a le încuraja să coopereze din punct de vedere politic și
    al securității.

    Într-un editorial de la începutul lunii octombrie, înainte de
    prima reuniune a Comunității politice europene care a reunit 44 de state, Josep
    Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică
    de securitate, a răspuns îngrijorărilor exprimate de statele candidate, dar și
    de unele state membre, precizând că acest format nu va fi o alternativă la
    politica de extindere, ci va urmări să contribuie la creșterea rezilienței
    Uniunii Europene. Următoare întâlnire în acest format al Comunității politice
    europene va avea loc în anul 2023, la Chișinău.


    Textul complet al articolului este disponibil, în limba română, poate fi
    accesat aici.


    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Centrul satelitar al UE – 30 de ani de la înfiinţare

    Centrul satelitar al UE – 30 de ani de la înfiinţare

    Centrul Satelitar
    (SatCen) este o agenție cu atribuții în domeniul susținerii acțiunilor de
    politică externă și de securitate comună, inclusiv a misiunilor și operațiunilor
    civile și militare ale UE, prin analiza informațiilor geo-spațiale, în corelare
    cu alte surse de informații relevante. În cursul ultimelor trei decenii a avut rezultate
    remarcabile.

    ‘SatCen este un
    exemplu concret al autonomiei strategice operaţionale a UE.
    Este atât un instrument diplomatic
    pentru a implementa politicile UE, cât şi un instrument operaţional pentru
    acţiuni civile şi militare
    , a spus directorul instituţiei, românul Sorin
    Ducaru.

    Sărbătorirea a 30 de ani de la înfiinţarea Centrului Satelitar a
    reprezentat o ocazie pentru a aminti realizările din trecut, pe de o parte, şi
    pentru a reflecta asupra direcţiei dezvoltării sale viitoare, pe de altă parte.
    În această privinţă, Sorin Ducaru a evidenţiat trei forţe motrice pentru
    dezvoltarea acestei instituţii – alinierea cu nivelul ridicat de ambiţie al UE,
    creşterea cererii din partea utilizatorilor şi ‘goana după aur’ tehnologică în
    domeniile digital şi spaţial.

    La rândul său, Înaltul reprezentant
    al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, a
    evidențiat importanța Centrul Satelitar al Uniunii Europene, dar și a celor care
    lucrează aici:

    Prin informațiile pe care le furnizați, ajungem să vedem și să știm mai
    bine ce se întâmplă în lume. Și în fiecare zi, în construirea politicii
    externe, ne confruntăm cu situații complexe, iar unele locuri sunt departe și
    adesea informațiile sunt greu de găsit. Da, există poze. Există statistici. Dar
    nimic nu înlocuiește viziunea online pe loc, în timp real. În plus, de multe
    ori înainte de a decide, trebuie să evaluăm ce se întâmplă. Și de aceea ne
    bazăm pe voi, cei de la Centrul Satelitar al Uniunii Europene.

    Centrul Satelitar
    ajută UE să ia decizii și să acționeze în contextul politicii externe și de securitate comună a
    Europei. În acest sens, oferă produse și servicii care se bazează
    pe exploatarea mijloacelor
    spațiale și a datelor colaterale. Este vorba, în special, de exploatarea imaginilor din satelit și aeriene și
    de serviciile conexe. Sub supravegherea Comitetului politic și de securitate și
    sub îndrumarea operațională a Înaltului Reprezentant al UE pentru politica
    externă și de securitate, SatCen le trimite responsabililor politici alerte timpurii cu privire la crize
    potențiale și analize privind situația mondială. Astfel, UE poate lua
    măsuri diplomatice, economice și umanitare în timp util și poate planifica
    eventuale intervenții.

    Printre parteneri se numără Serviciul European de Acțiune
    Externă, Comisia Europeană, Agenția Europeană de Apărare, sau Agenția Spațială. Centrul Satelitar acoperă o serie întreagă de
    tematici, de la aspecte care țin de securitatea frontierelor UE, legate de
    migrații, sprijin pentru misiuni de pace în diverse locuri – Georgia, Libia,
    Mali sau Somalia -, însă și monitorizarea unor activități cum ar fi fluxuri de
    transport terestru sau activități portuare, de asemenea, schimbări climatice,
    aspecte care influențează viața de zi cu zi.



  • Plan de acțiune pentru tineret

    Plan de acțiune pentru tineret

    În cadrul acțiunii externe a Uniunii Europene pentru
    2022-2027, Comisia Europeană a adoptat, la începutul acestei luni, Planul de
    Acțiune pentru Tineret – primul cadru de politici pentru un parteneriat
    strategic cu tinerii din întreaga lume în vederea construirii unui viitor mai
    rezistent, mai favorabil incluziunii și mai durabil. Planul este rezultatul unor ample consultări cu peste 220 de
    părți interesate din întreaga lume, în special cu organizațiile pentru
    drepturile copiilor și cu organizațiile de tineret. El răspunde cererii
    tinerilor, reflectată și în rezultatele Conferinței privind viitorul Europei,
    de a participa într-un mod mai structurat în procesele de elaborare a
    politicilor și de luare a deciziilor la nivelul UE.

    Lumea
    găzduiește cea mai numeroasă generație de tineri din istorie
    , a declarat Înaltul
    Reprezentant al UE, Josep Borrell, anunțând Planul de Acțiune. Din păcate, a adăugat el, 600 de milioane de tineri
    trăiesc în situații de conflict sau de fragilitate, iar aproximativ 264 de
    milioane de copii și tineri nu merg la școală. Este responsabilitatea noastră
    să ne asigurăm că tinerii au instrumentele și oportunitățile necesare pentru a
    se dezvolta pe deplin. Ei sunt adulții de mâine, trebuie să investim în
    prezentul și viitorul lor.

    Planul va consolida inițiativele actuale și va lansa noi inițiative-cheie
    destinate tinerilor din întreaga lume. Tineretul și femeile în democrație
    este una dintre inițiative, care, cu un buget de 40 de milioane de euro, își
    propune să întărească vocea și rolul de lider al tinerilor, prin consolidarea
    drepturilor, a capacitării și a participării acestora la afacerile publice și
    politice. Inițiativa va sprijini tinerii activiști și organizațiile locale
    conduse de tineri care își desfășoară activitatea în domenii precum
    supravegherea instituțională, combaterea corupției sau promovarea reformelor
    democratice. Un alt exemplu este Fondul de capacitare a tinerilor – o nouă
    inițiativă-pilot, cu un buget de 10 milioane de euro. Aceasta va oferi sprijin
    financiar direct inițiativelor conduse de tineri în țările partenere, punând
    accentul asupra implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel
    local – în special pe cele care țin de mediu și de schimbările climatice – și
    pe incluziunea tinerilor vulnerabili și marginalizați.

    Trebuie să îi responsabilizăm pe copiii și
    tinerii din întreaga lume
    , spune Dubravka Šuica, vicepreședinta Comisiei Europene
    pentru democrație și demografie – să ne asigurăm că beneficiază de oportunități
    concrete și să promovăm angajamentul acestora ca drept, asigurându-ne că nimeni
    nu este lăsat în urmă.

    Planul de
    acțiune pentru tineret se ridică la înălțimea angajamentului Uniunii de a plasa
    tineretul în centrul acțiunii comunitare externe pentru dezvoltare durabilă,
    egalitate și pace, de a le oferi spațiul în care să se exprime și de a găsi
    soluții pentru un viitor mai bun, a apreciat, la
    rândul său, comisarul pentru parteneriat internațional, Jutta Urpilainen:

    Acest Plan de Acțiune externă
    al UE pentru Tineret, primul de acest fel, este răspunsul nostru direct la
    solicitările tinerilor. De ce este el atât de important? În primul rând,
    provocările fără precedent cu care ne confruntăm, de la conflict până la
    schimbări climatice și covid, au un impact uriaș asupra tinerilor și copiilor. Vă dau un singur exemplu, 260 de milioane de copii și tineri nu merg în prezent
    la școală. În al doilea rând, 90% dintre tinerii lumii trăiesc în țări cu
    venituri mici și medii. De aceea, obiectivul Planului de Acțiune este foarte
    clar: să dea putere tinerilor, să le dăm o voce reală și instrumente
    pentru a da formă unor soluții la provocările globale. Și, de asemenea, să
    încercăm să ne îndreptăm către o planetă mai verde, mai corectă și cu mai multă
    pace. Și prin intermediul acestui plan, vom construi un parteneriat strategic
    cu tinerii, pe baza a trei piloni de acțiune. În primul rând, să-i angrenăm, în
    al doilea rând, să le dăm putere și, în al treilea rând, să-i conectăm.

    Piloni meniți să contribuie la conturarea parteneriatului UE cu tinerii din țările
    partenere. În primul rând, este vorba despre un parteneriat care să mobilizeze,
    prin care vocea tinerilor să se facă mai bine auzită. Tinerii solicită și
    merită o abordare cuprinzătoare pentru o implicare semnificativă, incluzivă și
    eficace, spune Bruxellesul. De aceea, Uniunea se angajează să susțină vocea și
    rolul de lider al tinerilor din întreaga lume, în special al femeilor și
    fetelor tinere, al tinerilor activiști și al organizațiilor de tineret. În al
    doilea rând, parteneriatul este menit să capaciteze, să combată inegalitățile
    și să pună la dispoziția tinerilor competențele și instrumentele de care au
    nevoie. Tinerii sunt capacitați atunci când le sunt auzite vocile, iar
    inegalitățile care le afectează viața sunt combătute, spun decidenții de la
    Bruxelles. Astfel că, UE va continua să susțină transformarea educației la nivel
    mondial, îmbunătățind accesul tinerilor la oportunități economice, consolidând
    capacitatea acestora de a contribui la dezvoltarea durabilă, la realizarea
    tranziției verzi și a celei digitale. Dar și promovând sănătatea, bunăstarea
    mintală și fizică a tinerilor, precum și accesul la sănătatea și la drepturile
    în materie de sexualitate și reproducere.

    De asemenea, UE va continua să acorde
    o atenție deosebită copiilor și tinerilor care trăiesc în contexte de conflict.
    Iar în al treilea rând, parteneriatul este menit să conecteze, prin
    multiplicarea oportunităților oferite tinerilor de a crea rețele și de a face
    schimb de informații cu colegii lor din întreaga lume. UE urmărește să
    promoveze mobilitatea, dar și asigurarea diversității și a incluziunii, acordând
    totodată o atenție deosebită barierelor sociale și economice, decalajului
    digital și riscurilor legate de dezinformare.


  • Nachrichten 17.10.2022

    Nachrichten 17.10.2022

    Die Bukarester Abgeordnetenkammer debattierte am Montag über den einfachen Antrag gegen den Innenminister, den Liberalen Lucian Bode, der von 55 Abgeordneten der Opposition (USR und Unabhängige) eingereicht wurde. Die Abstimmung über den Text wird am Mittwoch stattfinden. Ursprünglich war der Antrag Sicherheit und Vertrauen oder Ausschweifung und Diebstahl? Minister Bode muss sich für das entstandene Desaster verantworten sollte eigentlich letzte Woche debattiert werden, wurde aber auf Wunsch des Ministers verschoben. Die Unterzeichner fordern, dass Lucian Bode die Leitung der Innenbehörde verlässt, weil er sie nicht reformiert hat. Stattdessen argumentieren sie, dass die Effizienz des Ministers sich gezeigt hat, als er dem Freund des Präsidenten Klaus Iohannis geholfen hat, der rumänischen Polizei 600 BMWs im Wert von nur 32.000 Euro ohne Mehrwertsteuer zu verkaufen, und zwar im Rahmen einer Auktion, von der die Unterzeichner des Antrags sagen, dass sie mit einer gut angepassten Spezifikation arrangiert worden wäre, damit die richtige Person gewinnt.



    Der rumänische Verteidigungsminister Vasile Dincu reist am Montag und Dienstag auf Einladung seines georgischen Amtskollegen Juansher Burchuladze zu einem offiziellen Besuch nach Tiflis. Auf der Tagesordnung der Gespräche stehen die Sicherheitslage in der Schwarzmeerregion vor dem Hintergrund des von der Russischen Föderation ausgelösten Angriffskrieges in der Ukraine, der Stand der bilateralen Kooperationsbeziehungen im militärischen Bereich, im regionalen Kontext und in den internationalen Gremien, denen beide Länder angehören. Der Besuch umfasst auch Gespräche mit dem georgischen Premierminister Irakli Garibaschwili und eine Kranzniederlegung am Denkmal für die georgischen Soldaten, die 1993 bei den Kämpfen in Abchasien gefallen sind.



    Die Außenminister haben am Montag in Luxemburg grünes Licht für eine neue Ausbildungsmission der Europäischen Union für ukrainische Militärangehörige gegeben. Die Militärmission wird die ukrainischen Streitkräfte ausbilden, damit sie ihren mutigen Kampf fortsetzen können, sagte der europäische Diplomatiechef Josep Borrell in einer Erklärung. Die Minister gaben ihre Zustimmung, nachdem am Montagmorgen ein weiterer russischer Raketen- und Drohnenangriff Kiew erschüttert hatte. Bogdan Aurescu, der Leiter der rumänischen Diplomatie, der an dem Treffen teilnahm, verurteilte die russischen Angriffe.



    Am Montag begann das Europäische Parlament in Straßburg eine neue Plenarsitzung, auf deren Tagesordnung unter anderem die Abstimmung über eine Entschließung zum Beitritt Rumäniens und Bulgariens zum Schengen-Raum steht. Die Debatte über das Dokument fand am 5. Oktober statt. Damals forderte die Mehrheit der Abgeordneten die Mitgliedstaaten auf, anzuerkennen, dass Rumänien und Bulgarien die Schengen-Kriterien erfüllen und so schnell wie möglich in den Raum der Freizügigkeit aufgenommen werden sollten. Bukarest hat wiederholt erklärt, dass es die technischen Beitrittskriterien erfüllt und sich de facto wie ein Mitglied des Freizügigkeitsraums verhält. Ebenfalls im Zusammenhang mit Schengen werden die Europaabgeordneten gemeinsam mit dem Rat und der Kommission das Thema der Kontrollen an den Binnengrenzen in diesem Raum erörtern. Im April entschied der Europäische Gerichtshof, dass Grenzkontrollen aufgrund von ernsthaften Bedrohungen für einen Zeitraum von bis zu sechs Monaten durchgeführt werden können. Es wird erwartet, dass die Abgeordneten die Mitgliedstaaten auffordern werden, die geltenden Regeln der Freizügigkeit einzuhalten. Die Situation in der Ukraine, der EU-Haushalt für das kommende Jahr und der Klimawandel stehen ebenfalls auf der Tagesordnung der neuen Legislaturperiode der EU.



    Die rumänische Handballnationalmannschaft der Männer besiegte die Ukraine am Sonntag in Bukarest in der vierten Vorrundengruppe der Europameisterschaft – EHF EURO 2024 – mit 34:26. Es ist der erste Sieg der Trikolore in der laufenden Kampagne, nach einem Debüt mit links, 32-36 mit Österreich, auswärts. Ebenfalls am Sonntag schlug Rumäniens Frauenhandball-Vizemeister CSM Bukarest in einem Spiel der Gruppe A der Champions League die tschechische Mannschaft DHK Banik Most mit 40:25. Bukarest bleibt in der Gruppe A mit 4 Siegen und einem Unentschieden ungeschlagen. Sie teilen sich den ersten Platz, der sie direkt für das Viertelfinale qualifiziert, mit den Deutschen aus Bietigheim. Am Samstag erreichte der rumänische Meister CS Rapid Bukarest in einem Spiel der Champions-League-Gruppe B ein 30:30-Unentschieden gegen Buducnost Podgorica aus Montenegro. Nach fünf Spieltagen ist Rapid mit drei Siegen und zwei Unentschieden noch ungeschlagen und führt die Gruppe an. Bukarest ist die einzige europäische Hauptstadt mit zwei Mannschaften in den Gruppen des wichtigsten kontinentalen Interclub-Wettbewerbs im Frauenhandball.

  • Consiliul de asociere UE – Georgia

    Consiliul de asociere UE – Georgia

    La Bruxelles a avut loc o nouă reuniune a Consiliului de asociere UE-Georgia.
    Au fost discutate relațiile bilaterale, în contextul cererii fostei republici
    sovietice de a adera la Uniune, cu accent pe dialogul politic și pe reformă, pe
    cooperarea economică și sectorială, pe comerț, precum și pe soluționarea
    pașnică a conflictelor. Totodată, a fost abordată și politica
    externă și de securitate. Consiliul
    de asociere a subliniat importanța istorică a deciziei Consiliului European din
    iunie de a recunoaște perspectiva
    europeană pentru Georgia.


    Șeful diplomației europene, Josep Borrell,
    apreciază că relațiile UE cu Georgia au făcut un salt calitativ, îndemnând la
    continuarea reformelor și depășirea polarizării politice în vederea progresului
    pe calea europeană.


    Sperăm că toate forțele politice din Georgia vor
    profita de această oportunitate istorică și își vor intensifica eforturile
    pentru a obține statutul de candidat și pentru a se apropia de UE
    , a mai spus
    el.


    La randul său,comisarul
    european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, a vorbit despre
    perspectiva europeană a Georgiei:

    Ar trebui să fim cu toții mulțumiți de
    faptul că Georgia este o țară cu o perspectivă europeană recunoscută. Aceasta
    este o oportunitate majoră, o dezvoltare majoră, nu numai în comparație cu
    întâlnirea pe care am avut-o anul trecut, ci și față de orice întâlnire pe care
    am mai avut-o cu Georgia în Consiliile de Asociere. Și cred că acum
    prioritățile sunt clare. Am avut o discuție deschisă și sinceră și, desigur,
    acesta este modul în care putem ancora cooperarea noastră solidă pe care am
    construit-o de-a lungul anilor pe baza Acordului de Asociere pentru a face din
    această perspectivă europeană o realitate.


    Consiliul a salutat adoptarea agendei
    revizuite de asociere UE-Georgia pentru perioada 2021-2027. Documentul
    stabilește un set de priorități convenite în comun pentru implementarea
    ulterioară a Acordului de Asociere, inclusiv Zona de Liber Schimb Aprofundată
    și Cuprinzătoare (DCFTA).


    Pe
    de altă parte, UE a recunoscut că Georgia a efectuat o
    serie de reforme provocatoare și și-a modificat legislația în multe sectoare.
    UE a încurajat Georgia să își dubleze eforturile pentru a consolida în
    continuare democrația și a reduce polarizarea politică, pentru a consolida
    statul de drept, independența, integritatea și responsabilitatea sistemului
    judiciar și lupta împotriva corupției.


    De asemenea, UE a cerut Georgiei să
    consolideze în continuare respectarea drepturilor omului și a libertăților
    fundamentale, inclusiv egalitatea de gen și să asigure egalitatea de tratament
    între femei și bărbați, precum și între persoanele aparținând minorităților,
    indiferent de religie sau convingeri, origini etnice sau naționale, rasă,
    limbă, gen, orientare sexuală, identitate de gen, abilitate sau alte temeiuri
    în viața socială, politică și economică și a subliniat importanța libertății
    presei și a implicării societății civile. Democrația, statul de drept și
    drepturile omului sunt priorități esențiale pentru ca Georgia să avanseze pe
    calea sa europeană, au precizat oficialii de la Bruxelles.






  • UE suspendă acordul cu Rusia privind vizele pentru cetățenii ruși

    UE suspendă acordul cu Rusia privind vizele pentru cetățenii ruși


    Miniştrii de externe din Uniunea Europeană au decis să suspende acordul care relaxa regimul de vize cu Rusia, a anunţat șeful diplomaţiei europene Josep Borrell, potrivit agenției AFP, citată de Agerpres. Acest lucru va reduce considerabil numărul de noi vize emise de statele membre ale UE”, a declarat Borrell după întâlnirea de la Praga.



    Decizia luată miercuri va face ca procesul de obținere a vizelor de către cetăţenii ruşi să fie mai greu şi mai lung. Totodată, măsura are ca ca scop să prevină practica de visa shopping”, folosită de cetățeni ruşi care încearcă să intre mai uşor în spațiul comunitar prin statele membre cu reguli mai relaxate.



    Franța și Germania, împotriva interzicerii totale a cetățenilor ruși



    Șeful diplomației europene a mai precizat că miniștrii de externe din statele UE au căzut de acord că relațiile cu Moscova nu pot rămâne neschimbate” şi că acordul trebuie suspendat în totalitate”. Decizia luat în cadrul întâlnirii informale a miniștrilor de externe este o consecință a presiunilor venite din partea statelor membre de la granița cu Rusia care au cerut în ultimele săptămâni interzicerea cetățenilor ruși în blocul comunitar cu vize Schengen.



    Măsura vine după săptămâni de presiuni din partea țărilor din UE de la granița cu Rusia de a opri intrarea cetățenilor ruși în blocul comunitar cu vize Schengen emise de unele state membre ale UE. Mai multe state UE, printre care Germania și Franța, au respins propunerea de a interzice intrarea în Uniunea Europeană pentru toți cetățenii ruși.



    Totuși, țările care au cerut măsuri mai stricte pot lua măsuri la nivel național pentru a restrânge intrarea în Uniunea Europeană”, a mai declarat Josep Borrell, cu condiția ca măsurile să fie conforme cu regulile spațiului Schengen. Șeful diplomației europene a subliniat că este important ca membrii societății civile ruse să se poată deplasa în continuare în Uniunea Europeană.



    Polonia și statele baltice, pregătite să impună măsuri mai dure



    Înainte de reuniunea din capitala Cehiei, țările baltice (Estonia, Letonia şi Lituania) și Polonia au prezentat o declarație comună prin care au afirmat că suspendarea acordului este o primă etapă necesară”. De asemenea, cele patru state vecine cu Rusia au mai precizat că iau în considerare introducerea de măsuri temporare de interdicție a vizelor sau restricții de intrare la nivel național pentru cetățenii ruși deținători de viză UE”, cu excepția disidenților și a altor cazuri umanitare



    Încheierea unui acord european care “să interzică intrarea cetățenilor ruși în UE” ar putea dura, iar timpul este crucial şi pierderea de timp este plătită cu sânge de ucraineni”, a argumentat ministrul eston de externe Urmas Reinsalu, mai informează Agerpres, citând agenția AFP.



    Și Finlanda, țară preferată de mulți turiști ruși pentru tranzitul către spațiul Schengen şi care procesează aproximativ 1.000 de cereri de viză pe zi, a decis să reducă la 10% volumul de vize eliberate cetățenilor ruși, începând cu 1 septembrie.



    Declarația de presă a șefului dimplomației europene, Josep Borrell, la finalul reuninii de la Praga (video în limba engleză)






  • UE cere eliberarea lui Navalnîi

    UE cere eliberarea lui Navalnîi

    Uniunea Europeană continuă să condamne în cei mai energici termeni cu putinţă tentativa de asasinare a lui Aleksei Navalnîi prin otrăvire cu un agent neurotoxic chimic militar din categoria Noviciok, a spus înaltul reprezentant al Uniunii pentru politică externă, Josep Borrell, sâmbătă, când s-au împlinit doi ani de la această faptă. El a făcut apel la Federaţia Rusă să-şi îndeplinească angajamentul în conformitate cu Convenţiile privind Armele Chimice şi să ancheteze fapta cu toată transparenţa şi fără întârziere.

    De asemenea, forul comunitar îşi reiterează apelul la adresa Rusiei pentru ca aceasta să-şi respecte obligaţiile în virtutea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care include decizia provizorie a Curţii Europene pentru Drepturile Omului prin care se cere punerea imediată în libertate a lui Navalnîi.

    UE deplânge îndeosebi ‘recentele măsuri disciplinare nejustificate’ adoptate de autorităţile penitenciare ruse împotriva lui Navalnîi şi face responsabile autorităţile ruse de securitatea şi sănătatea acestuia.

    Borrell a cerut totodată Moscovei să coopereze deplin cu Organizaţia pentru Interdicţia Armelor Chimice şi a condamnat scoaterea în afara legii a organizaţiei lui Navalnîi şi continua persecuţie şi încarcerare a membrilor echipei sale.

    UE deplânge războiul nejustificat, neprovocat şi ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, care a amplificat represiunea internă în această ţară şi măsurile împotriva criticilor Kremlinului şi împotriva societăţii civile în ansamblul ei, a mai adăugat Borrell.

    Agenția EFE aminteşte că UE a răspuns otrăvirii lui Navalnîi cu impunerea de restricţii împotriva a şase înalţi funcţionari ruşi şi a unei entităţi.

    Navalnîi a fost transferat la Berlin, în august 2020. Iniţial fusese internat într-un spital din Siberia, unde fusese transportat după ce i se făcuse rău într-un avion care a efectuat o aterizare de urgenţă. După o perioadă petrecută în Germania, Navalnîi a revenit în Rusia în ianuarie 2021, unde a fost reţinut imediat ce a aterizat.


  • UE intensifică acțiunile pentru consolidarea capacităților de apărare ale UE

    UE intensifică acțiunile pentru consolidarea capacităților de apărare ale UE

    Reuniți, în martie, la
    Versailles, șefii de stat sau de guvern din UE s-au angajat să consolideze capacitățile europene de apărare,
    având în vedere agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei. De asemenea, au
    invitat Comisia, în coordonare cu
    Agenția Europeană de Apărare, să prezinte, până la jumătatea lunii mai, o
    analiză a deficitelor de investiții în domeniul apărării și să propună
    eventuale inițiative suplimentare necesare pentru a consolida baza industrială
    și tehnologică de apărare europeană.
    Analiza solicitată a fost
    prezentată pe 18 mai, iar măsurile și acțiunile necesare propuse se
    concentrează în special pe achiziția în comun de echipamente militare, pe
    programarea strategică a apărării pentru a stabili priorități mai clare și pe
    sprijinirea bazei industriale europene, inclusiv pe consolidarea cadrului
    european de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, Fondul european de
    apărare (FED). Inițiativele UE de promovare a cooperării în domeniul apărării
    contribuie, de asemenea, la consolidarea unei împărțiri transatlantice mai
    echitabile a sarcinilor și a unei contribuții europene mai eficiente în cadrul
    NATO.

    Înaltul Reprezentant/vicepreședintele/șeful Agenției Europene de Apărare,
    Josep Borrell:

    Pericolul este foarte evident, iar atacul nemilos al
    Rusiei împotriva Ucrainei a făcut evident pentru toți cetățenii europeni că
    războiul este la granițele noastre. Războiul este o realitate care ne afectează
    pe toți – și în special pe ucraineni, cu siguranță. Dar arată clar că războiul
    nu este ceva despre care am putea uita pentru totdeauna, din nefericire. Nimic
    comparabil cu ceea ce se întâmplă în Ucraina nu s-a întâmplat în Europa de la
    sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În ceea ce privește costurile
    umane, mii de soldați au fost uciși. În ceea ce privește numărul de mijloace
    militare implicate, sute de tancuri au fost distruse și cu consecințe globale
    ale acestui conflict. Și acest lucru este valabil și pentru răspunsul Uniunii
    Europene în ceea ce privește sprijinul politic, financiar, umanitar și militar
    pentru Ucraina. Dar pentru a sprijini Ucraina și pentru a ne sprijini pe noi
    înșine, trebuie să ne creștem capacitatea de a acționa și să ne asumăm mai
    multă responsabilitate pentru securitatea noastră. Trebuie să facem mai mult,
    iar această comunicare comună privind analiza deficiențelor în domeniul
    apărării, pe care am adoptat-o, este un apel de a consolida capacitățile de
    apărare ale statelor membre ale UE, deoarece apărarea în Uniune rămâne o
    competență a statelor membre, este o competenţă naţională. Și statele membre
    trebuie să se trezească și să-și sporească capacitățile.

    Pe termen scurt, Comisia și Înaltul
    Reprezentant/șeful Agenției Europene de Apărare vor institui rapid un Grup operativ comun pentru achiziții publice
    în domeniul apărării, care să colaboreze cu statele membre pentru a
    sprijini coordonarea și armonizarea nevoilor lor de achiziții pe termen foarte
    scurt pentru a face față noii situații în materie de securitate. Comisia este
    pregătită să angajeze 500 de milioane EUR din bugetul UE pe o perioadă de doi
    ani pentru a stimula statele membre să răspundă acestor nevoi în mod
    colaborativ. În plus, Comisia și Înaltul Reprezentant propun trecerea
    treptată la o funcție comună a UE
    de programare și de achiziții publice în domeniul apărării, care să
    permită o mai bună definire a priorităților în materie de capabilități asupra
    cărora să se concentreze.



  • A quand l’élargissement de l’UE et l’OTAN ?

    A quand l’élargissement de l’UE et l’OTAN ?

    Au cours des presque trois mois de guerre en Ukraine, plusieurs États européens ont entamé des procédures pour adhérer à des organisations internationales. L’Ukraine, la Géorgie et la République de Moldova souhaitent rejoindre l’Union européenne dès que possible. Quelques jours seulement après l’invasion de l’Ukraine par la Russie, Kiev a signé sa demande d’adhésion à l’UE, suivi par Chişinău et Tbilissi. Les procédures prennent généralement des années, parfois même des décennies. Toutefois, pour les trois pays, il semble que les choses iront plus vite. Même si elle estime qu’elles devraient faire partie du bloc communautaire, la présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, a attiré l’attention sur le fait que, pour être admises dans l’Union, l’Ukraine, la Géorgie et la République de Moldova doivent d’abord remplir des critères relevant de la stabilité politique, du respect de l’État de droit et de performances économiques. Du point de vue de la Commission européenne, l’adhésion immédiate n’est pas possible. Malgré cela, les Etats communautaires ont déjà fait part de leur soutien, sur la toile de fond de la guerre en Ukraine. C’est un bon signe, étant donné que le début effectif des négociations d’adhésion dépend de la volonté des États membres de faire avancer le processus d’élargissement de l’Union et des mesures de réforme prises par les pays candidats.



    Quant à Chişinău, la présidente Maia Sandu a plaidé mercredi, à Bruxelles, pour l’admission à l’Union, dans le premier discours d’un dirigeant moldave au Parlement européen. Elle a expliqué aux députés européens combien il était important d’obtenir le statut de pays candidat, dans le contexte de l’attaque de la Russie contre l’Ukraine. Maia Sandu a également parlé du soutien à la souveraineté et à l’intégrité territoriale du pays voisin, l’Ukraine, ainsi que de la nécessité du retrait des troupes russes de la région de Transnistrie de la République de Moldova.



    Par la voix du chef de la diplomatie européenne, Josep Borrell, l’UE s’est déclarée prête à offrir à la Géorgie et à la République de Moldova le même soutien qu’à l’Ukraine en cas de conflit armé sur leur territoire. D’ailleurs, la Géorgie avait déjà annoncé son intention de rejoindre l’Alliance de l’Atlantique Nord voici dix ans, et depuis, elle fait des pas vers l’intégration à l’OTAN. Entre temps, la Suède et la Finlande ont déjà soumis leurs demandes d’adhésion alors que la guerre sévit en Ukraine. Et, selon les experts, leur adhésion rendra l’Alliance plus forte parce que la mer Baltique sera presque entièrement entourée de membres de l’OTAN et que la frontière de l’Alliance avec la Russie sera plus étendue. Les deux États ont maintenu leur neutralité pendant des décennies, à une époque où la paix européenne n’était pas menacée après la Seconde Guerre mondiale. Et ce jusqu’à maintenant !



    Pour sa part, le président Vladimir Poutine a déclaré que les décisions de la Finlande et de la Suède ne menaçaient pas directement la Russie, mais que toute expansion de l’infrastructure militaire entraînerait une réponse de son pays.


    (Trad. : Ligia)

  • Ukraine – dernières évolutions

    Ukraine – dernières évolutions

    Le chef de la diplomatie de lUE, Josep Borrell, a annoncé vendredi, à la réunion des ministres des Affaires étrangères du G7 de Weissenhaus, en Allemagne, que le bloc communautaire fournirait à lUkraine une nouvelle aide militaire de 500 millions deuros. Il sest par la même voie déclaré confiant quil sera possible darriver à un accord sur un embargo sur le pétrole russe les prochains jours. A son tour, le chef de la diplomatie française, Jean-Yves Le Drian, a salué lunité très forte des Etats du G7 pour soutenir lUkraine devant la Russie « jusquà la victoire ». Et la cheffe de la diplomatie britannique, Liz Truss, a plaidé pour que « plus d’armes » soient livrées à l’Ukraine face à la Russie contre laquelle elle a également exigé de nouvelles sanctions. Invité à la réunion du G7, le ministre ukrainien des Affaires étrangères, Dmytro Kuleba, a déclaré que labsence dun embargo sur le pétrole russe dans le prochain train de sanctions de lUE contre Moscou serait une rupture de l’unité de l’UE dans le soutien accordé à Kiev.

  • 08/04/2022 (mise à jour)

    08/04/2022 (mise à jour)

    Ukraine — La présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, et le chef de la diplomatie de l’UE Josep Borrell, qui se sont déplacés vendredi à Kiev, ont condamné fermement l’attaque « horrible » et « dépourvue de discernement » de l’armée russe contre les civils qui se trouvaient dans la gare de Kramatorsk. Les dignitaires européens ont également annoncé une nouvelle aide militaire de 500 millions d’euros pour l’Ukraine. Ils ont annoncé par la même voie le retour de la mission de l’UE à Kiev. Le premier ministre slovaque, Eduard Heger, a également fait partie de la délégation européenne. Deux missiles russes ont frappé une gare de Kramatorsk, dans l’est de l’Ukraine, faisant au moins une cinquantaine de morts, dont des enfants, et une centaine de blessés. La gare, où se trouvaient des milliers de personnes, était utilisée pour l’évacuation des zones bombardées par les forces russes. Le président Volodymyr Zelensky affirme que les destructions de Borodyanka, cette ville au nord-ouest de Kiev récemment reprise par les Ukrainiens sont « beaucoup plus atroces » que celles de Boutcha, où des massacres ont été commis. Moscou nie que ses forces auraient tué des civils. Ce vendredi, l’UE a approuvé un cinquième paquet de sanctions contre la Russie, qui prévoit un embargo sur le charbon et la fermeture des ports européens aux navires russes. Ce paquet élargit encore plus la liste noire, affectant les revenus de plusieurs centaines d’oligarques et de responsables politiques de Russie, du Belarus et des régions séparatistes prorusses de Lougansk et de Donetsk d’Ukraine.



    Gouvernement — Le gouvernement de Bucarest a adopté une décision qui établit la manière dont les citoyens roumains qui accueillent des refugiés d’Ukraine peuvent être rémunérés. Durant les trois premiers jours ouvrables de chaque mois, ils doivent déposer une demande aux autorités publiques locales, précisant le nombre de personnes accueillies, leurs nom et prénom, les localités d’où elles déclarent provenir et la période de temps pour laquelle le remboursement des dépenses est demandé. L’argent sera transféré au cours des 10 jours ouvrés suivant la réception des chiffres centralisés. Les Roumains qui accueillent des réfugiés d’Ukraine peuvent toucher quelque 14 euros par personne accueillie par jour. Depuis le début de l’invasion de la Russie au pays voisin, plus de 650 000 ressortissants ukrainiens sont entrés en Roumanie.



    Transports — En Roumanie, les transports de marchandises seront suivis par un nouveau système numérique, censé tant réduire le risque de l’évasion fiscale, mais aussi la bureaucratie pour les opérateurs de ce secteur. Le gouvernement a approuvé une ordonnance d’urgence qui introduit le système intégré RO e-Transport, également connu sous le nom de radar des marchandises. Des modules informatiques de gestion généreront des codes uniques d’enregistrement pour chaque transport. En plus, la plate-forme sera interconnectée avec des dispositifs spécifiques de surveillance du trafic routier comme par exemple les caméras, et les données seront analysées de manière intégrée. Le système vise les transports de marchandises à risque fiscal élevé, comme les boissons alcoolisées ou les aliments.



    Statistique — La Roumanie a enregistré l’année dernière une croissance économique de 5,9 % par rapport à 2020, selon les chiffres provisoires les plus récents de l’Institut national de la statistique. Ils font état d’une contribution moindre des investissements à la croissance économique de 2021, qui passe de 0,9 % à 0,6 %. Les chiffres annoncés par l’INS indiquent aussi une baisse de 0,1 % au dernier trimestre de 2021 par rapport aux 3 mois antérieurs.



    Roms — L’émancipation civique, sociale et économique des Roms de Roumanie est un objectif commun, de grande importance, a affirmé le président Klaus Iohannis dans un message transmis ce vendredi, à l’occasion de la Journée internationale des Roms. Le chef de l’Etat a salué, par la même voie, les efforts de cette communauté de faire connaître son passé et ses coutumes, de faire entendre sa voix et apprécier sa contribution au développement de la société. Le premier ministre Nicolae Ciucă a transmis un message similaire. Le chef du cabinet de Bucarest a mis en exergue le fait que les Roms de Roumanie ont apporté au fil du temps des valeurs culturelles et économiques là où ils ont vécu. La Journée internationale des Roms est une occasion de réfléchir sur la persistance, au niveau mondial, des attitudes racistes et discriminatoires, des stéréotypes, du discours de haine et de l’instigation à des actes hostiles ou à des violences à motif ethnique, qui affectent la communauté rom de manière disproportionnée, estime aussi le ministère des Affaires étrangères. La Roumanie a fait des pas importants pour condamner et éliminer toutes les formes de discrimination contre les Roms, y compris par l’adoption d’une ample législation en la matière, note le ministère des Affaires étrangères.



    Covid — Plus de 1 700 nouveaux cas de Covid-19 ont été rapportés vendredi en Roumanie, un chiffre à la baisse par rapport à jeudi. 23 000 tests de dépistage ont été effectués. Le plus grand nombre de cas d’infection a été rapporté à Bucarest. Les autorités ont également annoncé 9 décès des suites de la Covid-19. A présent, plus de 2 100 malades sont hospitalisés, dont 227 en soins intensifs. Par ailleurs, le nombre de cas de grippe dépisté par le biais de tests spécifiques est à la hausse, mettent en garde les médecins. Dans certaines situations, des malades atteints de grippe ont été même hospitalisés.



    Tennis — La joueuse roumaine de tennis Irina Bara (27 ans, 118e WTA) s’est qualifiée dans les quarts de finale du tournoi WTA 250 de Bogota, en Colombie, après sa victoire contre la sportive néerlandaise Suzan Lamens 6-0, 0-6, 6-4. Par ailleurs, Irina Begu (31 ans, 66e WTA) s’est arrêtée dans les huitièmes de finale du tournoi WTA de Charleston, aux Etats-Unis. Elle s’est inclinée en deux sets, 6-3, 6-2, devant la Tunisienne Ons Jabeur.



  • Ukraine – dernières évolutions

    Ukraine – dernières évolutions

    La présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, et le chef de la diplomatie de l’UE Josep Borrell, qui se sont déplacés vendredi à Kiev, ont condamné fermement l’attaque « horrible » et « dépourvue de discernement » de l’armée russe contre les civils qui se trouvaient dans la gare de Kramatorsk. Les dignitaires européens ont également annoncé une nouvelle aide militaire de 500 millions d’euros pour l’Ukraine. Ils ont annoncé par la même voie le retour de la mission de l’UE à Kiev. Le premier ministre slovaque, Eduard Heger, a également fait partie de la délégation européenne. Deux missiles russes ont frappé une gare de Kramatorsk, dans l’est de l’Ukraine, faisant au moins une cinquantaine de morts, dont des enfants, et une centaine de blessés. La gare, où se trouvaient des milliers de personnes, était utilisée pour l’évacuation des zones bombardées par les forces russes. Le président Volodymyr Zelensky affirme que les destructions de Borodyanka, cette ville au nord-ouest de Kiev récemment reprise par les Ukrainiens sont « beaucoup plus atroces » que celles de Boutcha, où des massacres ont été commis. Moscou nie que ses forces auraient tué des civils. Ce vendredi, l’UE a approuvé un cinquième paquet de sanctions contre la Russie, qui prévoit un embargo sur le charbon et la fermeture des ports européens aux navires russes. Ce paquet élargit encore plus la liste noire, affectant les revenus de plusieurs centaines d’oligarques et de responsables politiques de Russie, du Belarus et des régions séparatistes prorusses de Lougansk et de Donetsk d’Ukraine.

  • Ukraine – dernières évolutions

    Ukraine – dernières évolutions

    La présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, et le chef de la diplomatie de l’UE Josep Borrell sont à Kiev pour discuter avec le président Volodymyr Zelensky. Ils ont condamné fermement l’attaque « horrible » et « dépourvue de discernement » de l’armée russe contre les civils qui se trouvaient dans la gare de Kramatorsk. Les dignitaires européens ont également annoncé une nouvelle aide militaire de 500 millions d’euros pour l’Ukraine. Ils ont annoncé par la même voie le retour de la mission de l’UE à Kiev. Le premier ministre slovaque, Eduard Heger, est lui aussi dans la capitale ukrainienne. Deux missiles russes ont frappé une gare de Kramatorsk, dans l’est de l’Ukraine, faisant au moins une cinquantaine de morts et une centaine de blessés. La gare, où se trouvaient des milliers de personnes, était utilisée pour l’évacuation des zones bombardées par les forces russes. Le président Volodymyr Zelensky affirme que les destructions de Borodyanka, cette ville au nord-ouest de Kiev récemment reprise par les Ukrainiens sont « beaucoup plus atroces » que celles de Boutcha, où des massacres ont été commis. Moscou nie que ses forces auraient tué des civils.

  • UE: Nou pachet de sancțiuni împotriva  Rusiei

    UE: Nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

    Liderii Uniunii Europene (UE) au convenit joi asupra unui pachet masiv de sancţiuni la adresa Rusiei, Sunt vizate sectoarele energiei, finanţelor şi transporturilor, conform unei declaraţii comune a statelor membre, transmite dpa.

    Pachetul, mai cuprinzător decât restricţiile anterioare ca răspuns la agresiunea Rusiei, include interdicţii de export de tehnologie şi restricţionarea accesului Moscovei pe pieţele financiare ale UE. Au fost convenite restricţii privind călătoriile cu paşapoarte diplomatice şi de serviciu.

    UE urmează, de asemenea, să pregătească mai multe sancţiuni la adresa Rusiei şi a Belarusului, potrivit declaraţiei care solicită o pregătire rapidă a mai multor sancţiuni care vor acoperi şi Belarus.

    Polonia, Slovenia şi Belgia au făcut presiuni puternice pentru cele mai puternice sancţiuni posibile asupra Rusiei înaintea summitului extraordinar al Consiliului European.

    Trebuie să fim uniţi în privinţa unor sancţiuni masive, a unor sancţiuni severe împotriva lui Putin şi a Rusiei, a declarat prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, adăugând că UE trebuie să fie decisivă şi nu naivă.

    Sunt în curs de pregătire noi sancţiuni împotriva Rusiei, au declarat surse diplomatice pentru dpa, inclusiv excluderea din sistemul de plăţi SWIFT. Cu toate acestea, unii lideri din UE au considerat că SWIFT ar fi trebuit să se numere printre opţiunile deja prezentate. Prim-ministrul Sloveniei, Janez Jansa, a declarat că decizia de excludere este una pe care trebuie să o luăm.

    Cancelarul german Olaf Scholz a spus ca este important să păstrăm opţiuni de rezervă pentru o situaţie în care ar putea fi necesar sa depăşim acest stadiu, fără a elabora asupra posibilelor scenarii.

    Lituania şi Polonia şi-au exprimat regretul în legătură cu naivitatea UE faţă de Rusia şi a declarat că UE nu a fost suficient de decisivă pe parcursul acestei crizei.

    Nu avem suficient succes, nu suficient de decisiv pentru a opri, pentru a împiedica Rusia, a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, adăugând că eforturile diplomatice nu au funcţionat, iar Vladimir Putin a minţit de multe ori.

    În ultimul timp, liderii europeni au depus toate eforturile diplomatice pentru a încerca să evite această criză, pentru a dezescalada situaţia, a afirmat prim-ministrul irlandez Micheal Martin.Dar este foarte clar că Rusia intenţiona să atace militar poporul ucrainean.

    Pachetul de sancţiuni urmează să fie coordonat nu numai cu Statele Unite, Marea Britanie şi Canada, ci şi cu Australia şi Japonia, a declarat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

    Conducerea rusă se va confrunta cu o izolare fără precedent, a declarat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, anunţând pachetul.