Radio România Internațional

Tag: Laser

  • România, pe harta ştiinţifică a lumii

    România, pe harta ştiinţifică a lumii

    La 4 km de Bucureşti, pe platforma Măgurele, a început construcţia celei mai avansate infrastructuri pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică. Din 2017, aici urmează să devină funcţional cel mai puternic laser din lume, partea de fizică nucleară a proiectului european Extreme Light Infrastructure – ELI. Celelalte două componente ale proiectului vor fi dezvoltate la Praga — partea de ştiinţă a fasciculelor cu energie înaltă, respectiv în Ungaria, la Szeged, partea de ştiinţă a laserilor la nivel de atosecunde, adică de durate extrem de scurte.



    Viitorul Centru european pentru cercetări în domeniul laserelor de putere ultra-înaltă şi a interacţiunii laser-materie de la Măgurele ar urma să transforme România într-un pol de atracţie pentru cercetători din întreaga lume. Prezent la inaugurarea de la Măgurele, comisarul european pentru politici regionale Johannes Hahn a vorbit despre potenţialul acestui viitor pol de cercetare:



    Este un moment important nu doar pentru comunitatea ştiinţifică din România, ci pentru întreaga Europă, iar Uniunea Europeană contribuie cu o parte semnificativă din bani la această muncă. Este pentru prima oară când fonduri regionale cofinanţează cercetare de bază şi există două motive. În primul rând, o asemenea infrastructură are potenţialul de a atrage cercetători şi studenţi. Acesta este şi un pas în direcţia transformării exodului de creiere, în circulaţia creierelor şi atragerea oamenilor spre o carieră spre ştiinţă. În al doilea rând, acest proiect poate pune Europa pe harta mondială în domeniul cercetării din fizica nucleară prin folosirea tehnologiei de ultimă generaţie a laserului.”



    Se vor sparge barierele fizicii, spun cercetătorii de la Măgurele, explicând că nu e vorba doar de faptul că se construieşte în România cel mai puternic laser din istorie, ci despre o premieră în fizică. Pentru că pentru prima oară se va intersecta un fascicul laser cu un fascicul de particule venit de la un accelerator de particule gamma. Ambele echipamente mari, sistemul laser şi cel de producere a fascicolului gamma, depăşesc cu mult cele mai performante astfel de sisteme existente în prezent. Puterea laserelor va fi de 10 milioane de miliarde de Waţi, sau echivalentul a 100 de mii de miliarde de becuri de câte 100 de waţi. Prin comparaţie, cele mai puternice lasere din lume, la această dată, în Marea Britanie şi Statele Unite sunt de 10 ori mai slabe.



    Complexul va fi construit la Măgurele pe amortizoare seismice, pentru că şi cele mai mici vibraţii ar putea declanşa un dezastru. Unul din corpuri va avea 12 niveluri subterane, celălalt 8. Centrul va fi analog CERN — ului de la Geneva. CERN funcţionează în domeniul particulelor elementare, în vreme ce la Măgurele va fi vorba despre interacţia dintre radiaţia electromagnetică şi materie. Construcţia de la Măgurele va fi unică nu doar prin dimensiuni, cât prin caracteristici, spune Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară, coordonator al proiectului ELI pentru România:



    ELI este plasat într-un pol care depăşeşte cu mult ceea ce există în ziua de astăzi, este singura clădire din lume care pune asemenea probleme. Protecţia împotriva vibraţiilor este asigurată de faptul că fiecare din aceste sute, mii de metri pătraţi se sprijină pe resorturi care asigură preluarea tuturor vibraţiilor, iar temperatura şi umiditatea sunt asigurate de un sistem care consumă enorm, peste 5 MGW, proiectul asigură toată energia din surse geotermale. Va fi cea mai mare clădire din Europa cu energie verde. Din partea ştiinţifică, va fi cercetare fundamentală, până la cercetarea aplicativă, sunt făcute sute de propuneri din partea cercetătorilor din întreaga lume.”



    Potrivit specialiştilor, puterea laserelor care vor funcţiona la Măgurele va fi atât de mare încât ar putea duce, teoretic, la “mutarea materiei”. Domeniile în care ar putea avea impact cercetarea desfăşurată prin acest proiect sunt numeroase, de la terapia anti-cancer la distrugerea deşeurilor radioactive. În tratatrea cancerului, un astfel de laser va putea fi reglat astfel încât intensitatea lui să fie la nivel maxim când ajunge în tumoră, nedistugând ţesuturile din jur, a explicat fizicianul Andrei Dorobanţu. Tot în domeniul medical, laserul de la Măgurele va putea fi folosit pentru crearea de radio-farmaceutice — izotopi radioactivi folosiţi în tratarea anumitor boli.



    O altă aplicaţie practică ar putea fi testarea reactoarelor nucleare fără ca acestea să mai fie oprite. Securitatea şi prevenirea terorismului vor avea de câştigat, în faţa unui asemenea tip de laser nemaiputând să existe secrete la controalele antiteroriste de la frontiere. Cercetătorii spun că, probabil, se va putea rezolva şi cea mai mare problemă a energiei nucleare — deşeurile radioactive. Unele dintre acestea au vieţi de milioane de ani, iar iradiate cu un astfel de laser acest interval ar putea fi redus la doar câteva ore. Proiectul va plasa România pe primul loc în lume în cercetările cu fascicule de fotoni cu proprietăţi extreme şi va deschide calea unor noi domenii de cercetare.

  • România – Franţa, cooperare economică remarcabilă

    România – Franţa, cooperare economică remarcabilă

    In luna februarie, în vizită oficială la Paris, premierul Victor Ponta îl invita pe omologul francez Jean-Marc Ayrault să vină în România. S-ar fi consfinţit în felul acesta, odată în plus, relansarea parteneriatului strategic bilateral, convenit încă din 2008, dar rămas timp de cinci ani literă-moartă şi din cauza gâlcevei pe tema românilor de etnie romă. Parteneriatul — cu preponderenţă economic, dar şi politic şi cultural — există şi trebuie să funcţioneze la adevărata lui capacitate, indiferent de diversele probleme care, de orice natură ar fi, pot şi trebuie să îşi găsească rezolvare prin dialog — spuneau, în mare, atât Jean-Marc Ayrault, cât şi Victor Ponta, cu prilejul vizitei la Paris a acestuia din urmă.



    La numai aproximativ o jumătate de an după, şeful executivului francez a răspuns invitaţiei de a veni în ţara noastră, unde capul de afiş al discuţiilor a fost ţinut de chestiunile europene, dar şi economice.



    La Palatul Cotroceni, Jean-Marc Ayrault şi preşedintele Traian Băsescu au discutat despre sprijinul pe care Parisul l-a acordat României pentru obţinerea unui nou acord de asistenţă cu Uniunea Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional. In plus, şeful statului a punctat câteva dintre problemele pe care Bucureştiul trebuie să le rezolve în cel mai scurt timp. Traian Băsescu: Una este legată de procesul de integrare al Romaniei în structurile Uniunii Europene; aici, vizez accesul nostru în Spaţiul Schengen şi în zona euro. A doua mare problemă este legată de competitivitatea României pe pieţele externe şi a treia, care este o problemă de imagine, dar ne-o asumăm, este cea legată de minoritatea romă. Trebuie să găsim soluţii care să rezolve în mod european problema acestei minorităţi.



    Franţa a fost mereu deschisă în privinţa aderării României la Schengen — a spus premierul Jean-Marc Ayrault, care o vede în două etape, prin ridicarea, în primul rând, a controalelor la frontierele aeriene.



    Cât despre situaţia romilor, premierul Victor Ponta a punctat: Avem o colaborare excelentă în domeniul cooperării poliţiei pentru combaterea faptelor ilegale, am dezvoltat o relaţie între reprezentanţii autorităţilor locale tocmai având ca scop o mai bună integrare a minorităţi rome aici, în comunităţile locale din România, şi suntem convinşi că prin investiţii în educaţie, în crearea de locuri de muncă, în condiţii de viaţă mai bune aici în România pentru reprezentanţii minorităţii rome putem avea rezultate pe termen lung.



    Referindu-se la cooperarea economică bilaterală, premierul Jean-Marc Ayrault a vorbit în termeni extrem de elogioşi: ea este “remarcabilă”, or bunele relaţii, inclusiv prin prisma schimburilor comerciale, trebuie să progreseze. A fost semnat un contract prin care firma franceză Thales va investi 60 de milioane de euro în construcţia laserului de la Măgurele, cel mai mare din lume. S-a semnat, de asemenea, un acord de cooperare pentru gestionarea deşeurilor radioactive şi un memorandum în domeniul educaţiei şi cercetării.



    România este prima ţară din Europa cea mai francofonă — a spus Jean-Marc Ayrault, care a participat la inaugurarea noii clădiri a liceului francez din Bucureşti, o recompensă pentru cei care cred în învăţarea limbii şi a culturii franceze. De altfel, aproape 40% din elevi sunt din România.

  • România, pe harta ştiinţifică a lumii

    România, pe harta ştiinţifică a lumii

    La 4 km de Bucureşti, pe platforma Măgurele, a început construcţia celei mai avansate infrastructuri pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică. Din 2017, aici urmează să devină funcţional cel mai puternic laser din lume, partea de fizică nucleară a proiectului european Extreme Light Infrastructure – ELI. Celelalte două componente ale proiectului vor fi dezvoltate la Praga — partea de ştiinţă a fasciculelor cu energie înaltă, respectiv în Ungaria, la Szeged, partea de ştiinţă a laserilor la nivel de atosecunde, adică de durate extrem de scurte.



    Viitorul Centru european pentru cercetări în domeniul laserelor de putere ultra-înaltă şi a interacţiunii laser-materie de la Măgurele ar urma să transforme România într-un pol de atracţie pentru cercetători din întreaga lume. Prezent la inaugurarea de la Măgurele, comisarul european pentru politici regionale Johannes Hahn a vorbit despre potenţialul acestui viitor pol de cercetare:



    Este un moment important nu doar pentru comunitatea ştiinţifică din România, ci pentru întreaga Europă, iar Uniunea Europeană contribuie cu o parte semnificativă din bani la această muncă. Este pentru prima oară când fonduri regionale cofinanţează cercetare de bază şi există două motive. În primul rând, o asemenea infrastructură are potenţialul de a atrage cercetători şi studenţi. Acesta este şi un pas în direcţia transformării exodului de creiere, în circulaţia creierelor şi atragerea oamenilor spre o carieră spre ştiinţă. În al doilea rând, acest proiect poate pune Europa pe harta mondială în domeniul cercetării din fizica nucleară prin folosirea tehnologiei de ultimă generaţie a laserului.”



    Se vor sparge barierele fizicii, spun cercetătorii de la Măgurele, explicând că nu e vorba doar de faptul că se construieşte în România cel mai puternic laser din istorie, ci despre o premieră în fizică. Pentru că pentru prima oară se va intersecta un fascicul laser cu un fascicul de particule venit de la un accelerator de particule gamma. Ambele echipamente mari, sistemul laser şi cel de producere a fascicolului gamma, depăşesc cu mult cele mai performante astfel de sisteme existente în prezent. Puterea laserelor va fi de 10 milioane de miliarde de Waţi, sau echivalentul a 100 de mii de miliarde de becuri de câte 100 de waţi. Prin comparaţie, cele mai puternice lasere din lume, la această dată, în Marea Britanie şi Statele Unite sunt de 10 ori mai slabe.



    Complexul va fi construit la Măgurele pe amortizoare seismice, pentru că şi cele mai mici vibraţii ar putea declanşa un dezastru. Unul din corpuri va avea 12 niveluri subterane, celălalt 8. Centrul va fi analog CERN — ului de la Geneva. CERN funcţionează în domeniul particulelor elementare, în vreme ce la Măgurele va fi vorba despre interacţia dintre radiaţia electromagnetică şi materie. Construcţia de la Măgurele va fi unică nu doar prin dimensiuni, cât prin caracteristici, spune Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară, coordonator al proiectului ELI pentru România:



    ELI este plasat într-un pol care depăşeşte cu mult ceea ce există în ziua de astăzi, este singura clădire din lume care pune asemenea probleme. Protecţia împotriva vibraţiilor este asigurată de faptul că fiecare din aceste sute, mii de metri pătraţi se sprijină pe resorturi care asigură preluarea tuturor vibraţiilor, iar temperatura şi umiditatea sunt asigurate de un sistem care consumă enorm, peste 5 MGW, proiectul asigură toată energia din surse geotermale. Va fi cea mai mare clădire din Europa cu energie verde. Din partea ştiinţifică, va fi cercetare fundamentală, până la cercetarea aplicativă, sunt făcute sute de propuneri din partea cercetătorilor din întreaga lume.”



    Potrivit specialiştilor, puterea laserelor care vor funcţiona la Măgurele va fi atât de mare încât ar putea duce, teoretic, la “mutarea materiei”. Domeniile în care ar putea avea impact cercetarea desfăşurată prin acest proiect sunt numeroase, de la terapia anti-cancer la distrugerea deşeurilor radioactive. În tratatrea cancerului, un astfel de laser va putea fi reglat astfel încât intensitatea lui să fie la nivel maxim când ajunge în tumoră, nedistugând ţesuturile din jur, a explicat fizicianul Andrei Dorobanţu. Tot în domeniul medical, laserul de la Măgurele va putea fi folosit pentru crearea de radio-farmaceutice — izotopi radioactivi folosiţi în tratarea anumitor boli.



    O altă aplicaţie practică ar putea fi testarea reactoarelor nucleare fără ca acestea să mai fie oprite. Securitatea şi prevenirea terorismului vor avea de câştigat, în faţa unui asemenea tip de laser nemaiputând să existe secrete la controalele antiteroriste de la frontiere. Cercetătorii spun că, probabil, se va putea rezolva şi cea mai mare problemă a energiei nucleare — deşeurile radioactive. Unele dintre acestea au vieţi de milioane de ani, iar iradiate cu un astfel de laser acest interval ar putea fi redus la doar câteva ore. Proiectul va plasa România pe primul loc în lume în cercetările cu fascicule de fotoni cu proprietăţi extreme şi va deschide calea unor noi domenii de cercetare.

  • Forschung: Stärkster Laser der Welt soll in Rumänien gebaut werden

    Forschung: Stärkster Laser der Welt soll in Rumänien gebaut werden

    Jede Ähnlichkeit mit Science-Fiction-Erzählungen oder Figuren ist rein zufällig! Tatsächlich wird in Rumänien der stärkste Laser der Welt gebaut: die Extrem Light Infrastructure, kurz ELI. Das im Rahmen einer internationalen Kooperation konzipierte Superprojekt in Măgurele, im Süden Rumäniens, verwandelt Rumänien in eine wissenschaftliche Attraktion für Experten aus aller Welt.



    Nach Abschluss der Arbeiten soll der Laser zu Forschungszwecken, aber auch für praktische Lösungen eingesetzt werden. Etwa im Bereich Sicherheit und Terrorismus-Abwehr. Mit Hilfe des Laserstrahls sollen aus gro‎ßer Entfernung nukleares Material identifiziert und geschlossene Warencontainer inspiziert werden können. Ferner könnte die Entsorgung radioaktiver Abfälle verbessert werden. Nicht zuletzt geht man von neuen Methoden der Medizin aus, die mit dem Laser einhergehen könnten.



    Die Komplexität der Bauarbeiten am ELI-Laserprojekt ist beispiellos. Das, weil die beiden Ausrüstungskomponenten (das Lasersystem und der Gammastrahlen-Erzeuger) viel leistungsstärker sind als die aktuell bekannte Technologie. Der Laser in Măgurele wird eine Gesamtleistung von 10 Petawatt erreichen, das sind 10 Billiarden Watt. Das würde der Leistung von 100.000 Milliarden 100-Watt-Glühbirnen entsprechen.



    Müsste der Laser-Strahl eine Sekunde lang eine derartige Leistung erreichen, würde für seine Versorgung die gesamte elektrische Energie notwendig sein, die in zwei Wochen weltweit erzeugt wird. Die 10 Petawatt entsprechen auch der tausendfachen Leistung aller Kraftwerke der Welt. Weil der Laserstrahl aber eine extrem kurze Betriebszeit hat, ist der entsprechende Energiekonsum angemessen. Die Aussendung der Laserpulse dauert einige Dutzend Femtosekunden, das sind Millionstel von Milliardstel Sekunden.



    Experten sind der Ansicht, dass, wenn eine derartige Kraft auf eine sehr kleine Fläche ausgeübt wird, es zumindest die theoretische Möglichkeit der Massenbewegung gibt. Mit anderen Worten, die Teleportation, wie sie uns aus der Science-Fiction-Serie Star Trek bekannt ist, wäre theoretisch möglich.



    Nach der Ausschreibung stand fest: Der Komplex in Măgurele wird von einem Konsortium gebaut, der von dem österreichischen Konzern Strabag geleitet wird. Das Laser-System wird auf ultrasensiblen Erdbebendämpfern gebaut, da die kleinsten Schwingungen eine Katastrophe verursachen könnten. Die Gamma-Strahlen sollen in einem Gebäude erzeugt werden, das über 12 unterirdische Gescho‎ße verfügt, während das Lasersystem in einem Gebäude mit 8 Gescho‎ßen unter der Erde ensteht.



    Das ELI-Projekt genie‎ßt eine sehr hohe Bedeutung. Zum einen für Europa, das damit den ersten Platz in der Erforschung von Photon-Strahlen mit extremen Eigenschaften einnimt. Zum anderen wird Rumänien zum Bezugspunkt der Weltforschungskarte. Und das ist auch die Fortsetzung einer alten Tradition, denn Anfang der 1960er Jahre war Rumänien das erst vierte Land der Welt, das einen Laser gebaut hatte.

  • 14.06.2013

    14.06.2013

    Pont – Le pont Calafat — Vidin sur le Danube, a été inauguré vendredi en présence du premier ministre roumain Victor Ponta, de son homologue bulgare Plamen Oreşarski et du commissaire européen à la politique régionale, Johannes Hahn. Ce pont, le deuxième entre la Roumanie et la Bulgarie est le plus long à traverser le fleuve européen. Il s’étend sur environ deux kilomètres, comporte deux voies par sens, une ligne ferroviaire ainsi qu’un piste cyclable. Des équipes mixtes roumano-bulgares de gardes-frontières vont effectuer le contrôle des voyageurs et des marchandises sur le territoire roumain, dans le cas du trafic routier et sur celui bulgare dans le cas du trafic ferroviaire. Selon les estimations, plus de 100 mille véhicules traverseront le pont chaque jour.




    Laser – Coup d’envoi à Magurele, près de Bucarest, des travaux de construction de l’infrastructure du projet européen ELI-NP (Infrastructure – Nuclear Physics), consacré au plus puissant laser au monde. ELI-NP fait partie d’un important projet de recherche scientifique théorique et appliquée installé en Roumanie, République Tchèque et Hongrie et qui sera réalisé par un consortium formé de 13 pays européens. Le coût du projet s’élève à 356 millions d’euros.




    Inflation – En mai 2013, la Roumanie a enregistré le taux d’inflation le plus élevé de l’UE, soit 4,4%, suivie par l’Estonie et les Pays Bas, selon les données publiées vendredi par Eurostat. Les taux d’inflation les plus faibles ont été observés en Grèce (-0,3%), en Lettonie et à Chypre. Le taux annuel dans l’UE a progressé le mois dernier jusqu’à 1,6%, alors que les prix à la consommation dans la zone euro ont augmenté en moyenne de 1,4%.



    Recommandations – Le Ministère roumain des Affaires Etrangères informe les ressortissants roumains qui voyagent en Turquie que la situation sur le terrain demeure tendue et recommande d’éviter les centre-villes d’Istanbul, d’Ankara et d’Izmir, notamment pendant la nuit et la participation à toute sorte de manifestation. Selon le Ministère de Bucarest, des manifestations populaires seront organisées ces samedi et dimanche, à Ankara et Istanbul, par le parti au pouvoir, et on s’attend à une participation importante et à une possible mise en place des restrictions de circulation. Le Ministère roumain des Affaires Etrangères recommande aux citoyens roumains de faire preuve de prudence et de se renseigner avant de se rendre en Turquie.



    Cinéma – Le film « Des escargots et des hommes » réalisé par Tudor Giurgiu sera projeté pour la première fois au Royaume Uni, figurant à l’affiche de la 67e édition du Festival international du film d’Edimbourg, prévu du 19 au 30 juin. Le film raconte l’histoire d’un groupe d’ouvriers d’une usine en faillite au début des années ’90. Le festival s’étend sur deux semaines et prévoit des projections cinématographies et d’autres événements connexes.

  • Le laser le plus puissant au monde, à Bucarest

    Le laser le plus puissant au monde, à Bucarest

    Toute similitude avec des histoires ou des personnages de science-fiction est le fruit du hasard ! Oui, le laser le plus puissant de la planète existera bien en Roumanie. Il s’appelle ELI — Extreme Light Infrastructure. Projet conçu au niveau international, le super-laser de Măgurele transformera la Roumanie en un pôle d’attraction pour les spécialistes du monde entier.




    Une fois construit, il sera utilisé dans la recherche, mais aura aussi des fins pratiques : dans le domaine de la sécurité et pour prévenir le terrorisme ; le matériel nucléaire pourra être identifié à distance ; des conteneurs de marchandises pourront être inspectés sans être ouverts et la gestion des déchets radioactifs pourra être améliorée. Non dernièrement, l’on anticipe l’apparition de nouvelles méthodes de traitement médical. Les travaux de construction du laser ELI sont d’une complexité sans précédent, parce que les deux équipements — le système laser et celui de production du fascicule gamma — dépassent de beaucoup les systèmes les plus performants qui existent actuellement.




    La puissance du laser de Măgurele sera de 10 petawatts, soit de 10 millions de milliards de watts, l’équivalent de 100.000 milliards d’ampoules de 100 watts. Si la pulsion laser avec une telle puissance durait 1 seconde, toute l’énergie électrique produite dans le monde durant deux semaines serait nécessaire pour l’alimenter. Les 10 petawatts seraient aussi l’équivalent de 1.000 fois la puissance installée de toutes les centrales électriques du monde. Vu que la durée de la pulsion laser sera extrêmement brève (de l’ordre des dizaines de phemtosecondes, soit des millionièmes de milliardièmes de seconde), la consommation moyenne d’énergie pendant son fonctionnement sera raisonnable. Les spécialistes affirment qu’au moment d’agir avec une force aussi grande sur une surface très petite, la possibilité existe, bien qu’elle soit purement théorique, de mouvoir même la masse, soit de créer le télé portage si familier pour nous grâce à la série Star Trek.




    Le complexe de Măgurele, pour lequel l’appel d’offres de construction a été remporté par un consortium dirigé par le groupe autrichien Strabag, sera élevé sur des amortisseurs sismiques ultrasensibles, parce que les moindres vibrations — provoquées par les talons des chaussures de dame — pourraient déclencher un désastre. Le bâtiment qui abritera le fascicule gamma aura 12 niveaux souterrains, alors que celui destiné au système laser comportera 8 étages sous terre.




    L’impact du projet ELI sera majeur. D’une part, pour l’Europe, qui occupera la 1e place au monde dans les recherches sur les fascicules de photons aux propriétés extrêmes. Quant à la Roumanie, elle deviendra un point de repère sur la carte du monde dans le domaine de la recherche d’élite. Elle continuera ainsi une tradition, ce pays ayant été au début des années ’60 le 4e de la planète à avoir réalisé un laser. (trad.: Ligia Mihaiescu)

  • Cel mai puternic laser din lume, în România

    Cel mai puternic laser din lume, în România

    Orice asemănare cu povestiri sau personaje science-fiction este pur întâmplătoare! Da, în România va exista cel mai puternic laser de pe Planetă: Extreme Light Infrastructure, pe scurt – ELI. Proiect gândit la nivel internaţional, super-laserul de la Măgurele va transforma România într-un pol de atracţie pentru specialişti din întreaga lume. Odată terminat, el va fi folosit în cercetare, dar va avea şi scopuri practice: va fi utilizat în domeniul securităţii şi pentru prevenirea terorismului; vor putea fi identificate, de la distanţă, materiale nucleare; vor putea fi inspectate, fără a mai fi deschise, containere cu mărfuri şi ar putea fi îmbunătăţit managementul deşeurilor radioactive; nu în ultimul rând, se anticipează apariţia unor noi metode de tratament medical.



    Lucrările de construcţie a laserului ELI sunt de o complexitate fără precedent, deoarece ambele echipamente – sistemul laser şi cel de producere a fasciculului gama – depăşesc cu mult cele mai performante astfel de sisteme existente la ora actuală. Puterea laserului de la Măgurele va fi de 10 petawaţi, adică de … 10 milioane de miliarde de waţi, ceea ce reprezintă echivalentul a … 100 de mii de miliarde de becuri de 100 de waţi. Dacă pulsul de laser cu o asemenea putere ar dura o secundă, pentru a-l alimenta ar fi necesară toată energia electrică produsă în lume timp de aproape două săptămâni. Cei 10 petawaţi ar fi echivalenţi şi cu de peste 1.000 de ori puterea instalată a tuturor centralelor electrice din lume. Deoarece durata pulsului de laser va fi, însă, extrem de scurtă (de ordinul zecilor de femtosecunde, adică milionimi de miliardime de secundă), consumul mediu de energie în timpul funcţionării va fi unul rezonabil.



    Specialiştii spun că, în momentul în care acţionezi cu o forţă atât de mare pe o unitate foarte mică de suprafaţă exista posibilitatea, doar teoretică, totuşi, de a mişca inclusiv masa, adică de a crea acea teleportare atât de familiară nouă graţie serialului de anticipaţie Star Trek.



    Complexul de la Măgurele, a cărui licitaţie de construire a fost câştigată de un consorţiu condus de Grupul austriac Strabag, va fi ridicat pe amortizoare seismice ultrasensibile, pentru că şi cele mai mici vibraţii — provocate inclusiv de tocurile unor pantofi de damă — ar putea declanşa un dezastru. Clădirea care va adăposti fasciculul gama va avea 12 niveluri subterane, în timp ce clădirea destinată sistemului laser va avea 8 etaje sub pământ. Impactul proiectului ELI va fi unul major. Pe de o parte, pentru Europa, care va ocupa primul loc în lume în cercetările cu fascicule de fotoni cu proprietăţi extreme.



    Cât despre România, ea va deveni un punct de reper pe harta mondială a cercetării de elită. Va continua, de altfel, o tradiţie îndelungată, ţara noastră fiind la începutul anilor 60 cea de-a patra din lume care a realizat un laser.

  • A la Une de la presse roumaine 13.06.2013

    A la Une de la presse roumaine 13.06.2013

    Selon Evenimentul zilei, « les leaders de l’USL sont complètement déroutés par le référendum de Traian Băsescu. Le temps passe en faveur du président », estime le journal cité. Les procédures pour déclencher un nouveau référendum sur un Parlement unicaméral et la réduction du nombre de parlementaires à 300, propositions du chef de l’Etat, sont lancées. Le Parlement doit se prononcer, apprend-on dans le même journal, mais le référendum peut être organisé même s’il n’est pas d’accord.



    Plusieurs scénarios sont possibles, selon l’auteur de l’article : si la loi du référendum est modifiée et que le quorum passe à 30%, le président émettra le décret pour profiter de la validation avec une présence de 30%. Si la Cour constitutionnelle décide que le résultat de la consultation populaire de 2009 sur le même thème est obligatoire, un nouveau référendum devient inutile. Ou encore le plénum du Parlement pourrait voter en faveur de la réduction du nombre de parlementaires à 300, mais ce dernier scénario est peu probable.



    România liberă se demande quel coup Băsescu prépare et quels sont ses enjeux, et estime que « La tête de Crin Antonescu pourrait être la prochaine victime, mais sa tête tombera à peine après que le chef du PNL entre dans la disgrâce de l’électorat et de ses amis libéraux. Jusqu’alors, il est laissé épuiser ses ressources d’image à la tête de la Commission pour la révision de la Constitution », opine l’auteure. Le président met le premier ministre sous pression ; ce dernier aime être chef du cabinet, donc il ne cesse de se délimiter des articles proposés par la commission de révision.



    Dans la variante actuelle de la Constitution, il a encore des chances d’être re désigné à la tête du gouvernement. Le décryptage de l’auteure est que Traian Băsescu souhaite revenir en force dans les sondages et partir glorieux du palais présidentiel, mais il souhaite aussi mettre sur orbite le parti qu’il construit en sourdine et qui sera lancé au moment du référendum annoncé.



    La révision de la Constitution qui aurait dû servir de véhicule pour l’USL pour gagner les élections de 2014 deviendra ainsi un instrument pour Traian Băsescu et implicitement pour Victor Ponta. « Quels sont les plans de Traian Băsescu ?» s’interroge également Cotidianul. Il a attaqué la révision de la Constitution, dirigée par un politicien en pleine perte de vitesse, selon le journal, parce que non convaincante. L’analyse de Cotidianul rejoint celle de România liberă — le président se forge un nouveau parti.



    Le nouveau juge roumain à la Cour européenne des droits de l’homme pourrait être une femme. « Nous ne pouvons pas influencer la désignation d’un juge roumain auprès de la Cour », affirme le ministre de la Justice pour Cotidianul. Ce n’est pas la Roumanie qui élit ce juge, mais l’Assemblée parlementaire du Conseil de l’Europe, sur la liste de 3 propositions avancées par la Roumanie.



    Jurnalul naţional et Gândul annoncent le commencement, vendredi, de la construction en Roumanie du laser le plus puissant du monde, à la fois le plus grand projet de recherche d’Europe. « Ce sera un CERN des lasers ! Les barrières de la physique seront brisées», s’exclame Gândul. Imaginez ses applications dans la destruction des cancers, entre autres, continue-t-il. « Sa force pourrait mener, théoriquement, à la téléportation ! », surenchérit Jurnalul naţional. Le rêve de tout un chacun.