Radio România Internațional

Tag: justitie

  • Tribunalele poporului

    Tribunalele poporului

    Al doilea război mondial se termina în 1945 și
    justiția începea să-și intre în atribuții după ani întregi în care se
    comiseseră toate tipurile de infracțiuni. Războiul duce la degradarea a tot
    ceea ce este omenesc și victimele au nevoie întotdeauna de justiție, chiar dacă
    ea este făcută mai târziu. Cea mai înfricoșătoare crimă comisă fusese genocidul
    și dreptul internațional o introducea în jurisprudența întregii umanități,
    pasibilă de cele mai grele pedepse.


    Însă justiția,
    atunci când este făcută nu de un regim democratic ci de unul totalitar, așa cum
    a fost regimul comunist, trebuie separată de abuzul ideologic al acelui regim.
    A fost cazul tribunalelor poporului din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia,
    România și Ungaria, țări ocupate de armatele sovietice. Instanțe speciale au
    fost înființate și în Europa unde sovieticii nu pătrunseseră, așa cum au fost
    cele din Franța, Belgia, Olanda, Grecia. În România, ele au apărut în urma legii
    nr. 312/1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării
    sau crime de război. Instanțe de judecată populist denumite astfel, ele au
    realizat, într-adevăr, acte de justiție prin faptul că mulți criminali de
    război au fost aduși în fața tribunalelor poporului și condamnați. Au
    funcționat două astfel de instanțe, cea de la București și cea de la Cluj
    pentru crimele comise de regimul horhyist în Transilvania de Nord. Per total,
    au fost cercetate aproximativ 2700 de persoane acuzate de crime de război, din
    care au fost condamnate 668 de persoane. Tribunalul din București a condamnat
    187 de persoane, restul de 481 de sentințe fiind pronunțate de Tribunalul
    poporului din Cluj.

    Cel mai cunoscut proces judecat de Tribunalul Poporului
    București a fost cel în care, pe 17 mai 1946, lotul de inculpați format din Ion
    Antonescu, fost conducător al statului român între 1940 și 1944, Mihai
    Antonescu, Piky Vasiliu și Gheorghe Alexianu a fost condamnat la moarte pentru
    crime de război și executați. Alți 19 inculpați au fost condamnați, dintre care
    6 condamnări la moarte în contumacie, și alte 3 condamnări la moarte au fost
    modificate în închisoare pe viață. Regimul Antonescu se făcea vinovat de
    deportarea și moartea a aproximativ 280.000 de evrei și a aproximativ 25.000 de
    romi în lagăre din Transnistria. Tribunalul poporului din Cluj a pedepsit 370 unguri, 83 germani, 26
    români și 2 evrei și a pronunțat 100 de condamnări la moarte, 163 de condamnări
    cu închisoare pe viață și alte sentințe cu termene mari. Acei criminali de război
    care au trăit până în 1964 au beneficiat de amnistia dată de regim.


    Însă practicile tribunalelor poporului au fost copiate de motive
    ideologice. Regimul comunist se angajase să înfăptuiască acte de justiție și se
    folosea de circumstanțele războiului ca să extindă acuzele și asupra celor care
    îi erau adversari. Actele de justiție tradițională începeau să fie contaminate
    de formele de justiție sovietică. Este ceea ce spunea preotul Constantin
    Hodoroagă în 1999
    Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română atunci când povestea cum
    îi susținuse pe luptătorii anticomuniști din zona Argeș. Hodoroagă observa cum
    grupările partidului comunist foloseau formele de justiție de clasă pentru a
    lupta contra vechii ordini.

    Pe
    Valea Topologului a început această organizare a comuniştilor, de luptă
    împotriva oamenilor simpli, a moşierilor, chiaburilor. Și era unul pe Valea
    Topologului aici, un avocat Petrescu, care trecea din comună în comună în
    comună şi avea un fel de tribunal al poporului. Îi lua pe oameni, îi chema pe
    ăştia la Şuici unde am avut un centru de moşieri, pe colonelul Canarie,
    renumita familie Minculescu, cu profesorul Minculescu. Pe toţi ăştia au început
    să îi judece. Au făcut un fel de tribunal al poporului.


    În lumea culturală, un mod de
    rezolvare a antipatiilor personale apăruse cu ocazia ocupației sovietice.
    Scriitorul Pan Vizirescu în 1997 arăta cum observase schimbările masive din
    mediile culturale. Cu ajutorul propriei intuiții a scăpat de un simulacru de
    proces care l-ar fi adus în fața unei instanțe de tipul tribunalul poporului. Vedeam cum se desfăşoară
    lucrurile, vedeam ce se întâmplă, Victor Eftimiu luase Societatea Scriitorilor
    Români sub conducerea lui. Eftimiu îţi cerea un articol și povestea că stătuse
    la masă cu nişte ofiţeri sovietici, care erau fermecători, și stătuse cu ei şi
    avusese o lungă discuţie, se trataseră cu multă prietenie. Și pe urmă a făcut
    invitaţia scriitorilor, printre care eram şi eu, să ne justificăm atitudinea
    care o avuseserăm în timpul războiului. Mi-am dat seama că era o capcană, nu
    m-am dus. Cei care s-au dus s-au fript, că imediat i-a dat pe mâna Tribunalului
    poporului.


    Tribunalele poporului din România au fost instanțe care au judecat fapte
    incompatibile cu demnitatea umană. Crimele în masă din timpul celui de-al
    doilea război mondial împotriva populației civile și a unor mari grupuri etnice
    au făcut ca ele să fie învestite cu puteri depline pentru judecarea celor care
    au comis genocid.


  • Guvernul aprobă ncllidearea Secţiillei de Investigare a Infracţiunilor ditu

    Guvernul aprobă ncllidearea Secţiillei de Investigare a Infracţiunilor ditu

    S’aproaki di bitisită pirmithlu a unăllei di tu nai ma controversate structuri ditu Justiţia românească post-comunistă. Guvernul de Bucureşti aprobă, luni, proiectul de nomu utrinda ncllidearea-a Sceţiillei speciale tră Investigarea Infracţiunilor ditu Justiţie (SIIJ). Şeful a cabinetlui de coaliţie, liberalul Nicolae Ciucă, adusi aminti că aestu eara un obiectiv asumat, dimi, pritu programlu de guvernare şi pritu Mecanismul de Coopearare şi Verificari (MCV), pritu cari Bruxellesul monitorizeadză funcţionarea a statlui de drept nică de la admiterea-a Româniillei tru Uniunea Europeană, tru 2007.



    Proiectul de nomu elaborat de ministerlu ali Justiţiei pruveade priloarea de către alti structuri a dosarilor adrati de SIIJ. Cauzele aflate tru curs de soluţionari la nivelu aistei secţii va s’hibă pitrocuti, pe cale administrativă, tru vade de 60 de dzăli lucrătoare de anda nomlu s’bagă tu practico, pritu căştiga-a Parchetlui de pi ningă Analta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor axiziti, cari va s’ducă ma largu soluţionarea aluştoru. Giudicătorllii şi procurorllii de rang analtu stipsiţ că alcă nomlu va s’hibă cercetaţ de Parchetul de pi ningă Analta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar judecătorii şi procurorii de rang mai mic de parchete de pe lângă alte judecătorii. Posturile aflate tru schema de funcţii şi de personal a SIIJ rămân tru schema Parchetului de pe lângă Analta Curte de Casaţie şi Justiţie, ama la Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Ahrhinda cu data anda s’ncllidi SIIJ, procurorllii ditu cadrul aliştei, inclusiv aţelli cu funcţii de cumănduseari, s’toarnă la parchetele de iu eara viniţ. Proiectul de nom va s’hibă pitricutu a Parlamentului, tră dbatu şi adoptare.



    Nai marea parte a presăllei de Bucureşti, cum şi experţii juriştispusiră. totna, că alargu tra s’combată infracţiunile ditu justiţie, SIIJ eara, neise, ună invenţie cu scupolu s’intimideadză magistraţii şi să obstrucţioneadză alumta anticorupţie. Nunlu a secţiillei fu, ama, spuni media, fostul lider autoritar al PSD, Liviu Dragnea, cari domină ndoi añi bana politică de Bucureşti, ninti ca, tru 2019, s’agiungă, pănu tu sosni, tu hăpsani, tră fapte de corupţie.



    Actuala şefă a Biroului Procurorlui Public European (EPPO), Laura Codruţa Kovesi, cari condusi, cu ună hăiiri nica neegalată, Direcţia Naţională Anticorupţie ditu România, mărturisea, cu puţăn kiro ninti ta s’hibă demisă, tru cirişaru 2018, de prezidentulu Klaus Iohannis, dupu uună apofasi a Curtillei Constituţionale, că, tru aţelli ani, provocarea nai ma mare tră justiţia românească fu tănearea ma largu a independenţăllei judecătorilor şi procurorilor. “Avea mindueri repetate ti alăxeari legislaţia anticorupţie tră s’ngărdească hălăţli legislative ufilisiti di procurorii anticorupţie i dezincriminareaa născăntoru fapte. Avea situaţii tru cari nu s’apruke scutearea a imunitatillei politicienilor stipsiţ de infracţiuni de corupţie” – rememora, atumţea, doamna Kovesi.



    Autor: Matei Bogdan


    Armânipsearia: Taşcu Lala























































  • Guvernul a aprobat desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie

    Guvernul a aprobat desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie

    Se apropie de epilog povestea uneia dintre cele mai controversate
    structuri din Justiţia românească post-comunistă. Guvernul de la Bucureşti
    a aprobat, luni, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru
    Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Şeful cabinetului de coaliţie,
    liberalul Nicolae Ciucă, a amintit că acesta era un obiectiv asumat,
    deopotrivă, prin programul de guvernare şi prin Mecanismul de Cooperare şi
    Verificare (MCV), prin care Bruxellesul monitorizează funcţionarea statului de
    drept încă de la admiterea României în Uniunea Europeană, în 2007.


    Proiectul de
    lege elaborat de ministerul Justiţiei prevede preluarea de către alte structuri
    a dosarelor întocmite de SIIJ. Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul
    acestei secţii se vor transmite, pe cale administrativă, în termen de 60 de
    zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului
    de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente, care
    vor continua soluţionarea acestora. Judecătorii şi procurorii de rang înalt acuzaţi
    că încalcă legea vor fi cercetaţi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
    Casaţie şi Justiţie, iar judecătorii şi procurorii de rang mai mic de parchete
    de pe lângă alte judecătorii. Posturile aflate în schema de funcţii şi de
    personal a SIIJ rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
    şi Justiţie, dar la Secţia de urmărire penală şi criminalistică.     Începând cu
    data desfiinţării SIIJ, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii
    de conducere, revin la parchetele de unde provin. Proiectul de lege va fi
    trimis Parlamentului, pentru dezbatere şi adoptare.


    Cea mai mare parte a
    presei de la Bucureşti, precum şi experţii jurişti au afirmat, mereu, că
    departe de a combate infracţiunile din justiţie, SIIJ era, de fapt, o invenţie
    menită să intimideze magistraţii şi să obstrucţioneze lupta anticorupţie. Naşul
    secţiei a fost, afirmă media, fostul lider autoritar al PSD, Liviu Dragnea,
    care a dominat câţiva ani viaţa politică de la Bucureşti, înainte ca, în 2019,
    să ajungă, în cele din urmă, după gratii, pentru fapte de corupţie.


    Actuala
    şefă a Biroului Procurorului Public European (EPPO), Laura Codruţa Kovesi, care
    a condus, cu o eficienţă încă neegalată, Direcţia Naţională Anticorupţie din
    România, mărturisea, cu puţin timp înainte de a fi demisă, în iunie 2018, de
    preşedintele Klaus Iohannis, în urma unei decizii ultimative a Curţii
    Constituţionale, că, în acei ani, provocarea cea mai mare pentru justiţia
    românească a fost păstrarea independenţei judecătorilor şi procurorilor.     Au
    existat încercări repetate de a modifica legislaţia anticorupţie pentru a
    limita instrumentele legislative folosite de procurorii anticorupţie sau
    dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în care s-a refuzat ridicarea
    imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie     – rememora,
    atunci, doamna Kovesi.



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Simfunu cu aţeali ditu soni ţifri publicate di autorităț dumănică, 7595 di năi infecții cu Covid-19 fură dimăndati tru 24 săhăţ ditu soni tru România, cu 60% ma multu andicra di aoa şi ună stămănă. Eara raportate 28 di decese ligate di Covid. Experțălli lugursescu că ţinţea dalgă a pandemiillei easti ma vărtoasă andicra di atea di ma ninti și s’lugurseaşti s’agiungă pi kipită tru România tru aţea ditu soni stămănă ditu yinaru ică prota ditu meslu şcurtu, cându s’lugurseaşti că numirlu a cazurlor ndzuuă va s’agiungă la 50 di nilli. Sinferlu a româñilor ta s’amintă jab easti nica scădzut, cu maş 36 di suti tru 24 di săhăţ ditu soni. Epidimiologilli căndăsescu oamiñilli să s’imunizeadză, căţe categoriile vulnearabile suntu tru piriclliu.



    TENIS. România ari ţinţi reprezentanță pi tabloulu prinţipal di tu Australian Open, primlu turneu di Grand Slam di estan. Alță români fură eliminaț ditu competiție. Tru primlu tur, Simona Halep, fostul numir ună mondial, va s’antreacă cu Magdalena Frech ditu Polonia, kiro tu cari Sorana Cîrstea va s’agioacă cu Petra Kvitova ditu Cehia, cari ari un avantaj di 5-3 tru meciurile cap la cap. Ună altă agiucătoari română, Irina Begu, va s’alumtă cu franțuzoiaca Oceane Dodenu. Jaqueline Cristian ditu România va s’agioacă cu Greet Minnen ditu Belgia, iara Gabriela Ruse va s’agioacă cu Jasmine Paolini ditu Italia. Agiucătoarea britanică Emma Răducanu, cari ari un tată român și easti campioana-apărătoari la US Open, va s’agioacă cu Sloane Stephens ditu SUA.



    HANDBAL. CSM București, ună parei handbal feminin ditu România, ș-asiguripsi sâmbătă seara ună victorie tru deplasari cu 28-20 contra echipăllei muntenegrene Buducnost BEMAX Podgorica tru Grupa A a Ligăllei Campionilor. Românii featiră unu bunu spectacol și amintară ună victorie ţi lă si cădea. Tu 19 di yinaru, handbalistilli a noștri va s’ampulisească cu echipa franceză Brest Bretagne și trei dzăli ma amănatu cu Borussia Dortmund ditu Germania. Antrenați di selecționerul naționalei României, Adrian Vasile, CSM București ari ca protu scupo s’amintă tuti aţeali trei meciuri ditu aestu mesu.



    JUSTIȚIA. Ministerlu ali Justiție di București bitisi un proiectu ti ncllideari Direcția Speciale di cercetari a infracțiunilor ditu justiție, SIIJ. Instituția dimăndă tru un comunicat că tru dzălili ţi yin va s’pitreacă documentul ti aprobari a Guvernului și Parlamentului. Năpoi aduţemu aminti că activitatea aluştui organismu special adusi critiţ di partea a Comisiillei Europene, cari spune că SIIJ poati s’hibă cama susceptibil la intervenții di nafoară andicra di Direcția Anticorupție, cunuscută tru România ti DNA. Ministerlu ali Justiție dimăndă că va s’ahurhească proceslu di alăxeari a nomurloru ti justiție și a codurlor penale aţea turlie că aestea s’poată s’hibă aprobate di Parlament până tu bitisita a meslui marţu. Ministerlu ali Justiție năpoi aduţi aminti ti ndreptul și legislația ali UE stipulate ca ndrupămintulu andicra di Tratatlu di Lisabona și pricunuscute di constituția ali Românie.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Sentință definitivă amânată în dosarul Colectiv

    Sentință definitivă amânată în dosarul Colectiv

    Curtea de Apel Bucureşti a amânat, luni, cu încă două luni, sentinţa definitivă în dosarul uneia dintre marile tragedii pe timp de pace din istoria României – incendiul din clubul bucureştean Colectiv, în urma căruia au murit 65 de oameni și peste 200 au fost răniți.



    În seara zilei de 30 octombrie 2015, pe scena clubului improvizat într-o fostă fabrică dezafectată urca trupa rock Goodbye to Gravity”, pentru a cânta în fața a sute de tineri. La puțin timp după începerea concertului, artificiile ce însoţeau prestaţia grupului au aprins buretele care capitona sala supraaglomerată, prevăzută cu o singură uşă de evacuare. 153 de secunde a durat incendiul, suficient cât unii spectatori să moară pe loc, alții să fie grav afectați de flăcări și fum și să se calce în picioare spre ieșire. Unii răniți au fost transportați pentru îngrijiri medicale în străinătate, alții, rămași în țară, s-au stins din cauza arsurilor sau a infecțiilor nosocomiale intraspitalicești.



    Premierul de la acea vreme a demisionat, la fel și primarul sectorului 4 în care se afla clubul Colectiv. Au avut loc proteste de stradă sub sloganul corupția ucide!”, s-a deschis dosar penal, s-au făcut arestări…



    La capătul unui proces care a trenat, prima instanță – Tribunalul Bucureşti – a pronunţat, în decembrie 2019, condamnări la pedepse cu închisoarea de până la 13 ani, precum şi la plata unor despăgubiri de peste 50 de milioane de lei. Apoi, procesul a intrat în faza de apel. La ultimul termen, avocaţii inculpaţilor au solicitat pedepse mai blânde sau chiar achitarea, susţinând că procurorii şi judecătorii Tribunalului Bucureşti au luat decizii greşite, dar și că oricine poate purta vina pentru moartea celor 65 de persoane, cu precădere entităţi, nu persoane.



    De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse maxime şi cu executare pentru fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului Colectiv, pompieri, pirotehnişti şi reprezentanţii firmei de artificii angajate pentru spectacolul pirotehnic ce a generat tragedia. Unul dintre pirotehnişti spunea că nu va înţelege unde a greşit nici dacă va sta 20 de ani după gratii. Patronii clubului Colectiv au declarat că nu au făcut profit, ci doar dragostea pentru muzică a dus la deschiderea afacerii.



    O mamă care şi-a pierdut singura fiică a cerut, în schimb, pedepse înmulţite cu numărul victimelor. O alta căreia i-a murit fiul declara că îi este milă şi de familiile inculpaţilor. Supravieţuitor la Colectiv, Liviu Popescu, a conchis că, din 2015, nu s-a schimbat mai nimic în societate: “Practic, după Colectiv, ce s-a întâmplat? Localurile care nu aveau, înainte, autorizaţie la incendiu funcţionează, acum, pe propria răspundere a patronilor şi, practic, mâine se poate repeta Colectivul, din păcate.”



    Dezbaterile în dosarul Colectiv s-au încheiat la finalul anului trecut, dar judecătorii au amânat pentru 3 ianuarie 2022 verdictul final. Luni, așteptat cu interes în spațiul public, acesta a fost, din nou, amânat, pentru 3 martie.






  • Corupţie în timp de pandemie

    Corupţie în timp de pandemie

    Contextul pandemic a alimentat corupţia în România, potrivit Direcției Naționale Anticorupție, iar banii nu au ajuns întotdeauna acolo unde trebuiau, respectiv pentru dotarea spitalelor, pentru echipamente de protecţie, aparatură specializată sau medicamente.

    DNA anunță că a deschis, de la apariţia COVID-19, în urmă cu doi ani, 168 de dosare penale pentru infracţiuni legate de pandemie sau vaccinare fictivă. Potrivit instituției, România a avut cea mai amplă anchetă din statele Uniunii Europene, cu 3.000 de certificate false eliberate la Vama Petea de cadre medicale şi angajaţi de spitale corupţi. În prezent, mai sunt în lucru jumătate dintre dosarele deschise de anul trecut. Opt dosare cu 22 de inculpaţi au fost trimise în judecată până acum. Printre aceștia se află şi directorul companiei naționale Unifarm, unul dintre principalii distribuitori de produse farmaceutice si parafarmaceutice din Romania, Ionel Eugen Adrian, care ar fi pretins, potrivit procurorilor, peste 700.000 de euro pentru un contract cu o firmă privată pentru milioane de măşti chirurgicale neconforme şi zeci de mii de combinezoane.

    Crin Bologa, procuror-şef DNA, explică: În perioade de criză corupţia prosperă. În aceste circumstanţe sigur că noi avem foarte multe dosare sau relativ multe dosare în lucru în ceea ce priveşte achiziţiile din pandemie, corupţia din pandemie. Am avut înregistrate în cursul anului 2020 şi 2021 peste 160 de dosare în legătură cu situaţia epidemiologică. În prezent, avem în lucru 88 de dosare, iar 68 de persoane sunt puse sub acuzare.

    Potrivit acestuia, în România au fost aduse în pandemie diferite aparaturi medicale, măşti, izolete din ţări precum Turcia, China şi din alte state ale lumii.


    Autoritățile încearcă să afle acum ce resorturi au stat la baza unor achiziţii de materiale neconforme cu sume exorbitante şi cu încălcarea procedurilor.

    De Ziua Internațională împotriva Corupției, pe 9 decembrie, Crin Bologa spunea că activitatea DNA este grav afectată și îngreunată de faptul că legile justiției în România nu au fost încă corectate. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care Comisia Europeană a cerut Bucureștiului în repetate rânduri să intensifice lupta anticorupție. Mai mult, de la aderarea la UE în anul 2007, Comisia a urmărit reformele efectuate în România în domeniile justiţiei şi combaterii corupţiei prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), un cadru important pentru progrese în aceste domenii.

    În vară, Transparency International trăgea un semnal de alarmă atât pentru guvernele naţionale, cât şi pentru instituţiile din Uniunea Europeană. Într-un raport, instituția îndeamna guvernele UE să redubleze eforturile pentru a garanta o ieşire corectă şi echitabilă din pandemia în curs. Organizația atenționa că percepția majorității este că asistenţa medicală a fost în special afectată de corupţie, iar frecvenţa mitei în sectorul sanitar este mai ridicată în România şi Bulgaria.




  • Discuţii despre independenţa justiţiei în România

    Discuţii despre independenţa justiţiei în România

    Cazul judecătorului Cristi Danileț, exclus din
    magistratură de Consiliul Superior al Magistraturii pentru publicarea unor
    clipuri pe rețele sociale, a generat o serie de reacții și controverse în
    România. Decizia CSM nu este definitivă. Danileț spune, în apărarea sa, că
    filmulețele al căror protagonist este
    nu au legătură cu Justiţia şi profesia de magistrat, ci se referă la viaţa
    privată.

    S-a decis excluderea mea
    din magistratură de către CSM pentru două filmuleţe publicate, anul trecut, pe
    Tik Tok: într-unul tai gardul viu de acasă, în celălalt curăţ o piscină. Nu am
    făcut, atunci, nicio afirmaţie în legătură cu Justiţia şi imaginile nu au
    legătură cu profesia. Este fix viaţa mea privată, pentru care nu înţeleg să dau
    socoteală nimănui. Abaterea reţinută este conduită prin care se
    aduce atingere imaginii Justiţieiˮ    , a precizat Cristi Danileț.


    Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, este de
    părere că, prin decizia de a-l exclude din magistratură pe judecătorul Cristi
    Danileţ, CSM a riscat foarte mult. Demnitarul a mai spus că, dacă acesta este
    noul nivel de exigenţă pe care CSM doreşte să-l impună, atunci acesta trebuie
    făcut fără excepţii.

    O reacție a venit și din partea ambasadei Statelor Unite
    la București, care s-a arătat profund îngrijorată de decizia CSM. Diplomații
    americani au punctat faptul că o justiţie independentă, care respectă statul de
    drept, este esenţială pentru orice democraţie prosperă.

    Încurajăm noul Guvern
    al României să continue reformele judiciare şi anticorupţie necesare. Cetăţenii
    români merită un sistem de justiţie independent, care să respecte statul de
    drept şi valorile democraticeˮ    , se mai arată în textul postat de ambasada SUA.


    Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă a avut o întâlnire cu şefa
    Reprezentanţei Comisiei Europene la București, Ramona Chiriac, în cadrul căreia
    au fost prezentate priorităţile României privind Mecanismul de Cooperare şi
    Verificare, aderarea la Spaţiul Schengen şi OCDE. Creat în urma aderării, în
    2007, a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, Mecanismul de Cooperare şi
    Verificare asigură progresul acestora în ce privește reforma sistemului
    judiciar, lupta împotriva corupției și a crimei organizate.

    Recent,
    vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, s-a declarat gata să sprijine
    accelerarea reformelor în domeniul justiţiei, pentru ca România să-şi
    îndeplinească obiectivele cuprinse în MCV, iar acesta să fie ridicat în baza
    rezultatelor concrete din teren.


    Un alt subiect de interes îl constituie
    desființarea Secției Speciale a infracțiunilor în Justitie, a cărei activitate
    a fost criticată de Comisia Europeană, cu argumentul că există suspiciunea că a
    fost creată pentru a transfera actele sensibile de la DNA către aceasta. În
    noiembrie, premierul Ciucă anunța că noua coaliţie PSD-PNL-UDMR va iniţia, până
    în luna martie, un proiect legislativ prin care Secția va fi înlocuită cu
    o altă structură, care să preia documentele în lucru.



  • Procesul Colectiv continuă după 6 ani

    Procesul Colectiv continuă după 6 ani

    Pedepsele din dosarul Colectiv, la mai bine de 6 ani de
    la incendiul în urma căruia au murit 65 de oameni și peste 150 au suferit
    arsuri grave, s-ar putea reduce. Trei judecători de la Curtea de Apel București
    au schimbat parțial încadrarea juridică a infracțiunilor și au eliminat
    consecințele deosebit de grave ale faptelor de abuz în serviciu de care sunt
    acuzaţi o parte dintre inculpaţi, între care şi fostul primar al sectorului în
    care se afla clubul bucureștean, Cristian Popescu-Piedone. Înlăturarea
    circumstanței consecințe deosebit de grave din încadrarea faptei
    poate duce la reducerea pedepsei. Decizia este importantă, fiind ultimul pas
    înainte de concluziile defintive în acest proces. Amintim că în decembrie 2019,
    Tribunalul București a pronunțat primele condamnări în dosarul Colectiv.
    Atunci, Piedone primise 8 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru abuz
    în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru
    Clubul Colectiv. Au fost condamnați la închisoare cu executare cei trei patroni ai clubului, cei doi pompieri responsabili, angajați ai Primăriei, precum și
    patronii firmei de artificii și pirotehniștii.


    De asemenea, persoanele
    condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sectorului şi
    cu ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de
    euro victimelor incendiului. Decizia Tribunalului Bucureşti a fost, însă,
    atacată de aceștia, dar şi de către procurori, iar procesul a ajuns la Curtea
    de Apel București. Acum, supravieţuitori ai incendiului şi rude ale victimelor
    au reclamat, într-o scrisoare deschisă, decizia instanţei de a discuta
    schimbarea încadrării juridice a faptelor, susţinând că ar duce la pedepse
    mici şi nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor
    comi    se şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra
    întregului proces de justiţie din România.


    Pe 30 octombrie, la șase ani
    de la tragedia pentru
    care nimeni nu a fost tras la răspundere până acum, aceștia au manifestat în
    tăcere pentru a atrage atenţia asupra amânării sentinţei definitive din dosar.
    Ei au aprins lumânări şi au aşezat fotografii ale victimelor pe scările Curții
    de Apel, dar şi ale unor politicieni consideraţi vinovaţi pentru ceea ce s-a
    întâmplat atunci. Unii dintre cei prezenţi s-au întins pe treptele instituţiei,
    lângă fotografiile celor decedaţi, şi s-au acoperit cu cearşafuri albe. Mai
    mult, supravieţuitorii care au avut nevoie de îngrijiri medicale şi încă
    urmează tratamente atrag atenţia că infecţiile din spitale nu sunt raportate şi
    monitorizate nici în prezent. România nu are nici acum centre de mari arşi şi
    de recuperare pentru pacienţii care au suferit arsuri grave. Rudele şi
    apropiaţii celor care şi-au pierdut viaţa atunci şi reprezentanţi ai societăţii
    civile denunţă faptul că la şase ani de la tragedie puţine lucruri s-au
    schimbat în sistemul de sănătate românesc, iar justiţia bate pasul pe loc în
    anchetă. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 17 noiembrie,
    când se va discuta compunerea completului care va soluționa cauza în
    continuare.


  • Parlamentul European dă în judecată Comisia pe tema statului de drept

    Parlamentul European dă în judecată Comisia pe tema statului de drept

    Pentru prima oară în istoria Uniunii am reușit ca acordarea fondurilor comunitare să fie condiționată de respectarea statului de drept și a principiilor democratice în toată Europa. Cu toții trebuie să participăm la acest efort comun. Este momentul să dăm dovadă de curaj politic. Sunt cuvintele rostite de președintele Parlamentului European, David Sassoli, în decembrie anul trecut, în ziua în care membrii legislativului comunitar au aprobat regulamentul menit să protejeze fondurile Uniunii de utilizarea lor abuzivă prin încălcarea principiilor democratice.

    Mecanismul a intrat în vigoare de la începutul anului, iar președintele Parlamentului european spune că a sesizat Curtea de Justiție pentru că executivul comunitar s-a abținut până acum să îl pună în practică..

    Ne aşteptăm la o acțiune coerentă din partea Comisiei. Iar cuvintele trebuie transformate în fapte, a mai afirmat David Sassoli cu referire la dezbaterea recentă din plenul Parlamentului European pe tema statului de drept din Polonia, la care a fost prezentă și șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Ea a afirmat atunci:

    Statul de drept este … lipiciul care ține laolaltă întreaga Uniune. Nu vom permite ca valorile noastre comune să fie puse în pericol. Vom lua măsuri.


    După anunțul privind sesizarea Curții de Justiție, un purtător de cuvânt al Comisiei a precizat că nu poate fi vorba de lipsă de acţiune, în condiţiile în careexecutivul comunitar a început să adune informații despre țări în cazul cărora există suspiciuni că nu ar respecta principiile statului de drept.

    Ar fi vorba despre Polonia, criticată pentru reformele sale din domeniul justiției care riscă să afecteze independența judecătorilor, dar și de Ungaria, acuzată de lipsă de transparență în atribuirea contractelor publice, de eforturi insuficiente în lupta împotriva corupției și de probleme în justiție.

    În joc sunt sume importante de bani. În cazul Poloniei, de 75 de miliarde de euro fonduri de coeziune și de 31 de miliarde pentru politica agricolă, bani prevăzuți în bugetul multianual al Uniunii.

    În plus, atât Polonia, cât și Ungaria nu au primit deocamdată aprobare pentru planurile lor de redresare în urma crizei provocate de pandemia de Covid 19.

    Pentru a putea merge mai departe, Comisia spune că are nevoie de decizia Curții de Justiție a Uniunii într-un alt dosar.Nemulțumite de condițiile puse pentru accesarea fondurilor europene, Polonia și Ungaria au depus o plângere pe motiv că noile reguli nu au nici un temei juridic în tratatele comunitare, interferează cu competențele statelor membre și încalcă legislația Uniunii. Curtea ar urma să ia o hotărâre în această speță până la sfârșitul anului sau, cel mai probabil, la începutul anului viitor.


  • Cât de îndepăratată este aderarea la UE a Georgiei, Ucrainei și Repubicii Moldova?

    Cât de îndepăratată este aderarea la UE a Georgiei, Ucrainei și Repubicii Moldova?

    Extinderea Uniunii Europene către Est continuă să rămână foarte
    îndepărtată. Recent, președinta Estoniei, Kersti Kaljulaid, a declarat într-un
    interviu acordat publicației Evropeiska Pravda că Ucraina, Georgia, și
    Republica Moldova ar putea avea nevoie de 20 de ani pentru a se alătura
    familiei europene. Aderarea la UE are o serie de condiții. Sincer, niciuna
    dintre cele trei țări nu îndeplinește criteriile de aderare. Toate cele trei
    state au probleme cu justiția, a afirmat șefa statului estonian.

    Și
    eurodeputatul Eugen Tomac, membru al grupului Popularilor, consideră că lipsa
    progreselor clare în justiție este principalul obstacol în drumul acestor țări
    către Uniunea Europeană:


    Dacă luăm fotografia de astăzi, din punct de vedere al realităților
    politice, sociale și economice, în mod clar statele respective nu sunt
    pregătite să adere la Uniunea Europeană, iar cel mai bun exemplu îl avem noi,
    România care a intrat în Uniunea Europeană din 2007 iar UE nu ne recunoaște
    nici astăzi mecanismele din justiție. Practic, justiția românească nu este
    recunoscută la Bruxelles, atât timp cât există acest Mecanism de Verificare și
    Cooperare, instituit încă de la intrarea în Uniunea Europeană. Imaginați-vă, în
    relația cu Ucraina sau Georgia, nemaivorbind de relația cu Basarabia, cum s-ar
    pune problema în ceea ce privește funcționarea justiției care este un
    subiect-cheie, de nenegociat pentru Comisia Europeană, deci din acest punct de
    vedere, în mod clar liderul estonian are nu dreptate, dar o abordare realistă
    în ceea ce privește perspectivele.



    Cu toate că țările din Trio-ul Asocierii întâmpină un set de probleme asemănătoare, eurodeputatul
    Eugen Tomac identifică câteva aspecte importante pe care Bruxelles-ul ar trebui
    să le ia în considerare în discuțiile cu cele trei state:


    Este greșit să se includă un pachet comun pentru Republica Moldova,
    Ucraina și Georgia din două motive. În primul rând, Georgia este foarte
    departe. În mod clar, este o țară cu aspirații europene, cu un popor european,
    cu o cultură profundă care trebuie ținută cât mai aproape și, într-o zi,
    integrată în Uniunea Europeană. Ucraina este o țară uriașă, o țară europeană
    foarte mare, cu un conflict deschis, după anexarea Crimeei, cu Federația Rusă.
    Deci, un set de probleme foarte complexe care vor trebui negociate pe linia
    Bruxelles-Washington-Kiev-Moscova cât mai inteligent și cu soluții cât mai bune
    care să producă efecte într-un termen cât mai scurt. În schimb, pentru
    Republica Moldova, lucrurile stau un pic diferit. Cetățenii Republicii Moldova vorbesc una dintre limbile
    oficiale ale Uniunii Europene. Aproape jumătate din cetățenii Republicii
    Molodva sunt cetățeni UE. Perspectiva pentru Republica Moldova o văd mult mai
    apropiată decât acest termen de 20 de ani și am aceste argumente concrete pe
    care le pot oferi, sigur, sunt și altele în care nu aș vrea să intru în detalii
    acum.



  • Dreptul european versus dreptul naţional

    Dreptul european versus dreptul naţional

    În Parlamentul European au fost dezbateri aprinse, marți,
    organizate în urma deciziei Curţii Constituţionale din Polonia care a pus sub
    semnul întrebării întâietatea legislaţiei comunitare în faţa celei naţionale. Preşedinta
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că executivul UE va
    acţiona pentru a apăra ‘valorile comune’ ale Uniunii.

    ”Sunt profund
    îngrijorată. Această decizie pune sub semnul întrebării fundamentele Uniunii
    Europene. Este o provocare directă la adresa unităţii ordinii legale europene    ,
    a declarat şefa executivului comunitar.

    Oficialul a adăugat că, în această
    situație, există trei opţiuni: deschiderea unor noi proceduri de infringement,
    declanşarea noului mecanism de protecţie pentru suspendarea plăţii fondurilor
    către Varşovia, sau recurgerea la procedura din Articolul 7 al Tratatului UE
    care ar putea duce la privarea Poloniei de dreptul de vot. Majoritatea
    eurodeputaţilor au precizat că toate ţările din Uniune sunt de acord în mod
    voluntar cu norme comune atunci când aderă la Uniune şi au insistat că în fapt
    nu există niciun conflict între ordinea juridică a Uniunii şi Constituţia
    Poloniei.


    În numele preşedinţiei slovene a UE, ministrul sloven de externe, Anze
    Logar, a declarat că supremaţia dreptului european este fundamentul Uniunii şi
    baza pentru a trăi împreună într-o comunitate europeană.

    Prezent
    la dezbatere, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a precizat că supremaţia
    dreptului Uniunii nu s-ar extinde la sistemul constituţional, iar Constituţia
    Poloniei s-ar situa deasupra oricărui alt principiu de drept. El a spus că
    Polonia respinge ‘şantajul’ UE, şi a afirmat că, pentru ţara sa, Constituţia
    rămâne ‘legea supremă’. El a pus
    accentul pe diferenţele pe care le face UE între statele
    membre şi a subliniat că Polonia vede împărţirea între ţări tari şi
    slabe, noi şi vechi.


    Pe de alta parte, oficialul a insistat asupra
    voinţei Poloniei de a continua să facă parte din Uniunea Europeană. Varșovia se
    află de câţiva ani în conflict deschis cu Bruxellesul cu privire la reformele
    judiciare controversate puse în aplicare de partidul populist de dreapta Lege
    şi Justiţie. Conflictul a culminat recent prin decizia din 7 octombrie a
    Tribunalului constituţional polonez, care a declarat anumite articole din
    tratatele UE ca ‘incompatibile’ cu Constituţia ţării.


    BBC notează că potrivit
    sondajelor de opinie, peste 80% dintre polonezi sunt în favoarea statutului
    Poloniei de membru al UE, în primul rând pentru că acest lucru le dă libertatea
    de a călători şi de a munci în statele membre, acces la piaţa unică şi la banii
    Uniunii. Potrivit BBC, din ce în ce mai mulţi cetăţeni polonezi, mai ales pe
    fondul disputei Varşovia-Bruxelles, au început să împărtăşească viziunea
    guvernului polon, aceea că Bruxellesul îşi depăşeşte puterile şi atribuţiile.


  • Condamnări răsunătoare în România

    Condamnări răsunătoare în România

    Fostul parlamentar şi lider PSD, Viorel Hrebenciuc, şi fosta şefă a
    Consiliului Naţional al Audiovizualului (CAN), Laura Georgescu, au fost
    încarceraţi. Ei au primit condamnări definitive cu executare în dosarul în care
    postul de televiziune Giga TV a reprimit ilegal licenţă de emisie, la
    scurt timp după ce aceasta îi fusese ridicată. Viorel Hrebenciuc a fost
    condamnat la 3 ani, in timp ce Laura Georgescu a primit 4 ani și 4 luni.
    În același dosar, s-a ales cu o condamnare cu executare de 4 ani şi 6 luni și patronul
    postului, fostul primar liberal din Piatra Neamț, Gheorghe Ştefan, acestuia
    fiindu-i majorată pedeapsa primită iniţial la Tribunalul Bucureşti. Totodată,
    Narcisa Iorga – o altă fostă membră CNA – a fost condamnata
    la 3 ani cu suspendare, dar trebuie să facă muncă în folosul comunitaţii
    timp de 120 de zile. Iniţial, Iorga primise o pedeapsă cu executare.

    Inculpaţii
    au fost trimişi în judecată de DNA în iulie 2015. Laura Georgescu a fost
    deferită justiţiei pentru abuz în serviciu şi instigare la fals în înscrisuri
    sub semnătură privată, iar Viorel Hrebenciuc şi Gheorghe Ştefan au
    fost judecaţi pentru folosirea de către o persoană ce deţine o funcţie de
    conducere într-un partid a influenţei ori a autorităţii în scopul obţinerii
    pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
    Potrivit DNA, în septembrie 2013, la propunerea Laurei Georgescu, CNA a decis
    retragerea licenţei audiovizuale pentru postul Giga TV, controlat atunci de
    Gheorghe Ştefan. Ulterior, spun procurorii, Narcisa Iorga l-a îndrumat pe
    Gheorghe Ştefan să apeleze la cunoştinţele sale din mediul politic pentru a
    influenţa votul pe care ceilalţi membri ai CNA urmau să-l dea cu privire la
    contestaţia pe care televiziunea respectivă intenţiona să o formuleze. Conform
    DNA, Viorel Hrebenciuc s-a implicat nemijlocit în realizarea de
    demersuri pentru a o determina pe Laura Georgescu ca instituţia pe care o
    conducea să revină asupra deciziei, folosindu-se de influenţa şi autoritatea pe
    care le deţinea în acel moment. În urma acestor acţiuni, după doar două
    săptămâni s-a emis o altă decizie prin care s-a revocat hotărârea anterioară.
    Reamintim că, în iulie, Viorel Hrebenciuc și fiul său, Andrei, au fost condamnați într-un dosar legat de
    retrocedări ilegale de păduri. Decizia nu este însă definitivă.

    Pe de altă parte, Viorel Hrebenciuc a mai fost cercetat de DNA pentru spălare
    de bani, într-un dosar referitor la
    finanțarea campaniei electorale a PSD, din 2009, însă a fost achitat definitiv în 2017.El a fost unul dintre cei mai influenți lideri social-democrați de la
    înființarea partidului și până la retragerea sa de pe prima scenă a politicii. A avut cinci mandate de parlamentar, pană în 2016. A fost vicepreședinte PSD din 1992 până în 2004 și
    negociatorul-șef al partidului cu restul clasei politice. Şi Gheorghe Ştefan, om de afaceri şi fost patron de fotbal, este o
    figură notorie a peisajului politic românesc. S-a remarcat în special prin
    sprijinul constant acordat fostului preşedinte al ţării, Traian Băsescu. În
    trecut, a mai suferit condamnări penale.


  • Raportulu ali UE mutrinda statlu di dreptu

    Raportulu ali UE mutrinda statlu di dreptu


    Comisia Europeană publică, marță, raportul ti statlu di dreptu tru statili membri ali Uniuni. Independența ali justiție, libirtatea-a presăllei ica alumta antiaruşfeti suntu minutişu mutriti tru cadrulu a aluştui instrument anual, aflat la a daua ediție. Raportul ari spuneri punctuali tră majoritatea-a aţiloru 27 di membri ali Uniuni Europeană, ama probleme sistemiţi mutrescu maxus Ungaria și Polonia – spusi comisarlu tră Justiție, Didier Reynders. Aluştoru dauă, a curi lă si caftă giueapi ti independenţa ali justiţie şi libirtatea a presăllei, lă si advgă și Slovenia, cutugursită și ea tră ună aspărdzeari a libirtatillei mass-media. Di altă parti, catastisea-a presăllei easti un subiectu major di găilipseari: “tru multi stati ali Uniunii s’veadi ună crișteari a fuvirserloru, prişcăviiloru fapti contra a jurnaliștilor” – cundille și viţe-prezidenta a Comisiillei Europeani, Vera Jourova.



    Tru cazlu ali României, raportulu spuni, tru ma marea parti, ti reformele ditu Justiţie. S’agiumsi pi isapea că suntu pi calea ti dizvărteari gaereţ tră revizuirea-a alăxerloru — sertu cutugursiti – adusi a legislaţiillei tru perioada 2017-2019 și suntu expusi găilipseri mutrinda existența-a Secţiillei Specială di Investigari a Infracțiunilor ditu Justiție. Iniţiativa di ncllideari a aliştei Secţii lipseaşti s’acaţă calea a dreptului european – spuni Comisia. Aducăndalui aminti ună apofasi a Curtillei Constituționali ali Românie cari statuă, tora ayoñea, că nomlu di thimelliu naţionalu easti ieararhicu superioru atumţea cându giudicătorlli lipseaşti să s’raporteadză la dreptul european, Comisia Europeană spuni, alliumtrea, dimecu că, aestă turlie, agiundzi s’hibă pi dauă principiulu a supremaţiillei legislaţiillei comunitară.



    Uidisitu cu Vera Jourova, legislaţia europeană ari prioritati dinintea a aţilloru naţionali și tuti apofaili a Curtillei Europeani di Justiţie suntu obligatorii tră autorităţli şi instanţili ditu statili membri. Raportul ali Comisie nica cundilleadză, ntră altili, că dificitlu di personal armâni s’hibă ună cilăstăseari tru Justiția românească. Tru andreu 2020, aproapea 10% ditu locurli di giudicători şi aproapea 16% ditu aţeali di procurori eara vacante, cu impactu şi ti hăirlăticlu a sistemlui. Deapoa, dacă prividearea ditu 2018 ţi dădea izini ti pensionarea ninti di kiro a magistraţlor cu ună vicllimi di 20 añi fu abrogată di Parlamentu tru marţu anlu aestu, aproapea 300 di magistraţ işiră la pensie tru 2020 şi aproapea 250 tru protlu trimestru ditu aestu an, di u creaşti nica ş-cama multu ixikea di personalu.



    La capitolu aruşfeti, Comisiacundilleaqdză că percepţia anamisa di experţă şi şeflli di companii easti că nivelu aliştei lăngoari tru sectorlu public armâne analtu, ama — adavgă Executivlu comunitar – anchetili şi sancţionarea ali aruşfeti pi livelu di mesi şi analtu armasiră cu hăiri. Neise, Comisia Europeană spuni că tru România ma largu suntu raportati proţesi tră agudeari şi nitiñiseari arcati pi skiniratlu a niscăntoru jurnalişti di investigaţie.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Raport UE privind statul de drept

    Raport UE privind statul de drept

    Comisia
    Europeană a publicat, marți, raportul asupra statului de drept în ţările membre
    ale Uniunii. Independența justiției, libertatea presei sau lupta anticorupție
    sunt scrutate în cadrul acestui instrument anual, aflat la a doua ediție.
    Raportul conține remarci punctuale pentru majoritatea celor 27 de membri ai
    Uniunii Europene, dar probleme sistemice privesc în special Ungaria și Polonia
    – a declarat comisarul pentru Justiție, Didier Reynders. Celor două, cărora li
    se impută independenţa justiţiei şi libertatea presei, li se alătură și
    Slovenia, criticată și ea pentru o deteriorare a libertății mass-media. De
    altfel, situația presei reprezintă un subiect major de îngrijorare: în
    multe state ale Uniunii se constată o
    creștere a hărțuirilor, amenințărilor și violențelor la adresa jurnaliștilor -
    a punctat și vice-președinta Comisiei Europene, Vera Jourova.


    În cazul
    României, raportul se referă, în mare parte, la reformele din Justiţie. Se
    constată că sunt în curs demersuri pentru revizuirea modificărilor – aspru
    criticate – aduse legislaţiei în perioada 2017-2019 și sunt expuse îngrijorări
    privind existența Secţiei Speciale de Investigare a Infracțiunilor din
    Justiție. Iniţiativa de desfiinţare a acestei Secţii trebuie să urmeze linia
    dreptului european – afirmă Comisia. Amintind o hotărâre a Curții Constituționale
    a României care a statuat, recent, că legea fundamentală naţională este
    ierarhic superioară atunci când judecătorii trebuie să se raporteze la dreptul
    european, Comisia Europeană spune, dimpotrivă, că, astfel, se pune la îndoială
    principiul supremaţiei legislaţiei comunitare.


    Potrivit Verei Jourova,
    legislaţia europeană are prioritate în faţa celor naţionale și toate deciziile
    Curţii Europene de Justiţie sunt obligatorii pentru autorităţile şi instanţele
    din ţările membre. Raportul Comisiei mai consemnează, între altele, că
    deficitul de personal rămâne preocupant în Justiția românească. În decembrie
    2020, aproape 10% dintre locurile de judecători şi aproape 16% dintre cele de
    procurori erau vacante, cu impact şi asupra eficienţei sistemului. Apoi, deşi
    prevederea din 2018 ce permitea pensionarea anticipată a magistraţilor cu o
    vechime de 20 de ani a fost abrogată de Parlament în martie anul acesta, aproape
    300 de magistraţi s-au pensionat în 2020 şi aproape 250 în primul trimestru din
    acest an, amplificând şi mai mult lipsa de personal.


    La capitolul ‘corupţie’, Comisia
    notează că percepţia printre experţi şi şefi de companii este că nivelul
    acestui flagel în sectorul public rămâne ridicat, dar
    – mai spune Executivul comunitar – anchetele şi sancţionarea corupţiei la nivel
    mediu şi înalt au rămas eficiente. În fine, Comisia Europeană afirmă că în
    România continuă să fie raportate procese pentru defăimare intentate unor
    jurnalişti de investigaţie.



  • Disfăţearea-a secțiillei speţială ti magistraț, tru muabeti

    Disfăţearea-a secțiillei speţială ti magistraț, tru muabeti

    Subiectul ti disfăţearea-a Secţiillei tră Investigarea-a Infracţiunilor ditu Justiţie (SIIJ) năpoi yini tu prota thesi tru România unăoară cu avizlu ţi ălu deadi tu aestă noimă Comisia di Veneția. Aesta pitricu hăbari a Bucureștiului că demersul easti ghini vinitu, năpoi spunănda că superimunităţli ţi eara dati a magistraţlor lipseaşti s’hibă eliminati — Consiliul Superior ali Magistratură nu lipseaşti s’agiungă ună sită tra s’da giueapi penalu procurorllli ică giudictorllli.



    Ministurlu a Justiţiillei, Stelian Ion, argumentă minduita a Comisiillei di Veneţia – aşi-dzăsili garanţii tră magistraţ reprezintă tru realitati “niscănti imunităţ”, cari nu va s’facă altuţiva că maş “s’arucă ună aumbră că easti pi dauă tu ligătură cu actulu di justiţie”. Tru minduita a ministurlui, nu mata suntu argumenti tră s’nu disfacă Secţia tră investigarea-a infracţiunilor ditu justiţie, iara apofasea poati s’hibă loată stămâna ţi yini, tru Senat. Ma ninti, Camera a Deputațlor deadi aviz tru favoarea a CSM la pitriţearea tu giudico a procurorlor ică a giudicătorloru tră iţi fapti penali, nica şi ateali di aruşfeti.



    Stelian Ion: “Avânda tu videală aestă confirmari ditu partea-a unlui organ independentu a Consiliului ali Europă, adratu prota ş’prota ditu specialişti tru dreptu constituţional, dimi, ia, nafoara a aluştuiu halatu internu, aistoru dezbateri şi ankidicări pi mardzina aliştei temă, avânda tu videală aestu andrupimintu – şi voi s’haristusescu a membrilor ditu Comisia di Veneţia şi a raportorloru, maxusu că deadiră cali cu celeritati la căftarea a noastră – dimecu, avânda tru videală aesti lucri, nu vedu alti keadiţi.”



    “Apandisea a Comisiillei di Veneţia aproakei atea că demersul a meu ca prezidentu ali Comisie Juridică şi a soţloru a mei senatori PNL mutrinda eliminarea superimunităţlor tră magistraţ fu unu corectu, declară liberala Iulia Scântei. Uidisitu cu năsa, pritu disfăţearea a SIIJ va s’ncllidă un capitolu arşinosu a aluştoru ditu soni añi, cându independenţa a magistraţlor fu loată cu asaltu. USR PLUS, co-parteneru la guvernari a PNL, lugurseaşti că avizlu a Comisiillei di Veneţia nu easti ti ciudie, di itia că dişcllidearea-a secţiei tră investigarea infracţiunilor ditu justiţie fu criticată ditu ahurhită di tuti instituţiili europeani. Axizerli di aruşfeti lipseaşti s’toarnă la DNA, iara amendamentili la nomu lipseaşti s’hibă scoasi – spuni USR PLUS.



    Ditu opoziție, ama, ma marea partie, PSD, ş-u ţăni ma largu minduita ta s’ncuntreadză la iţi alăxeari a nomurloru ali justiţie, ma s’nu aibă unu largu consensu anamisa di magistraţ tu ligătură cu protecţia a giudicătorloru andicra di presia şi abuzurli di iţi turlie. Ma multi suţati a magistraţloru ditu România lugursescu că prezidentulu a CSM lipseaşti ta ş’da demisia, dupu punctulu di videală comunicatu di Comisia di Veneţia. Condiţionarea ti pitriţearea tru giudico a magistraţlor suspectaţ di corupţie di ancuviinţarea a secţiilor CSM easti ună sită niconstituţională şi scadi pistipsearea publică tru actul di justiţie, spunu suţatili ditu dumeni.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala