Radio România Internațional

Tag: Klaus Iohannis

  • March 13, 2024

    March 13, 2024

    VISIT Mathias Cormann, Secretary General of the Organisation for Economic Cooperation and Development, OECD, is today having talks with Romanian president Klaus Iohannis. Currently on a visit to Romania, the OECD official is also going to meet the Senate president, Nicolae Ciuca, as well as members of the joint Special Committee with the Chamber of Deputies and Senate with a view to supporting the process of Romania’s access to the organization. “Romania’s reforms have a good pace. You are a beautiful country on the right way to comply with the living standards of the OECD countries”, the official said on Tuesday at the launch of the organisation’s 2024 Economic Survey for Romania.

     

    NATO Romania’s president, Klaus Iohannis, has formally announced his intention to run for the position of NATO Secretary General. His intention is based upon a profound understanding of the challenges the Alliance is currently facing as well as Romania’s performances within NATO. The Romanian president’s candidature comes in the last year of his second term in office and because the incumbent NATO secretary general, Jens Stoltenberg, is going to step down from this position he has occupied since 2014.

     

    RATE According to data released today by the National Institute for Statistics, INS, the annual inflation rate in Romania went down to 7.23% in February from 7.41% in the previous month against the latest price hikes in food, non-food stuff and services, which went up by 4.48%, 7.82% and 11% respectively. Romania’s Central Bank has revised down to 4.7% its inflation forecast for the end of this year, from 4.8% in November. According to data made public in February, inflation is expected to reach 3.5% in late 2025. The forecast has seen a downward trend this year against the indicator’s more favourable developments of late, especially in the food production segment.

     

    PROTEST Taxi drivers have today taken to the streets of Bucharest with over 4 thousand vehicles to call for rights similar to the alternative-transport companies operating in Romania. They have repeatedly sounded the alarm regarding the unfair competition in this field in dire need of regulations because of the faulty legislation and the emergence of a parallel alternative transport structure. The Transport Ministry has published a bill of amendments regulating the alternative-transport services, amendments asked by the protesters’ representatives. However, according to the taxi drivers, the bill lacks the limitation of compliant copies for cars owned by operators on loan or rental contracts on similar criteria with those applied for taxi services, with a view to protecting the quality of life and air to avoid traffic jams and pollution in the big cities.

     

    WEATHER And now a couple of things about the weather in Romania, where the sky is overcast and rain showers have been reported in most of the territory. Mixed precipitations have been reported in the mountains and the highs of the day are ranging between 5 and 15 degrees Celsius with a noon reading in Bucharest of 10 degrees.

    (bill)

  • March 5, 2024

    March 5, 2024

    MOTION – The Chamber of Deputies today dismissed the simple motion against Finance Minister Marcel Boloș, filed by USR and Forța Dreptei opposition parties. The motion was debated yesterday, opposition members criticising the Minister for introducing a 10% tax on medical leave to cover the holes in the state budget. Minister Boloș is also accused of violating the law that stipulates that any tax must be enacted six months after its introduction. Marcel Boloș denied all accusations, slamming the opposition’s motion as a politicized initiative. The healthcare system is underfunded, and the government sought to discourage medical leave, which would bring less benefits to working employees, the Finance Minister said in response.

     

     

    TALKS – The president of Romania, Klaus Iohannis, today met his Moldovan counterpart, Maia Sandu. The head of state reiterated Romania’s firm support for Moldova’s EU integration efforts. President Iohannis is also expected to receive the president of Spain’s People’s Party, Alberto Núnez Feijóo, as well as the president of the European People’s Party in the European Parliament, Manfred Weber. Talks follow one day ahead of the EPP Congress scheduled to take place in Bucharest on Wednesday and Thursday.

     

     

    SCHENGEN – Romania is ready to join the Schengen area, not just with its air and maritime borders, which is expected to happen at the end of March, Interior Minister Cătălin Predoiu said on the sidelines of the Justice and Home Affairs Council meeting in Brussels. Romania could strengthen Schengen, which is why it is unfair our country should only be partly integrated in this area, Minister Predoiu went on to say. Romania reduced migration by nearly 60% last year, while only 40 people illegally crossed the Serbian border thanks to a pilot program, the Romanian official said. His Austrian counterpart, Gerhard Karner, said Vienna is in no hurry to make a decision regarding Romania’s full accession to the Schengen area.

     

     

    OECD – Prime Minister Marcel Ciolacu said that in 2026, Romania will manage to achieve one of its key objectives, namely to join the Organization for Economic Cooperation and Development (OECD). To that end, we need to implement reforms stipulated in the National Recovery and Resilience Plan (PNRR), the head of government added. The OECD comprises the world’s most developed states, which together account for 70% of global production and trade and 90% of foreign direct investment.

     

     

    BACCALAUREATE MOCK EXAMS– The mock Baccalaureate exam series continues today with the mandatory written exam for each profile, according to the timetable published by the Education Ministry. On Monday, high-school pupils took the Romanian language and literature written test. On Wednesday, they will sit an optional written test for each profile. Representatives of national minorities will sit the Romanian language and literature exam on March 7. Preliminary results will be announced on March 15. The Baccalaureate mock exams are held in over 1,320 schooling units, and will be taken by some 146,000 pupils, the Education Ministry reports.

     

     

    POLLUTION – Bucharest was ranked 35 in a list of the most polluted world capitals, according to a platform providing independent data on air quality. Other cities such as Berlin, Istanbul, Brussels or Warsaw rank above Romania, with in top position. The capital of Vietnam on Monday was blanketed by a thick haze of heavy pollution, caused by high levels of particulates from vehicle emissions and construction-linked fine dust. Air pollution is known to cause respiratory diseases and other chronic illnesses.

     

     

    HANDBALL – The Romanian men’s handball team, Dinamo Bucharest, is today playing Sporting Lisbon of Portugal at home in its first fixture in the EHF European League main group 4. In the same group, CSM Constanța is taking on Fucshe Berlin, the defending champions. Having secured 3rd place in the group tables, Dinamo will play the playoff match against the team in second place in group 3, possibly Bjerringbro-Silkeborg of Denmark. The first leg will be played in Bucharest on March 26, while the return leg will take place on April 2 away from home. CSM Constanța, on the other hand, is bottom of the group tables and is thus eliminated. (VP)

     

  • A Green Pact in Romania

    A Green Pact in Romania

    Environmental protection must not be neglected, Romanian President Klaus Iohannis has said during a meeting that brought together several NGOs in the field.  According to the president, thanks to the projects run by various NGOs, citizens have better understood the benefits of some actions aimed at environmental preservation and have become real partners in the green transition. Nevertheless, there are still challenges to address; the Romanian President went on to say. Iohannis says that he stands for the need of a national pact, under which the environmental protection becomes a priority and has underlined the importance of education for the environment and climate.

    Klaus Iohannis: “We are talking about projects, which propose new activities for students or contribute to the training of teachers to complete the still limited government capabilities in terms of environmental education. Moreover, many organizations have been taking moves directly involving communities in nature preservation but also in energy transition. Through suchlike projects, citizens are better understanding the benefits of some environmental activities and are becoming certain partners in the green transition.”

    The Romanian President believes that efforts aimed at protecting the environment can be implemented so that they may benefit the national economy.

    Klaus Iohannis:  “Measures in terms of energy access and energy efficiency must support the most vulnerable consumers through investment that simultaneously reduce both the bills and the pollution. At least part of the green technology used in the new investment must be made in Romania to create fresh jobs and added value.”

    In turn, Romania’s Prime Minister Marcel Ciolacu has underlined the active role civil society is playing in developing and implementing environment policies. He pleaded for partnerships between the public sector and civil society with a view to contributing to the protection and preservation of natural resources and the creation of a cleaner and safer environment for the Romanian citizens.

    Marcel Ciolacu: “Sometimes, some people forget that economic and social development must take into account and be in a state of balance with nature. And for this reason, your role is all the more so important as all these desiderata – sustainable development, fighting climate change, the rehabilitation and protection of natural areas, education and raising people’s awareness – have to be the main pillars, Romania’s development must be based upon.

    The minister has recalled a series of successful projects run in the past years, which contributed to the promotion of sustainable development and mentioned that politicians, through the decisions they make, must take into account the reality in Romania’s economy and social environment as well as the NGOs proposals.

    (bill)

  • February 26, 2024

    February 26, 2024

    UKRAINE – President Klaus Iohannis and allied leaders are today attending a working meeting devoted to Ukraine, hosted by the French president Emmanuel Macron in Paris. Talks will focus on the current phase of the war in Ukraine and its consequences on European and Euro-Atlantic security, as well as options to intensify assistance to Ukraine. President Iohannis hails the initiative of his French counterpart, pointing out that unity and solidarity at international level with regard to support for Ukraine are key and must be maintained, the Presidency reports. On the sidelines of the meeting, president Iohannis will reassert Romania’s firm support for Ukraine, for as long as it’s necessary.

     

    ROMANIA-INDIA RELATIONS – Foreign Minister Luminița Odobescu met with her Indian counterpart, Dr. Subrahmanyam Jaishankar in New Delhi, on the sidelines of her participation in the Raisina Dialogue international conference. Both ministers hailed progress reported in the development of bilateral relations and reiterated their joint commitment to consolidating cooperation in key areas, with a focus on the economy and sectorial cooperation. During their meeting, the two Foreign Ministers adopted a Joint Declaration following the 10th Anniversary of the Signing of the Joint Statement on Establishing Extensive Partnership between Romania and India.

     

    PROTESTS  – Trade union representatives of the Romanian postal service are staging this week protest actions in front of the Ministry of Research building. Workers are disgruntled with the lack of a transparent, motivating and non-discriminatory salary scheme, or the fact that 80% of Romanian Post staff currently earns minimum wages, regardless of the position, degrees, attributes or seniority. Trade unionists also criticize the lack of coherent development and sustainability policies and the company’s untransparent and unpredictable management. Taxi drivers from Bucharest and other counties are also staging a three-day protest in the capital-city as of today. They are disgruntled with competition from alternative means of transportation and call on such transporters to observe the same rules taxi drivers are subject to. Some 800 drivers will attend today’s protest with their vehicles, while over 1,800 drivers and their vehicles will take part in the protest on Tuesday and Wednesday.

     

    SCHOOL – Classes resume today for pupils in Bucharest and 25 counties. The ski break continues to pupils in other counties, as this school break differs in the timetable of each county school inspectorate. The next school break is scheduled for April 27 – May 7, to mark the Easter holiday. The summer holiday starts June 22.

     

    NATO – Hungary’s Parliament is today expected to ratify Sweden’s NATO accession. Hungary is the last member of NATO to officially endorse Sweden’s NATO accession, the BBC reports. After Russia invaded Ukraine, Sweden decided to renounce its historical neutrality and join NATO. Most member states have hailed Sweden’s bid to join the North Atlantic Treaty Organization, although Turkey and Hungary have repeatedly delayed its ratification. Turkey vetoed Sweden’s accession due to the latter’s toleration of anti-Islamic protests, whereas the Hungarian government claimed Sweden was wrong to criticize Budapest’s democratic standards.

     

    BERLINALE SCANDAL – The Berlinale has distanced itself from an anti-Semitic post on Instagram referring to the conflict in the Middle East, previously published on one of the Instagram accounts of the Berlin International Film Festival, DPA reports. “The fact that someone is misusing a Berlinale social media channel for anti-Semitic hate speech is intolerable”. Several representatives of the film industry referred to the Israeli-Hamas war in Gaza, which sparked tensions. Critics say the participants made allegations against Israel without mentioning the Hamas attacks of 7 October 2023. Berlin Mayor Kai Wegner pointed out on X there’s no place for anti-Semitism in Berlin, which also applies to artists. “What happened yesterday at the Berlinale was an unacceptable relativization”, the German official argued. (VP)

     

  • NATO and the war in Ukraine

    NATO and the war in Ukraine

    The situation has
    become routine already:
    whenever
    the Russian invasion troops are attacking the Ukrainian ports on the Danube at
    Reni, Izmail and the big port-city of Odessa heads-up are also given in
    neighboring Romania, a NATO and EU member country. Ro-Alert messages were issue at
    the end of last week for the counties of Tulcea and Galati, over the Danube,
    the first of this kind this year, the inspectorate for emergency situations has
    announced. People have been cautioned about the possibility of falling objects
    from the sky and they have been advised to take measures of protection and
    prevention.




    Many of the
    residents have reported on social networks long and powerful blasts. But a
    different kind of noise has produced among the North Atlantic Alliance, the
    former US Republican president Donald Trump, whose comeback to the White House has
    become more and more plausible. Even his Republican colleagues have criticized
    him after he said the United States should not defend the allied countries
    which do not pay their NATO contributions.




    The former
    president also criticized the countries which do not invest enough money in
    their defence in the past years as well, but now he shocked the allies by
    saying that he would ‘encourage’ Russia to attack countries, which do not pay
    their bills. His statements have attracted a lot of heat from the incumbent
    Democratic President Joe Biden and NATO Secretary General Jens
    Stoltenberg, who underlined that such suggestions are
    undermining the Alliance’s entire security, which is based upon common defence
    and are endangering the US and European troops.




    According to various publications, Trump has for years now inaccurately described the way in which NATO funding
    is functioning. The alliance has established a 2% of the GDP target for each
    member country and most countries do not clear this target. The figure though
    is only a recommendation and not a mandatory contract, no ‘bills’ have been
    issued and no bills are overdue concerning the NATO budget.




    In the meantime, on Sunday, the Alliance’s newest member, Finland elected
    a new president in the person of the former conservative Prime Minister
    Alexander Stubb who has been a supporter of the North Atlantic Alliance after
    Russia invaded Ukraine and his country renounced its strict neutrality. A Prime
    Minister between 2014 and 2015, Stubb has confessed that one of his biggest mistakes as head of the government in
    Helsinki was to give the green light for the construction of a nuclear power
    plant in cooperation with the Russian company Rosatom.




    Romanian president Klaus Iohannis has
    immediately congratulated his Finnish counterpart voicing his eager readiness
    for cooperation and the development of the tight European partnership between
    Romania and Finland, to defend together their Euro-Atlantic values.


    (bill)

  • Ma mãrli iventuri a stãmãnãllei ţi tricu 04.02 – 10.02.2024

    Ma mãrli iventuri a stãmãnãllei ţi tricu 04.02 – 10.02.2024

    Cartea-a Prezidentului cătrã Parlamentu


    Birourli permanenti andãmusiti, a Senatlui şi Camera-a Deputaţlor loarã hãbari, ñiercuri ti cartea-a prezidentului Klaus Iohannis pritu cari Parlamentul easti hãbãrisitu că forţa di reacţie a NATO poati s’intrã, s-kindureascã/ s-armãnã icã s’treacã pritu România cu scupo ti ndridzearea I dizvãrteari opearaţii militari, ma s’hibã ananghi, tru anlu 2024.


    Tru carti, prezidentulu spuni că mediul internaţionalu agiumsi tut ma pţãnu cu pistipseari, catandisea conflictuală pi livelu reghionalu şi global criscu cabaia, iarapoi Rusia nu trapsi mãnã di proţlli scupadz dimãndaţ cu cãlcearea a locãrloru ali Ucrainã. Uidisitu cu documentulu aleptu, ma s’agiungã pi aţea halã trã declanşarea a unei crize mari di securitate, cu posibile implicaţii ti independenţa şi suvearanitatea naţionalã ali Românie, Consiliul Nordu-Atlanticu poati s’llia apofasi ti kindureari tu locãrli ali Românie a Forţãllei di Apandisi a NATO cu axie di reacţie multu mari, cu scãpo ti apridunari criza şi s’talle sila ti criştearea aliştei crizã”.


    Prezidentulu Iohannis cundilleadzã că, ta s’bagã tu practico, tu şcurtulu kiro ţi lu-ari dininti – 72 di oari — meatrili pregătiti pi livelu naţionalu cu scpo ti recepţie Forţa di Apandisi a NATO, easti ananghi s’aibã di cu kiro izinea/ aprobarea trã dizvãrtearea icã treairea aliştei pritu locãrli naţionali.



    Un nãu nomu trã pregătirea militară a populaţiillei?


    Tru idyea noimã, membrilli a Comisiilor di apărare ditu Parlamentu avurã unã andamasi cu cumãndusearea-a ministerlui ali Apărarii, ahãrdzitã ti catandisea regionalã di securitate, problemili ligate di achiziţii şi legislaţiei tru domeniu. Tora ma ninti, Şeflu a Statlui Major ali Apărari, gheneralu Gheorghiţă Vlad, fãţea timbihi că easti ananghi ti actualizarea legislaţillei mutrindalui pregătirea populaţiillei trã apărari şi cundillea simasia ti znuearea a rezervãllei militarã opearaţionalã, cãnãscutã hiindalui cã ari unã xiki cabaia mari di personal iarapoi catandisea a rezerviştilor ţi suntu auşeañi. Tru cadrul a eforturloru di pregătire a populaţiillei trã apărari, ministerlu di resortu va s’pripunã un proiectu leghislativ mutrindalui bãgarea tu practico a voluntariatlui, ca turlie di familiarizari cu pregătirea militară. Aestã turlie, tinirlli anamisa di 18 şi 35 di añi, cari ţi s’hibã sexulu, cari lu-voru aestu lucru, potu s’hibã instruiţ s’ufiliseascã unã armatã, trã s’agiungã rezervişti voluntari. Nu easti acãţatã tu isapi turnarea a stagiul militar obligatoriu.


    Di altă parti, tuţ oficiallii di Bucureşti, nu-ari excepţie, deairã asiguripseri că România nu easti tru piriclliu di polimu. Tru kirolu ditu soni, oficialli NATO şi şefañi di la armatli aliati sã spusirã gãilipsiţ mutrindalui unã eventuală tindeari a conflictului militaru ditu Ucraina.



    Meatri trã fermieri


    Guvernul vulusi, gioi, ma multi meatri ta s’ndrupascã fermierlli. Prota ş-prota, easti zborlu ti mpãrmuturi cu tocu ma ñicu şi subvenţionarea electriţitatillei. Tuti taxili ligatidi mãrmuturi va s’hibã pãltiti di Ministerlu ali Agriculturã. Uidisitu cu ministurlu di resortu, Florin Barbu, marea majoritati a meatriloru akicãsiti cu fermierllii furã vulusiti. Aduţemu aminti că, idyealui cumu soţlli a oru ditu stati ali Uniunii Europene, fermierlli români işirã pi geadei, stãmãñi arada, cu cãftari cutugurseari hãrgili mãri di producţie, pi fondul a tranziţiillei la agricultura ecologhică, importurli agricoli ieftini ditu Ucraina şi birocraţia europeanã, multu di multu, di primansus.



    Pledoarie trã Europa


    Prezidentulu Klaus Iohannis cundille, ñiercuri tu zborlu a lui gritu tru plenlu a Parlamentului European, Strasbourg, tra s’aibã un proţesu decizional ma iruşi pi livelu ali Uniunii Europeanã, nica şi s’tragã mãnã di la ndreptulu di veto trã niscãnti dosari. Proiectul european caftã gaereti şi arãvdari, ma s’vremu s’bãnãmu tu unã Europă unită şi prucupsitã, cundille Iohannis. El cundille, tutunãoarã cã orlea zorlea s’hibã aprukeatã didipi/ unã intrari completă ali României tru spațlu Schengen.


    “Scutearea, meslu marţu, a controaliloru tu sinurli aerieani şi maritime, caftã orlea-zorlea ti şcurtu eliminarea/scutearea di pi lucru controalili tu sinurli terestre. Maş ashi va s’avemu yilipsearea/ reflectarea corectă şi concretă a contributlui pi cari România lu-aduţi ti anvãrtuşearea-a securitatillei tru Uniunea tutã”, spusi Klaus Iohannis. Caplu a statlui cudille simasia a nomurloru europeani cari va si s’facã tu meslu cirişaru şi lã dimãndã a aţiloru ţi au naeti s’candidzeadzã s’alumtã trã Europa tru campania electorală şi nu contra a llei. Iarapoi spusi că Uniunea lipseaşti sã-şi anvãrtuşeadzã valorli și apărarea.



    Nãulu ministru di Externe al Ripublica Moldova, vini Bucureşti


    Gaereţli ti reformari ali Ripublica Moldova suntu tu videalã şi aprukeati, spusi ministurlu ti afaceri externe, Luminiţa Odobescu, după discuţiile di săptămâna aesta, Bucureşti, cu noulu a llei omolog di Chişinău, Mihai Popşoi. “Videmu cilãstãseri ti manipularişi lenu turlii di acţiuni vizibilu orchestrate di nafoarã. Ti amãrtie trã aţelli cari finanţeadză ahtãri planuri şi cahara ti Republica Moldova, vãsilia ţãnu keptu şi ma largu va s’ţãnã keptu. Ş-anvãrtuşeadzã capacităţli instituţionale, easti tru mplinu proţesu di reforme şi, maxus, easti susto apufusitã ti imnaticlu a llei european”, cundille dna Odobescu.


    Ministurlu Mihai Popşoi spusi că doilli añi ditu soni ti vãsilia-a lui fu unã mari provocari, ama tu idyiulu kiro şi unã mari oportunitate ta s’alãxeascã pozitiv pi calea integrarillei europeani. El spusi că fu asiguripsitu, nica nã oarã, că România ma largu va s’da ti viţina-a lleiditu Apiritã agiutorlu di amprotusa, tut tuti arãdãrikili si anvãrtuşiti tru proiectili ţi mutrescu anvãrtuşearea a securitatillei energhetiţi, dizvultarea infrastructurãllii, nkisitã bunã ti imnaticlu di integrare europeană şi dizvultarea capacităţlor instituţionale trã bãgarea tu lucru cu hãiri a reformilor.


    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Retrospectiva săptămânii 04.02 – 10.02.2024

    Retrospectiva săptămânii 04.02 – 10.02.2024


    Scrisoare a Preşedintelui către Parlament


    Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au luat act, miercuri, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care Parlamentul este informat că forţa de reacţie a NATO poate intra, staţiona sau tranzita România în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024.


    În scrisoare, preşedintele afirmă că mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, starea conflictuală la nivel regional şi global s-a amplificat, iar Rusia nu a renunţat la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei. Potrivit documentului citat, în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.


    Preşedintele Iohannis menţionează că, pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie – 72 de ore – a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei Forţei de Răspuns a NATO, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acesteia pe teritoriul naţional.



    O nouă lege pentru pregătirea militară a populaţiei?


    În acelaşi registru, membrii Comisiilor de apărare din Parlament au avut o întâlnire cu conducerea ministerului Apărării, consacrată situaţiei regionale de securitate, problemelor legate de achiziţii şi legislaţiei în domeniu. Recent, Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, atrăgea atenţia că este nevoie de actualizarea legislaţiei privind pregătirea populaţiei pentru apărare şi sublinia importanţa refacerii rezervei militare operaţionale, pe fondul unui serios deficit de personal şi al îmbătrânirii rezerviştilor. În cadrul eforturilor de pregătire a populaţiei pentru apărare, ministerul de resort va propune un proiect legislativ privind introducerea voluntariatului, ca formă de familiarizare cu pregătirea militară. Astfel, tinerii între 18 şi 35 de ani, indiferent de sex, care doresc acest lucru, pot fi instruiţi să utilizeze o armă, pentru a deveni rezervişti voluntari. Nu este luată în calcul revenirea la stagiul militar obligatoriu.


    Pe de altă parte, toţi oficialii de la Bucureşti, fără excepţie, au dat asigurări că România nu este în pericol de război. În ultima perioadă, oficiali NATO şi şefi ai armatelor aliate şi-au exprimat îngrijorarea privind o eventuală extindere a conflictului militar din Ucraina.



    Măsuri pentru fermieri


    Guvernul a aprobat, joi, o serie de măsuri care să vină în sprijinul fermierilor. În principal, este vorba despre credite cu dobândă mai mică şi de subvenţionarea electricităţii. Toate taxele legate de credite vor fi achitate de Ministerul Agriculturii. Potrivit ministrului de resort, Florin Barbu, marea majoritate a măsurilor convenite cu fermierii au fost adoptate. Amintim că, asemenea colegilor lor din state ale Uniunii Europene, fermierii români au ieşit în stradă, săptâmâni la rând, pentru a reclama costurile ridicate de producţie, pe fondul tranziţiei la agricultura ecologică, importurile agricole ieftine din Ucraina şi mult prea stufoasa birocraţie europeană.



    Pledoarie pentru Europa


    Preşedintele Klaus Iohannis a pledat, miercuri, într-un discurs rostit în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, în favoarea unui proces decizional mai rapid la nivelul Uniunii Europene, chiar şi cu renunţarea la dreptul de veto pentru anumite dosare. Proiectul european necesită efort şi răbdare, dacă vrem să trăim într-o Europă unită şi prosperă, a subliniat Iohannis. El a pledat, totodată, pentru intrarea completă a României în spațiul Schengen.


    “Ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene şi maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre. Doar astfel vom avea reflectarea corectă şi concretă a contribuţiei pe care România o aduce la consolidarea securităţii întregii Uniuni”, a arătat Klaus Iohannis. Şeful statului a subliniat importanţa alegerilor europene care vor avea loc în luna iunie şi le-a transmis celor care intenţionează să candideze să lupte pentru Europa în campania electorală şi nu împotriva ei. El a mai spus că Uniunea trebuie să-și consolideze valorile și apărarea.



    Noul ministru de Externe al R. Moldova, la Bucureşti


    Eforturile de reformare a Republicii Moldova sunt vizibile şi apreciate, a declarat ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, după discuţiile de săptămâna aceasta, de la Bucureşti, cu noul ei omolog de la Chişinău, Mihai Popşoi. “Vedem încercări de manipulare şi diverse acţiuni vizibil orchestrate din exterior. Din nefericire pentru cei care finanţează astfel de planuri şi din fericire pentru Republica Moldova, ţara a rezistat şi va rezista. Îşi consolidează capacităţile instituţionale, este în plin proces de reforme şi, mai ales, este ferm ancorată în parcursul său european”, a subliniat dna Odobescu.


    Ministrul Mihai Popşoi a opinat că ultimii doi ani au fost pentru ţara sa o mare provocare, dar în acelaşi timp şi o mare oportunitate de a se transforma pozitiv pe calea integrării europene. El a spus că a fost asigurat, încă o dată, că România va continua să acorde vecinei sale de la Est sprijin prioritar, cuprinzător şi solid în proiectele care vizează consolidarea securităţii energetice, dezvoltarea infrastructurii, avansarea pe parcursul de integrare europeană şi dezvoltarea capacităţilor instituţionale pentru implementarea eficientă a reformelor.






  • Prezidentulu ali Românie tru Parlamentulu Europeanu

    Prezidentulu ali Românie tru Parlamentulu Europeanu



    Ankisitã tru 2022, ti şcurtu kiro di anda Federația Rusă ahurhipolimlu tu Ucrainei, şingirlu di debaturi “Aestã easti Europa” agiumsi la 13-a ediție, tru cadrul a curi prezidentulu Klaus Iohannis pãrãtisi tru Parlamentul Europeanu minduita a lui ti yinitlu ali Europã şi ceareili ti problemele cu cari aestã s’ampuliseaşti. Proiectul europeanu caftã dzuuã di dzuuã, s’hibã acãtatu tu isapi, gaereti arãvdari şi tiñiseari, ma s’vremu s‘armãnemu elefterisiţ tu unã Europă adunatã stogu şi tu prucukie, spusi caplu a statlui românu Strasbourg, iu cundille că România di adzã easti un promotoru vãrtosu ali cilãstãseari coordonatã tru spiritlu a valorlor europeane.



    “Avemu borgea ta s’ndrupãmu unã Europă cari duţi ma largu aesti prinţipii şi valori, nica cãtã soţlli a noştri ditu viţinata europeanuă cari aleapsirã urnekea-a noastrã di democraţie şi dizvultari/ di creaştiri. A deapoa unã hopã/ unã etapă clleaie a aluştui proţesu suntu tamamu alidzerli europene. Lucãrli di amprotusa ţi va li pindzemu deadunu dupu aesti alidzeri, lipseaşti s’nã agiutã s’apãndãsimu cu hãiri dinintea a provocărloru ditu aestu kiro şi s’himu cama ndrepţã ti provocărli a yinitorlui”, lugurseaşti prezidentulu Iohannis, cari adusi aminti tu cuvenda-a lui şi ti provocărli gheostrateghiţi ţi nu s’au faptã pãnã tora şi cu cari Uniunea s’ampuliseaşti tu aestu kiro.



    “Arada internaţională timilliusitã pi lucre kiskini easti bãgatã sumu semnulu antribãrloru, iara ş-iara. Rusia u duţi ninti fuvirsearea şi aputrusearea tu Ucraina. Tru UE pisti tut, instabilitatea şi insecuritatea agiumsirã pi kipitã. Conflictul dişcllisu ditu Orientulu di Mesi, catandisea ditu Amarea Aroşe Roşie şi evoluţiili gãilipsitoari ditu Sahel, tuti aestea au un impactu/goadã sistemicã ti securitatea a noastã”, cundille ufiţialu român. Tru idyiulu kiro, adãvgã nãsu, “alãxerli di climă, griutãtli icunomiţi, migraţia paranomu ma largu aducu tu duñeauã lucre slabi, di u crescu aestã turlie complexitatea a dinamicãllei globalã. Pi ningã tuti aesti provocări, avemu dininti şi unã criză a valorloru şi unã criză a pistipsearillei publiţi tru instituţiili a noastri.”



    Prezidentulu cundille simasia ti cilãstãsearea ali UE ţi ari la thimelliu unitate, solidaritatea, coeziunea și statlu di dreptu nica și acundillea ananghea ti unu agiutoru niacumtinatu ti Ucraina, adăvgãndalui că apărarea ali democrație, a integritatillei teritorialã și a suvearanitatillei, ama şi ali aradã internaționalã ţi au la thimelliu lucre tiñisiti/ reguli nu s’poati si s’alumtã cu unã “armasimu/ nã pidipsimu/ nã curmãmu cu solidaritatea”. Tru discursul a lui, prezidentulu Iohannis spusi că România easti unu di nai ma buni paradigmi a putearillei transformatoari ali UE, cari adusi hãirlãticã incontestabilã și concretã ti cetățeañilli români. “Lãrdzearea-a fumeaiillei a noastã ivrupeanã pritu aprukearea-a nãiloru membri u anvãrtuşeadzã Uniunea”, spusi liderlu di București, anda adusi aminti apofasili istoriţi ţi eara loati tu Consiliul Europeanu tru andreu 2023 tu ligãturã cu Ripublica Moldova, Ucraina, Bosnia și Herțegovina și Georgia. Prezidentulu cundille, tutunãoarã, cã UE lipseaşti s’armãnã un spațiu di libiră urdinari și cãftã aderarea pãnu di mardzinã ali Românie la spațlu Schengen, câtu cama ntrãoarã, aestã turlie da izini a vãsiliillei a noastã ta s’agiutã ti anvãrtuşearea a securitatillei tu UE.



    Autoru: Corina Cristea


    Armãnipsearea/ Stridutsearea: Taşcu Lala



  • Preşedintele României în Parlamentul European

    Preşedintele României în Parlamentul European

    Demarată în 2022, la scurt timp după declanşarea de către Federația Rusă a războiului împotriva Ucrainei, seria de dezbateri Aceasta este Europa a ajuns la a 13-a ediție, în cadrul căreia președintele Klaus Iohannis a prezentat în Parlamentul European viziunea sa asupra viitorului Europei şi soluţii la problemele cu care aceasta se confruntă. Proiectul european necesită zi de zi atenţie, efort, răbdare şi onestitate, dacă vrem să trăim liberi, într-o Europă unită şi prosperă, a declarat șeful statului român la Strasbourg, unde a subliniat că România de astăzi este un promotor puternic al acţiunii coordonate în spiritul valorilor europene.

    Avem responsabilitatea de a susţine o Europă care duce mai departe aceste principii şi valori, inclusiv către prietenii noştri din vecinătatea europeană care au ales modelul nostru de democraţie şi dezvoltare. Iar o etapă cheie a acestui proces o reprezintă chiar alegerile europene. Priorităţile pe care le vom defini împreună după aceste alegeri, vor trebui să ne ajute să răspundem pragmatic la provocările prezentului şi să ne pregătească mai bine pentru provocările viitorului, consideră președintele Iohannis, care s-a referit și la provocările geostrategice fără precedent cu care Uniunea se confruntă.

    Ordinea internaţională bazată pe reguli este pusă sub semnul întrebării iar şi iar. Rusia îşi continuă agresiunea împotriva Ucrainei. În UE peste tot, instabilitatea şi insecuritatea au atins cote alarmante. Conflictul deschis din Orientul Mijlociu, situaţia din Marea Roşie şi evoluţiile îngrijorătoare din Sahel, toate acestea au un impact sistemic asupra propriei noastre securităţi, a punctat oficialul român. În același timp, a adăugat acesta, schimbările de climă, dificultăţile economice, migraţia ilegală continuă să îşi genereze propriul impact negativ, crescând complexitatea dinamicii globale. Pe lângă toate aceste provocări, asistăm şi la o criză a valorilor şi la o criză a încrederii publice în instituţiile noastre.

    Președintele a subliniat importanța acțiunii UE fondate pe unitate, solidaritate, coeziune și stat de drept și a pledat pentru un sprijin continuu pentru Ucraina, adăugând că apărarea democrației, a integrității teritoriale și a suveranității, precum și a ordinii internaționale bazate pe reguli nu se poate confrunta cu o oboseală a solidarității. În discursul său, președintele Iohannis a spus că România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a UE, care a adus beneficii incontestabile și concrete cetățenilor români. Extinderea familiei noastre europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să consolideze Uniunea, a spus liderul de la București, referindu-se la deciziile istorice luate de Consiliul European în decembrie 2023 cu privire la Republica Moldova, Ucraina, Bosnia și Herțegovina și Georgia. Președintele a subliniat, de asemenea, că UE trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație și a solicitat aderarea deplină a României la spațiul Schengen cât mai curând posibil, permițând astfel țării să contribuie concret la consolidarea securității UE


  • 07/02/2024

    07/02/2024

    Strasbourg – « L’unité
    de l’UE est mise à dure épreuve » a déclaré le chef de l’Etat roumain,
    Klaus Iohannis, dans son discours tenu mercredi, au Parlement de Strasbourg,
    dans le cadre du débat « C’est l’Europe ». A ses dires, en
    Europe, l’instabilité a atteint un
    niveau alarmant. « L’UE devrait améliorer ses capacités décisionnelles et
    la Roumanie est prête à s’impliquer sur cette voie » a apprécié Iohannis.
    En parlant de la guerre en Ukraine, le responsable de Bucarest a précisé que
    les Européens devraient rester solidaires avec l’Ukraine et les Ukrainiens.
    Quant à l’adhésion roumaine à l’Espace Schengen, le président roumain a affirmé
    que l’intégration aérienne et maritime de son pays à la zone de libre
    circulation devrait être suivie par l’adhésion terrestre. Ce sujet a dominé
    aussi les pourparlers que Klaus Iohannis a eus avec la cheffe du Parlement
    européen, Roberta Metsola. Par l’intégration roumaine à Schengen, l’UE
    renforcera sa sécurité et sa force de cohésion, a précisé le responsable de
    Bucarest. La présidente du Parlement de Strasbourg a quant à elle affirmé que l’Europe
    deviendra encore plus forte si la Roumanie intègre la zone de libre
    circulation. Et Roberta Metsola d’appeler les Roumains à se présenter aux urnes
    pour les prochaines élections européennes prévues en juin.










    Fermiers – La présidente de la
    Commission européenne Ursula von der Leyen a annoncé ce mardi 6 février qu’elle
    allait proposer le retrait d’un projet de loi visant à réduire de moitié
    l’usage des pesticides dans l’Union européenne. La mesure semble être une
    concession en faveur des fermiers qui protestent à travers l’Europe. Par
    ailleurs, la Commission européenne a proposé la semaine dernière une dérogation
    partielle aux obligations de jachères imposées par la Politique agricole
    commune (PAC), parallèlement à une limitation des importations ukrainiennes.


    Chantier – Le port roumain
    de Damen a été chargé par la marine portugaise de construire un navire
    polyvalent embarquant des drones, qui pourra effectuer un large éventail de
    missions. Proche en apparence d’un porte-hélicoptères amphibie (PHA) mais d’un
    gabarit inférieur avec une longueur de 107 mètres, ce navire est prévu pour
    assurer des missions variées. Outre sa vocation militaire, il pourra ainsi
    servir la recherche océanique ou la recherche et le sauvetage. Le projet a été
    remporté par le port de Damen suite à un appel d’offre européen. Il est financé
    par l’intermédiaire du PNRR.














    Moldavie – La République de
    Moldova se fait une priorité de la poursuite et du renforcement des relations
    stratégiques avec la Roumanie voisine, a affirmé le nouveau chef de la
    diplomatie moldave, Mihai Popsoi, en visite à Bucarest. A cette occasion, il a
    eu des pourparlers avec son homologue de Bucarest, Mme Luminita Odobescu et
    avec le premier ministre, Marcel Ciolacu, qui a mis en évidence l’intérêt des
    deux pays de mettre en place des projets communs. La Roumanie continuera à
    soutenir la République de Moldova dans
    ses efforts d’intégrer l’UE, a encore ajouté le chef du gouvernement roumain.

    Tennis – La joueuse roumaine
    de tennis, Sorana Cîrstea, joue ce mercredi dans les huitièmes de finale du
    tournoi WTA 500 d’Abou Dhabi, contre la Grecque, Maria Sakkari, troisième
    favorite de la compétition. Cîrstea a déjà dans son palmarès deux victoires
    contre Sakkari dont la dernière date de l’année dernière, du tournoi de
    Cincinnati.






    Météo – Le ciel est plutôt bleu en ce mercredi, notamment
    dans le sud et le sud-est de la Roumanie. Des pluies éparses touchent le nord,
    le centre et les Carpates occidentales. Le vent souffle assez fort en altitude.
    Les températures vont de 8 à 20 degrés. 15 degrés à midi, à Bucarest.

  • Retrospectiva săptămânii 28.01 – 03.02.2024

    Retrospectiva săptămânii 28.01 – 03.02.2024

    Deficit pentru țară


    România a încheiat anul
    2023 cu un deficit bugetar de 5,68% din Produsul Intern Brut, în condiţiile în
    care la întocmirea bugetului de stat pe anul trecut a fost luat în calcul un
    nivel de 4,4% – a anunțat, miercuri, ministerul de Finanțe. Deficitul este,
    totuși, sub cel anticipat de Comisia Europeană în prognoza sa de toamnă, adică
    6,3 procente. Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli a fost de aproape 90 de
    miliarde de lei (echivalentul a circa 18 miliarde de euro).



    Treabă pentru parlamentari


    După mai bine de o lună de
    vacanță, senatorii şi deputaţii români au început, joi, 1 februarie, o
    nouă sesiune parlamentară. Printre priorităţile PSD şi PNL, care
    guvernează împreună, se numără proiecte de lege referitoare la restricționarea
    jocurilor de noroc şi combaterea consumului de droguri, precum şi bifarea
    jaloanelor Planului Național de Redresare și Reziliență, grație căruia România
    primește bani de la Uniunea Europeană. Din opoziţie, USR și AUR promit că vor
    încerca să oprească eventuale creşteri de taxe şi impozite şi să prevină încălcarea
    Constituţiei de către socialiști și liberali, care dețin o majoritate
    confortabilă în Parlament. Presa de la București se așteaptă la o sesiune jalonată
    de polemici explozive, foarte probabil chiar condondente, într-un an în care în
    România sunt programate toate tipurile de alegeri posibile: europarlamentare,
    locale, legislative și prezidențiale.



    Hackeri pentru premier


    Guvernul României a
    modificat, în regim de urgenţă, legea securităţii cibernetice, pentru ca
    instituţiile statului să fie informate în cel mult 48 de ore dacă
    infrastructura IT a oricărei entităţi din țară este afectată și pentru a
    preveni rapid riscurile. Schimbările au fost făcute după atacul informatic
    asupra site-urilor Directoratului Naţional pentru Securitate Cibernetică şi,
    respectiv, Camerei Deputaţilor. Ministrul Cercetării şi Digitalizării, Bogdan
    Ivan (PSD), a precizat că, în cazul Directoratului, atacul nu a avut succes, în
    timp ce la Camera Deputaţilor au fost furate peste 300 de fişiere cu documente
    publice, dar şi date care nu sunt destinate publicului, precum copii ale unor
    acte de identitate ale parlamentarilor. Inclusiv o copie a cărţii de identitate
    a premierului Marcel Ciolacu (tot PSD) a intrat în posesia hackerilor,
    iar acesta ar urma să-şi schimbe buletinul.



    Mită pentru alt politician


    Procurorii DNA au făcut,
    joi dimineaţă, percheziţii la domiciliul preşedintelui Consiliului Judeţean
    Prahova (sudul României), liberalul Iulian Dumitrescu, şi la membri ai familiei
    acestuia. Plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, politicianul este
    suspectat de luare de mită şi fals în declaraţii, alături de alte persoane. Dumitrescu
    a transmis că nu ar avea nimic de ascuns şi că pune la dispoziţia
    procurorilor toate datele de care au nevoie. El a anunţat şi că demisionează
    din toate funcţiile deţinute în partid, pentru a nu afecta imaginea
    liberalilor. Dumitrescu
    era unul dintre cei patru prim-vicepreşedinţi al PNL (la co-guvernare cu PSD) și
    șeful filialei județene a partidului.



    Bani pentru Ucraina


    Preşedintele României,
    Klaus Iohannis, a participat la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a
    Consiliului European, care a avut ca punct principal pe agendă obţinerea unui
    acord la nivelul Uniunii privind principalele elemente ale pachetului de
    revizuire a cadrului financiar multianual aferent perioadei 2021-2027. Cea mai
    importantă decizie adoptată acolo de liderii europeni a vizat livrarea către
    Ucraina invadată de trupele ruse a încă 50 de miliarde de euro. Șeful statului
    a pledat ferm ca Ucraina, vecină României, să rămână o prioritate de vârf pe
    agenda Uniunii Europene. Noua injecție de fonduri comunitare a fost decisă la
    câteva zile după ce chiar principalul serviciu de informații de la Kiev, SBU, a
    dezvăluit că oficiali
    militari și oameni de afaceri ucraineni au deturnat, la șase luni după
    declanșarea invaziei rusești, 40 de milioane de dolari    , destinați achiziției de
    armament. În ajunul summitului, Iohannis a participat la ceremonia omagială
    organizată de Comisia Europeană în memoria politicianului francez Jacques
    Delors, fost preşedinte al executivului comunitar în perioada 1985-1995,
    decedat la sfârșitul anului trecut, când era aproape centenar.



    Corturi pentru Gaza


    Guvernul român a aprobat
    alocarea unor ajutoare
    umanitare în valoare de 6 milioane de lei (echivalentul a circa 1,2 milioane de
    euro), sub formă bunuri de strictă necesitate, pentru populaţia civilă din
    Fâşia Gaza    , unde armata israeliană susține că vrea să elimine mișcarea
    islamistă palestiniană Hamas. Ajutoarele vor consta în corturi, paturi,
    pături, saci de dormit şi alte produse necesare populaţiei civile grav afectate
    de război – a precizat Executivul de la București. Anterior, ministerul român
    de Externe a transmis că a luat notă cu maximă îngrijorare de acuzaţiile
    privind presupusa implicare a unor membri ai personalului Agenţiei ONU pentru
    Refugiaţii din Palestina în Orientul Apropiat (UNRWA) în atacurile teroriste
    ale Hamas împotriva Israelului, pe 7 octombrie 2023. Potrivit MAE, aceste
    acuzaţii trebuie să facă obiectul unor investigaţii imediate şi aprofundate
    ale ONU.


  • February 2, 2024 UPDATE

    February 2, 2024 UPDATE

    ALERT – Romanian health
    authorities have declared a state of epidemiological alert as the incidence of
    respiratory infections passed the average level for the last three seasons for
    the third week in a row. Health minister Alexandru Rafila expects the number of
    cases to go back to normal at the end of the month, saying it won’t be
    necessary to declare an epidemic. He explained that the state of
    epidemiological alert allows the healthcare system to prepare for a possible
    increase in the number of cases.




    DEBATE – The president of
    Romania, Klaus Iohannis, will be addressing a plenary sitting of the European
    Parliament on February 7 in Strasbourg on the sidelines of the debate titled
    This is Europe, the Presidency reports. President Iohannis will present his
    vision on the main challenges facing the EU, with a focus on joint action with
    a view to defending and promoting European citizens’ rights, welfare and
    security. In this context, Klaus Iohannis will also have consultations with the
    European Parliament president Roberta Metsola. The agenda for talks will
    address hot topics on the EU agenda and the priorities for 2024.




    CITIZENSHIP – A draft law
    providing for the elimination of risks with respect to the illegal obtaining of
    the Romanian citizenship has been submitted for public debate by the Justice
    Ministry. According to a press release, revising the Citizenship Law is a
    necessary prerequisite to Romania joining the Visa Waiver program. The new bill
    is expected to tighten the criteria and procedures for obtaining or regaining
    the Romanian citizenship. Romania needs a straightforward, predictable and
    stable framework in the field of citizenship, the Justice Ministry pointed out.




    FARMERS – Romanian farmers
    and transporters announced they have reached an agreement with PM Marcel
    Ciolacu, which is expected to put an end to protests that have spanned several
    days. Under the said agreement the Government will set up an inter-ministry
    committee, including representatives of employers’ associations, as well as
    unaffiliated farmers and transporters, expected to start its activity next
    week. We want to cooperate with state institutions, as originally stated. We
    will go back to our homes and farms, as we have a lot of work to do, one of
    the protesters said.




    AQUATICS – Eight Romanian
    athletes, five swimmers and three divers, are taking part in the World Aquatics
    Championships in Doha, under way until the 18th of February. David Popovici, the European champion in the
    100 and 200 m freestyle race, is not taking part. The leaders of the Romanian
    delegation are Constantin Popovici, the defending high diving world champion,
    and Cătălin Preda, the world vice-champion. (CM & VP)

  • 02.02.2024 (mise à jour)

    02.02.2024 (mise à jour)

    Protestations – Les fermiers et les routiers roumains ont annoncé renoncer à leurs protestations après s’être mis d’accord avec le premier ministre, Marcel Ciolacu. L’accord conclu entre les deux parties prévoit la mise en place d’un Comité interministériel qui réunit les associations des professionnels du domaine, mais aussi des représentants des fermiers et des camionneurs non affiliés. Le comité, placé sous la direction de la Chancellerie du premier ministre commencera ses activités lundi. « On espère bien collaborer avec les institutions publiques. Voilà pourquoi, en ce moment, nous allons débloquer les routes et rentrer chez nous pour travailler la terre » a affirmé l’un des agriculteurs protestataires.


    Alerte
    – Au bout de trois semaines consécutives pendant lesquelles le nombre de cas
    d’infections respiratoire a constamment augmenté, les autorités sanitaires de
    Roumanie ont décidé de déclarer l’état d’alerte épidémiologique. De son côté,
    le ministre de la Santé Alexandru Rafila prévoit une diminution du nombre de
    cas d’ici la fin du mois ce qui évitera au pays de déclarer l’état d’épidémie.
    Le responsable de la Santé a expliqué que cet « état d’alerte épidémiologique »
    permet au système médical de mieux se préparer pour le scénario où le nombre de
    cas continue à grimper.




















    Débat
    – Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, aura une allocution au Parlement
    européen dans le cadre du débat « C’est l’Europe », a annoncé vendredi
    l’Administration présidentielle. M. Iohannis s’adressera aux députés le
    mercredi, 7 février, pour exposer son point de vue sur les défis auxquels
    l’Europe est confrontée et sur les actions communes qu’il faudrait entreprendre
    pour défendre et promouvoir les intérêts des Européens, tout en œuvrant à leur
    bien être. Dans ce contexte, Klaus Iohannis aura des discussions avec la
    présidente du Parlement européen, Roberta Metsola, sur des sujets d’actualité
    et sur les priorités de l’agenda européen sur 2024.




    Corruption
    – Le chef du conseil départemental de Prahova (dans le sud du pays), le libéral
    Iulian Dumitrescu a été placé sous contrôle judiciaire pour 60 jours. Il est
    accusé par les procureurs anticorruption d’avoir touché 16 millions de lei,
    soit 3,2 millions d’euros, de pot-de-vin de la part d’un homme d’affaires qui
    avait signé un contrat avec le Conseil départemental. Iulian Dumitrescu a démissionné
    de toutes ses fonctions au sein du Parti national libéral, pour ne pas porter
    atteinte à l’image des libéraux. À noter que Iulian Dumitrescu était un des
    quatre premiers vice-présidents du Parti National Libéral, qui partage la
    gouvernance avec le Parti Social-Démocrate. Par ailleurs, le maire du
    département de Botosani, le social-démocrate, Cosmin Andrei, a été placé, lui
    aussi, sous contrôle judiciaire pour 60 jours, suite à un décret émis vendredi
    par les procureurs anti-corruption. Il est accusé d’avoir aidé l’une des
    participantes à un concours de recrutement organisé en 2021, par la Mairie, à
    décrocher le poste, en lui donnant les réponses aux questions d’admission.














    Citoyenneté
    – Un projet de loi qui vise à combattre l’obtention illégale de la citoyenneté
    roumaine a été soumis au débat public par le Ministère de la Justice. Selon un
    communiqué, la révision de la Loi de la nationale est un pas nécessaire que la
    Roumanie devrait faire si elle souhaite adhérer au programme Visa Waiver. Le
    nouvel acte normatif est censé durcir les procédures d’obtention de la
    citoyenneté roumaine. La Roumanie a besoin d’un cadre normatif simple,
    prédictible et stable, a affirmé le Ministère de la Justice dans un communiqué.


    Parlement
    – Le parlement de Bucarest a entamé jeudi son avant-dernière session, avec
    plusieurs projets à mener à bon terme avant les prochaines élections. Les
    sénateurs et les députés sociaux-démocrates et libéraux se donnent pour
    principal objectif l’adoption des projets prévus dans le cadre du Plan national
    de relance et de résilience (PNRR) afin que le pays puisse se voir accorder les
    fonds européens qui lui sont alloués. Lutter contre le trafic de drogue ou plafonner
    les taux d’intérêt pour les crédits obtenus auprès des institutions de
    financement non bancaires, tout cela figure parmi les priorités des
    sociaux-démocrates. Ceux-ci souhaitent aussi adopter un projet de loi pour
    supprimer les jeux de hasard des villes et des communes. Les libéraux, eux,
    souhaitent l’exonération d’impôts des pensions de retraite inférieures à 600 €,
    la suppression de la double imposition dans le cas des pensions de retraite
    prévues par le deuxième pilier, la lutte contre le trafic et la consommation de
    drogue, ou encore l’interdiction des publicités aux jeux d’argent. L’Union
    Sauvez la Roumanie, en opposition, (USR) plaide pour la suppression des régimes
    spéciaux de la retraite, notamment dans le cas des élus locaux. De son côté, le
    parti ultra nationaliste de l’Alliance pour l’Union des Roumains (AUR) propose
    des mesures législatives visant à accroître le salaire minimum, à réduire les
    taxes sur les revenus ou encore à majorer le montant des bourses sociales pour
    les élèves.






    Natation
    – Huit sportifs, à savoir cinq nageurs et trois plongeurs, représentent la
    Roumanie au Championnat du monde de natation qui ont lieu jusqu’au 18 février, à
    Doha, au Qatar. Le grand absent de cette compétition et le roumain, David
    Popovici, double champion européen de 100 m et 200 m nage libre. A la tête de
    la délégation roumaine on retrouve Constantin Popovici champion mondial en
    titre de plongeon de haut vol et Cătălin Preda, vice-champion mondial.




    Météo
    – Samedi, les températures enregistreront une légère hausse par rapport aux
    journées précédentes. Des pluies tomberont sur l’ouest du pays. A Bucarest, le ciel sera plutôt couvert et les
    températures monteront jusqu’à 8 degrés à midi. Dans le reste du pays, nous
    aurons des températures maximales de 12 degrés.

  • January 30, 2024

    January 30, 2024

    PRESIDENCY – Romania’s president, Klaus Iohannis, will be in
    Brussels on Wednesday and Thursday for a ceremony paying tribute to Jaques
    Delors (1925-2023), former European Commission president over 1985-1995, and
    for a special meeting of the European Council. The main topic on Thursday’s
    Council meeting is securing consensus at community level over the main elements
    in the package set to reform the 2021-2027 Multiannual Financial Framework. The
    most anticipated decisions regard support for Ukraine at all levels, including
    military assistance via the European Peace Facility, in line with Ukraine’s
    specific needs. President Iohannis will firmly argue in favor of Ukraine
    remaining a top priority on the EU agenda.




    IMF – A special IMF delegation led by Jan Kees Martijn is in
    Bucharest to conduct a new assessment of the economy. The mission takes places
    four months after the previous visit and has an advisory role. The IMF
    estimates a 2.3% economic growth for Romania this year and a budget deficit of
    6% of the GDP. IMF experts have urged Bucharest to implement additional
    reforms, particularly in the field of taxation. Last autumn, the IMF argued
    that Romanian authorities should first and foremost seek to eliminate tax
    exemptions and privileges, implement more efficient VAT-related measures,
    reform property taxes and encourage the transition to a carbon-neutral economy.
    Romania has no standing agreement with the IMF at present.




    TRAINS – The Transport Ministry is today signing a 640-mln-EUR
    contract for the purchase of 62 new electric short-track trains. The contract
    will be signed with the Polish manufacturer PESA, the same company expected to
    deliver 20 long-track trains in early 2026, as per the contract signed in
    December 2023. The trains will enter circulation on the main electric rails or
    segments that underwent modernization works in western and northwestern
    Romania. Romania purchased another 37 electric trains from Alstom, France. On
    Monday, the Transport Ministry signed a contract with the French company worth
    150 mln EUR, for the purchase of 16 new electric engines.




    CPI – The 2023 Corruption
    Perception Index, published by Transparency International, shows that most
    countries have reported little to no progress in combating public sector
    corruption. The EU as a whole is either stagnant or showing signs of decline in
    this respect. The EU average in the last five years stood at 64. With a score
    of 46, Romania remains one of the underperformers at EU level, alongside
    Bulgaria (45) and Hungary (42), which reflects a dysfunctional rule of law.
    Anti-corruption measures continued to be undermined by weakened checks and
    balances. In several countries, including Romania, there are huge gaps between
    legal provisions and the way they are enforced, the document states. With
    respect to Romania, Transparency International recommends updating legislation
    in the field of public integrity, improving organizational and decision-making
    transparency, including through efficient public consultations and improving
    access to public information.




    PROTESTS – Farmers’ protests
    continue across Europe. Farmers continue to voice complaints regarding
    environment policies, fuel excises and unfair competition. In France, farmers
    have blocked the main motorways in and out of Paris and other large cities,
    warning they won’t leave unless their demands are met. President Emmanuel
    Macron on Thursday is expected to present a number of proposals on the
    sidelines of the European Council summit in Brussels. Today, the French
    government is expected to take a number of decisions to help farmers. Paris has
    accused some EU partners such as Spain or Italy of unfair competition, France
    Presse and EFE report. German farmers on Monday blocked access roads on several
    segments across the country, particularly in the Hamburg region, disgruntled
    with the government’s decision to scrap diesel tax breaks. Farmers’ protests
    have also been reported in Greece and North Macedonia.




    CHAMPIONSHIPS – A total of eight
    athletes will represent Romania at the World Aquatics Championships hosted by
    Doha over February 2-18, five in swimming events and three in diving. The big
    absentee is swimmer David Popovici, European champion in the 100m and 200m
    freestyle events. Constantin Popovici, the defending high diving world champion,
    and Cătălin Preda, world vice-champion, will lead the Romanian delegation. (VP)



  • Nachrichten 12.01.2024

    Nachrichten 12.01.2024

    Rumänien hat gute Chancen, eine wichtige Position auf europäischer Ebene einzunehmen – so Premierminister Marcel Ciolacu. Er sprach über die Möglichkeit, dass der Staatschef, Klaus Iohannis, nach dem möglichen Rücktritt des derzeitigen Präsidenten Charles Michel die Präsidentschaft des Europäischen Rates übernehmen könnte. Einem Szenario zufolge, das kürzlich in der Bukarester Presse kursierte, hätte Klaus Iohannis gute Chancen, das höchste europäische Amt zu übernehmen, da die Staats- und Regierungschefs der Mitgliedsländer versuchen würden, den ungarischen Premierminister Viktor Orban von der Übernahme des Amtes abzuhalten. Sollte Klaus Iohannis vor Ablauf seiner Amtszeit als rumänischer Präsident zurücktreten, würde die Verfassung Nicolae Ciucă, den Vorsitzenden der Nationalliberalen Partei, zum vorläufigen Staatsoberhaupt machen. In diesem Jahr finden in Rumänien Präsidentschafts-, , Parlaments- und Kommunalwahlen statt.



    In Rumänien setzen die Spediteure ihre am Mittwoch begonnenen Proteste fort. Dutzende von Lastwagen und Zugmaschinen bewegen sich mit geringer Geschwindigkeit auf der Ringstraße der Hauptstadt und blockieren den Verkehr, nachdem sie am Vortag auf mehreren Straßen im ganzen Land demonstriert hatten. Die Spediteure haben spontane Proteste gestartet, weil sie mit der Erhöhung der Straßenbenutzungsgebühren, aber auch mit der Erhöhung der Steuern und der Kraftstoffpreise unzufrieden sind. Ein spontaner Protest der Landwirte findet an der Zollstelle von Nadlac im Westen Rumäniens statt. Dutzende von Traktoren, Mähdreschern und landwirtschaftlichen Maschinen behindern den Verkehr an der Grenze. Einem Korrespondenten von Radio Rumänien zufolge bitten sie die Regierung um Hilfe gegen den unlauteren Wettbewerb durch Getreideimporte aus der Ukraine. Fahrer von mehr als 700 Lastwagen, Maschinen und Traktoren nehmen an Protesten in 12 Kreisen des Landes teil, deren Vertreter zu Gesprächen mit Ministerpräsident Marcel Ciolacu in die Regierung eingeladen wurden.



    Der Gouverneursrat der Rumänischen Nationalbank hat beschlossen, den Zinssatz bei 7% pro Jahr zu belassen. Dies ist das gleiche Niveau, das im vergangenen Jahr unverändert beibehalten wurde. Analysten hatten erwartet, dass die Zentralbank angesichts der Verlangsamung der Wirtschaft und des drastischen Rückgangs der Kreditvergabe eine erste Senkung dieses Indikators beschließen würde. Andererseits gab das Nationale Statistikamt bekannt, dass die jährliche Inflationsrate im Dezember leicht auf 6,61 % gesunken ist, gegenüber 6,72 % im November. Die für das gesamte Jahr 2023 berechnete durchschnittliche Inflationsrate sank im Vergleich zu 2022 ebenfalls von 13,8 % auf 10,4 %.



    Die Regierung in Bukarest hat unter starkem Druck des Gesundheitswesens beschlossen, mehr als 7.600 Stellen in unterbesetzten medizinischen Abteilungen zur Ausschreibung freizugeben. 2.500 davon sind für Ärzte vorgesehen, und 365 Personen können in Ambulanzdiensten eingestellt werden. Die Gesundheitseinrichtungen, die sich um die Ausschreibung der Stellen beworben haben, müssen unverzüglich mit den Einstellungsverfahren beginnen. Premierminister Marcel Ciolacu erklärte, das Budget des Gesundheitsministeriums sei um 40 % höher als im vergangenen Jahr. Er betonte, dass sich jede Einstellung in besseren Leistungen für die Patienten niederschlagen muss.



    Nach dem neuen Gesetz, das Präsident Klaus Iohannis vor kurzem verkündet hat, werden Rumänen im Ausland online Zugang zu konsularischen Diensten haben. Es sieht vor, dass von Rumänen angeforderte Dokumente den Begünstigten elektronisch oder per Kurierdienst zugestellt werden können. Die Dokumente können auch persönlich in den diplomatischen oder konsularischen Vertretungen abgeholt werden. Darüber hinaus werden die Konsularbediensteten in der Lage sein, elektronische Signaturen zu verwenden.



    Die neue Exekutive in Paris ist heute zum ersten Mal unter der Leitung von Gabriel Attal zusammengetreten, der mit 34 Jahren der jüngste Regierungschef in der Geschichte Frankreichs geworden ist. Das neue Kabinett wurde gestern bekannt gegeben: 14 Minister – 7 Frauen und 7 Männer. Die große Überraschung des aktuellen Teams ist Rachida Dati, die zur Kulturministerin ernannt wurde. Sie ist eine enge Vertraute des ehemaligen Präsidenten Nicolas Sarkozy und war während seiner Regierungszeit Justizministerin. Die republikanische Rechte schloss Frau Dati sofort aus ihren Reihen aus und bekräftigte ihre Entscheidung, in der Opposition zu bleiben. Zum Außenminister wurde Stéphane Séjourné ernannt. Dieser ist Vorsitzender der präsidialen Renaissance-Partei, Europaabgeordneter und Vorsitzender der Gruppe Renew Europe im Europäischen Parlament. Privat ist er der Partner von Premierminister Gabriel Attal, mit dem er vor einigen Jahren eine Lebenspartnerschaft einging.