Tag: Kiev

  • Jurnal Românesc – 23.06.2021

    Jurnal Românesc – 23.06.2021

    Asumarea de către statul ucrainean a minorităţii etnice
    româneşti, cu toate drepturile fireşti care ar decurge din acest statut, şi
    recunoaşterea oficială a limbii române, în locul celei inventate moldoveneşti,
    reprezintă condiţii sine qua non pentru o relaţie corectă şi proporţională
    Bucureşti-Kiev, a declarat preşedintele Comisiei pentru românii de
    pretutindeni din Senat, Claudiu Târziu. Parlamentarul a efectuat recent o
    vizită în Ucraina, unde s-a întâlnit cu oficiali regionali ucraineni şi cu
    reprezentanţi ai clerului şi ai comunităţilor de români. Nu am solicitat
    decât ca minoritatea românească din Ucraina să beneficieze de aceleaşi
    facilităţi precum ucrainenii care trăiesc în ţara noastră. România este un
    autentic model la nivel european în privinţa coexistenţei paşnice a
    minorităţilor etnice, a afirmat senatorul în cadrul unei întâlniri cu
    şeful Administraţiei regionale de stat Odessa. Claudiu Târziu a transmis că,
    deşi guvernatorul Odessei a arătat că doar 724 de persoane s-au declarat etnici
    români la ultimul recensământ, numărul conaţionalilor care locuiesc în regiunea
    Odessa este, în realitate, de aproximativ 150.000. El a mai subliniat că
    românii şi moldovenii constituie o singură comunitate şi vorbesc un
    singur grai: cel românesc, iar acest fapt trebuie recunoscut ca
    atare. Aproape 410.000 de români trăiesc în Ucraina concentraţi în
    regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa şi reprezintă a treia etnie din
    statul vecin, după ucraineni şi ruşi.




    Directorul Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ion
    Iovcev, a fost demis de ministrul Educaţiei de la Chişinău, Liliana Pogolşa,
    după 29 de ani de activitate în fruntea singurei instituții de învățământ cu
    predare în limba română din Tiraspol. Iovcev a fost decorat în 2010 cu Ordinul
    Republicii Moldova şi în 2014 cu ordinul Steaua României și a
    condus Liceul Lucian Blaga din 1992, fiind un militant activ al
    drepturilor omului în Transnistria. Ministerul Educaţiei din stânga Prutului a
    transmis că directorul a fost demis deoarece a atins vârsta de 70 de
    ani, iar conform Codului muncii, această funcţie poate fi deţinută doar
    până la vârsta de 65 de ani. Presa moldoveană scrie că ministrul Liliana
    Pogolşa este o apropiată a liderului prorus Igor Dodon, fost preşedinte al
    Republicii Moldova şi adept al teoriei moldovenismului, conform
    căreia moldovenii şi românii sunt popoare diferite şi vorbesc limbi diferite.
    Demiterea lui Ion Iovcev este un cadou pentru separatişti, a declarat
    deputatul Igor Munteanu, din partea Platformei Dreptate şi Adevăr. Poziţia
    acestuia a fost întărită de eurodeputatul român Eugen Tomac, care a afirmat că
    decizia denotă dispreț pentru educația în limba română. Totodată,
    europarlamentarul a anunţat că, de săptămâna viitoare, Ion Iovcev va fi
    consilierul său la Parlamentul European. În prezent, în Transnistria funcţionează
    opt şcoli cu predare în limba română, însă Liceul Lucian Blaga este
    singura astfel de instituţie de învăţâmânt din capitala regiunii separatiste.




    Un nou centru de vaccinare anti-COVID-19 a fost deschis în incinta
    Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca. Organizat
    în parteneriat cu Consiliul Judeţean, Prefectura şi Direcţia de Sănătate
    Publică a Judeţului Cluj, centrul este amplasat în zona publică a terminalului
    de sosiri şi dispune de toate dotările şi facilităţile necesare. Serul folosit
    este cel produs de compania Johnson&Johnson şi administrat în doză unică,
    iar persoanele vaccinate primesc pe loc dovada inoculării. Aici se pot vaccina
    atât cetăţenii români, cât şi cetăţenii din Uniunea Europeană şi cei cu
    rezidenţă în România. Cabinetul de vaccinare funcţionează zilnic, fără
    programare, în intervalul orar 8.00 şi 20.00. Astfel de centre funcţionează, în
    prezent, şi în aeroporturile internaţionale din Bucureşti şi Iaşi.




    Preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici din România,
    Arhiepiscopul Mitropolit de Bucureşti Aurel Percă, le solicită deputaţilor
    europeni români să voteze împotriva Raportului Matić privind situaţia sănătăţii
    şi drepturilor sexuale şi reproductive în Europa. Le solicităm tuturor
    deputaţilor europeni din România să ia în considerare sensibilitatea şi
    complexitatea problemei în cauză, atenţionând asupra faptului că, deşi sunt
    menţionate necesităţi precum asistenţa maternală, accesul la igienă, stoparea
    violenţei împotriva femeilor şi accesul la vaccinuri, Raportul Matić se
    poziţionează clar în favoarea promovării unei agende ideologice îndreptate
    împotriva dreptului la viaţă şi a dreptului părinţilor de a se pronunţa asupra
    educaţiei pe care o primesc copiii lor, a afirmat Aurel Percă. Arhiepiscopul
    a făcut trimitere şi la poziţia Comisiei Conferinţelor Episcopale din Uniunea
    Europeană, care printr-un document publicat pe 17 iunie, constată, cu
    regret, că proiectul de rezoluţie este caracterizat de o perspectivă
    unilaterală pe tot parcursul său, în special cu privire la problema avortului,
    care nu ţine seama pe deplin de situaţiile de viaţă ale persoanelor în cauză şi
    de drepturile lor umane corespunzătoare. Aurel Percă le transmite
    europarlamentarilor români că Raportul pregătit de deputatul croat Predrag Fred
    Matić nu este riguros din punct de vedere juridic şi nici formal şi îi îndeamnă
    să promoveze valorile demnităţii umane, să sprijine familia şi să
    respecte viaţa, din momentul conceperii şi până la sfârşitul ei natural.
    Legislativul European va dezbate şi vota Raportul Matić în sesiunea plenară din
    această săptămână.


  • L’actualité internationale, dans le collimateur des ministres européens des Affaires étrangères

    L’actualité internationale, dans le collimateur des ministres européens des Affaires étrangères

    Réunis en visioconférence, les chefs de
    diplomaties de l’UE ont discuté des sujets les plus urgents à l’agenda international.
    Entre autres, les récentes tensions survenues entre la Russie et la République
    tchèque et le cas du dissident russe Alexeï Navalny, actuellement emprisonné en
    Russie.






    L’occasion pour la Commission européenne d’exprimer
    toute sa solidarité avec la position tchèque concernant l’expulsion des diplomates
    russes. Prague, qui accuse Moscou d’une ingérence supposée dans l’explosion, en
    2014, d’un entrepôt d’armes sur son territoire, a expulsé, samedi dernier, 18
    employés de l’Ambassade de Russie, les accusant d’espionnage dans ce cas. Et
    pour cause, selon Prague : les enquêtes ont révélé une liaison entre les services
    secrets russes et l’explosion en question, qui avait fait deux morts. De son côté,
    le ministre russe des AE qualifie les autorités tchèques d’avoir pris une
    décision sans précédent. Il rejette les accusations, les considérant non
    fondées et bizarres. Il a aussi décidé de déclarer indésirables 20 membres du
    personnel de l’ambassade tchèque à Moscou.






    Le cas d’Alexeï Navalny s’est aussi retrouvé sur
    la table des chefs des diplomaties européennes. Cela fait 3 semaines déjà que ce
    dernier fait la grève de la faim, son état de santé s’étant constamment dégradé
    en l’absence de soins médicaux. Lors de la réunion, le ministre roumain des AE,
    Bogdan Aurescu, a soutenu la proposition d’impliquer la Croix-Rouge dans ce
    cas, Alexeï Navalny ayant été transféré ultérieurement dans un hôpital régional
    pour détenus. Dans le contexte des actions russes de déstabilisation continue
    des Etats du voisinage oriental et des Etats membres de l’UE en égale mesure,
    le ministre roumain a réitéré l’importance d’une « approche stratégique » au
    sein de l’espace communautaire dans la relation avec la Fédération de Russie.






    De même, Bogdan Aurescu et d’autres homologues
    européens ont exprimé leur préoccupation quant aux transgressions répétées du
    cessez-le-feu et au renforcement de la mobilisation des forces militaires russes
    dans l’est de l’Ukraine et en Crimée, cette province annexée illégalement par
    la Russie, sans oublier l’intention de Moscou de limiter l’accès à la
    navigation dans plusieurs secteurs de la mer Noire. Bogdan Aurescu n’a pas manqué
    de réitérer le soutien de Bucarest à la souveraineté et à l’intégrité
    territoriale de l’Ukraine voisine et au parcours européen de ce pays, se disant
    favorable à l’approfondissement du processus d’association politique et d’intégration
    économique, deux conditions essentielles pour renforcer l’Etat de droit, la démocratie
    et la résilience de ce pays.






    Et pas en dernier lieu, le chef de la diplomatie
    roumaine a insisté sur la nécessité d’avoir une vision stratégique du
    Partenariat oriental et un agenda ambitieux post-2020 qui prévoie aussi une
    coopération renforcée des Etats partenaires dans le domaine sécuritaire. Enfin,
    le responsable roumain a plaidé pour un rôle encore plus actif de l’UE dans le
    règlement des conflits prolongés qui touchent la région de la mer Noire. (Trad.
    Valentina Beleavski)

  • Jurnal Românesc – 22.02.2021

    Jurnal Românesc – 22.02.2021

    Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că se pronunţă în favoarea unei legi referitoare la minoritățile naționale, scrie ziarul Ukrainska Pravda, care preia un comunicat postat pe site-ul Biroului Preşedinţiei de la Kiev. Această lege va acorda drepturi minorităților naţionale, dar, de asemenea, va proteja integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Noi, ca stat, trebuie să apărăm tradițiile, sărbătorile, limba, folclorul minorităților naționale, dar, în același timp, trebuie să cerem respect pentru tradițiile noastre și limba ucraineană. Copiii oricărei minorități trebuie să cunoască limba poporului lor și limba ucraineană, a spus Zelenski. Cancelaria prezidenţială de la Kiev a transmis că un astfel de proiect de lege vizează soluționarea problemelor legate de identitatea minorităţilor naţionale şi de egalitatea în drepturi.

    Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a apreciat că proiectul de lege privind minorităţile naţionale va ajuta Ucraina pe plan extern, în special în ceea ce priveşte protejarea drepturilor ucrainenilor care locuiesc în străinătate. Demersul vine în contextul în care Uniunea Europeană i-a solicitat Ucrainei să pună în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția și să adopte o lege prin care să le garanteze dreptul la educaţie în limba maternă membrilor minorităților naționale. Reprezentanţii celor aproape 410.000 de români din statul vecin au atras de mai multe ori atenţia că Legea privind limba de stat şi cea privind educaţia secundară, acte normative adoptate în 2019 şi 2020 de Rada Supremă de la Kiev, conţin prevederi cu impact negativ asupra accesului la educaţie în limba maternă.

    Germania a fost eliminată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din lista ţărilor şi regiunilor care prezintă risc epidemiologic ridicat şi pentru care, la revenirea în România, se impune carantina. În prezent, peste 65 de state şi teritorii se află în zona galbenă, între care Marea Britanie, Spania, Italia, Franţa, Austria, Portugalia, Olanda, Cehia, Suedia, Israel, Polonia şi Statele Unite ale Americii. Cei care vin din statele incluse în listă sunt obligaţi să prezinte un test PCR negativ la îmbarcarea în avion sau autocar şi vor rămâne în carantina timp de 10 zile. CNSU avertizează că pentru cei care nu dispun de un astfel de test se instituie măsura carantinei pentru două săptămâni. Sunt exceptaţi transportatorii de mărfuri, piloții, personalul navigant şi lucrătorii transfrontalieri. De asemenea, testul PCR nu e obligatoriu pentru copiii sub trei ani, persoanele care au avut COVID în ultimele 90 de zile anterioare intrării în ţară şi cei cărora le-a fost administrat complet vaccinul. CNSU actualizează lista ţărilor din zona galbenă de risc în funcţie de rata de incidenţă a COVID-19 cumulată la 100.000 locuitori.

    Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat că relațiile Uniunii Europene și ale României cu Guvernul Republicii Moldova depind de cine sunt deputații din Parlament, care susțin Executivul. România și Uniunea Europeană vor continua să aibă relații de colaborare cu Republica Moldova, indiferent ce se va întâmpla în Republica Moldova, însă calitatea acestor relații depinde în mod esențial de cine anume susține anumite instituții. Există această vorbă – s-a călcat pe aceeași greblă. Deci, s-a călcat pe multe greble în Republica Moldova și s-a ajuns în situația în care te uiți nu doar la vorbele foarte frumoase, ci și la faptele care trebuie să urmeze imediat acestor vorbe, a afirmat diplomatul român în cadrul unei emisiuni transmise de TVR Moldova.

    El s-a arâtat sceptic în ceea ce priveşte relaţiile dintre UE şi Republica Moldova în cazul în care Guvernul va fi susținut de deputați cu o integritate compromisă. Calitatea cooperării depinde de cine susține diversele guverne. Calitatea are înăuntru componenta legată de legitimitate, credibilitate și integritate. Nu poți să elimini aceste trei criterii importante când vorbim de un act responsabil de guvernare, a explicat ambasadorul. Daniel Ioniţă a mai spus că Republica Moldova are acum nevoie de o clasă politică responsabilă, care să profite de deschiderea afişată de instituţiile europene şi care să consolideze noile punţi create.

    Regizorii Cristi Puiu şi Terry Gilliam vor fi distinşi cu premiul FIPRESCI Platinum 90, decernat Federaţia Internaţională a Criticilor de Film, în cadrul celei de-a 25-a ediţii a Festivalului de Film de la Sofia, care va avea loc în perioada 11 – 31 martie. Cei doi cineaşti au programate întâlni în mediul online cu iubitorii de film în cadrul unor clase moderate de importanţi critici de film ce vor fi transmise pe site-urile FIPRESCI şi ale Festivalului de la Sofia. Cristi Puiu este considerat unul dintre fondatorii Noului Val al cinematografiei româneşti şi este câştigătorul unui Urs de Aur pentru scurtmetraj la Berlinala din 2004, cu pelicula Un cartuş de kent şi un pachet de cafea. Lungmetrajul său Moartea Domnului Lăzărescu a fost recompensat cu premiul Un Certain Regard Award la Festivalul de la Cannes din 2005. A regizat peliculele Marfa şi banii, Aurora şi Sieranevada – propunerea României la Premiile Oscar 2016. În 2006, a fost decorat de statul român cu Ordinul de Merit în Grad de Cavaler, iar în 2011 a fost distins cu titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor de către ambasadorul Franţei în România, Henri Paul. Ultima producţie a lui Cristi Puiu, intitulată Manor House, va fi prezentată în cadrul Festivalului de Film de la Sofia.

  • Jurnal Românesc – 22.01.2021

    Jurnal Românesc – 22.01.2021

    Președintele Comisiei senatoriale pentru comunitățile de români din
    afara țării, Claudiu Târziu, a anunţat că printre prioritățile echipei sale
    pentru următorii patru ani se numără reînființarea Ministerului pentru Românii
    de Pretutindeni şi obținerea unui buget mai generos pentru Departamentul care
    gestionează relația cu comunitățile românești. Acesta a apreciat că
    reînființarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni este absolut necesară
    în condiţiile în care în afara granițelor se află peste 10 milioane de români.
    Senatorul a amintit şi de o hotărâre guvernamentală din 2004, care prevedea
    înființarea unor filiale ale Institutului Cultural Român la Cernăuți, Moscova,
    Belgrad sau Atena, dar care nu a fost dusă la îndeplinire din lipsă de fonduri
    și voință politică. Claudiu Târziu a mai spus că îşi propune să se deplaseze în
    toate comunitățile românești importante din punct de vedere numeric și
    problematice din punct de vedere al respectării drepturilor românilor de acolo
    şi că primele comunități vizate sunt cele de lângă România. Totodată, el a
    explicat necesitatea înfiinţării unei agenții naționale pentru repatriere și
    reintegrare a românilor plecați în străinătate. Trebuie să-i ajutăm pe
    cei care vor să se întoarcă în țară pentru că vin cu abilități diferite față de
    cele ale societății românești, a spus senatorul.




    Europarlamentarul Eugen Tomac a solicitat Legislativului European
    crearea de mecanisme prin care să fie condiţionată acordarea de finanţări
    europene statelor partenere României care nu le garantează minorităților
    naționale accesul la educație în limba maternă. Este inacceptabil ca
    minorităţilor care vorbesc limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care nu
    reprezintă niciun fel de risc pentru Ucraina să le fie îngrădit dreptul la
    educaţie doar sub pretextul că la Kiev s-a decis derusificarea sistemului de
    învăţământ, a declarat Tomac în cadrul dezbeterii Raportului privind
    situația Drepturilor Omului si a Democrației în lume. Deputatul european a
    amintit de faptul că, de la 1 ianuarie, in Ucraina a intrat în vigoare legea
    privind limba de stat, act normativ care încalcă dreptul minorităţilor de
    avea acces la educaţie in limba maternă. În această țară avem o
    comunitate de peste jumătate de milion de români și avem obligația să-i
    apărăm, a punctat Eugen Tomac. El a explicat că, așa cum Parlamentul
    European a cerut să fie condiționată alocarea fondurilor europene de
    respectarea statului de drept, la fel trebuie procedat și cu finanțările
    europene furnizate statelor care au acord de asociere cu UE sau statelor
    candidate la aderare, prin care să le fie solicitată garantarea accesului
    minorităților naționale la educație în propria limbă.




    Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat neconstituţională
    Legea 234 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii
    Moldova, care conferea un statut special limbii ruse. Limbii ruse nu i se
    conferă statut aparte pe teritoriul Republicii Moldova, a declarat preşedintele
    Curţii Constituţionale, Domnica Manole. Aceasta a amintit de rezultatele
    recensământului din 2014, când aproape 78% din populaţia Republicii Moldova a
    declarat că vorbeşte limba română şi doar puţin peste 9% limba rusă. Legea
    prevedea că angajaţii instituţiilor de stat erau obligaţi să discute, să ofere
    informaţii şi să asigure traducerea documentelor în limba rusă, dacă cetăţenii
    făceau solicitări în acest sens. Ambasadorul României la Chişinău, Daniel
    Ioniță, a calificat decizia Curţii drept corectă și normală şi a apreciat că
    această este o dovadă în plus că limba română trebuie să fie cunoscută de toți
    cetățenii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova. Diplomatul a apreciat
    că menținerea acestei legi ar fi însemnat o reîntoarcere în trecut.
    Legea 234 fusese votată la mijlocul lunii decembrie de deputaţi ai Partidului
    Socialist şi ai platformei Pentru Moldova, dar a fost contestată la
    CCRM de un grup de trei parlamentari, între care un neafiliat şi doi ai
    Platformei Demnitate şi Adevăr.




    Institutul Cultural Român a fost distins de Academia Română cu
    Meritul Academic, în semn de apreciere pentru contribuția deosebită
    adusă la aniversarea Marii Uniri în străinătate, prin Programul Centenar al
    ICR. Programul Centenar a inclus peste 600 de proiecte, printre care realizarea
    unei statui a Reginei Maria în oraşul Ashford din Marea Britanie, sau editarea
    și publicarea în limba engleză a mai multor lucrări despre istoria
    Transilvaniei. În 2018, Institutul Cultural Român a organizat, în parteneriat
    cu Academia Română, o serie de proiecte cultural-ştiinţifice destinate
    creşterii vizibilităţii valorilor spirituale româneşti, cu deosebire în
    contextul marcării Centenarului Primului Război Mondial și al Marii Uniri.
    Printre acestea – un program de traduceri din literatura istoriografică
    românească, cu scopul de a spori circulația internațională a informației
    științifice românești și de a promova punctele de vedere românești în lume.

  • Jurnal românesc – 09.09.2020

    Jurnal românesc – 09.09.2020

    Guvernul de la Kiev nu are nicio intenţie să modifice legea
    educaţiei, a declarat la Bucureşti, ministrul ucrainean de externe, Dmytro
    Kuleba.
    Actul legislativ, adoptat în 2017, a stârnit nemulţumirea minorităţilor
    naţionale din Ucraina, inclusiv celei române, care acuză o restricţionare a
    învăţământului în limba maternă. Şeful diplomaţiei ucrainene a afirmat că legea
    nu poate fi modificată pentru a satisface cerinţele altor ţări, însă a dat
    asigurări că Executivul de la Kiev este dispus să rezolve în spirit
    amiabil, reciproc, pentru interesele naţionale ale Ucrainei şi României, toate
    problemele sensibile, inclusiv problema referitoare la minorităţile
    naţionale
    .

    Declaraţiile au fost făcute după întâlnirea pe care oficialul
    ucrainean a avut-o cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, în marja
    Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române. Bogdan Aurescu a afirmat că problematica
    drepturilor persoanelor care aparţin minorităţii române din Ucraina va rămâne
    pe agenda bilaterală până se vor identifica soluţii durabile. Dorinţa
    noastră este de a obţine maximul posibil pentru exercitarea drepturilor
    lingvistice ale persoanelor care aparţin minorităţii române din Ucraina şi, de
    asemenea, acest exerciţiu să se realizeze pentru toţi vorbitorii de limbă
    română din Ucraina, indiferent cum aceasta este denumită. Am discutat şi despre
    posibilitatea negocierii unui Acord cuprinzător privind protecţia drepturilor
    minorităţilor naţionale, cu accent pe drepturile lingvistice,
    a spus
    ministrul român.

    În ceea ce priveşte reforma teritorială administrativă a
    Ucrainei, contestată de unii etnici români, Aurescu a apreciat că nu există o
    disipare a românilor, deoarece a observat că aceştia au fost incluşi, în măsura
    posibilului, în aceleaşi unităţi administrativ-teritoriale. La rândul său,
    Dmytro Kuleba a declarat că respectă poziţia Bucureştiului cu privire la
    garantarea drepturilor minorităţilor naţionale, iar Kievul este dispus să
    dezvolte dialogul pe acest subiect. Vreau să subliniez foarte clar: ne
    mândrim cu minoritatea românească din Ucraina şi ne mândrim, de asemenea, cu
    comunitatea ucraineană din România. Existenţa acestor minorităţi întăreşte
    ţările noastre, (…) voi fi mereu pregătit să privim minorităţile naţionale ca
    nişte oportunităţi şi nu ca nişte probleme, a precizat oficialul
    ucrainean.




    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a anunţat că, începând din
    9 septembrie, au intrat în vigoare noi condiții de acces pe Aeroportul
    Internațional Henri Coandă din Capitală.
    Accesul pasagerilor se
    face acum direct la aerogara Plecări. Se elimină astfel obligativitatea
    trecerii prin corturile din faţa terminalului, însă rămân valabile toate
    celelalte măsuri pentru combaterea răspândirii SARS-CoV2, respectiv măsurarea
    temperaturii la intrarea în terminal, dezinfectarea mâinilor, păstrarea
    distanţei de 1,5 metri faţă de alte persoane şi purtarea măştii, care să
    acopere gura şi nasul.

    De asemenea, toate cafenelele şi restaurantele din
    aeroport au fost redeschise, iar accesul autovehiculelor în faţa aerogării
    Plecări a fost reluat. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti precizează că
    măsurile au fost dispuse în contextul
    apropierii sezonului rece şi al traficul încă redus. Instituţia atrage atenţia
    că întreg personalul aeroportului monitorizează respectarea cerinţelor privind
    purtarea măştii şi păstrarea distanţei, iar în caz contrar va solicita
    intervenţia imediată a poliţiei şi jandarmeriei.




    Artista plastică Liana Saxone Horodi a fost invitata ICR Tel Aviv în
    cadrul seriei Portret de artist
    , prin intermediul căreia
    reprezentanţa culturală românească în Israel îşi propune incursiuni în
    activitatea unora dintre personalitățile marcante ale scenei culturale
    israeliene care au rădăcini românești sau care realizează frecvente schimburi
    culturale cu România. Artista, o adevărată ambasadoare culturală a României în
    Israel, a oferit detalii privind procesul de creație, crezul său artistic și a
    vorbit despre personalitățile culturale românești care i-au marcat cariera, de
    la profesori ca Rudolf Schweitzer-Cumpăna, la mentori ca Ionel Jianu, până la
    membri de familie și prieteni. Liana Saxone Horodi este pictoriță, graficiană
    și publicistă.

    S-a născut la București pe 11 septembrie 1940. Este membră a
    Uniunii Pictorilor și Sculptorilor din Israel și a fost distinsă cu premiile
    Fondurilor Culturale Ianculovici, în 2001, și Palty, în 2003, precum și cu
    premiul Herman Struck al Municipiului Haifa, în 2004. Începând din anul 2000
    a desfășurat o bogată activitate publicistică în presa de limbă română din
    Israel, precum și în reviste din România. Materialul video cu Liana Saxone
    Horodi se găseşte, în limbile română și ebraică, pe pagina de Facebook a ICR
    Tel Aviv și pe canalul de YouTube.

  • Jurnal românesc – 06.02.2020

    Jurnal românesc – 06.02.2020

    Guvernul
    Partidului Naţional Liberal, condus de Ludovic Orban, a fost demis, după ce
    moţiunea de cenzură iniţiată de social-democraţi şi reprezentanţii Uniunii
    Democrate a Maghiarilor din România a fost adoptată în plenul Parlamentului.
    S-au înregistrat 139 de voturi împotriva moţiunii şi 261 în favoarea acesteia,
    în condiţiile în care, pentru a retrage încrederea Executivului, erau necesare
    doar 233 de voturi pentru.

    La demiterea guvernului liberal au pus
    umărul şi reprezentanţii formaţiunii fostului premier Victor Ponta, Pro
    România, în vreme ce parlamentarii PNL şi cei ai Uniunii Salvaţi România au
    votat împotrivă. Senatorii şi deputaţii ALDE şi PMP nu au votat.

    Premierul acum interimar Ludovic Orban a afirmat că Guvernul demis cade
    în picioare şi s-a declarat mândru de realizările din cele trei luni de
    mandat în care, apreciază acesta, liberalii au reuşit să repare o mare
    parte dintre stricăciunile provocate de guvernările PSD.

    În replică,
    liderul social-democraţilor Marcel Ciolacu, i-a reproşat premierului demis că
    România nu poate fi condusă prin angajari de răspundere, prin zeci de ordonanţe
    de urgenţă sau prin împrumuturi uriaşe şi că cele trei luni de guvernare PNL au
    adus haos şi instabilitate. În pofida moţiunii, cabinetul Orban rămâne la
    Palatul Victoria până când un nou guvern va depune jurământul de învestitură.
    În perioada de interimat atribuţiile Executivului sunt însă limitate.




    Violonistul
    Remus Azoiţei şi pianistul Eduard Stan susţin un recital în cadrul seriei
    Concertelor Enescu, cel mai vechi program permanent al ICR Londra.

    Remus Azoiţei este unul dintre fondatori și director artistic al Societății
    Enescu din Marea Britanie. În 2005, a fost decorat de către Președintele
    României cu titlul de Ofițer al Ordinului Meritul Cultural, iar în mai 2013,
    Regele Mihai I i-a conferit titlul de ofițer ar Ordinului Coroana
    României.

    Pianistul Eduard Stan este iniţiator şi director artistic al
    Festivalului Enescu din Heidelberg / Mannheim, iar Institutul Cultural Român
    i-a înmânat Medalia Enescu pentru contribuţia sa la răspândirea
    muzicii enesciene. Cei doi muzicieni colaborează de peste două decenii şi sunt
    coautorii singurei serii de înregistrări cu integrala lucrărilor pentru vioară
    şi pian ale lui George Enescu, lansată în perioada 2007-2008 și primită cu
    elogii de presa de specialitate.


    Autoritatea
    Electorală Permanentă este pregătită pentru alegerile locale şi parlamentare, a
    declarat preşedintele instituţiei, Constantin-Florin Mituleţu-Buică.
    A
    fost finalizată ordonanţa de urgenţă care a creat cadrul legal pentru alegeri
    anticipate, deoarece nu exista o astfel de reglementare, iar lucrurile bune,
    făcute la alegerile prezidenţiale din 2019, vor fi preluate şi aplicate şi la
    alegerile parlamentare din acest an,
    a spus şeful AEP.

    Printre noutăţi se
    numără organizarea votul în străinătate pe durata trei zile, vineri, sâmbătă şi
    duminică, cu posibilitatea prelungirii procesului electoral până la ora 23 şi
    59 de minute atât în ţară cât şi peste hotare, la fel ca în cazul
    prezidenţialelor de anul trecut, majorarea numărului de parlamentari pentru
    Circumscripţia 43 străinătate de la doi la patru senatori şi de la patru la opt
    deputaţi, pentru a asigura o mai mare reprezentare a cetăţenilor cu paşaport
    electronic aflaţi în evidenţele Autorităţii şi reducerea termenelor pentru
    organizarea de alegeri legislative anticipate, de la 90 la 50 de zile de la
    data dizolvării Parlamentului. Mituleţu-Buică a estimat la un miliard de lei
    costurile necesare organizării alegerilor locale şi palamentare anticipate.




    Consiliul
    Național al Românilor din Ucraina îşi explimă profunda îngrijorare în legătură
    cu intențiile autorităţilor ucrainene de reducere a numărului de jurnaliști
    români la filialele Audiovizualului public din Cernăuți și Ujgorod şi cu
    refuzul acestora de a deschide o redacție românească în regiunea Odesa,

    transmite Agenția BucPress.

    Într-o scrisoare adresată Președintelui Consiliului
    Audiovizualului din Ucraina și Ombudsmanul Radei Supreme de la Kiev,
    reprezentanţii Consiliului Național al Românilor atrag atenţia că etnicii
    români riscă să rămână atât fără presă tipărită cât și fără emisiuni radio și
    de televiziune în limba română. Ei au făcut public şi faptul că salariile
    jurnaliştilor au fost reduse nemotivat în condiţiile în care bugetul
    Audiovizualului Public din Ucraina a fost dublat în 2020.

    Consiliului Național
    al Românilor transmite că îşi rezervă dreptul de a se adresa conducerii Ucrainei,
    României, Republicii Moldova, precum şi țărilor UE și structurilor europene. Ei
    amintesc faptul că statul român finanțează 5 publicații în limba ucraineană și
    sprijină funcționarea redacțiilor în limba ucraineană din cadrul posturilor
    publice de radio şi tv.




    Realizatoarea
    Roxana Stroe şi producătoarea Gabriela Suciu au prezentat filmul-proiect
    Appalachia la Festivalul de film de scurtmetraj de la
    Clermont-Ferrand, care s-a desfăşurat în perioada 3-6 februarie.
    Povestea
    reinventată a lui Romeo şi a Julietei a reprezentat România în secţiunea
    Euro Connection din cadrul Bursei filmului de scurtmetraj.

    Roxana
    Stroe și Gabriela Suciu şi-au prezentat proiectul şi aşteaptă acum să primească
    oferta unui coproducător. Aflată la a 11-a ediţie, Euro Connection
    a permis finalizarea a 87 de pelicule, dintre care 44 în co-producție
    internațională. Secţiunea este organizată de asociaţia Salvează cine
    poate scurtmetrajul. Participarea celor două românce a fost sprijinită de
    reprezentanţa Institutului Cultural Român de la Paris.



  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    Jucătoarea canadiană de origine română Bianca Andreescu a
    câştigat, duminică, turneul de tenis WTA de la Toronto, dotat cu premii totale
    de 2,83 milioane de dolari. Ea s-a impus
    în finală după abandonul jucătoarei americane Serena Williams, la scorul de 3-1
    pentru Andreescu. În vârstă de 19 ani, Bianca şi-a trecut în palmares al doilea
    titlu WTA din carieră, după cel obţinut în primăvară la Indian Wells. Ea a mai
    disputat o finală, la Auckland.


    Duminică, la Campionatele Europene de sărituri în apă de la
    Kiev, sportivul român Constantin Popovici a ocupat locul 5 în finala de la
    platformă. Vineri, Popovici şi Antonia-Mihaela Pavel s-au clasat tot pe 5 în
    proba de sărituri sincron mixte de la platformă. Acelaşi loc fusese ocupat
    miercuri în finala probei feminine de sărituri sincron de la platformă de Nicoleta
    Angelica Muscalu şi Antonia-Mihaela Pavel.


    România a retrogradat în Liga a II-a a Campionatelor
    Europene de atletism pe echipe, după ce s-a clasat pe locul 8 la Sandnes, în
    Norvegia, la finalul întrecerilor din Liga I. Au mai retrogradat din al doilea
    eşalon valoric alte trei echipe: Ungaria, Slovacia şi Lituania. Portugalia a
    ocupat primul loc şi a promovat în Superligă. Duminică, în ultima zi de
    întreceri, delegaţia română a obţinut singura sa victorie din concurs, prin
    Roxana Bârcă, la 5000 de metri.


    În weekend au avut loc jocuri în campionatul primei ligi
    române de fotbal, etapa a cincea. Vineri, la Voluntari, Academica Clinceni a
    trecut cu 3 la 1 de Chindia Târgovişte, iar la Iaşi, Poli s-a impus cu 2 la 0
    în faţa echipei bucureştene Dinamo. Sâmbătă, Gaz Metan Mediaş a câştigat cu 1-0
    jocul disputat acasă cu Astra Giurgiu, iar CFR Cluj a înscris, pe teren
    propriu, trei goluri în poarta echipei FC Hermannstadt, fără a primi vreunul.
    Duminică a fost ziua oaspeţilor. Sepsi Sfântu Gheorghe a câştigat la
    Universitatea Craiova cu 1-0, iar la
    Piteşti, FC Voluntari a trecut cu 3-1 de FCSB. . Luni, la Ovidiu, ultimul joc
    al etapei: Viitorul Constanţa – FC Botoşani. După jocurile din weekend, în
    clasament conduce Clujul, cu 13 puncte.

  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    Jucătoarea canadiană de origine română Bianca Andreescu a
    câştigat, duminică, turneul de tenis WTA de la Toronto, dotat cu premii totale
    de 2,83 milioane de dolari. Ea s-a impus
    în finală după abandonul jucătoarei americane Serena Williams, la scorul de 3-1
    pentru Andreescu. În vârstă de 19 ani, Bianca şi-a trecut în palmares al doilea
    titlu WTA din carieră, după cel obţinut în primăvară la Indian Wells. Ea a mai
    disputat o finală, la Auckland.


    Duminică, la Campionatele Europene de sărituri în apă de la
    Kiev, sportivul român Constantin Popovici a ocupat locul 5 în finala de la
    platformă. Vineri, Popovici şi Antonia-Mihaela Pavel s-au clasat tot pe 5 în
    proba de sărituri sincron mixte de la platformă. Acelaşi loc fusese ocupat
    miercuri în finala probei feminine de sărituri sincron de la platformă de Nicoleta
    Angelica Muscalu şi Antonia-Mihaela Pavel.


    România a retrogradat în Liga a II-a a Campionatelor
    Europene de atletism pe echipe, după ce s-a clasat pe locul 8 la Sandnes, în
    Norvegia, la finalul întrecerilor din Liga I. Au mai retrogradat din al doilea
    eşalon valoric alte trei echipe: Ungaria, Slovacia şi Lituania. Portugalia a
    ocupat primul loc şi a promovat în Superligă. Duminică, în ultima zi de
    întreceri, delegaţia română a obţinut singura sa victorie din concurs, prin
    Roxana Bârcă, la 5000 de metri.


    În weekend au avut loc jocuri în campionatul primei ligi
    române de fotbal, etapa a cincea. Vineri, la Voluntari, Academica Clinceni a
    trecut cu 3 la 1 de Chindia Târgovişte, iar la Iaşi, Poli s-a impus cu 2 la 0
    în faţa echipei bucureştene Dinamo. Sâmbătă, Gaz Metan Mediaş a câştigat cu 1-0
    jocul disputat acasă cu Astra Giurgiu, iar CFR Cluj a înscris, pe teren
    propriu, trei goluri în poarta echipei FC Hermannstadt, fără a primi vreunul.
    Duminică a fost ziua oaspeţilor. Sepsi Sfântu Gheorghe a câştigat la
    Universitatea Craiova cu 1-0, iar la
    Piteşti, FC Voluntari a trecut cu 3-1 de FCSB. . Luni, la Ovidiu, ultimul joc
    al etapei: Viitorul Constanţa – FC Botoşani. După jocurile din weekend, în
    clasament conduce Clujul, cu 13 puncte.

  • May 21, 2019 UPDATE

    May 21, 2019 UPDATE

    Meeting — During Romania’s presidency of the Council of the EU, Bucharest hosted on May 20th and 21st the informal meeting of the environment ministers from the EU member states. The debates focused on the measures to be taken at European and international level to create the necessary framework for reducing greenhouse gas emissions. Priorities target mainly the reduction of energy consumption. The European Commissioner for environment, maritime affairs and fisheries Karmenu Vella announced that soon the EC would adopt new guidelines for integrating ecosystem services in the decision-making and green infrastructure process, as regenerative and circular economy should be boosted and a durable agricultural policy promoted. The European official said the EU would make effective progress in the environmental field through the line ministers’ cooperation. The debates also approached biodiversity, the discussions highlighting the importance of integrating biodiversity targets within the relevant sectoral policies and strategies.



    Brexit – The British government approved PM Theresa May’s plan on Brexit, including the compromise measures that are to be included in the law that is to be voted on early next month. The draft law includes the idea of a temporary customs union until future general elections are held as well as measures to guarantee EU workers’ rights and to protect the environment. The passing of the Brexit law by the House of Commons is an almost impossible mission for the government, even though the measures proposed might persuade some of the Labour MPs to vote for it, newspapers write. Jeremy Corbyn pointed out he was opposed to the government’s proposal, considering it is not different from the previous one that has been already rejected 3 times so far. Also the euro skeptic Conservatives announced they would vote against it. The government also discussed preparations for a no-deal Brexit, which, at least for the moment, is still the version provided by the British legislation, unless a deal is reached by October 31.



    Kiev — Romania’s deputy Prime Minister Ana BIrchall on Monday participated in Kiev in the swearing-in ceremony of Ukraine’s president elect, Volodimir Zelenski. According to a government communiqué, Ana Birchall had a bilateral meeting with the Ukrainian official during which she reiterated Romania’s firm support for the independence, sovereignty and territorial integrity of Ukraine within its internationally-recognized borders. Strengthening security in the Black Sea region is a common objective, the Romanian official added. She approached the issue of the rights of the Romanian minority in Ukraine, highlighting the role of minorities as bridges between the two countries. Almost 500 thousand ethnic Romanians live in Ukraine, mostly on the Romanian territories annexed in 1940 by the former USSR and taken over in 1991 by Ukraine as a successor state. (translation by L. Simion)

  • Jurnal românesc – 30.04.2019

    Jurnal românesc – 30.04.2019

    36 de secții de
    votare pentru alegerile europarlamentare din 26 mai vor fi deschise în
    Republica Moldova, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe. Cele mai multe, 13,
    vor fi deschise în capitala Chișinău, inclusiv una la Durlești, oraş din cadrul
    municipiului. În zona de nord a Republicii Moldova vor fi deschise 7 secții,
    inclusiv 2 la Bălți și câte una la Edineț, Drochia, Soroca, Florești și
    Fălești. În zona centrală vor exista 9 secții de votare la Telenești, Ungheni,
    Nisporeni, Orhei, Călărași, Bardar, Ialoveni, Hâncești și Anenii-Noi. Pentru
    cetățenii români din sud au fost instituite 7 secții de votare la Căușeni,
    Cimișlia, Leova, Cantemir, Cahul, Giurgiulești şi Carabetovca. Un număr record
    de 441 de secții de votare vor fi deschise, în total, în afara graniţelor
    României, la alegerile pentru Parlamentul European. Acestea vor fi organizate,
    cu precădere, în sediile misiunilor diplomatice și consulare, în sediile
    institutelor culturale şi în cadrul consulatelor onorifice. Cele mai multe
    secții de votare sunt organizate în Italia (76), în Spania (50), Republica
    Moldova (36), Statele Unite ale Americii (31), Marea Britanie (29), Germania
    (25), Franța (17), Austria (9) şi Belgia (8).




    Deputatul
    Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din
    afara graniţelor ţării, îi solicită ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea,
    accelerarea procesului de recunoaştere a diplomelor medicilor din Republica
    Moldova. Acesta i-a solicitat ministrului informaţii privind numărul medicilor
    basarabeni care au depus dosare şi numărul celor care au trecut de procedura de
    recunoaştere a diplomelor, certificatelor şi titlurilor de medic specialist.
    Parlamentarul apreciază că numărul celor care au primit soluţii favorabile este
    unul revoltător de mic. Din totalul de 262 de medici din Republica
    Moldova care şi-au depus dosarele pentru obţinerea dreptului de practică pe
    teritoriul României, în proces de evaluare la comisiile mixte de recunoaştere
    se aflau doar 174 de dosare, iar în cazul a 88 de dosare au fost făcute
    solicitări de completare, a spus Constantin Codreanu. Astfel, la
    sfârşitul anului 2018, din numărul total al solicitărilor, doar pentru 6 dosare
    a fost dat avizul Colegiului Medicilor din România şi au fost întocmite
    documentele de recunoaştere. Este o situaţie inacceptabilă, mai ales ţinând
    cont că România se confruntă cu o lipsă a cadrelor medicale, a afirmat
    politicianul. Poziţia lui Constantin Codreanu vine în contextul în care ministrul
    Sănătăţii a declarat recent că în România există 700 de posturi de medici de
    familie neocupate.




    Deputatul
    independent Matei Adrian Dobrovie, vice-președintele Comisiei pentru românii
    din afara granițelor țării, afirmă că, după Legea Educaţiei, românii din
    Ucraina primesc o nouă lovitură din partea autorităților de la Kiev, după ce
    Rada Supremă a adoptat legea privind asigurarea funcționării limbii ucrainene
    ca limbă de stat. Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta spune că a cerut
    ca Ministerul de Externe să ia din timp o atitudine fermă față de această lege
    care, apreciază politicianul, pune în pericol menținerea identității etnicilor
    români. Am cerut și sesizarea Comisiei de la Veneția în legătură cu
    aceasta, a scris deputatul pe platforma de socializare. Din păcate
    nici aceste demersuri, nici întâlnirile cu Ambasada Ucrainei din București și
    vizita făcută la Kiev pentru a le explica parlamentarilor ucraineni cum sunt
    afectate drepturile românilor din Ucraina nu au împiedicat continuarea acestui
    proces agresiv de asimilare, spune Matei Adrian Dobrovie. Parlamentarul
    român susţine că Ucraina nu poate continua parcursul european nesocotind
    drepturile minorităților şi că legile adoptate de legislativul de la Kiev
    nu fac decât să submineze îmbunătățirea relațiilor cu Bucureştiul.
    Românii, în număr de aproape 410.000, reprezintă a treia etnie ca pondere în
    Ucraina şi sunt concentraţi în regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia.

  • Jurnal românesc – 11.04.2019

    Jurnal românesc – 11.04.2019

    Secretarii de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev şi Lilla
    Debelka şi subsecretarul de stat Victor Ionescu au început Campania
    Informare acasă! Siguranță în lume!, ediția 2019, la Baia Mare,
    Bucureşti, Satu Mare şi Oradea. Victor Alexeev le-a vorbit elevilor,
    profesorilor și directorilor de școli reuniţi la Colegiul Naţional
    Gheorghe Şincai din Baia Mare despre riscurile la care se pot
    expune odată cu decizia de a căuta un loc de muncă, un program de studii sau
    alte oportunități în afara granițelor României. La Bucureşti, peste 400 de
    oameni au participat la întâlnirea cu subsecretarul de stat Victor Ionescu care
    a avut loc la Universitatea Spiru Haret, şi în cadrul căreia s-a discutat despre drepturile
    şi obligaţiile pe care le au românii atunci când părăsesc ţara, dar şi despre
    pericolele existente. La rândul său, Lilla Debelka s-a deplasat în judeţele
    Satu Mare şi Bihor, unde a participat la întâlniri organizate cu sprijinul
    reprezentanților liceelor și universităților locale, ai inspectoratelor școlare
    județene, ai asociațiilor și organizațiilor de liceeni și studenți. Peste tot
    s-a pus accentul pe importanţa unei mai bune documentări înainte de a părăsi
    ţara. Campania Informare acasă! Siguranță în lume! se derulează în
    toate județele țării și Municipiul București, în două etape, prima în perioada
    aprilie-mai şi a doua între august şi septembrie.




    Numărul
    instituţiilor şcolare din regiunea Cernăuţi şi implicit al elevilor care
    studiază în limba română s-a redus semnificativ în ultimii 17 ani. Departamentul
    de Politică Informațională și Relații Publice din cadrul Ministerului
    Învățământului din Ucraina a comunicat că în regiunea Cernăuți există 57 de
    școli cu predare în limba română, în care învaţă 10.829 de elevi, și 19 mixte
    româno-ucrainene la care merg 2.638 de elevi, scrie publicaţia cernăuţeană
    Libertatea cuvântului citată de Radio Chişinău. În anul școlar 2001/2002, în regiune funcționau 83 de școli cu
    predare în limba română, ale căror cursuri erau urmate de 21.672 de elevi, și 9
    școli mixte, cu 2.141 de elevi. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei de la
    Kiev, în regiunea Transcarpatia își desfășoară activitatea 12 școli cu predare
    în limba română, cu 2.220 elevi, și o școală mixtă româno-ucraineană, cu 419
    elevi, iar în regiunea Odesa au rămas 2 școli cu predare în limba așa-zis
    moldovenească, cu 406 elevi, și 15 școli mixte, unde învaţă 2.152 de elevi.
    Aproape 410.000 de români locuiesc în Ucraina, potrivit recensământului
    populaţiei realizat din 2001, concentraţi cu precădere în regiunile Cernăuți,
    Odesa şi Transcarpatia.




    Deputatul Doru
    Petrişor Coliu, reprezentant al românilor din diaspora, anunţă că a elaborat
    împreună cu parlamentarul Petru Movilă un proiect de lege prin care îşi propune
    să ajute familiile românilor decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene să aducă
    acasă trupurile celor dragi. Conform propunerii legislative, statul român ar fi
    obligat să suporte cheltuielile de repatriere, în condiţiile în care, spune
    Doru Petrişor Coliu, cetăţenii români rezidenţi în străinătate sunt mari
    contributori la bugetul României, prin plata impozitelor şi taxelor aferente
    proprietăţilor pe care le au în ţară. Deputatul precizează că, în
    prezent, în cazul decesului unui român în străinătate statul român nu decontează
    absolut nimic din costul procedurilor de repatriere care, de cele mai
    multe ori, sunt de ordinul a câtorva mii de euro, iar în cazul în care
    familia nu îşi permite să suporte cheltuielile de transport, autorităţile
    locale procedează la incinerarea sau înmormântarea defunctului. Prin urmare, susţine
    parlamentarul, foarte mulţi cetăţeni români decedaţi în străinătate nu
    ajung niciodată acasă.




    Guvernul de la
    Kiev a aprobat deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei între Ucraina
    şi România. Este vorba despre vama Orlivka – Isaccea, care va deservi transportul de
    pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal. În prezent, în regiunea Odesa nu
    există niciun punct de trecere a frontierei româno-ucrainene, iar cei care
    doresc să ajungă în cele două state sunt nevoiţi să treacă întâi prin Republica
    Moldova.

  • Conflict în apropierea României

    Conflict în apropierea României

    Suntem
    consternaţi de această utilizare a forţei de către Rusia, care, într-un context
    de militarizare crescândă în regiune, este inacceptabilă
    , au declarat
    guvernele celor 28 de ţări membre ale UE într-o declaraţie publicată de şefa
    diplomaţiei europene Federica Mogherini, la capătul a trei zile de discuţii pe
    tema escaladei militare dintre Kiev şi Moscova. Occidentul a condamnat
    acţiunile Rusiei, cerând eliberarea celor trei nave reţinute în strâmtoarea
    Kerci şi a celor 24 de marinari ucraineni, în prezent arestaţi preventiv pentru
    două luni, sub acuzaţie de trecere ilegală a frontierei. Moscova a recunoscut
    că a folosit armamentul din dotare pentru a forţa navele ucrainene să oprească,
    în timp ce Kievul spune că ar fi avertizat Rusia că navele sale vor trece prin
    zonă în drum spre portul Mariupol din Marea Azov.

    Invitat la Radio România,
    Iulian Chifu, preşedintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, despre
    situaţia din strâmtoarea Kerci: Federaţia Rusă a deschis cel de-al treilea
    front în raport cu Ucraina. Mai grav este faptul că această nouă agresiune s-a
    petrecut chiar sub steagul rus, deci nu mai e vorba de anexarea Crimeii prin
    omuleţii verzi şi nici de agresiunea militară din estul Ucrainei, unde sunt un
    fel de intermediari, de voluntari, de militari rătăciţi, cum ne spunea domnul
    Lavrov. A făcut-o deoarece consideră Crimeea teritoriul său şi încearcă să
    afirme acest lucru inclusiv anexând Marea de Azov. Practic, a construit acel
    pod, care este de asemenea ilegal, şi consideră că acelea sunt apele sale
    teritoriale, motiv pentru care a interzis accesul şi interzice accesul oricui
    nu cere avizul. Era vorba despre trei nave militare, ucrainene care veneau
    dintr-un port ucrainean, mergeau spre un port ucrainean şi cărora li s-a
    interzis trecerea prin Marea de Azov, existând şicanări, după care ciocniri şi
    după care tiruri care au dus inclusiv la victime.

    Incidentul a avut loc în
    apropierea Peninsulei Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014, şi a crescut
    tensiunea la cel mai înalt nivel după 2015, când rebelii sprijiniţi de Moscova
    s-au ridicat împotriva guvernului de la Kiev în regiunea estică Donbas,
    declanşând un război care a ucis zeci de mii de persoane. Discutarea singulară
    a cazului Kerci este incorectă, indiferent pe cine acuzăm, consideră profesorul universitar Dan Dungaciu, directorul
    Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române: Episodul acela este
    un punct, un element într-o sagă care a început în 2014, când Federaţia Rusă a acţionat aşa cum a acţionat – a
    anexat Crimeea, a intrat în partea de est a Ucrainei şi controlează indirect
    două regiuni de acolo. Kerciul ce înseamnă de fapt? Înainte de anexarea Crimeei
    însemna o strâmtoare care se afla între Ucraina, Crimeea, care era parte a Ucrainei,
    şi Federaţia Rusă. Pe partea rusească era un comandament care verifica trecerea
    prin strâmtori. Acum suntem în situaţia în care şi Crimeea este a Rusiei, de
    facto nu de jure, şi pe malul drept este tot Rusia. Deci, Rusia controlează intrările. Peste
    acest element s-a adăugat celebrul pod pe care l-au construit ruşii, într-un
    timp relativ record.

    Este vorba despre podul care leagă terestru Crimeea
    de Rusia, un pod strategic, subliniază profesorul universitar Dan Dungaciu: Ei când au construit acel pod
    au avut grijă să aibă 30 de metri, sunt multe nave care nu pot să iasă, care
    sunt mai înalte de 30 de metri, nu mai pot să iasă, sunt blocate în Marea Azov,
    care în acest moment, inclusiv prin acea construcţie a Federaţiei Ruse, este
    mai degrabă o mare rusească. De fapt, problema de fond este 2014. Trebuia să-i
    cerţi atunci, pentru că dacă îi laşi pe ruşi să meargă mai departe şi, iertaţi-mă
    că o spun, populaţiile din regiune au înţeles foarte clar că dacă nu eşti în
    NATO sau UE nu te apără nimeni, că dacă eşti în Organizaţia Naţiunilor Unite
    este insuficient. Deci, din punctul ăsta de vedere, Ucraina a păţit ce a păţit
    inclusiv din cauza inabilităţii, lipsei de proiecte a elitelor politice, care
    au crezut 20 de ani că joacă, cântă la două piane în acelaşi timp, şi cu estul
    şi cu vestul. Ucraina şi Republica Moldova sunt prizonierele propriei viziuni
    greşite politice, bazate pe un proverb rusesc care spune că viţelul deştept suge
    de la două vaci. Aşa au făcut ele politică până acum şi nu s-au dus nici în
    NATO, nici în UE ferm.

    În urma evenimentelor recente, UE a făcut apel la
    reţinere şi a solicitat Moscovei să restaureze libertatea de circulaţie în
    Strâmtoarea Kerci. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a amintit că
    Ucraina nu este membră a Alianţei, al cărei fundament este apărarea colectivă a
    membrilor ei, dar a subliniat că această organizaţie susţine suveranitatea şi
    integritatea teritorială a Ucrainei în faţa ameninţărilor Rusiei. Între timp, la
    Kiev, parlamentul ucrainean a declarat legea marţială pe perioadă limitată.

  • Jurnal românesc – 24.09.2018

    Jurnal românesc – 24.09.2018

    Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a luat parte la sfințirea
    bisericii cu hramul Acoperământul Maicii Domnului din Dondușeni, cu ocazia vizitei
    de lucru efectuate duminică în Republica Moldova. La eveniment au luat parte
    ierarhi, demnitari și reprezentanți ai autorităților din Republica Moldova și
    România, precum și aproape 2.000 de enoriași. Parohia Ortodoxă Română din
    Dondușeni a luat ființă în anul 2007 și face parte din Mitropolia Basarabiei,
    din cadrul Patriarhiei Române. Târnosirea acestui nou lăcaș de cult este un
    moment de mare bucurie duhovnicească ce a fost posibil inclusiv prin
    contribuția statului român și a credincioșilor din România. Ministerul pentru
    Românii de Pretutindeni și Secretariatul de Stat pentru Culte au asigurat 30%
    din fondurile necesare, iar peste 60% din fonduri au provenit din donații de la
    credincioși din peste 500 de parohii din România. Guvernul român sprijină
    păstrarea culturii, spiritualității și identității culturale a Republicii
    Moldova, precum și parcursul său european a spus ministrul Natalia-Elena
    Intotero.


    Aproape 30 de români candidează pe listele
    unor partide din Belgia la alegerile locale programate pentru 14 octombrie. Ei
    încearcă să ocupe funcţii de consilieri locali în mai multe localităţi,
    inclusiv în capitala Bruxelles. Iniţiatorul proiectului DreptLaVot,
    Ioana Banach, susţine într-o postare pe site-ul comunităţii virtuale a
    românilor din Belgia – RomBel că, mai mult ca niciodată, candidaţii români
    contează la acest scrutin, în condiţiile în care în Bruxelles, de exemplu, ei
    reprezintă 9% din populaţie.


    În perioada 27 -
    29 septembrie la Cernăuți se va desfășura cea de-a unsprezecea Reuniune a medicilor români de pretutindeni,
    în cadrul căreia va avea loc simpozionul Dezvoltarea medicinii și evoluția
    sferei medicale în regiunile populate compact de români din Ucraina (în special
    Bucovina) – informează Agenția BucPress din Cernăuți. La reuniune vor
    participa medici români din Ucraina (regiunile Cernăuți și Transcarpatia) și
    România. Deschiderea reuniunii va avea loc în incinta Școlii populare de arte
    Ciprian Porumbescu din Cernăuți pe 27 septembrie. Programul reuniunii include
    excursii prin Cernăuți, vizite la spitalul de psihiatrie, spitalul clinic
    regional, spitalul orășenesc de copii din Cernăuți.


    La Forumul Euroatlantic
    de la Kiev, şeful diplomaţiei ucrainene, Pavlo Klimkin, a recunoscut vina
    autorităţilor ucrainene pentru situaţia dificilă creată cu minoritatea maghiară
    din Transcarpatia, subliniind că în Ucraina nu se desfăşoară o politică
    consecventă privind minorităţile naţionale. După semnarea de către preşedintele
    Ucrainei, Petro Poroşenko, în septembrie 2017, a noii legi privind educaţia,
    relaţiile dintre Kiev şi Budapesta s-au înrăutăţit considerabil. Documentul
    presupune trecerea totală la sistemul de învăţământ în limba ucraineană, fapt
    ce privează minorităţile naţionale de dreptul de a studia în limba maternă,
    inclusiv pe cea română. Un protest faţă de aceste acţiuni ale Ucrainei a fost
    exprimat de România, Rusia, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Republica Moldova, dar şi
    de alte ţări. Aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în Ucraina.

  • Jurnal românesc – 06.09.2018

    Jurnal românesc – 06.09.2018

    Problemele românilor din afara graniţelor au fost
    discutate, miercuri, în cadrul unei dezbateri organizate în Parlamentul
    European de la Bruxelles. Drepturile etnicilor români la propria limbă, istorie
    şi cultură în teritoriile istorice sunt încălcate de autorităţile statelor în
    care locuiesc aceştia, iar România face prea puţin pentru a-i proteja – au apreciat
    unii participanşi. Ei au deplâns faptul că şcolile cu predare în limba română
    în statele vecine sunt tot mai puţine, aşa încât creşte continuu numărul
    românilor asimilaţi. Au fost, de asemenea, menţionate atacurile la adresa
    identităţii celor aproape jumatate de milion de etnici români din Ucraina, ca
    urmare a adoptării la Kiev a noii legi a educaţiei, ce restricţionează sever
    dreptul la învăţământ în limba maternă. Potrivit reprezentanţilor lor, românii
    din Valea Timocului (estul Serbiei) sunt cei mai lipsiţi de drepturi, fiindca
    Belgradul nici măcar nu-i recunoaşte ca atare. Participanţii s-au pronunţat şi
    pentru reunificarea cu România a Republicii Moldova vecine.


    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a
    declarat, miercuri, că instituţia pe care o conduce intenţionează să depună
    plângere penală împotriva celor care au promovat şi distribuit informaţii
    potrivit cărora vaccinurile ar fi ineficiente şi riscante. Sorina Pintea
    a dat asigurări că vaccinurile
    utilizate în România sunt sigure şi eficiente, fiind verificate după cele mai
    înalte standarde de calitate existente în lume. Declaraţia vine ca reacţie la o
    campanie de dezinformare declanşată în spaţiul public şi în mediul online.
    Mesaje pe reţelele de socializare şi materiale tipărite, distribuite în zone
    aglomerate sau în cutiile poştale, îi îndeamnă pe români să nu-şi vaccineze
    copiii. Pentru a le oferi credibilitate, autorii acestor mesaje folosesc în mod
    neautorizat sigle ale Ministerului Sănătăţii, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
    şi UNICEF. Într-o reacţie similară, UNICEF şi OMS afirmă că asigurarea
    accesului universal la imunizare este mai importantă ca niciodată, din cauza
    epidemiei de rujeolă care afectează mai multe ţări europene. În ultimii
    doi ani, în România, mii de persoane s-au îmbolnăvit de rujeolă, iar 59 au
    murit, majoritatea copii. Cele
    două organisme internaţionale sunt îngrijorate că, în România, rata de
    vaccinare împotriva rujeolei este cu mult sub pragul de 95%, care asigură
    protecţie pentru întreaga comunitate.


    Pe 8 septembrie, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi
    va marca Ziua Limbii Române la Ismail, în Ucraina. Programul cuprinde o
    conferință pe tema importanței limbii române în comunitățile istorice, un
    recital de poezie dedicat Zilei Limbii Române și un spectacol de muzică
    românească, muzică ușoară și dansuri populare, susținut de ansambluri
    folclorice, colective populare și muzică instrumentală din raioanele Ismail și
    Reni. Organizarea evenimentului reprezintă o bună ocazie de valorificare și
    promovare a identității culturale române în rândul persoanelor de origine
    română şi a celor aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc din
    sudul Basarabiei. Printre invitați se numără reprezentanți ai Consulatului
    General al României la Odesa, profesori de la Universitatea Dunărea de Jos
    din Galați, profesori de la Colegiul Pedagogic Costache Negri din Galați,
    istorici, jurnaliști din Galați, reprezentanți ai comunităților de etnie română
    din regiunea Odesa, poeți, scriitori, profesori și studenți de la Universitatea
    Umanistă de Stat din Ismail.


    Parlamentul
    de la Kiev a ratificat acordul dintre Ucraina şi România privind cooperarea în
    domeniul transporturilor militare. Acordul respectiv a fost semnat la 21
    aprilie 2016 de către miniştrii apărării din cele două state, în timpul vizitei
    la Bucureşti a preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko. Documentul stabileşte
    termenii şi condiţiile, procedurile şi autorităţile responsabile pentru
    efectuarea transportului pe teritoriul ambelor părţi pe reţeaua rutieră,
    feroviară, precum şi în apele teritoriale, în sprijinul operaţiunilor de menţinere
    a păcii, al exerciţiilor comune, precum şi al altor activităţi de cooperare în
    care România şi Ucraina sunt implicate în temeiul acordurilor la care sunt
    parte. România a ratificat Acordul în decembrie 2017.

  • August 24, 2018 UPDATE

    August 24, 2018 UPDATE

    Supreme Council of National Defense — The Romanian President Klaus Iohannis said Friday that the government could have made a budget rectification in any domain without the approval of Romania’s Supreme Council of National Defense, except for the national security domain. The president’s statement comes after the government had previously warned that the president’s refusal to urgently summon a meeting of the country’s Supreme Council of National Defense for the approval of the budget rectification bill might endanger not only the revenues of the most vulnerable categories, namely pensioners, mothers and children, but also the patients’ access to medical services. President Iohannis called for a Supreme Council of National Defense meeting on September 4, the agenda including an analysis of the proposals for rectification of the budget of the state institutions with attributions in the national security field for 2018. The presidential administration explained that not all of the Council members agreed with the approval of the rectification proposals and that the Council’s secretariat observed the working procedures of the Council, set up under the organization and functioning law and regulations.



    Investigation — Military prosecutors have ruled on a physical and chemical analysis of the irritating substances existing in the ammunition and recipients found at the Romanian Gendarmerie headquarters, in a case involving the gendarmes’ forceful intervention during the August 10 protest. In a communiqué of the General Prosecutor’s Office, more than 700 people assaulted by the gendarmes during the protest, submitted complaints until Friday. In another development, the leader of the Liberal Party, Ludovic Orban, stated in a communiqué that there was no spiraling conflict fueled by the opposition through the National Liberal Party or the country’s president Klaus Iohannis, but that there was more of a spiral of lies and abuses engulfing the leader of the Social Democratic Party Liviu Dragnea, the PM Viorica Dancila, the interior minister Carmen Dan and all the others who ordered the reprisal of August 10 protest and the wounding of the people who participated in that anti-government protest. Orban’s statement comes in retort to PM Dancila’s declarations according to which there is a spiraling conflict created by those who were not able to win the elections and are now trying to gain power through other means, undemocratic means.



    DNA — 6 prosecutors have signed up for the exam organized by the Justice Ministry to occupy the position of chief prosecutor of the National Anti-Corruption Directorate. Friday was the last day for candidacy submission. Between September 3 and 5 the selected candidates will have an interview with the justice minister Tudorel Toader. The results will be announced on September 6. The justice minister has previously rejected 4 candidacies. The position of chief prosecutor of the National Anti-Corruption Directorate became vacant following the dismissal of Laura Codruta Kovesi through a decree issued by President Klaus Iohannis on July 9. Through the decree the president complied with a Constitutional Court decision. At first the president had rejected as ungrounded the proposal for dismissal forwarded by the justice minister, but he had to comply with the Constitutional Court’s decision which admitted the notification of minister Toader in that case. The activity of the DNA during Kovesi’s mandate was constantly appreciated in the EC’s reports on justice.



    NATO — British fighter planes of the Royal Air Force, Eurofighter Typhoon, deployed at the Mihail Kogalniceanu air base in Romania, in the southeast, on Thursday intercepted a Russian maritime patrol aircraft above the Black Sea, the UK Ministry of Defense announced on Friday, as quoted by Reuters. It is the second time this week when British planes which are part of the NATO air policing mission, were mobilized from Romania to intercept two Russian fighter planes near NATO’s air space above the Black Sea. Last week 6 Russian Sukhoi Su-24 Fencer bombers were intercepted above the Black Sea by British fighter planes deployed in Romania, which are meant to ensure the security of NATO’s air space.



    European Court — The Justice Ministry announced on Friday that 16 people submitted their candidacy for being selected as judge representing Romania at the European Court of Justice. The selected candidates will have an interview between September 11 and 12 with a selection committee presided over by the justice minister. After the hearings, the committee will select the candidate who obtained the greatest number of points and will also make another two proposals. The proposals will be forwarded to the government for approval and the government will send to the EU Council the name of Romania’s candidate for the position of judge with the Court of Justice of the European Union. The Romanian judge will be appointed following the common agreement of the governments of the member states.



    Kiev — Nicolae Nasta, a secretary of state with the Romanian Defense Ministry, accompanied by a 15-strong detachment of the 15th Mechanized Brigade “Podu Inalt” from Iasi (in eastern Romania) on Friday participated in Kiev in the ceremonies held on the occasion of the anniversary of 27 years since Ukraine obtained independence and 100 years since the setting up of the Ukrainian state. (news translated by Lacramioara Simion)