Tag: Jyrki Katainen

  • Relaţiile comerciale UE – China

    Relaţiile comerciale UE – China

    Nimeni nu mai poate evita China, când vine vorba de relaţii comerciale. Uniunea Europeană este pentru China cel mai mare partener comercial, în timp ce China este cea mai mare sursă de importuri pentru piaţa europeană, iar anual au loc discuţii la nivel înalt, în cadrul Dialogului economic şi comercial.



    Discuțiile – la care Uniunea Europeană a fost reprezentată de comisarul pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, şi al cărei interlocutor chinez a fost viceprim-ministrul Consiliului de Stat, Liu He, responsabil de relațiile cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite – au acoperit o gamă largă de chestiuni strategice, având ca temă generală Valorificarea oportunităților oferite de globalizare” — potrivit unui comunicat al Comisiei. Dialogul a avut şi rolul de a pregăti viitorul summit Uniunea Europeană-China, care va avea loc la Beijing, săptămâna viitoare.



    Summit-ul se desfăşoară pe fondul războiului comercial declanşat de Statele Unite împotriva tuturor partenerilor comerciale, cărora le-a majorat recent taxele la importul de oţel şi aluminiu, stârnind reacţii dure atât din partea europenilor, dar şi a canadienilor şi chinezilor, care au răspuns şi ei cu taxe mărite impuse mărfurilor americane.



    Europenii şi chinezi au convenit să-şi prezinte oferte reciproce de acces pe piață, cu ocazia viitorului summit, pentru a da un impuls politic acordului cuprinzător Uniunea Europeană-China, atât în ceea ce privește liberalizarea investițiilor, cât și protejarea lor. Vicepreședintele Comisiei Jyrki Katainen:



    Am avut o discuţie foarte bună pe tema dialogului economic şi commercial la nivel înalt între Uniunea Europeană şi China. Am discutat deschis, în mare parte, despre probleme importante cum ar fi consolidarea şi revitalizarea relaţiilor bilaterale. Sunt convins că discuțiile pe care le-am purtat cu noul meu omolog, Liu He, au fost utile pentru a pregăti terenul în vederea unui summit reușit Uniunea Europeană – China în domeniul economic și comercial. Sunt deosebit de încântat de progresele înregistrate în cadrul negocierilor privind investițiile și aștept cu interes un schimb de oferte în cadrul summitului.”



    Au fost făcute progrese pentru găsirea unei soluții privind extinderea accesului pe piață a cărnii de vită și de pasăre, care reprezintă o prioritate pentru ambele părți. La viitorul summit, vor fi pregătite pentru semnare mai multe documente privind protejarea mediului, între care un memorandum de înțelegere privind economia circulară și reciclarea deşeurilor, precum și un parteneriat privind oceanele, care să includă activitățile de pescuit şi exploatarea controlată a resursei piscicole mondiale. Acordul privind o acțiune comună în domeniul mediului este pregătit de mult timp, însă China a refuzat să se angajeze, în ultimul moment, la summitul de anul trecut. Alt domeniu de cooperare în relaţiile dintre cele două părţi se referă la conectivitate, economia digitală şi securitatea cibernetică.



  • Fondul European de Apărare

    Fondul European de Apărare

    Comisia Europeană a propus, pentru
    următorul buget multianual (2021 – 2027) al Uniunii, înființarea unui Fond
    European de Apărare
    . Prin înfiinţarea acestui fond, Uniunea Europeană doreşte să îşi
    consolideze capacitatea de a-şi proteja şi de a-şi apăra cetăţenii, în
    încercarea de a deveni un actor mai important la nivel mondial. Oficialii
    europeni consideră că Fondul, în valoare de 13 miliarde de euro, va oferi capacitatea financiară pentru
    investiții transfrontaliere în tehnologii și echipamente de ultimă generație și
    complet interoperabile în domenii precum programele de software criptate și
    tehnologia dronelor. Din acest Fond, 4,1 miliarde de euro vor fi alocate pentru
    finanțarea directă a unor proiecte de cercetare competitive și colaborative,
    care implică cel puţin trei parteneri din trei state membre.

    Vicepreşedintele
    Comisiei Europene pentru locuri de
    muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, a
    declarat: În acest moment, în domeniul cercetării
    militare circa 90% din activitatea de cercetare în domeniu se desfăşoară la
    nivel naţional. Din nefericire, cercetarea în domeniul securităţii este foarte,
    foarte naţională. Noi dorim să stimulăm cooperarea între state şi instituţii în
    scopul de a obţine rezultate mai bune.



    Pe lângă finanţarea proiectelor de cercetare, Comisia Europeană
    intenţionează ca, din Fondul European de Apărare, să direcţioneze alte 8,9
    miliarde de euro pentru a
    completa investițiile statelor membre prin cofinanțarea costurilor pentru
    dezvoltarea de prototipuri și pentru respectarea cerințelor ulterioare de
    certificare și testare. Uniunea Europeană va cofinanţa din acest fond
    dezvoltarea de prototipuri comune numai dacă statele membre se angajează să
    cumpere produsul final.

    Comisarul european pentru Uniunea securităţii, Julian
    King, a justificat alocarea de fonduri suplimentare pentru apărare în bugetul
    multianual: Noi am propus creşterea semnificativă a
    fondurilor europene pentru securitate internă, pentru cadrul financiar
    multianual. În acelaşi timp, noi continuăm să lucrăm în acest mandat pentru a
    contracara terorismul şi alte ameninţări la adresa securităţii, ameninţările
    care continuă să evolueze, ceea ce a dus la această creştere a fondurilor
    pentru viitor.


    Propunerea privind Fondul european de apărare este rezultatul
    angajamentului asumat de Comisia Europeană în iunie 2017 de a suplimenta, până
    în 2020, finanțarea inițială
    . În iunie 2017, Comisia a prezentat prima versiune
    a Fondului, care a permis testarea cooperării în domeniul apărării prin
    intermdiul Acţiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării pentru
    perioada 2017 – 2019 şi al programului european de dezvoltare industrială în
    domeniul apărării pentru perioda 2019 – 2020.


  • Horizon Europe, perspective 2020

    Horizon Europe, perspective 2020

    Uniunea Europeană îşi concentrează forţele asupra cercetării şi inovării.
    Programul multianual de finanţare Orizont 2020 pune la dispoziţia cercetătorilor
    europeni oportunităţi pentru dezvoltarea serviciilor inovatoare, cu impact
    pozitiv la nivel mondial.
    Cel mai amplu program pentru cercetare şi inovare
    derulat în Uniunea Europeană le oferă participanţilor 80 de miliarde de euro pe
    o durată de şapte ani, în perioada 2014 şi 2020.

    Jyrki Katainen, comisarul
    european pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii
    şi competitivitate: Trebuie să îmbunătăţim bunul mers al lucrurilor în domeniul cercetării.
    Trebuie să ne implicăm în problemele cu care acest domeniu se confruntă, de
    aceea avem nevoie de mai multe investiţii. Menţinerea şi îmbunătăţirea stilului
    de viaţă european sunt strict legate de investiţiile în viitor. Inovaţiile
    înlesnite de tehnologie, digitalizarea în creştere a tuturor sectoarelor şi
    megatrend-urile globale precum inteligenţa artificială şi ecomomia circulară şi
    globalizarea creează noi şi uriaşe oportunităţi. Investiţia în cercetare şi
    inovare este o investiţie în viitorul Europei. Ne ajută să fim competitivi la
    nivel global şi să ne îmbunătăţim viaţa de zi cu zi. Ne permite să fim
    pregătiţi oricând atât pentru oportunităţi, cât şi pentru provocări. În mod
    clar, acţiunea europeană în domeniu are valoare adăugată. Cu doar 7% din
    populaţia lumii, Europa deţine 20% din investiţiile globale în cercetare şi
    dezvoltare şi produce o treime din aplicaţiile ştiinţifice de înaltă calitate
    şi deţine un rol de lider în sectorul industrial, în domeniile farmeceutic,
    chimic, în inginerie şi modă. Cercetarea finanţată de către Uniunea Europeană a
    înregistrat avansuri enorme şi descoperiri în domeniul ştiinţific. Liderii
    europeni au devenit foarte atenţi la cum ne putem concentra forţele pentru a
    consolida în mod susţinut domeniile cercetării şi inovării.



    Dezvoltarea tehnologiilor de vârf va ajuta Europa să-şi păstreze
    competitivitatea şi să creeze noi locuri de muncă de înaltă calificare. Orizont
    2020 sprijină tehnologiile revoluţionare necesare pentru stimularea inovării în
    toate sectoarele, inclusiv tehnologiile informaţiilor şi comunicaţiilor, dar şi
    domeniul spaţial. Procesele avansate de fabricaţie, biotehnologia şi
    nanotehnologia stau la baza produselor revoluţionare ale viitorului. De
    asemenea, Orizont 2020 contribuie la crearea unui sistem de transport
    sustenabil adecvat unei Europe moderne şi competitive.


  • Medicamente – Comisia ajustează normele privind proprietatea intelectuală

    Medicamente – Comisia ajustează normele privind proprietatea intelectuală

    Piețele medicamentelor trec prin transformări profunde atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel mondial. Cererea globală de medicamente a crescut foarte mult, ajungând la peste o mie de miliarde de euro în 2017. Pe lângă aceasta, există o tendință de schimbare a direcției către o cotă de piață din ce în ce mai mare pentru produse generice și biosimilare. În mod tradițional, Uniunea a jucat un rol de pionierat în cercetarea și dezvoltarea farmaceutică, inclusiv în ce privește medicamentele generice și produsele biosimilare. Însă această poziție de lider este amenințată.


    Pentru a îmbunătăți actualul sistem și pentru a elimina un dezavantaj competitiv major al producătorilor din Uniune, Comisia Europeană propune o modificare țintită: așa-numita derogare pentru producție de la certificatele suplimentare de protecție.

    Certificatele suplimentare de protecție (pe scurt, CSP) reprezintă un drept de proprietate intelectuală și au fost introduse pentru prima dată în Europa în 1992 ca o extindere a unui drept de brevet. Obiectivul CSP-urilor pentru medicamente este de a contracara pierderea protecției efective prin brevet care apare ca urmare a testelor și a studiilor clinice obligatorii și de lungă durată la care trebuie supuse produsele înainte de obținerea autorizației de introducere pe piață. Un CSP poate prelungi dreptul conferit de un brevet cu maximum cinci ani.

    Normele Uniunii Europene privind CSP-urile sunt cele mai solide din lume. Însă, deși urmăresc să recompenseze investițiile în inovare și protejarea proprietății intelectuale, CSP-urile pot dezavantaja producătorii de medicamente generice și biosimilare cu sediul în Uniune în raport cu industria care își are sediul în afara blocului comunitar, împiedicând astfel inovarea și crearea de locuri de muncă în Europa – avertizează Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate: Care sunt riscurile? Mai întâi, relocarea producţiei în afara Uniunii Europene. Apoi, pierderea inveştiţiilor în Europa, iar în al treilea rând, pierderea pieţelor de export. Propunem nişte schimbări foarte limitate şi ţintite faţă de normele în vigoare, menite să înlăture o barieră legală care împiedică firmele noastre să concureze în condiţii egale cu competitorii noştri de pe pieţele din ţările non-europene.

    Chiar și după aplicarea derogării, protecția proprietății intelectuale în domeniul producției de medicamente din Europa va rămâne cea mai solidă din lume – susţine Comisia Europeană. Medicamentele protejate de CSP-uri își păstrează exclusivitatea deplină pe piață în Uniune.


  • O nouă agendă pentru cercetare și inovare – o ocazie pentru Europa de a modela viitorul

    O nouă agendă pentru cercetare și inovare – o ocazie pentru Europa de a modela viitorul

    Investițiile în cercetare și inovare reprezintă investiții în viitorul Europei. Ele ne ajută să concurăm la nivel mondial și să ne păstrăm modelul nostru social unic. Ele îmbunătățesc existența cotidiană a milioane de oameni aici în Europa și în jurul lumii. În 2013, Comisia Europeană a aprobat 80 de miliarde de euro pentru cel mai amplu program de cercetare şi inovare derulat vreodată de Uniune, Orizont 2020. El este completat cu alte programe anexate fiecărui domeniu în parte.


    Pentru că, după cum spunea vicepreședinte al Comisiei, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, a sosit momentul să plasăm ambiţiile Europei la nivelul următor: A sosit timpul ca Europa să recupereze întârzierile în dezvoltareaeconomiei digitale, în cadrul competiţiei globale. Mai multe reforme aşteaptă să fie duse la îndeplinire, precum urgenţa unor investiţii importante în dezvoltarea reţelei de internet de mare viteză şi conexiune de calitate, protejarea creatorilor europeni şi a drepturilor de autor. Trebuie să echipăm Uniunea Europeană cu echipamente de înaltă tehnologie, pentru a putea face faţă atacurilor cibernetice. Şi – nu în ultimul rând – trebuie să ne asigurăm că datele non-personale circulă în deplină libertate pe tot teritoriul Uniunii. Europa deține o capacitate de cercetare de talie mondială și o bază industrială solidă. Însă, trebuie să facem mai mult – mult mai mult – pentru a transforma această excelență în succes. Noile tendințe, precum inteligența artificială și economia circulară, vor produce schimbări profunde în societate și economie. Trebuie să acționăm cu rapiditate pentru a putea conduce noul val de inovare și a ridica standardul în concurența la nivel mondial.


    Cu doar 7% din populația lumii, Europa reprezintă 20% din investițiile mondiale în cercetare și dezvoltare, produce o treime din toate publicațiile științifice de calitate și deține o poziție de lider mondial în sectoare precum industria farmaceutică, industria chimică, ingineria mecanică și moda. Cu toate acestea, Uniunea Europeană progresează lent în direcţia atingerii obiectivului de a investi 3% din Produsul Intern Brut în cercetare şi dezvoltare, iar decalajul faţă de principalii concurenţi la nivel internaţional, creşte tot mai mult – arată cel mai recent raport al Comisiei. Astfel, întreprinderile europene investesc tot mai puţin în cercetare şi dezvoltare, în timp ce, în Japonia şi Coreea de Sud, se investeşte de două ori mai mult decât în Europa.

    Noua Agendă europeană pentru cercetare și inovare prezintă o serie de acțiuni concrete care să ofere o prosperitate durabilă Europei. Astfel, vor fi simplificate normele privind ajutoarele de stat pentru a facilita finanțarea publică a proiectelor inovatoare, inclusiv combinarea de fonduri europene și naționale. O altă componentă este formarea unui personal de înaltă calificare, în conformitate necesităţile întreprinderilor şi, în consecinţă, adaptarea învăţământului la aceste obiective.


  • Economia circulară discutată la Davos

    Economia circulară discutată la Davos

    Un concept
    care nu este mai este atât de nou, însă care abia acum începe să capete
    vizibilitate, dar şi atenţia cuvenită este cel de economie circulară. Simplificat,
    economia circulară este o economie care produce zero deşeuri. Este o paradigmă
    nouă, un circuit economic în care, încă din faza de design, totul se proiectează
    în aşa fel încât ceea ce intră într-un produs sau proces, să se încadreze în
    două categorii: fie să fie o componentă biodegradabilă, fie o componentă cu
    100% potenţial de reciclare.


    Modelul take-make-dispose
    (preia – crează – aruncă) nu mai poate funcţiona mult. Lumea se schimbă şi
    nevoia de a proteja mediul înconjurator devine din ce în ce mai acută.
    Resursele secătuiesc şi, astfel, devin din ce în ce mai scumpe şi, în plus, depozitele
    planetei nu sunt nelimitate.


    Economiştii au
    identificat riscul şi creşterea accelerată a preţului real al produselor, în
    ultimii 10 ani, iar concluzia a fost clară: cu toţii avem interesul să ieşim
    din această capcană a consumului liniar.


    Astfel, la Forumul
    Economic Mondial de la Davos, din Elveția, desfăşurat în prima lună a acestui
    an, dincolo de discuţiile pe teme precum: sărăcia, inegalitatea socială,
    inovația, schimbarea tehnologică, mediu, responsabilitatea socială a
    corporațiilor sau # metoo, economia circulară a concentrat multă atenţie. Tema
    oficială de anul acesta a fost: Crearea unui viitor comun într-o lume
    divizată, iar Jyrki Katainen, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru locuri
    de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate, a declarat: Unul dintre subiectele pe care ne-am concentrat anul acesta cel mai
    mult este economia circulară. Îmi amintesc că în urmă cu patru ani economia
    circulară ajungea pe agenda discuţiilor de la Davos pentru prima dată. Iar
    acum, chiar ieri, un număr mare de companii majore au anunţat că vor contribui
    cu sume importante de bani pentru stimularea unei economii circulare şi că îşi
    vor propune să crească nivelul reciclării plasticului. UE s-a poziţionat foarte
    bine la acest capitol, pentru că aici toată lumea este interesată de strategia
    reciclării plasticului. Multă lume a venit şi a întrebat ce presupune asta în
    termeni practici. Întrebarea a venit şi din partea oamenilor de afaceri dar şi
    din partea celor din alte domenii şi toţi au felicitat Comisia pentru noua
    strategie a reciclării plasticului. S-a spus că suntem promotorii economiei
    circulare şi a reciclării plasticului. Aşa că a fost foarte plăcut să reprezint
    Comisia Europeană aici. Lucrurile sunt promiţătoare. După cum am mai spus,
    economia circulară este una dintre mega-tendinţele mondiale, aşa cum este şi digitalizarea,
    iar Europa este foarte bine poziţionată. Multe companii doresc să investească
    în Europa, pentru că am devenit un laborator de testare pentru funcţionarea
    economiei circulare.



    Implicaţiile
    unei asemenea definiţii sunt uriaşe. Însă e nevoie de o astfel de schimbare
    uriaşă pentru a reuşi, la nivel mondial, să inversăm o parte dintre tendinţele
    pe care economiştii şi sociologii le-au identificat.


  • Noul Cod de conduită al comisarilor europeni

    Noul Cod de conduită al comisarilor europeni

    Un nou Cod de conduită al comisarilor europeni a intrat în vigoare la
    începutul acestei luni. Aceste reglementări au fost anunţate chiar la începutul
    mandatului actualei comisii europene. Noul Cod a fost evocat şi în toamna
    anului trecut de preşedintele Jean-Claude Juncker în discursul privind starea
    Uniunii, susţinut în Parlamentul European care s-a pronunţat pentru asigurarea
    unei mai mari transparenţe în ceea ce priveşte activitatea oficialilor europeni
    după ce, în trecut, au fost aduse în discuţie situaţii legate de utilizarea
    fondurilor comunitare sau de interese financiare. Astfel, în anul 2012, Comisia
    Europeană prezidată de Jose Manuel Barosso a fost pusă într-o situaţie delicată
    atunci când un asociat al comisarului
    european pentru sănătate şi consumatori, John Dalli, a fost acuzat într-un
    raport OLAF că a primit 60 de milioane de euro pentru ca oficialul european să-l
    ajute pe un producător de tutun prin modificarea legislaţiei europene în
    domeniu.


    După o recentă reuniune
    a Colegiului comisarilor, Jyrki
    Katainen, vicepreşedinte al Comisiei Europene, anunţa intrarea în vigoare a
    noilor reglementări: Noi am adoptat formal noul Cod de conduită pentru membrii Comisiei Europene. Aşa cum am stabilit acum, acesta este aplicabil
    tuturor membrilor Comisiei Juncker, în concordanţă
    cu campania preşedintelui
    Juncker pentru o transparenţă sporită, încă de la inceputul mandatului său. Sunt multe prevederi noi şi alte îmbunătăţiri ale perioadei de dupăîncheierea activităţii,
    interese financiare, prevenirea conflictului de interese şi asigurarea transparenţei.



    Noul
    Cod de conduită defineşte, pentru prima dată, conflictul de interese şi
    stabileşte ca principiu faptul că nu doar situaţiile de acest tip trebuie să
    fie evitate de către comisari, ci şi cele care ar putea fi considerate ca
    atare. Mai mult decât atât, în cazul în care foştii comisari intenţionează să
    lucreze în domenii care au legătură cu fostele lor portofolii, trebuie
    consultat mai întâi Comitetul independent de etică. Noul Cod măreşte perioada
    existenţei stării de incompatibilitate de la 18 luni la 2 ani pentru foştii
    comisari şi la 3 ani pentru preşedintele Comisiei. Pe parcursul acestei perioade,
    foştii membrii ai Comisiei trebuie să informeze Comisia înainte de a accepta un
    nou post şi trebuie să se supună, de asemenea, unor restricţii în cazul
    anumitor activităţi care au legătură cu portofoliul pe care l-au deţinut. De
    asemenea, membrii Comisiei trebuie să declare investiţiile de peste 10 mii de
    euro, indiferent dacă acestea ar putea să implice sau nu un conflict de
    interese. Conform noului Cod de conduită, la sfârşitul acestei luni, Comisia va
    prezenta, în premieră, informaţii detaliate privind cheltuielile de călătorie
    efectuate de comisari.


  • Evaluarea tehnologiilor medicale în UE

    Evaluarea tehnologiilor medicale în UE

    Comisia Europeană a prezentat pe
    31 ianuarie o propunere de stimulare a cooperării între statele membre ale
    Uniunii Europene în ceea ce priveşte Evaluarea Tehnologiilor Medicale (ETM).
    Aceasta urmăreşte să pună la dispoziţia pacienţilor europeni tehnologii
    inovatoare în domeniul sănătăţii, să utilizeze mai bine resursele disponibile
    şi să îmbunătăţească predictibilitatea întreprinderilor din domeniu. Propunerea
    urmăreşte, de asemenea, să se asigure că, atunci când se efectuează evaluarea
    tehnologiilor medicale, metodologiile şi procedurile aplicate sunt mai
    previzibile în întreaga Uniune şi că evaluările clinice comune nu se repetă la
    nivel naţional, evitând astfel duplicarea şi discrepanţele. Pentru autorităţile naţionale, propunerea semnifică posibilitatea de a
    elabora politici pentru sistemele lor de sănătate pe baza unor dovezi mai
    solide. În plus, producătorii din domeniu nu vor mai fi nevoiţi să se adapteze
    la proceduri naţionale diferite.

    Vicepreşedintele CE, Jyrki Katainen,a dat detalii despre propunere şi avantajele ei: Este vorba de o propunere majoră menită să îmbunătăţescă calitatea
    serviciilor de sănătate şi o încercare de a oferi tuturor cetăţenilor europeni
    acces la serviciile de sănătate mai bune. Propunerea noastră se aplică în
    domeniul farmaceutic şi medical şi permite adoptarea unor măsuri inovatoare,
    mai rapid. Odată ce propunerea va fi adoptată va
    aduce mai multe avantaje, în special pacienţilor care vor avea acces mai rapid
    la noi tehnologii promiţătoare. In al doilea rând statele membre vor avea şi
    ele mai multe de câştigat pentru că vor putea să îşi pună laolaltă experienţa
    în mod eficient şi fără costuri mari. Asta ar permite evitarea suprapunerii şi
    o mai bună utilizare a resurselor. Si în al treilea rând industria are de câştigat. Companiile vor
    beneficia de pe urma regulilor mai clare şi o previzibiltate mai mare.pe piaţa
    unică. Pe lângă aceste avantaje evidente pentru societate, propunerea este
    interesantă şi din perspectiva creşterii economice şi competitivităţii.
    Sectorul sănătăţii reprezintă circa 10% din PIB-ul european, adică 1300 de
    miliarde de euro/an.

    Regulamentul propus de CE privind evaluarea
    tehnologiilor medicale vizează medicamente noi şi anumite dispozitive medicale
    noi, oferind o bază pentru o cooperare permanentă şi sustenabilă la nivelul
    Uniunii în ceea ce priveşte evaluările clinice comune în aceste domenii.
    Statele membre vor putea utiliza în întreaga Uniune instrumente, metodologii şi
    proceduri comune în domeniul ETM, colaborând în patru domenii principale: evaluările clinice comune, consultările ştiinţifice comune, identificarea tehnologiilor medicale emergente, continuareacooperării voluntareîn alte domenii. Propunerea urmează să fie discutată de către Parlamentul European
    şi Consiliul Miniştrilor. Se preconizează că, după ce va fi adoptată şi va
    intra în vigoare, ea va deveni aplicabilă trei ani mai târziu, perioadă necesară statelor membre pentru a se adapta
    noului sistem.


  • Produse sigure pe piaţa unică a UE

    Produse sigure pe piaţa unică a UE

    Comisia Europeană a prezentat la
    finalul anului 2017 două propuneri legislative care au ca scop facilitarea
    vânzării produselor în întreaga Europă de către întreprinderi, în special IMM,
    și consolidarea controalelor de către autoritățile naționale și ofiţerii vamali
    pentru a preveni vânzarea produselor nesigure consumatorilor europeni.

    Cu
    detalii Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil cu
    ocuparea forței de muncă, creștere, investiții și competitivitate: Vă amintiți
    că, în urmă cu doi ani, Comisia a prezentat Strategia privind piața unică,
    pentru a face exact acest lucru: să dea un impuls important pieței unice. Ne
    asigurăm astfel că povestea de succes continuă. Depunem două propuneri
    legislative pentru a elimina obstacolele, pentru a consolida încrederea și
    pentru a permite întreprinderilor și consumatorilor noștri să profite la
    maximum.

    Conţinutul celor două propuneri legislative este detaliat în
    continuare de Elżbieta Bieńkowska, membră a Comisiei Europene, responsabilă cu
    piața internă, industrie, spirit antreprenorial și IMM-uri: Prima propunere
    este cea cu ajutorul căreia vom îmbunătăți aplicarea principiului fundamental
    al pieței unice: principiul recunoașterii reciproce. Aceasta se aplică
    mărfurilor nearmonizate. Pe scurt, acest principiu permite producătorilor să
    vândă produse în întreaga Europă, deoarece autoritățile naționale ar trebui să
    recunoască regulile de produs ale unei alte țări. De asemenea, înființăm o
    rețea de autorități de supraveghere a pieței pentru a colabora mai strâns,
    pentru a împărtăși mai multe informații, și propunem, de asemenea, schimbul de
    informații cu ofițerii vamali de la frontierele externe. Am propus
    obligativitatea ca orice companie care exportă mărfuri dintr-o țară terță să
    aibă o persoană de contact în cadrul companiei din Uniunea Europeană.


  • Discuții despre viitorul cadru financiar multianual al UE

    Discuții despre viitorul cadru financiar multianual al UE

    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat, la Bruxelles, la conferința la nivel înalt Perspective pentru viitorul nostru — Elaborarea cadrului financiar multianual“, organizată de Comisia Europeană în pregătirea dezbaterii de către colegiul comisarilor a politicii pe termen lung în ceea ce privește bugetul UE.



    Evenimentul a reunit personalități marcante, precum președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, responsabil pentru Locuri de Muncă, Creștere Economică, Investiții și Competitivitate, comisarul european pentru Buget și Resurse Umane, Günther H. Oettinger, comisarul pentru Politica Regională, Corina Creţu, președintele Grupului la Nivel Înalt pentru Resurse Proprii, Mario Monti, reprezentanţi ai altor instituţii şi agenţii europene, precum şi ai autorităţilor naţionale.



    Conferinţa deschide ultima etapă a pregătirilor pentru următorul cadru financiar multianual, înaintea întâlnirii informale a liderilor europeni programată pentru luna februarie şi a prezentării unei propuneri legislative de către Comisia Europeană, în luna mai 2018. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene a susținut o prelegere în cadrul panelului Creșterea flexibilității financiare în vederea abordării noilor priorități“, evidenţiind importanța organizării de dezbateri publice, care să contribuie la elaborarea de politici și instrumente capabile să răspundă dorințelor cetățenilor.



    Victor Negrescu a arătat că proiectarea noii arhitecturi bugetare europene ar trebui să fie fundamentată pe o evaluare a funcționalității actualului cadru financiar, subliniind necesitatea conturării unui cadru care să confere predictibilitate în atingerea obiectivelor politice pe termen lung ale Uniunii.



    Pledăm în favoarea elaborării unui cadru financiar multianual simplificat, transparent și flexibil, care să confere predictibilitate în atingerea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii Europene. În acest sens, susținem menţinerea unor alocări financiare adecvate pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, care şi-au demonstrat capacitatea de se adapta circumstanțelor în continuă schimbare, precum şi eficiența în oferirea unui răspuns adecvat cerințelor și așteptărilor cetățenilor“, a subliniat ministrul delegat.



    De asemenea, Victor Negrescu a reiterat faptul că viitorul buget european va fi unul dintre dosarele-cheie pe care România le va gestiona pe durata exercitării Preşedinţiei Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019.



    În calitate de viitoare Președinție a Consiliului UE, România intenționează promovarea unui dialog consolidat cu toate statele membre și cu instituțiile europene, în vederea atingerii unui acord politic echilibrat pe acest dosar deosebit de important în definirea viitorului Uniunii Europene. Astfel, pe lângă participarea activă la dezbaterile de la Bruxelles, România va realiza un non-paper de poziție privind cadrul financiar multianual post-2020 și va organiza, în perioada următoare, mai multe conferințe în țară și străinătate pentru a-și prezenta viziunea și obiectivele pe acest subiect“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

  • Eurodeputaţii au prelungit şi majorat Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI)

    Eurodeputaţii au prelungit şi majorat Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI)

    Parlamentul European a prelungit
    şi majorat Fondul European
    pentru Investiţii Strategice (EFSI), elementul central al Planului de
    investiţii pentru Europa, denumit şi planul Juncker . Fondul a fost conceput
    pentru a genera creştere economică şi crearea de locuri de muncă prin utilizarea
    mai inteligentă a resurselor financiare noi şi existente, asigurarea vizibilităţii
    şi asistenţei tehnice pentru proiectele de investiţii. Decizia îmbunătăţirii EFSI a fost luată după
    succesul primei etape care a adus beneficii reale întreprinderilor din
    Europa şi a contribuit deja la crearea a 300 de mii de locuri de muncă.
    Pe 12 decembrie, Parlamentul European a dat undă verde pentru
    creşterea obiectvului de investiţii al EFSI, de la 315 miliarde de euro la 500
    miliarde de euro şi prelungirea perioadei iniţiale de 3 ani (2015-2018) până în
    2020.

    Vicepreşedintele Comisiei Europene
    responsabil pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate Jyrki Katainen, declara: Este
    foarte important acest moment pentru că odată ce a-ţi votat pentru.EFSI,
    înseamnă că a-ţi crescut puterea lui cu aproape o jumatate de trilion de euro
    până la sfârşitul lui 2020. Acesta este un instrurment esenţial
    pentrut.competitivitatea Europei şi pentru creşterea numărului de locuri de
    muncă.. Aş dori să subliniez importanţa de a îmbina EFSI cu Fondurile
    structurale pentru că atunci şansele ar creşte şi mai mult oportunităţile
    pentru ţările de coeziune. Şi dat fiind că EFSI răspunde la cerere nu este un panaceu,
    dar companiile care activează în domenii precum economia circulară, inteligenţa
    artificială, agricultură, silvicultură ar beneficia de pe urma unei finanţări EFSI
    sporite fiindcă le-ar permite să investească în inovaţie.

    Noul EFSI prevede, între altele, o
    transparenţă sporită. Astfel, Comitetul pentru Investiţii îşi va publica deciziile online,
    indicând motivele pentru care a ales ca un proiect să primească sprijin sub
    forma unei garanţii din bugetul UE. De asemenea, acesta mai prevede, o proporţie mai ridicată de proiecte
    durabile.
    Cel puţin 40 % din proiectele de infrastructură şi de inovare sprijinite
    de EFSI vor urmări să contribuie la combaterea schimbărilor climatice, în
    conformitate cu Acordul de la Paris. Având în vedere succesul EFSI în
    sprijinirea întreprinderilor mici, noua versiune a Fondului va creşte procentul
    garanţiei pentru IMM-uri de la 26% la 40 %. Noul EFSI încurajează, de
    asemenea, Banca Europeană de Investiţii (BEI) să sprijine băncile naţionale să creeze platforme de investiţii pentru a grupa mai multe proiecte
    de mici dimensiuni în funcţie de temă sau regiune, în vederea atragerii de
    investitori privaţi. Regulamentul noului EFSI este prevăzut să intre în vigoare
    la 1 ianuarie 2018.


  • Proprietatea intelectuală: Protejarea poziţiei de lider a Europei

    Proprietatea intelectuală: Protejarea poziţiei de lider a Europei

    CE a prezentat o serie de măsuri menite să asigure faptul că drepturile de proprietate intelectuală sunt bine protejate, încurajând astfel întreprinderile europene, în special IMM-urile și firmele nou-înființate, să investească în inovare și în creativitate.




    Inițiativele vor facilita acțiunile eficiente împotriva încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, vor simplifica soluționarea litigiilor transfrontaliere și vor oferi noi soluţii pentru următoarea realitate: 5% dintre bunurile importate în Uniunea Europeană (în valoare de 85 de miliarde de euro) sunt contrafăcute sau piratate. Totodată, Comisia Europeană încurajează desfășurarea de negocieri echitabile și echilibrate pentru acordarea licențelor, care recompensează companiile pentru inovare, permițând în același timp și altora să valorifice această tehnologie pentru a genera produse și servicii noi și inovatoare.



    Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a arătat că, în mare măsură, creșterea economică și competitivitatea Europei depind de numeroșii săi antreprenori – de la firmele nou-înființate până la marile întreprinderi – pe care se bazează să investească în noi idei și cunoștințe. Jyrki Katainen a dat asigurări că pachetul prezentat de Comisie îmbunătățește aplicarea și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și încurajează investițiile în dezvoltarea tehnologiilor și a produselor în Europa.



    La rândul său, comisarul Elżbieta Bieńkowska, responsabilă pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a subliniat că măsurile sunt, totodată, menite să-i prindă pe cei care stau în spatele produselor contrafăcute și piratate care dăunează atât companiilor și locurilor de muncă din Europa, cât și sănătății și securității europenilor în domenii precum medicamentele sau jucăriile.



    Elżbieta Bieńkowska: “Sprijinim iniţiativele din industrie, pentru a combate violarea proprietăţii intelectuale. Cooperarea voluntară a dat, până în prezent, rezultate destul de bune. Ştim că din 2011 încoace, în baza memorandumului de înţelegere cu privire la vânzarea pe internet a bunurilor contrafăcute, o serie de site-uri de profil au fost eliminate din spaţiul virtual. Şi credem că aşa ar trebui să abordăm şi probleme similare care apar în alte domenii – publicitate, finanţe ori transport de bunuri – pentru a acoperi întregul lanţ economic.”



    Comisarul Elżbieta Bieńkowska a mai spus că Bruxellesul urmăreşte să plaseze Europa pe poziția de lider mondial cu un sistem de acordare a brevetelor care favorizează introducerea internetului obiectelor, de la telefoanele inteligente la autoturismele conectate.



    Inițiativele prezentate fuseseră anunțate încă din Strategia privind piața unică din 2015 – o foaie de parcurs privind realizarea angajamentului politic al președintelui Jean-Claude Juncker de a valorifica întregul potențial al pieței unice și de a face din aceasta o rampă de lansare pentru prosperitatea întreprinderilor europene în cadrul economiei mondiale.



    Prin îndeplinirea angajamentelor Strategiei privind piața unică, Comisia a înaintat deja propuneri privind comerțul electronic, orientări cu privire la economia colaborativă, măsuri de modernizare a politicii de standardizare a Uniunii Europene, o inițiativă privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora, măsuri pentru a da un nou impuls sectorului serviciilor și măsuri pentru a îmbunătăți respectarea legislației și modul practic de funcționare a pieței unice a europene.





  • Comisia Europeană a prezentat realizările Erasmus+ în 2017

    Comisia Europeană a prezentat realizările Erasmus+ în 2017

    Raportul Comisiei Europene arată că Erasmus + a beneficiat anul trecut de o creştere a alocărilor financiare cu 7,5 la sută, Uniunea Europeană investind peste două miliarde de euro pentru a sprijini europenii cu granturi de mobilitate pentru studii, formare, predare, muncă sau voluntariat în străinătate. Raportul scoate în evidenţă şi modul în care programul a contribuit pentru a răspunde la provocările sociale mai ample. Anul trecut, peste 1200 de proiecte de cooperare axate pe promovarea toleranţei, a nediscriminării şi a incluziunii sociale au fost finanţate, iar peste 240 de organizaţii au beneficiat de fonduri pentru a dezvolta politici şi strategii menite să prevină radicalizarea şi să promoveze integrarea cursanţilor dezavantajaţi, inclusiv a persoanelor care provin din familii de migranţi. Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a vorbit despre viitorul programului Eramsus+ după anul 2020:



    “Programul viitor trebuie să se concentreze pe dezvoltarea abilităților participanților săi, inclusiv prin sprijinirea tinerilor în dobândirea competențelor de care au nevoie pentru a se dezvolta în sectoarele cu cel mai mare potențial de creștere și inovare. De asemenea, trebuie să continuăm să lucrăm pentru a extinde oportunitățile pentru școli și pentru a intensifica eforturile noastre de a atrage cei mai vulnerabili membri ai societății noastre, oameni din medii defavorizate și nevoi speciale.”



    Vice-preşedintele Comisiei Europene pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen a declarat că Erasmus+ este un program de care ar trebui să beneficieze cât mai mulţi studenţi şi dascăli:



    “Pentru profesori este foarte important deoarece reprezintă modul în care ne putem adapta la schimbările continue , unde societățile noastre devin din ce în ce mai multiculturale. Pentru dascălii din toate țările acest program este întotdeauna folositor, cât și pentru consilierii vocaționali. Erasmus, așa cum este acum, este un instrument excelent, dar îl putem dezvolta.”



    Actualul program Erasmus+ dispune, pentru perioada 2014-2020, de un buget de 14,7 miliarde de euro și va oferi oportunități pentru 3,7 % dintre tinerii din Europa de a studia, forma, câștiga experiență profesională și de a participa la acțiuni de voluntariat în străinătate. Aria geografică de aplicare a programului s-a extins de la 11 țări în anul lansarii, respectiv 1987 la 33 în prezent. În plus, programul este deschis țărilor partenere din întreaga lume.




  • 02.09.2016 (mise à jour)

    02.09.2016 (mise à jour)

    Visite — Le premier ministre roumain Dacian Ciolos s’est entretenu vendredi, à Bucarest, avec le vice – président de la Commission européenne, Jyrki Katainen, les principaux sujets de discussion étant l’avenir de l’UE après le Brexit et l’utilisation des fonds structurels. M. Ciolos a réitéré à cette occasion l’attachement profond de la Roumanie au projet européen ; il a aussi souligné le besoin d’augmenter les investissements dans le secteur de la santé et de créer de nouveaux emplois dans notre pays. Les deux hommes ont participé jeudi à un dialogue avec les citoyens roumains, ciblé sur des thèmes d’actualité figurant à l’agenda de l’UE et de la Roumanie, un accent particulier étant mis sur le Plan d’investissements pour l’Europe. Mieux connu sous le nom de ‘‘plan Juncker’’, le document en question vise à mobiliser au moins 315 milliards deuros supplémentaires dinvestissements publics et privés dans léconomie réelle au cours des trois prochaines années.



    Rapport — L’Agence nationale d’administration fiscale (ANAF) de Roumanie gaspille ses ressources pour effectuer des contrôles improductifs, ce qui explique les très faibles résultats de son activité, est-il dit dans un rapport d’assistance technique rédigé par le Fonds monétaire international. La Direction « Grands contribuables» de l’Agence n’arrive pas à diminuer l’écart entre les taxes dues et celles collectées, près de la moitié des ressources, au lieu de seulement 5%, étant utilisée à rembourser la TVA, explique les auteurs du rapport. Le FMI recommande à l’ANAF de procéder à un tri des contribuables en fonction du chiffre d’affaires, de mieux former son personnel et doffrir des salaires compétitifs aux fonctionnaires, mais aussi de négocier avec les contribuables, afin d’éviter le recours à la justice.



    Météo — Il fera beau et chaud, samedi, en Roumanie, avec justes quelques nuages et des pluies éparses en montagne et dans le sud du pays. Le thermomètre grimpera jusqu’à 31° samedi après-midi.

  • EU issues discussed in Bucharest

    EU issues discussed in Bucharest

    Romanian Prime Minister Dacian Ciolos and EU Vice-president for Jobs, Growth, Investment and Competitiveness, Jyrki Katainen, took part in a public talk with Romanian citizens in Bucharest on Thursday. The agenda for talks included hot topics for both the EU and Romania, with a focus on the Investment Plan for Europe, the so-called “Juncker Plan”.



    Under the agreement, some 315 billion euros are to be directed to private and public investment projects for a period of three years. As regards long-term investment, Prime Minister Dacian Ciolos says one of Romania’s vulnerabilities in this regard is its inability to stand up to its promises and see its project through. On the other hand, the Romanian official said that the continuity and predictability of ongoing projects are more important than the absorption of EU funds, especially in the health care, education and infrastructure sectors. At the same time, the Prime Minister said the Government plans to build new hospitals.



    Dacian Ciolos: “Beyond the income issue, doctors’ salaries and the stability and transparency of the medical system, we are focusing on preparing a couple of investment projects for the hospitals. The first two such hospitals to benefit from investment are in Bucharest. Then there will be another 3 regional hospitals, and another two or three by the end of the year. We also have a line of funding under the European Investment Plan to get these projects going. But, I repeat, we need continuity and transparency for such investments”.



    During the debates, Dacian Ciolos recalled that this year the Government has increased the budget for research. He said he wanted to encourage highly qualified young Romanians to stay at home, to attract foreign researchers to invest in Romania and to persuade foreign businesses to develop their own centers for research, development and innovation in Romania.



    In turn, EU vice-president Jyrki Katainen said it was essential that Romania should invest both in research and development, as well as in vocational education. Jyrki Katainen said the EU wants Romania to focus on research and development policies in the future, and to maintain its policy to foster vocational education, particularly the training of teachers. The EU official said the more well trained teachers Romania has, the more well-trained its population will be, arguing that teacher education should be of top quality. The Romanian Prime Minister and the European Commission vice-president also discussed about the need for transparency in projects carried out with EU funding.