Va s’hibă scosu MCV?
Stămână di simasie tră București! Comisia Europeană apufusi că România tiñisi angajamentili ditu Mecanismul di Coopearari şi Verificari şi feaţi urminie scutearea a aluştoru monitorizări. Anamisa di reformili apreciate s’arădăpsescu nomurli ali justiţie tora ma ninti adoptati, ună nauă strategie tră dizvoltarea a sistemlui judiciar, cum și alumta contra ali aruşfeti. Bruxellesul faţi timbihi ama că easti important ca România s’lucreadză ma largu acutotalui la transpunerea angajamentilor armasi, adusi aminti tru raport, tru nomuri concrete şi la implementarea a lor, tru cadrul a mecanismului mutrinda statlu di dreptu. Autorităli di București salutară apofasea a CE și lugursiră că aesta easti confirmarea limbidă că România feaţi reformili ţi eara ananghi. Suspendarea a MCV-ului eara esențială tră adirarea la spațiul Schengen, di itia că Olanda condiționa intrarea ali Românie tru spațiul di libiră urdinari ti ndridzearea a problemilor pi partea di stat di drept și aruşfeti. Nica şi premierlu olandiz Mark Rutte lă adusi aminti autoritățlor, meslu tricutu, la București, că Amsterdamlu va ş-tragă opoziția andicra di intrarea ali Românie tru Schengen atumţea când condițiile ditu MCV ligati di statlu di dreptu suntu tiñisiti.
Prezidintulu Klaus Iohannis tru Letonia și Lituania
Ti intrarea ali Românie tru spațiul di libiră urdinari Schengen avu muabeti și prezidintulu Klaus Iohannis cu omologilli a lui ditu Letonia și Lituania, tru cadrul a vizitelor oficiale pi cari li avu tru ateali dauă state tru aestă stămână. România şi Letonia marcheadză anlu aestu 100 di ani di anda eara apufusiti ligăturli diplomatice, iara şeful a statului zbură cu prezidentulu Egils Levits și ti ahăndusearea a cooperarillei şi coordonarillei a aţiloru dauă văsilii tru cadrul UE, al NATO şi al diferitilor formati reghionale. Tu ţi mutreaşti aderarea a văsiliillei la Schengen, aestu spusi că România nu fu, nu easti şi nu va s’hibă ună văsilie cari permite migraţia nicontrolată pritu tritearea paranomu a sinurloru a llei. Easti apandisea la găilipserli spusi dzălili tricuti di cancelarul austriac mutrinda 75 di ñilli di persoane cari vahi tricură pritu UE până tru Austria fără s’hibă nreghistrati. Klaus Iohannis: “Pritu România nu avea, nu ari şi nu va s’aibă flux migratoriu nicontrolat. Nu pritu România şi nu ditu România yin aeşti migranţă. Ruta balcanică easti problematică, noi ştim aestu lucru şi noi, tru România, lomu tuti misurli.”
Di altă parti, ministrul di Interne, Lucian Bodi, s-dusi Viena tră s’lu asiguripsească omologlu a lui, Gerhard Karner, că adiearea ali Românie la spaţiul Schengen va s’hibă un plus tră securitatea europeană şi nu un piriclliu tră statele membre. Ma multu, adusi aminti că experţăllii ali Comisie spusiră, dzălili ţi tricură, dupu verificărli a sinurloru di la vasilie, că România tiñiseaşti tuti normele europene tră aderarea la spațiul di liberă circulație. La Vilnius, Klaus Iohannis zbură cu omologlu lituanian, Gitanas Nauseda, ti catandisea di securitate tru regiune. Liderlu di Vilnius lugurseaşti că yinitoarea pachetă di sancţiuni la adresa ali Rusie, tră agresiunea contra ali Ucraină, lieasti s’hibă aprobată cât cama ntrăoară. Tu arada a lui, Klaus Iohannis diclară că România andrupaşti nica s-ma largu Chișinăul, tru contextul a atacurilor ruseşti cari zñiipsiră nu maş Ucraina, ama şi alimentarea cu energie electrică ali Ripublică Moldova. Că România va s’armmână solidară cu Moldova şi va ma largu va u andrupască ahătu kiro cătu va s’hibă ananghi deadi asiguripseri, la Conferinţa di luni di Paris a platformăllei di agiutari tră Republica Moldova, și ministrul di Externe, Bogdan Aurescu. Ma multu, România, deadunu cu Franţa şi Germania dimăndară ună nauă comată di agiutoru Chişinău di pisti 100 di milioane di euro.
Prota andamasi di lucru a guvernilor român și spaniol
Agresiunea niprovocată, niantimilleată şi paranomu ali Rusie contra ali Ucraină u condamnară cu sirţălle și premierllii român și spaniol, Nicolae Ciucă şi Pedro Sanchez, cari loară parti, la prima şedinţă a guvernelor di Bucureşti şi Madrid. Tru declaraţia comună simnată di oficiali, aţeali dauă state năpoi şi spusiră statutul di parteneri solidari tru UE şi di aliaţ cari andrupăscu securitatea spaţiului euroatlantic tru cadrul NATO. Tru plan european, aţevăsilii ş-llia borgea s’ndrupască politica di extindire a UE emu tru zona Balcanilor di Vest, emu imnaticlu european a Kievului și Chișinăului. Tru plan bilateral, guvernul român și aţelu spaniol apufusiră dişcllidearea a unui grup di lucru tra s’da dublă cetăţenii a românilor ditu Spania. Tru contextu, premierlu spaniol haristusi a aţiloru cama di ună miliuni di români cari băneadză tru văsilia a lui tră contribuţia pi cari u au la dizvoltarea ali Spanie şi lugursescu că aeşti s-integrară multu ghini tru societatea spaniolă. Și premierlu Nicolae Ciucă haristusi a românilor ditu Regat: “Ufilisescu aestă furñie ta s’lă haristusescu tră turlia tru cari s-integrară, tră purtaticlu a loru, tră turlia tru cari akicăsiră s’tinisească România, iu ţi s’hibă loclu di lucru.” Tru bitisita ali andamasi fură simnati memorandumuri di akicăseari tru ma multe domenii.
Apoifasi di simasie la București
Tru contextul a crizei energetice cu cari s’confruntă tută Europă, Camera Deputaţilor di București adoptă ñiercuri, tru calitate di for decizional, proiectul di alăxeari a ordonanţăllei mutrinda energia cari apufuseaşti un păhă maxim la energia electrică di 1,30 lei pe kWh. Păhălu plafonat va s’hibă aplicat andicra di consumul realizat și va s’bagă tru practico di la 1 di yinaru anlu yinitoru până la 31 marţu 2025. Tut tru aestă săptămână, guvernul apufusi, deadunu cu partenerlli sociali, că tiñia di cafi mesu va s’crească di la 1 di yinaru la 3.000 di lei, di la 2.550 cât easti tora, iara 200 di lei nu va s’hibă impozitaţi. Uidisitu cu acordulu, tru construcţii, tiñia di cafi mesu nu va s’hibă ma ñicu di 4000 di lei. Executivlu lugurseaşti că majorarea va s’aibă efecte pozitive ti creastirea economică, emu pritu criştearea a putearillei di ancupărari a salariaţilor, emu pritu ñicurarea a şomajului.
Ma ninti, liderllii ali coaliţiei di guvernare ditu România apufusiră că pensiile bazate pe contributivitate va s’crească, tut di anul yinitor, cu 12,5%. Atelli cu amintatiţi ñiţ va s’llia, ma multu, un agoutoru ditu partea a statlui. Premierlu da asiguripseri că tuti aestea misuri di agiutoru aprukeati di coaliţia di guvernare nu va s’aducă dezechilibre bugetare. Nu cu idyea minduită easti opoziția, cari, la un an di la băgarea pi ipotisi a cabinetului Ciucă, feaţi unu raport critic a guvernarillei. Documentul cundilleadză inflaţia babageană, ixikea di cil4stăseari tra s’ñîcureadză hărgili ditu ministere ică ţănearea a pensiilor speţiale tră alepţă. USR aduţi aminti scunkerli record, plagiatele şi proiectele ratate, iara AUR lu stipseaşti actualulexecutiv ti niaxizeari şi xikea di voli politică tră adoptarea a niscăntori misuri cari s’agiută populaţia şi economia.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearia: Taşcu Lala
