Radio România Internațional

Tag: Jyrki Katainen

  • Viitorul pensiilor private în UE

    Viitorul pensiilor private în UE

    Produsul
    paneuropean de pensii personale, una dintre principalele măsuri ale planului de
    acţiune al Comisiei pentru consolidarea Uniunii Pieţelor de Capital, va fi un
    sistem voluntar de economisire pentru pensionare, pus la dispoziţia europenilor
    de o gamă largă de furnizori financiari din întreaga Uniune Europeană. Acesta
    va completa sistemele existente de pensii publice şi ocupaţionale, alături de
    sistemele naţionale de pensii private existente.

    Jyrki Katainen,
    vicepreşedintele Comisiei Europene pentru pentru
    locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate:

    Cel mai important lucru pentru toată lumea este ca sistemele noastre de
    pensii publice să fie robuste şi să poată oferi ceea sunt menite să ofere. În
    multe state membre, dacă nu chiar în toate, trebuie să reformăm sistemele de
    pensii publice pentru ca ele să fie puternice chiar şi într-o perioadă în care
    numărul persoanelor în vârstă creşte în mod semnificativ, raportat la întreaga societate.
    Aşadar, trebuie să consolidăm schemele publice de pensii. Produsul despre care
    vorbim nu are nimic de a face cu pensiile publice. Nu înlocuieşte schemele de
    pensii publice, ci pur şi simplu sporeşte numărul de variante puse la
    dispoziţia cetăţenilor.


    Produsul
    paneuropean de pensii personale le va oferi consumatorilor mai multe variante,
    conform nevoilor personale ale fiecăruia. Avantajul unei concurenţe sporite,
    transparenţa şi flexibilitatea în opţiunile de produs sunt principalele
    avantaje ale acestui demers. Furnizorii Produsului paneuropean de pensii
    personale vor beneficia de o piaţă unică reală, dar şi de o distribuţie facilă
    în interiorul Uniunii Europene, prin caracteristici standardizate ale
    produselor, ceea ce le va permite să pună în comun activele.

    Jyrki Katainen: În multe dintre statele membre, dacă ne uităm la statistici, vom
    observa că mulţi dintre europeni au locuri de muncă temporare, nu un contract
    de muncă permanent, o carieră. Adesea, aceştia au şi salarii mici şi doresc să
    îşi suplimenteze pensia publică alegând şi un produs de pensie privată. Ceea ce
    facem acum este să le propunem şi să le oferim oamenilor mai multe variante.
    Creăm regulamente pentru produsele de pensii private existente. Este ceva
    greşit aici? Nu, eu consider că este un lucru pozitiv. Furnizorii se vor regăsi
    în situaţii de concurenţă şi, prin urmare, produsele vor fi mai sigure, mai
    ieftine, deci totul în beneficiul consumatorilor.


    Cetăţenii mobili
    vor putea continua să contribuie la acelaşi produs oriunde s-ar afla în Uniunea
    Europeană. În acelaşi timp, Produsul paneuropean de pensii personale va
    contribui la canalizarea economiilor către pieţele de capital şi va atrage cu
    sine investiţii şi creştere economică în Uniunea Europeană.


  • Cofinanţare europeană de 525 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul apărării

    Cofinanţare europeană de 525 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul apărării

    Comisia Europeană a decis să acorde statelor membre o cofinanțare de peste o jumătate de miliard de euro pentru dezvoltarea mai multor proiecte în domeniul apărării. Banii provin din actualul buget comun al Uniunii Europene, valabil și anul viitor.

    Uniunea Europeană trebuie să fie mai bine pregătită în viitor pentru a-și apăra eficient cetățenii,

    Au fost cuvintele rostite de vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, în conferința de presă de la Bruxelles în care au fost făcute publice planurile privind co-finanțarea unor proiecte industriale comune în domeniul apărării în perioada 2019-2020, în valoare de până la 500 de milioane de euro. Alte 25 de milioane de euro au fost alocate pentru sprijinirea proiectelor de colaborare în materie de cercetare în domeniul apărării.

    Banii vor ajunge la statele membre și vor fi folosiți prin intermediul programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

    Din întreaga sumă, 80 de milioane de euro sunt disponibile pentru dezvoltarea capacităților de detectare a amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare, dar și pentru dezvoltarea unor sisteme anti-drone. Alte 100 de milioane de euro vor susţine, în paralel, dezvoltarea de Eurodrone, iar peste 70 de milioane vor sprijini modernizarea sau punerea la punct a următoarei generații de capacități de atac la sol, de luptă aeriană și a viitoarelor sisteme navale.

    Cei mai mulți bani, 182 milioane de euro, vor fi destinați însă apărării cibernetice şi securităţii informatice.

    De ce această mobilizare? Răspunsul vine tot de la vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen:

    Situația s-a schimbat în ultima perioadă. Vorbim tot mai mult acum despre combaterea terorismului, am asistat la mai multe atacuri cibernetice și la amestec în alegerile și procesele noastre democratice. În plus ne gândim tot mai mult la modul în care am putea investi mai eficient banii contribuabililor în programele militare clasice sau inovatoare. Statele membre vor avea și de acum încolo un cuvânt greu de spus în materie de apărare și securitate, dar tot statele membre ne-au spus clar că este nevoie de o mai bună cooperare, că trebuie să acționăm ca o echipă.

    Uniunea face, de altfel, în momentul de față demersuri pentru crearea unui Fond european de apărare. Există un acord preliminar între Parlament, Consiliu și Comisia Europeană, dar este nevoie de o aprobare oficială din partea legislativului comunitar și a Consiliului, adică a reprezentanților din statele membre.

    Conceptul unui Fond European de Apărare este clar susținut de țările membre, de Parlamentul European și de industria de profil. Cu toții au fost de acord că este nevoie de mai multă cooperare. Și aș vrea să punctez faptul că programul a fost convenit de statele membre prin consens, spune și Elżbieta Bieńkowska, comisar pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri.

    Fondul ar urma să primească o finanțare de 13 miliarde de euro în perioada 2021-2027, adică în viitorul buget multianual. Este însă nevoie de acceptul statelor membre, așa cum este nevoie de aprobare pentru întregul viitor buget al Uniunii.


  • Obiectivele strategice ale UE în relaţia cu China

    Obiectivele strategice ale UE în relaţia cu China

    China este, simultan, un partener al Uniunii Europene, un competitor al acesteia dar și, în anumite privințe, un rival, se arată într-un document al Comisiei Europene.

    China și Uniunea Europeană sunt două dintre cele trei mari puteri economice și comerciale ale lumii. China este al doilea mare partener comercial al Uniunii Europene, după Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană reprezintă principalul partener comercial al Chinei. Creșterea economică rapidă înregistrată în ultimii zece ani, dublată de creșterea influenței politice, au transformat China dintr-o țară în dezvoltare într-o mare putere tehnologică și un actor global cheie care nu își ascunde ambiția de a avea un cuvânt de spus pe scena globală, se apreciază în comunicarea privind strategia adresată de Comisia Europeană Parlamentului, Consiliului European și Consiliului Uniunii Europene. Documentul subliniază complexitatea relației cu China care poate fi, în mod simultan, partener, competitor și rival, după cum observa Jyrki Katainen, vice-președintele Comisiei Europene responsabil cu locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate:

    Uniunea Europeană și China sunt, pe de-o parte, parteneri strategici dar, de asemenea, și competitor. După cum se afirmă și în comunicarea noastră oficială, suntem parteneri strategici, suntem parteneri de negocieri, suntem competitori dar China este, totodată, rivalul nostru care oferă un alt mod de a organiza societatea. Obiectivul nostru trebuie să fie acela de a dialoga și a coopera cu China în toate domeniile unde avem interese comune. Totuși trebuie să găsim condiții mai echilibrate și reciproc avantajoase pentru relațiile noastre economice, iar Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să acționeze ferm pentru a proteja economia noastră de piață, modelul nostru social și valorile noastre fundamentale atunci când există provocări la adresa acestora.

    Comisia Europeană îi cere Consiliului European să aprobe un set de 10 direcții de acțiune în relația cu China. Printre altele, Comisia își dorește ca Beijingul să fie mai eficient în lupta de oprire a schimbărilor climatice, pentru a putea fi atinse obiectivele stabilite de Acordul de la Paris. Este recomandată și o aprofundare a cooperării în domeniul păcii și securității, dar și respectarea angajamentelor asumate de Beijing, inclusiv implicarea acestuia în reformarea Organizației Mondiale a Comerțului în principal în ceea ce privește reglementările cu privire la subvenții, transferuri forțate de tehnologie, indicațiile geografice și siguranța aeriană. Strategia europeană prevede și adoptarea unei poziții comune a statelor membre cu privire la siguranța noii generații de rețele mobile, 5 G, și stabilirea unor mecanisme de identificare a riscurilor aduse de investiții extra-comunitare în domenii, tehnologii și infrastructure-cheie.


  • Comisia salută poziția statelor membre privind InvestEU

    Comisia salută poziția statelor membre privind InvestEU

    Comisia Europeană salută acordul politic între statele membre privind InvestEU – programul propus pentru stimularea investițiilor private și publice în Europa în următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene.

    Acest acord politic este atât de important deoarece pe baza lui, Parlamentul European, Consiliul și Comisia pot începe discuțiile interinstituționale în vederea adoptării programului. InvestEU va face ca finanțările Uniunii Europene pentru proiectele de investiții să fie mai ușor de accesat și mai eficiente. InvestEU va reuni într-o singură structură și sub o singură marcă 13 instrumente financiare ale Uniunii Europene disponibile în prezent pentru a sprijini investițiile.

    Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei şi responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a subliniat că InvestEU este răspunsul la nevoile de investiții ale Uniunii Europene din secolul 21, iar acordul statelor membre reprezintă un pas important către crearea acestui program. Prin mobilizarea a cel puțin 650 de miliarde de euro – investiții suplimentare în Uniune, InvestEU va stimula competitivitatea noastră pentru a sprijini o economie mai inteligentă și mai circulară, o societate bazată pe coeziune și neutralitatea climatică.

    Jyrki Katainen: Punând laolaltă cele 13 instrumente financiare existente, ar trebui să fie clar pentru oricine că programul InvestEU este mult mai uşor de folosit. Deci, nu trebuie să ştii 13 instrumente financiare diferite şi să te întrebi care ar fi cel mai potrivit pentru tine. Trebuie doar să ştii că există un fond de investiţii al Uniunii Europene care îţi asigură diferite tipuri de finanţare pentru produsele tale.

    Fondul InvestEU va atrage resurse publice și private pentru mobilizarea investițiilor în patru domenii principale: infrastructură durabilă; cercetare, inovare și digitalizare; întreprinderi mici și mijlocii; și investiții sociale și competențe.

    Crearea de locuri de muncă, stimularea investițiilor și realizarea unei creșteri economice durabile s-au numărat printre prioritățile principale ale președintelui Jean-Claude Juncker, de la preluarea mandatului în noiembrie 2014. Propunerea Comisiei referitoare la InvestEU se bazează pe succesul Planului de investiții pentru Europa – Planul Juncker -, care a mobilizat deja investiții de aproape 380 de miliarde de euro de la lansarea sa și a sprijinit peste 840.000 de întreprinderi mici și mijlocii din Uniunea Europeană.

    Aspectele bugetare ale InvestEU fac obiectul unui acord global privind următorul buget pe termen lung al Uniunii, propus de Comisie în mai 2018.


  • Bugetul UE pentru investiții în perioada 2021-2027

    Bugetul UE pentru investiții în perioada 2021-2027

    Comisia Europeană salută acordul politic între statele membre privind InvestEU, programul propus pentru stimularea investițiilor private și publice în Europa în următorul buget pe termen lung al UE.


    Pe baza acestui acord, Parlamentul European, Consiliul și Comisia pot începe discuțiile interinstituționale în vederea adoptării programului. InvestEU va face ca finanțările UE pentru proiectele de investiții să fie mai ușor de accesat și mai eficiente. InvestEU va reuni într-o singură structură și sub o singură marcă 14 instrumente financiare ale UE disponibile în prezent pentru a sprijini investițiile.

    Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: Bineînțeles că este nevoie de investiții foarte importante. InvestEU este răspunsul nostru la nevoile de investiții ale UE din secolul XXI, iar acordul statelor membre reprezintă un pas important către crearea acestui program. Prin mobilizarea a cel puțin 650 de miliarde EUR de investiții suplimentare în UE, InvestEU va stimula competitivitatea noastră pentru a sprijini o economie mai inteligentă și mai circulară, o societate bazată pe coeziune și neutralitatea climatică. Și Europa nu poate să rămână în urmă în aceste domenii.

    Prin punerea la dispoziție a unei garanții din bugetul UE de cel puțin 38 de miliarde EUR, fondul InvestEU va atrage resurse publice și private pentru mobilizarea investițiilor în patru domenii principale: infrastructură durabilă; cercetare, inovare și digitalizare; întreprinderi mici și mijlocii; și investiții sociale și competențe.

    Crearea de locuri de muncă, stimularea investițiilor și realizarea unei creșteri economice durabile s-au numărat printre prioritățile principale ale președintelui Jean-Claude Juncker, de la preluarea mandatului de către Comisia Juncker în noiembrie 2014. Propunerea Comisiei referitoare la InvestEU se bazează pe succesul Planului de investiții pentru Europa – Planul Juncker -, care a mobilizat deja investiții de aproape 380 de miliarde EUR de la lansarea sa și a sprijinit 842 000 de întreprinderi mici și mijlocii din UE.


  • Primele proiecte industriale comune pentru apărare din bugetul UE

    Primele proiecte industriale comune pentru apărare din bugetul UE

    Comisia Europeană a lansat oficial o colaborare cu statele membre pentru a finanța proiecte industriale comune în domeniul apărării şi nu peste multă vreme va cere propuneri în cadrul bugetului Uniunii Europene pentru 2019-2020. Astfel, se va deschide drumul către viitorul Fond European de Apărare pentru perioada 2021-2027.

    Comisia Europeană face un efort fără precedent pentru a-şi proteja și apăra cetăţenii. Bruxelles-ul a făcut deja primii pași pentru a întări cooperarea între statele membre la nivelul cercetării în domeniul apărării și al dezvoltării industriei de apărare, urmând ca în 2019-2020 să se facă mai mult. În iunie anul trecut, Comisia a propus constituirea unui fond european de apărare în valoare de 13 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, care se află în dezbatere la Parlamentul European și la Consiliu.Imposibil de realizat acum câțiva ani, cooperarea în domeniul apărării devine astăzi o realitate – a subliniat vice-preşedintele Jyrki Katainen, responsabil pentru Forţa de muncă, Creştere, Investiţii şi Competitivitate:

    Într-o lume a instabilității crescânde și amenințărilor transfrontaliere la adresa securității noastre, nicio țară nu poate reuși singură. Aşadar, avem nevoie de mai multă cooperare şi securitate. Trebuie să ajutăm statele membre să cheltuiască mai eficient banii contribuabililor şi să reducă dublarea cheltuielilor. Trebuie, totodată, să avem un sector al apărării puternic şi inovator, să dezvoltăm tehnologii și echipamente de protecție interoperabile în domenii noi precum inteligența artificială, software-ul criptat, tehnologia dronelor sau comunicarea prin satelit.

    La rândul său, comisarul Elżbieta Bieńkowska, responsabil pentru Piața internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri, a afirmat că, graţie Fondului European pentru Apărare, ne asigurăm că Europa devine un puternic furnizor de securitate.Pentru prima dată în istoria europeană, Uniunea stimulează cooperarea europeană în domeniul apărării cu un pachet bugetar de 590 de milioane de euro (90 milioane euro pentru cercetare în perioada 2017-2019 și 500 milioane euro pentru dezvoltarea echipamentelor și tehnologiei în perioada 2019-2020).Cooperarea la nivelul cercetării în domeniul apărării se materializează: primele acorduri de finanțare ale Uniunii în cadrul bugetului pentru 2017 au inclus proiectul de cercetare Ocean 2020, care reunește 42 de parteneri din 15 țări comunitare și sprijină misiunile de supraveghere maritimă și, în acest scop, va integra submarine cu şi fără pilot în operațiunile de flotă.

    În următoarele săptămâni, Comisia va anunța proiectele de cercetare în domeniul apărării colaborative în cadrul bugetului 2018 și va prezenta programul de lucru și cererea finală de propuneri în cadrul tranșei bugetare rămase pentru anul 2019.


  • Document de reflecţie privind o Europă mai durabila până în 2030

    Document de reflecţie privind o Europă mai durabila până în 2030

    Dezvoltarea durabila este un obiectiv fundamental al Uniunii Europene. Conceptul dezvoltării durabile are la baza trei componente: mediul încojurător, societatea şi economia.

    Comisia Europeană a publicat un document de reflecție privind o Europă durabilă până în 2030, ca rezultat al dezbaterii privind viitorul Europei, lansată prin Cartea albă a Comisiei din 2017. Documentul trece în revistă provocările cu care se confruntă Europa și prezintă scenarii pentru viitor. Pornind de la ceea ce s-a realizat în ultimii ani, scenariile evidențiază faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru ca UE și întreaga lume să asigure un viitor durabil în interesul bunăstării cetățenilor.

    Lucrarea se concentrează asupra principalelor fundamente ale politicilor de tranziție la durabilitate, printre care se numără trecerea la o economie circulară, corectarea dezechilibrelor din sistemul alimentar, adaptarea sectorului energetic, a clădirilor și a mobilității la exigențele viitorului și garantarea faptului că această tranziție este echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă. De asemenea, se are în vedere sprijinirea sectoarelor care trebuie să stea la baza tranziției către o dezvoltare durabilă și printre care se numără educația, știința, tehnologia, cercetarea, inovarea și digitalizarea, finanțele, stabilirea prețurilor, impozitarea și concurența, comportamentul responsabil în afaceri, responsabilitatea socială a întreprinderilor și noile modele de afaceri, schimburile comerciale deschise și bazate pe norme, guvernanța și asigurarea coerenței politicilor la toate nivelurile.

    Jyrki Katainen, vicepreședinte pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: Acest document de reflecție încearcă să provoace discuții despre ceea ce ar putea face UE, statele membre, ceea ce ar trebui să facă sectorul privat și industria. Trebuie să investim mai mult în cercetare, dezvoltare, inovare, digitalizare, în special în domeniul inteligenței artificiale. Această inteligenţă artificială va modela societățile noastre, va îmbunătăți productivitatea, dar pentru a evita consecințele negative trebuie să acordăm atenție aplicării inteligentei artificiale în domeniile serviciilor publice, sănătății, educației, optimizării consumului de energie etc.

    Documentul de reflecție este însoțit de un set de anexe detaliate privind performanțele și măsurile adoptate recent de UE în legătură cu obiectivele de dezvoltare durabilă.


  • Comisia salută poziţia PE cu privire la programul InvestEU

    Comisia salută poziţia PE cu privire la programul InvestEU

    Comisia Europeană a câştigat un vot important în Parlament, pentru stabilirea poziției sale privind programul InvestEU – program propus pentru stimularea investițiilor private și publice în Europa în următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene.

    Votul marchează un pas important în direcția creării programului, care va reuni sub un singur acoperiș instrumentele financiare ale Uniunii Europene pentru investiții în blocul comunitar și ar trebui să genereze investiții de cel puțin 650 de miliarde de euro. În prezent, Comisia invită statele membre să se pună de acord rapid asupra poziției lor pentru a putea începe discuțiile între cele trei instituții.

    Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a subliniat că Europa are nevoie de mai multe investiții pentru a stimula ocuparea forței de muncă, inovarea și competențele: Prin intermediul InvestEU ducem mai departe modelul revoluționar al Planului de investiții, extinzându-l la întreaga gamă de programe de finanțare ale Uniunii Europene, facilitând accesul la finanțare și punând un accent mai mare pe politicile climatice, pe incluziunea socială și pe coeziune – a explicat comisarul. El a punctat că este important ca această dinamică demarată odată cu votul Parlamentului să fie menţinută şi că statele membre ar trebui să urmeze rapid acest exemplu.Propunerea Comisiei referitoare la InvestEU se bazează pe succesul Planului de investiții pentru Europa – Planul Juncker – care a mobilizat deja investiții de peste 371 de miliarde de euro de la lansarea sa.

    Prin furnizarea unei garanții de la bugetul Uniunii în valoare de 38 de miliarde de euro pentru a sprijini investițiile, Fondul InvestEU va mobiliza resurse publice și private pentru a stimula investițiile în întregul bloc comunitar în perioada bugetară 2021-2027.

    Preşedintele Comisiei, Jean Claude Juncker: 700.000 de IMM-uri din Europa au beneficiat de pe urma Planului de investiţii şi 750.000 de noi locuri de muncă au fost create. Cu ajutorul acestui plan, în 2020, vom fi creat un million 400.000 de locuri de muncă şi vom fi crescut PIB-ul Europei cu 1,3% – ceea ce nu este puţin lucru.Fondul InvestEU este bazat pe politici și va sprijini patru domenii principale: infrastructură sustenabilă; cercetare, inovare și digitalizare; întreprinderi mici și mijlocii și investiții sociale și competențe.Pe lângă Fondul InvestEU, programul va cuprinde și platforma de consiliere InvestEU și portalul InvestEU, pentru a putea oferi în continuare sprijin adaptat promotorilor de proiecte, dar și o rezervă ușor accesibilă de proiecte realizate pentru potențialii investitori.


  • Priorităţi şi probleme ale UE

    Priorităţi şi probleme ale UE

    România are o misiune pe
    cât de onorantă, pe atât de dificilă: timp de şase luni, coordonează, în premieră,
    întreaga activitate a Uniunii Europene. Momentul de debut este marcat prin
    prezenţa, la Bucureşti, joi şi vineri, a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude
    Juncker    , şi a întregii sale echipe de comisari. România este pregătită şi la
    nivel politic, şi la nivel tehnic – a reiterat premierul Viorica Dăncilă, care va prezenta, săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului European,
    priorităţile mandatului românesc: Înţelegem pe deplin oportunitatea pe
    care o avem de a fi văzuţi acţionând împreună pentru România, dar şi pentru
    Uniunea Europeană. Fiecare ministru al Cabinetului are pe masa de lucru
    dosarele la nivel european şi începând cu data de 21, luna aceasta, vor merge
    în comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului European.


    Bucureştiul
    – a promis şefa Executivului -va facilita consensul. Obiectivele preşedinţiei pe care o va deţine
    timp de şase luni sunt legate de Brexit, de viitorul buget al Uniunii, de
    apropiatele alegeri europarlamentare, de politica agricolă comună, dar şi de noile
    provocări legate de migraţie, terorism şi politica de azil    . În plan extern,
    Uniunea Europeană doreşte să dezvolte
    Parteneriatul Estic şi va trebui să gestioneze
    relaţiile cu Rusia, din perspectiva imixtiunii în procesele democratice, sau
    situaţia din Ucraina.


    Sunt şi provocări de ordin economic ce ţin de relaţiile
    cu Statele Unite şi China. România şi-a fixat ‘coeziunea’ ca motto al preşedinţiei
    Consiliului Uniunii, pentru că acest principiu este fundamental pentru evoluţia
    proiectului european, a mai explicat premierul Viorica Dăncilă: Toate acţiunile pe care le vom derula în următoarele 6 luni vor fi
    pentru susţinerea şi consolidarea acestui concept de coeziune, pe care se
    sprijină întreaga arhitectură europeană. Vom acţiona pentru reducerea
    diferenţelor de dezvoltare, pentru accesul egal la beneficii, pentru
    înlăturarea factorilor care generează separări sau ierarhizări între statele
    membre.


    De la Bruxelles, completări au venit din partea vicepreşedintelui Comisiei
    Europene, finlandezul Jyrki Katainen, care a adăugat că printre priorităţile
    din acest moment ale blocului comunitar figurează respectarea statului de drept
    în unele ţări europene, aici amintind Polonia, Ungaria, dar şi România    . Europa
    – a mai punctat oficialul european – se bazează pe valori solide, cum ar fi
    statul de drept, drepturile omului, demnitatea umană, independenţa sistemului
    judiciar, libertatea presei şi de expresie. Este o problemă fundamentală – a
    precizat Jyrki Katainen – dacă aceste valori sunt atacate, contestate.

  • Populismul şi viitorul Europei – dezbatere în plenul PE

    Populismul şi viitorul Europei – dezbatere în plenul PE

    Parlamentul European, reunit la Strasbourg, a găzduit o nouă dezbatere privind viitorul Uniunii Europene, din seria celor organizate între șefii de stat sau de guvern și eurodeputați. Invitatul din această lună a fost președintele Ciprului, Nicos Anastasiades.

    Pentru a avea o Uniune Europeană solidă și pregătită în fața populismului, în contextul alegerilor europene de anul viitor, este necesară o reflecţie sinceră asupra domeniilor în care am eșuat – consideră preşedintele cipriot Nicos Anastasiades. În fața plenului reunit la Strasbourg, oficialul cipriot a făcut apel la unitate în rândul statelor membre şi şi-a exprimat satisfacţia pentru oportunitatea de a le prezenta eurodeputaţilor viziunea sa privind viitorul Uniunii Europene. În opinia preşedintelui cipriot, politicile europene trebuie să fie conforme cu cerințele cetățenilor, iar factorii de decizie trebuie să reflecteze sincer dacă măsurile sunt în acord cu doleanţele oamenilor. Părăsirea Uniunii Europene de către un stat membru, naţionalismul care câștigă teren, populismul care face ca oamenii să își piardă încrederea în Uniune, creșterea numărului de acte teroriste – toate aceste lurcruri trebuie să ne dea de gândit – a subliniat Nicos Anastasiades. Continuăm să menținem viziunea inițială a unei Europe prospere și puternice – a mai spus preşedintele Anastasiades.

    Vice-preşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen a salutat discursul preşedintelui cipriot şi solidaritatea europeană de care a dat mereu dovadă. Katainen a evidenţiat mai ales eforturile depuse de Cipru în chestiunea spinoasă a migraţiei, în contextul crizei financiare şi economice care a afectat profund ţara.

    Totodată, Jyrki Katainen a sublimit necesitatea unei discuţii reale pe tema viitorului buget european pe termen lung: Nu este vorba doar de numere şi de cifre. Este vorba despre viitorul nostru. Este vorba despre a decide ce ar trebui să obțină Europa. Și este vorba despre a decide unde să investim în viitorul nostru, despre problemele care contează cel mai mult pentru poporul Ciprului și pentru întreaga Europă. Din acest motiv, Comisia a prezentat un buget echitabil, modern și echilibrat. Un buget mai eficient și mai concentrat pe problemele care contează cel mai mult – la fel cum a cerut Ciprul atât de mult timp. De exemplu, va exista o creștere de aproape trei ori a fondurilor pentru migrație și securitate, pentru a ne asigura că Europa își poate proteja cetățenii. Acest lucru va fi deosebit de important pentru Cipru, ca țară care și-a asumat atât de multă responsabilitate în acest domeniu. Finanțarea pentru cercetare și inovare va fi majorată cu 50%. De asemenea, am propus dublarea instrumentelor Erasmus +, iar un nou program în valoare de 9 miliarde de euro va sprijini transformarea digitală a Europei.


  • Piaţa unică – vector al investiţiilor în Europa

    Piaţa unică – vector al investiţiilor în Europa

    Actori-cheie
    din instituțiile europene și statele membre, precum și reprezentanți ai
    sectorului privat din cadrul și din afara Uniunii Europene au participat, la
    Bruxelles, la o conferinţă despre piaţa unică, privită din perspectiva
    investiţiilor în Europa.


    Conferinţa a fost programată cu puțin timp înainte de
    lansarea a două noi Comunicări ale Comisiei Europene privind piața unică și
    investițiile – și în cursul negocierilor în curs privind viitorul cadru bugetar
    al Uniunii Europene. Odată cu celebrarea celei de-a 25-a aniversări a pieței
    unice a Uniunii Europene, este important să analizăm creșterea economică,
    bunăstarea economică de invidiat aduse Europei    , recunoscând totodată că trebuie
    să se acorde prioritate domeniilor noi, astfel încât piața unică să rămână
    adecvată scopurilor secolului XXI, consideră Bruxelles-ul. În plus, susținerea
    unor rate mai ridicate de investiții și îmbunătățirea mediului de afaceri în
    completarea pieței unice reprezintă o parte integrantă a planului ambițios de
    investiții al Uniunii Europene pentru Europa, recunoscut pe scară largă drept
    una dintre cele mai de succes inițiative ale Comisiei Juncker.


    Vicepreședintele responsabil pentru
    locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, a subliniat: Piaţa unică împreună cu politica comercială sunt cele mai bune exemple
    de valoare adăugată Uniunii Europene în investiţii, în creşterea economică. Iar
    aceste două domenii – piaţa unică şi politica comercială – reprezintă, în
    acelaşi timp, surse majore pentru justiţie socială. Pentru că, fără creştere
    economică prin piaţa unică şi în politica comercială nu putem funcţiona bine şi
    să aducem beneficii pentru societate.


    Uniunea Europeană este cel mai mare
    comerciant la nivel global – cel mai mare exportator, cel mai mare importator,
    cel mai mare investitor, de aceea avem o responsabilitate în legătură cu modul
    cum facem comerţ    , a subliniat, pe de altă parte, Cecilia Malmstrom, comisarul
    european pentru comerţ. Conferința s-a axat pe pașii de urmat pentru a construi
    pe succesul pieței unice și al planului de investiții pentru Europa, în vederea
    creșterii creșterii economice și a bunăstării în Uniunea Europeană, menținând în același timp rate mai mari de
    investiții și îmbunătățind în continuare mediul de afaceri. Planul de investiții pentru Europa are scopul
    de a elimina barierele din calea investițiilor prin acțiuni complementare la
    nivel european și național. Obiectivul său este să promoveze investițiile,
    oferind o mai mare predictibilitate în materie de reglementare, îndepărtând
    blocajele și consolidând piața unică.


  • Plan de acţiune al Comisiei pentru dezvoltarea bioeconomiei

    Plan de acţiune al Comisiei pentru dezvoltarea bioeconomiei

    Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune
    pentru dezvoltarea unei bioeconomii durabile și circulare, care să servească la
    dezvoltarea societății, a mediului și a economiei în Europa. Strategia în domeniul bioeconomiei face
    parte din eforturile Bruxelles-ului de a oferi un nou impuls pentru locuri de
    muncă, creștere economică și investiții, urmărind, în acelaşi timp, să
    îmbunătățească și să intensifice utilizarea durabilă a resurselor regenerabile    .
    Comisia a propus 14 măsuri pentru a îndeplini trei obiective-cheie.

    Vicepreședintele responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și
    competitivitate, Jyrki Katainen,
    explică: Primul obiectiv – extinderea
    și consolidarea biosectoarelor, deblocarea investiţiilor şi pieţelor; al doilea
    – dezvoltarea rapidă de bioeconomii în întreaga Europă;     iar al treilea – înțelegerea limitărilor ecologice ale
    bioeconomiei. Există numeroase oportunităţi legate de bioeconomie. Bioeconomia
    reprezintă un concept vast. Când vorbim de oportunităţi ne gândim cu uşurinţă
    la energie – la energia regenerabilă, ne putem gândi la opotunităţi uriaşe în
    domeniul industriei textile, în domeniul medical sau în cel al plasticului.

    Astfel, pentru a exploata potențialul
    bioeconomiei de a moderniza economia și industriile europene, Comisia va crea o
    platformă în valoare de 100 de milioane euro, pentru a aduce inovațiile
    ecologice mai aproape de piață și pentru a reduce riscurile investițiilor
    private în soluții durabile    . De asemenea, va facilita dezvoltarea unor noi
    biorafinării durabile în întreaga Europă. Statele membre și regiunile, în
    special în Europa Centrală și de Est, au un vast potențial insuficient utilizat
    de valorificare a biomasei și a deșeurilor. Pentru a remedia această situație,
    Comisia a decis să elaboreze o agendă strategică de implementare a dezvoltării
    durabile a produselor alimentare și agricole, a silviculturii și a produselor
    ecologice. De asemenea, va institui, în cadrul programului Orizont 2020, un
    mecanism de sprijinire a politicii în domeniul bioeconomiei UE pentru țările
    UE, cu scopul de a elabora agende naționale și regionale privind bioeconomia.
    Bruxelles-ul va lansa şi acțiuni-pilot pentru dezvoltarea de bioeconomii în
    zonele rurale, de coastă și urbane, de exemplu în ceea ce privește gestionarea
    deșeurilor sau stocarea carbonului în sol. Ecosistemul se confruntă cu
    amenințări și provocări grave, cum ar fi o populație în creștere, schimbări
    climatice și degradarea terenurilor. Pentru a face față acestor provocări,
    Comisia va pune în aplicare un sistem de monitorizare și va promova bunele
    practici cu privire la modul de funcționare a bioeconomiei în limite ecologice
    sigure.


  • Noi dezbateri legate de viitorul buget al UE

    Noi dezbateri legate de viitorul buget al UE

    Viitorul buget al Uniunii Europene, în cadrul financiar multianual 2021-2027, prilejuieşte noi dezbateri. Zilele trecute, Bruxelles-ul a găzduit o a patra conferinţă dedicată noului proiect de buget.

    Comisia Europeană dă asigurări că propunerile ei sunt ambițioase, dar realiste pentru un buget modern al Uniunii. Avem nevoie de un buget european care să reflecte evoluțiile rapide din domenii precum inovarea, geopolitica și mediul. Iar Comisia propune norme financiare europene moderne, mai clare și mai simple, care să garanteze că banii din bugetul Uniunii sunt utilizați pentru chestiunile care contează pentru europeni. Sunt coordonatele pe care şi-a alcătuit discursul prezentat la conferinţa de la Bruxelles şi vicepreşedintele

    Comisiei Europene Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate. Acesta a prezentat în faţa reprezentanţilor instituţiilor Uniunii Europene, ai guvernelor naţionale, dar şi ai mediului academic şi ai societăţii civile o abordare modernă a politicilor tradiţionale ale Uniunii Europene.

    Comisarul Katainen a pornit de la ideea că, atunci când discută despre buget, nu vorbeşte despre banii Uniunii Europene, ci despre banii contribuabililor europeni. Aceştia din urmă trebuie să înţeleagă, de ce banii pe care îi plătesc sub formă de taxe şi impozite este necesar să fie alocaţi pentru mediu, securitate, coeziune ori pentru gestionarea frontierelor.

    Totodată, Jyrki Katainen a respins expresiile de tipul plătitor net, respectiv, beneficiar net, apreciind că toată lumea are statutul de beneficiar, doar că în momente diferite: Propunerea noastră nu se doreşte a fi o reformă radicală nici în raport cu dimensiunile bugetului şi nici cu politicile-cheie. Eu fac parte din tabăra care crede că bugetul şi revoluţia merg mână în mână. Propunerile noastre prezintă paşii de urmat către o Europă capabilă să răspundă mai bine la schimbări şi să transforme provocările în oportunităţi. Fiecare exerciţiu financiar multianual reprezintă cel mai bun moment pentru reexaminarea bugetului Uniunii Europene. În acest nou cadru, modernizarea nu este singura prioritate. Inovarea, în limitele actuale, este la fel de importantă. Prin comparaţie cu actualul buget, tăierile sunt inevitabile. Sunt mulţi oameni în această încăpere care au operat tăieri în bugetele naţionale şi locale. Aşadar, fiecare este conştient de motivele acestei măsuri, pe care le explică matematica de bază. Este, de asemenea, clar că politica agricolă comună şi politica de coeziune reprezintă împreună 70% din bugetul Uniunii Europene. Aşa că trebuie să încercăm să facem economii moderate pentru a identifica noi priorităţi şi pentru a face faţă consecinţelor Brexitului.


  • O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară

    O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară

    O strategie europeană pentru
    materialele plastice într-o economie circulară este un pas înainte în tranziția
    Uniunii Europene de la o economie liniară la o economie circulară. Plasticul
    are un rol util în economia europeană și în viața de zi cu zi, dar în același timp prezintă și
    dezavantaje semnificative. Principala provocare a Uniunii Europene este, prin
    urmare, aceea de a gestiona materialele plastice într-un mod sustenabil de-a
    lungul întregului lanț valoric și de a schimba, astfel, modul în care sunt produse
    și utilizate materialele plastice, fără a dăuna mediului, climei și sănătății
    publice. Strategia europeană privind materialele plastice trebuie să stimuleze
    modele de afaceri, de producție și de consum noi, inteligente, sustenabile și
    circulare care să acopere întregul lanț valoric în conformitate cu obiectivul
    de dezvoltare durabilă al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

    Despre importanţa
    introducerii plasticului în economia circulară ne spune Jyrki Katainen,
    vicepreşedintele Comisiei Europene: Cred că economia circulară va fi una dintre mega-tendințele din anii următori
    în economia mondială. Cea de-a doua mega-tendință se bazează pe inteligența
    artificială, iar acestea două sunt cele care vor schimba societățile și
    economia în următorii ani. Astăzi pierdem 95% din valoarea ambalajelor din
    plastic. Deșeurile din plastic au o valoare și astăzi pierdem cea mai mare
    parte din această valoare, pur și simplu pentru că nu am dezvoltat politici
    bune pentru a recicla plasticul. Doar 6% din plasticul de pe piața noastră este
    plastic reciclat. Deci, acest lucru înseamnă că există mari oportunități, dar
    avem nevoie de politici mai bune care să încurajeze creșterea calității
    materialelor plastice. De exemplu, standardul de calitate pentru pachetele din
    plastic este extrem de important. La final, vreau să mă refer şi la taxa pe
    plastic, care face parte din propunerea noastră privind cadrul financiar
    multianual. Sper că vom reuși şi sper, de asemenea, ca statele membre să o
    privească ca o soluție națională.




  • Plan UE pentru a ajunge din urmă USA şi China la inteligenţa artificială

    Plan UE pentru a ajunge din urmă USA şi China la inteligenţa artificială

    Europa are nevoie de o creștere serioasă a investițiilor private în domeniul inteligenței artificiale pentru a reuși să concureze cu SUA și China. În opinia comisarului european, Jyrki Katainen, aceasta este una dintre piedic​ile majore din calea progresului în acest sector.

    ​

    Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au semnat, deja, în aprilie, o declarație privind cooperarea în domeniul inteligenţei artificiale, lansarea radarului privind inovarea şi dezvoltarea tehnologiei blockchain la nivel european. Fiecare semnatar și-a luat angajamentul de a face investiții publice dedicate cercetării în aceste domenii, de a moderniza politicile naționale, în încercarea de a crea o inteligență artificială europeană care să poată concura cu Statele Unite și China.

    Politicienii europeni încearcă să-și intensifice eforturile pentru a impulsiona domeniul inteligenței artificiale, alocând fonduri publice și stimulând companiile să investească în robotică și aplicații medicale care procesează cantități uriașe de date.

    Săptămâna trecută, într-o sesiune de întrebări și răspunsuri special dedicată acestui domeniu, vicepreședintele executivului european, Jyrki Katainen, spunea că foarte important este ca firmele private să înțeleagă că trebuie să investească în inteligența artificială.

    Jyrki Katainen: Europa este mult în urmă în ceea ce privește investițiile private în inteligența artificială. Iar acesta este un obstacol semnificativ, pentru că inteligența artificială te face mult mai competitiv dacă investești în ea. De aceea, Uniunea Europeană dorește să sprijine investițiile private în inteligența artificială. Iată și niște cifre: în 2016 companiile europene au investit în acest domeniu doar 3 miliarde de euro, în timp ce în aceeași perioadă în Statele Unite au fost investite aproximativ 18 miliarde de euro, iar în Asia, în principal în China, aproape 8 milioane de euro. Deci trebuie să ne asigurăm că sectorul nostru privat continuă să investească în noi inovații și în special în inteligența artificială. Parteneriatele lor private și publice sunt, de asemenea, necesare.

    În prezent, Uniunea Europeană oferă subvenţii importante instituţiilor care promovează cercetarea şi dezvoltarea. Fondurile încurajează şi derularea unor activităţi cu potenţial crescut de risc, pentru că finanţarea este doar parţială.

    Pe de altă parte, modificările regimului fiscal sau lipsa unor reguli sau norme clare reprezintă piedici în calea investiţiilor în cercetare şi inovare.

    Potrivit unui studiu Deloitte, publicat săptămâna trecută, și companiile din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, încearcă să intre în cursa pentru inovare. Ele au un sector de cercetare-dezvoltare competitiv, dar sunt încă la o distanţă considerabilă de statele europene care au o cultură dezvoltată către inovare.

    Cele mai multe state din Europa Centrală şi de Est cheltuie în zona de cercetare-inovare un procentaj mai mic de PIB decât primele 15 țări din Uniune.

    Dintr-un anumit punct de vedere, statele din Europa Centrală şi de Est sunt, totuşi, privilegiate; ele pot beneficia de inovaţiile introduse de ţările dezvoltate, replicând astfel soluţii adoptate şi testate pe pieţe mai mature.

    ​