Tag: Laura Codruta Kovesi

  • July 11, 2022 UPDATE

    July 11, 2022 UPDATE

    PARTNERSHIP -
    Romanian president Klaus Iohannis has hailed the anniversary of 25 years since
    the launch of the Strategic Partnership between Romania and the United States
    of America describing the document as one of the pillars of Romania’s foreign
    and security policy, according to a press release issued by the Presidential
    Administration in Bucharest. According to Iohannis, a common objective assumed
    by the two countries is Romania’s inclusion in the Visa Waiver programme and
    both sides are making efforts in this respect. In turn, Romania’s Prime
    Minister Nicolae Ciucă said the Strategic Partnership with the USA in all its
    cooperation dimensions has become a priority for Romania. The country will
    continue to consolidate its defense and resilience to be a staunch and reliable
    ally of the USA in the region, a pillar of stability for NATO and EU’s eastern
    flank, Ciucă added. On the other hand, nine former US ambassadors have issued a
    joint statement, describing the Strategic Partnership as one of the best US
    investments in Europe, while including Romania in the Visa Waiver program would
    strongly boost this partnership. The US ambassadors also claim Romania plays a
    key role in defending and strengthening NATO’s eastern flank, as well as in
    consolidating stability and security in the entire Black Sea region.




    WAR IN UKRAINE – The number of
    Ukrainians entering EU member states has reverted to the level prior to the
    Russian invasion, while the resumption of school might prompt additional
    families to make a decision in this respect, EU Commissioner for Home Affairs,
    Ylva Johansson said on Monday. Starting February 24, when Moscow attacked
    Ukraine, over 6 million Ukrainians have entered Europe, FRONTEX reported at the
    end of June. Of these, 3.1 million have already returned to Ukraine.
    Commissioner Johansson went on to say that the Czech Republic is the country
    currently hosting the largest number of Ukrainian refugees per capita, followed
    by Poland, Estonia, Lithuania, Bulgaria and Latvia. Approximately 1.5 million Ukrainians
    have entered Romania since the start of the war. In Kyiv, Dutch Prime Minister
    Mark Rutte said the war might get protracted, which is why Western countries
    have a duty to support Ukraine by any means possible. Previously, Ukrainian
    authorities announced they are preparing an attack to recapture southern cities
    held by Russian invaders. A decree signed by president Volodymyr Zelensky will
    allow for mobilizing a greater number of people and modern defense technology
    received from Western partners. Defense Minister Oleksy Reznikov says 1 million
    Ukrainians will take part in the counterattack ordered by the president.




    PROSECUTION
    – The Military Department with the Prosecutor General’s Office has opened a
    criminal investigation into crimes against humanity in connection to the
    Russian invasion in Ukraine and the consequences of this military operation on
    Romanian citizens in the neighboring state. The Russian military attack is
    far-reaching and systematic, targeting both military and civilian objectives.
    According to data, the army bombed schools, hospitals, shopping centers,
    affecting the civilian population in Ukraine, Romanian military prosecutors
    say. The consequences of the attack are extremely serious. A large number of
    people died, including children, while many others were wounded. At the same
    time, as a result of the psychological trauma caused by the war, millions of
    civilians have fled Ukraine, currently residing as refugees in other states,
    including Romania.




    COVID-19
    – Romania is seeing a rising number of Covid-19
    infections and its Health Minister, Alexandru Rafila, says the country is in
    for a peak of infections at the end of this summer, where the number of daily
    cases might reach 10 thousand. Luckily, the new variants are less aggressive
    and the minister recommends anti-Covid vaccination in autumn when new vaccines
    are to appear. According to Rafila, the new vaccine is to arrive in Romania in
    September and the country is presently relying on 8.5 million doses.
    Authorities have recommended hospitals to get ready for a wave of the pandemic
    and reactivate their action plans.




    MOLDOVA – The head of the
    European Public Prosecutor’s Office (EPPO), Laura Codruța Kovesi is paying a
    visit to Chișinău until July 14. Kovesi will meet representatives of the
    administration, including president Maia Sandu. In January, 2021, Maia Sandu
    told Kovesi in Brussels she wanted to cooperate with the EPPO in order to boost
    the reform of the Moldovan judiciary, according to Radio Chișinău. On the other
    hand, a delegation of the Moldovan Interior Ministry is for the first time
    attending the Justice and Home Affairs Council meeting held in Prague. In a
    post on Facebook, Moldova’s Interior Minister Ana
    Ravenco said she will be discussing the expansion of EU security to include the
    Republic of Moldova as well. (DB & VP)



  • Jurnal Românesc – 11.07.2022

    Jurnal Românesc – 11.07.2022

    Procurorul şef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, efectuează o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 11-14 iulie. Potrivit Delegației Uniunii Europene la Chişinău, Kovesi are programate mai multe întrevederi cu reprezentanți ai guvernului şi cu preşedintele Maia Sandu. Liderul de la Chişinău a declarat, în ianuarie 2021, după o întâlnire la Bruxelles cu şefa Parchetului European, că îşi doreşte să colaboreze cu instituția europeană pentru a impulsiona reformele din domeniul justiției. Fost procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruța Kovesi a fost numită la conducerea Parchetului European, entitate responsabilă cu anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor care afectează bugetul Uniunii Europene, în octombrie 2019. Activitatea Parchetului a început la 1 iunie 2021. Republica Moldova a devenit, la 23 iunie, stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Statulul este însă condiţionat de continuarea reformelor structurale şi a luptei împotriva corupţiei.

    Ambasadorul României în Spania, George Bologan, s-a întâlnit cu CEO-ul companiei Duro Felguera, Jaime Argüelles, cu care a discutat despre investiţiile în sectorul energetic din ţara noastră. Reprezentanţa diplomatică transmite că partea spaniolă a prezentat stadiul lucrărilor la noua centrală pe gaze de la Iernut, un obiectiv de interes pentru strategia energetică a României şi o investiţie care va asigura noi locuri de muncă. Construcţia centralei de 430 MW, care aparţine companiei de stat Romgaz, a început în 2016, dar a întâmpinat dificultăţi în perioada 2020-2021 din cauza demobilizării forţei de muncă de pe şantier pe fondul pandemiei de coronavirus. Proiectul, în valoare de 268 de milioane de euro, plus TVA, beneficiază de finanţare nerambursabilă de 321 de milioane de lei prin Planul Național de Investiții. Potrivit executivului de la Bucureşti, centrala de la Iernut ar putea fi gata la finele lui 2023.

    A 11-a ediţie a Târgului Universităților din România s-a desfăşurat, în perioada 7-10 iulie, la Chișinău, Bălți şi Cahul, în Republica Moldova. Evenimentul, organizat de Federația Tinerilor Basarabeni, le-a oferit tinerilor absolvenți de gimnaziu și de liceu din stânga Prutului posibilitatea de a se informa în legătură cu oferta centrelor universitare din România. Acestea din urmă le-au pus la dispoziţie toate informaţiile legate de ofertele academice, procesul de admitere la studiile preuniversitare și universitare şi activitățile de voluntariat în cadrul asociațiilor de studenți și elevi basarabeni din cele mai mari centre universitare din România. Ministerul Educației de la Bucureşti alocă anual 2.550 de locuri pentru studenții din Republica Moldova, din care 950 pentru învățământul preuniversitar, 1.100 pentru învățământul superior, 450 pentru studii universitare de master şi 50 pentru studii de doctorat.

    Ambasada României la Washington organizează, între 11 şi 14 iulie, o serie de evenimente pentru a marca 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Astfel, a fost lansat un site dedicat istoriei Parteneriatului Strategic şi relaţiilor bilaterale, începute încă din 1880. La 12 iulie, în Congresul Statelor Unite, va fi organizat un eveniment de celebrare a celor 25 de ani de Parteneriat. Momentul este organizat cu sprijinul Grupului de Prietenie de la Capitoliu condus de membrii Camerei Reprezentanţilor Debbie Dingell şi Michael Turner. De asemenea, în zilele de 13 şi 14 iulie vor avea loc ceremonii de decorare a unor personalităţi care au adus contribuţii semnificative la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări. Este vorba despre ambasadorul Tony Patrick Hall, fost membru al Congresului, şi scriitorul Dorin Tudoran, care vor primi din partea ambasadorului României la Washington, Andrei Muraru, Ordinul Naţional Steaua României, acordat de preşedintele Klaus Iohannis.

    Expoziția de mix media Timpuri interesante a artistului evreu de origine română, Max Tzinman este găzduită de reprezentanţa la Tel Aviv a Institutului Cultural Român. Max Tzinman s-a născut în România, a trăit în Israel, Canada și Statele Unite ale Americii. Expoziția de la ICR Tel Aviv poate fi vizitată până la 29 iulie.


  • Guvernul aprobă ncllidearea Secţiillei de Investigare a Infracţiunilor ditu

    Guvernul aprobă ncllidearea Secţiillei de Investigare a Infracţiunilor ditu

    S’aproaki di bitisită pirmithlu a unăllei di tu nai ma controversate structuri ditu Justiţia românească post-comunistă. Guvernul de Bucureşti aprobă, luni, proiectul de nomu utrinda ncllidearea-a Sceţiillei speciale tră Investigarea Infracţiunilor ditu Justiţie (SIIJ). Şeful a cabinetlui de coaliţie, liberalul Nicolae Ciucă, adusi aminti că aestu eara un obiectiv asumat, dimi, pritu programlu de guvernare şi pritu Mecanismul de Coopearare şi Verificari (MCV), pritu cari Bruxellesul monitorizeadză funcţionarea a statlui de drept nică de la admiterea-a Româniillei tru Uniunea Europeană, tru 2007.



    Proiectul de nomu elaborat de ministerlu ali Justiţiei pruveade priloarea de către alti structuri a dosarilor adrati de SIIJ. Cauzele aflate tru curs de soluţionari la nivelu aistei secţii va s’hibă pitrocuti, pe cale administrativă, tru vade de 60 de dzăli lucrătoare de anda nomlu s’bagă tu practico, pritu căştiga-a Parchetlui de pi ningă Analta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor axiziti, cari va s’ducă ma largu soluţionarea aluştoru. Giudicătorllii şi procurorllii de rang analtu stipsiţ că alcă nomlu va s’hibă cercetaţ de Parchetul de pi ningă Analta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar judecătorii şi procurorii de rang mai mic de parchete de pe lângă alte judecătorii. Posturile aflate tru schema de funcţii şi de personal a SIIJ rămân tru schema Parchetului de pe lângă Analta Curte de Casaţie şi Justiţie, ama la Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Ahrhinda cu data anda s’ncllidi SIIJ, procurorllii ditu cadrul aliştei, inclusiv aţelli cu funcţii de cumănduseari, s’toarnă la parchetele de iu eara viniţ. Proiectul de nom va s’hibă pitricutu a Parlamentului, tră dbatu şi adoptare.



    Nai marea parte a presăllei de Bucureşti, cum şi experţii juriştispusiră. totna, că alargu tra s’combată infracţiunile ditu justiţie, SIIJ eara, neise, ună invenţie cu scupolu s’intimideadză magistraţii şi să obstrucţioneadză alumta anticorupţie. Nunlu a secţiillei fu, ama, spuni media, fostul lider autoritar al PSD, Liviu Dragnea, cari domină ndoi añi bana politică de Bucureşti, ninti ca, tru 2019, s’agiungă, pănu tu sosni, tu hăpsani, tră fapte de corupţie.



    Actuala şefă a Biroului Procurorlui Public European (EPPO), Laura Codruţa Kovesi, cari condusi, cu ună hăiiri nica neegalată, Direcţia Naţională Anticorupţie ditu România, mărturisea, cu puţăn kiro ninti ta s’hibă demisă, tru cirişaru 2018, de prezidentulu Klaus Iohannis, dupu uună apofasi a Curtillei Constituţionale, că, tru aţelli ani, provocarea nai ma mare tră justiţia românească fu tănearea ma largu a independenţăllei judecătorilor şi procurorilor. “Avea mindueri repetate ti alăxeari legislaţia anticorupţie tră s’ngărdească hălăţli legislative ufilisiti di procurorii anticorupţie i dezincriminareaa născăntoru fapte. Avea situaţii tru cari nu s’apruke scutearea a imunitatillei politicienilor stipsiţ de infracţiuni de corupţie” – rememora, atumţea, doamna Kovesi.



    Autor: Matei Bogdan


    Armânipsearia: Taşcu Lala























































  • Guvernul a aprobat desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie

    Guvernul a aprobat desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie

    Se apropie de epilog povestea uneia dintre cele mai controversate
    structuri din Justiţia românească post-comunistă. Guvernul de la Bucureşti
    a aprobat, luni, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru
    Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Şeful cabinetului de coaliţie,
    liberalul Nicolae Ciucă, a amintit că acesta era un obiectiv asumat,
    deopotrivă, prin programul de guvernare şi prin Mecanismul de Cooperare şi
    Verificare (MCV), prin care Bruxellesul monitorizează funcţionarea statului de
    drept încă de la admiterea României în Uniunea Europeană, în 2007.


    Proiectul de
    lege elaborat de ministerul Justiţiei prevede preluarea de către alte structuri
    a dosarelor întocmite de SIIJ. Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul
    acestei secţii se vor transmite, pe cale administrativă, în termen de 60 de
    zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului
    de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente, care
    vor continua soluţionarea acestora. Judecătorii şi procurorii de rang înalt acuzaţi
    că încalcă legea vor fi cercetaţi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
    Casaţie şi Justiţie, iar judecătorii şi procurorii de rang mai mic de parchete
    de pe lângă alte judecătorii. Posturile aflate în schema de funcţii şi de
    personal a SIIJ rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
    şi Justiţie, dar la Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
    Începând cu
    data desfiinţării SIIJ, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii
    de conducere, revin la parchetele de unde provin. Proiectul de lege va fi
    trimis Parlamentului, pentru dezbatere şi adoptare.


    Cea mai mare parte a
    presei de la Bucureşti, precum şi experţii jurişti au afirmat, mereu, că
    departe de a combate infracţiunile din justiţie, SIIJ era, de fapt, o invenţie
    menită să intimideze magistraţii şi să obstrucţioneze lupta anticorupţie. Naşul
    secţiei a fost, afirmă media, fostul lider autoritar al PSD, Liviu Dragnea,
    care a dominat câţiva ani viaţa politică de la Bucureşti, înainte ca, în 2019,
    să ajungă, în cele din urmă, după gratii, pentru fapte de corupţie.


    Actuala
    şefă a Biroului Procurorului Public European (EPPO), Laura Codruţa Kovesi, care
    a condus, cu o eficienţă încă neegalată, Direcţia Naţională Anticorupţie din
    România, mărturisea, cu puţin timp înainte de a fi demisă, în iunie 2018, de
    preşedintele Klaus Iohannis, în urma unei decizii ultimative a Curţii
    Constituţionale, că, în acei ani, provocarea cea mai mare pentru justiţia
    românească a fost păstrarea independenţei judecătorilor şi procurorilor.
    Au
    existat încercări repetate de a modifica legislaţia anticorupţie pentru a
    limita instrumentele legislative folosite de procurorii anticorupţie sau
    dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în care s-a refuzat ridicarea
    imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie
    – rememora,
    atunci, doamna Kovesi.



  • 13/11/2021 (mise à jour)

    13/11/2021 (mise à jour)

    Covid en Roumanie — Le nombre de nouveaux cas d’infection au coronavirus est en baisse continuelle en Roumanie. Samedi, un peu plus de 4 000 nouvelles contaminations ont été annoncées, mais aussi 323 décès, dont 19 antérieurs à la période de référence. A présent, environ 15 000 personnes sont hospitalisées, dont 1 743 malades en soins intensifs. Au niveau national, le taux d’infection calculé sur 14 jours a baissé à 5,95 par mille habitants. Ce n’est que dans 11 départements et à Bucarest que l’incidence des cas dépassait les 6 cas par mille habitants. En l’occurrence, dans la capitale, ce samedi, elle se chiffrait à 6,68. Selon la Direction de santé publique, c’est le 22e jour de recul de l’infection au SARS-CoV-2 dans la capitale roumaine, où le taux d’incidence le plus élevé — 16,54 – a été enregistré le 22 octobre dernier.



    Politique — Les représentants du PNL, au pouvoir, du PSD, d’opposition, et de l’UDMR, l’actuel partenaire gouvernemental, ont négocié la majeure partie d’un futur programme de gouvernance, mais les discussions se poursuivront dimanche avec les sociaux-démocrates. Elles visent à harmoniser les points de vue divergents en matière de justice, de finances et de travail. L’annonce a été faite samedi par le leader libéral, Florin Cîţu, cité par l’agence roumaine de presse Agerpres. Les sociaux-démocrates insistent pour la majoration du point de retraite, la hausse des salaires et l’octroi des allocations familiales conformément à la législation en vigueur. Ils soutiennent que l’imposition des grandes fortunes serait une solution pour accroître les recettes au budget de l’Etat. Les libéraux écartent l’introduction d’une surimposition et estiment que la lutte contre l’évasion fiscale devrait être la priorité. La suppression de la Section spéciale d’investigation des magistrats est également un thème en divergence. Le PSD exclut une telle mesure. Après les discussions sur le programme de gouvernance, les équipes devraient négocier la composition du nouveau cabinet. Rappelons-le, après le départ de l’USR du gouvernement, en septembre, le cabinet minoritaire PNL — UDMR a été destitué par motion de censure déposée par le PSD et votée aussi par l’USR. Jusqu’ici, deux tentatives de constitution de cabinets minoritaires ont échoué.



    Réélection — Le ministère roumain des Affaires étrangères salue la réélection du ministre par intérim Bogdan Aurescu en tant que membre de la Commission de droit international de l’ONU pour un second mandat, de 2023 à 2027. Selon un communiqué transmis aujourd’hui, le responsable de Bucarest a été réélu à cette dignité le 12 novembre, à New York, par l’Assemblée générale des NU. Le ministère des Affaires étrangères précise que durant son premier mandat, Bogdan Aurescu s’est investi de manière directe dans l’analyse d’un thème d’une importance particulière au niveau international. Il s’agit de la hausse du niveau des mers et des océans en rapport avec le droit international, un effet grave des changements climatiques. La Commission de droit international de l’ONU, créée en 1947, compte 34 membres qui sont des experts indépendants reconnus en droit international.



    Justice — La cheffe du Parquet européen, Laura Codruţa Kövesi, a perdu le procès qu’elle avait intenté au Conseil supérieur de la magistrature de Bucarest. La Haute Cour de cassation et de justice a tranché : Laura Codruţa Kövesi n’a plus le grade professionnel de procureur du Parquet général, mais de procureur de parquet près un tribunal de grande instance. L’arrêt est définitif. En 2018, la Section pour procureurs du CSM avait décidé de ne pas lui accorder le grade professionnel de procureur du Parquet général sans concours, alors que l’ancienne cheffe du Parquet national anticorruption le demandait seulement en vertu du fait qu’elle avait été procureur général de la Roumanie.



    Handball — L’équipe roumaine SCM Râmnicu Vâlcea a vaincu l’équipe espagnole Super Amara Bera Bera, sur le score de 34-28n samedi, à domicile, au premier match du 3e tour préliminaire de la compétition féminine de handball EHF European League. SCM a fait une seconde partie exceptionnelle et a réussi à retourner le score en sa faveur, pour gagner enfin, à six points de différence. Le match retour aura lieu le 20 novembre à Saint-Sébastien, et la gagnante jouera dans les groupes de la compétition.



    Football — La sélection nationale de football de la Roumanie terminera, dimanche, les préliminaires du Groupe J de la Coupe du monde de football de 2022 du Qatar par un match en déplacement, contre le Liechtenstein. Jeudi, les tricolores ont fait match nul contre l’Islande, à Bucarest. Dimanche, les matchs Arménie-Allemagne et Macédoine du Nord — Islande seront disputés dans le même groupe. Les Roumains, qui n’ont plus participé à une Coupe du monde depuis 1998, ont besoin d’une victoire contre le Liechtenstein et que l’Islande ne perde pas afin de se qualifier 2e dans le groupe et se qualifier au barrage. L’Allemagne est en première position au groupe J (et elle est déjà qualifiée au tournoi final). Elle est suivie par la Macédoine du Nord, la Roumanie, l’Arménie, l’Islande et le Liechtenstein.


  • 13/11/2021

    13/11/2021

    Covid en Roumanie — Le nombre de nouveaux cas d’infection au coronavirus est en baisse continuelle en Roumanie. Aujourd’hui, un peu plus de 4 000 nouvelles contaminations ont été annoncées, mais aussi 323 décès, dont 19 antérieurs à la période de référence. A Bucarest, l’incidence des cas calculée sur 14 jours était, ce samedi, de 6,68 cas par mille habitants. Selon la Direction de santé publique, c’est le 22e jour de recul de l’infection au SARS-CoV-2 dans la capitale roumaine, où le taux d’incidence le plus élevé — 16,54 – a été enregistré le 22 octobre dernier.



    Politique — Les représentants du PNL, au pouvoir, du PSD, d’opposition, et de l’UDMR, l’actuel partenaire gouvernemental, ont négocié la majeure partie d’un futur programme de gouvernance, mais les discussions se poursuivent ce samedi. Elles visent à harmoniser les points de vue divergents en matière de justice, de finances et d’économie. Les sociaux-démocrates insistent pour la majoration du point de retraite, la hausse des salaires et l’octroi des allocations familiales conformément à la législation en vigueur. Ils soutiennent que l’imposition des grandes fortunes serait une solution pour accroître les recettes au budget de l’Etat. Les libéraux écartent l’introduction d’une surimposition et estiment que la lutte contre l’évasion fiscale devrait être la priorité. La suppression de la Section spéciale d’investigation des magistrats est également un thème en divergence. Le PSD exclut une telle mesure. Après les discussions sur le programme de gouvernance, les équipes devraient négocier la composition du nouveau cabinet. Rappelons-le, après le départ de l’USR du gouvernement, en septembre, le cabinet minoritaire PNL — UDMR a été destitué par motion de censure déposée par le PSD et votée aussi par l’USR. Jusqu’ici, deux tentatives de constitution de cabinets minoritaires ont échoué.



    Réélection — Le ministère roumain des Affaires étrangères salue la réélection du ministre par intérim Bogdan Aurescu en tant que membre de la Commission de droit international de l’ONU pour un second mandat, de 2023 à 2027. Selon un communiqué transmis aujourd’hui, le responsable de Bucarest a été réélu à cette dignité le 12 novembre, à New York, par l’Assemblée générale des NU. Le ministère des Affaires étrangères précise que durant son premier mandat, Bogdan Aurescu s’est investi de manière directe dans l’analyse d’un thème d’une importance particulière au niveau international. Il s’agit de la hausse du niveau des mers et des océans en rapport avec le droit international, un effet grave des changements climatiques. La Commission de droit international de l’ONU, créée en 1947, compte 34 membres qui sont des experts indépendants reconnus en droit international.



    Justice — La cheffe du Parquet européen, Laura Codruţa Kövesi, a perdu le procès qu’elle avait intenté au Conseil supérieur de la magistrature de Bucarest. La Haute Cour de cassation et de justice a tranché : Laura Codruţa Kövesi n’a plus le grade professionnel de procureur du Parquet général, mais de procureur de parquet près un tribunal de grande instance. L’arrêt est définitif. En 2018, la Section pour procureurs du CSM avait décidé de ne pas lui accorder le grade professionnel de procureur du Parquet général sans concours, alors que l’ancienne cheffe du Parquet national anticorruption le demandait seulement en vertu du fait qu’elle avait été procureur général de la Roumanie.



    Tennis — La joueuse de tennis roumaine Jaqueline Cristian a essuyé une lourde défaite devant l’Américaine Alison Riske, par 2-6, 6-2, 7-5, vendredi soir, en finale du tournoi WTA 250 de Linz, en Autriche. La Roumaine (23 ans, 100e WTA, où elle a accédé en première dans le top 100), s’est inclinée dans la première finale WTA de sa carrière. Arrivée au dernier acte de la compétition après un départ comme heureuse perdante, Jaqueline Cristian a réussi une performance remarquable à Linz. Elle a eu de la chance. Ainsi, elle a accédé au tableau principal suite au retrait d’une autre Roumaine, Sorana Cîrstea, accidentée. Ensuite, dans les huitièmes de finale, elle a profité de l’abandon de la Suédoise Rebecca Peterson (accidentée elle aussi), et la demi-finale contre Simona Halep n’a plus eu lieu, car l’ancienne leader mondial s’est accidentée.



    Météo — En Roumanie, le ciel est variable, plus nuageux dans les zones de basse altitude, où le brouillard est présent. Le vent est faible à modéré. Les maximales iront de 8 à 15°. Nous avons 6 petits degrés à Bucarest et de la grisaille.

  • Biroul Procurorului Public European a lansat deja peste 350 de investigaţii

    Biroul Procurorului Public European a lansat deja peste 350 de investigaţii

    Biroul Procurorului Public European – EPPO – ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul anului trecut, dar şi-a început activitatea la 1 iunie, ca o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului Uniunii Europene, precum corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cinci au ales să nu participe: Danemarca, Irlanda, Polonia, Suedia şi Ungaria.

    În intervenţia sa, în faţa Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi a deplâns faptul că EPPO nu este încă operaţional în toate statele membre participante. De exemplu, întrucât Slovenia nu şi-a numit candidaţi la timp pentru a fi numiţi procurori delegaţi, nu pot fi investigate cazurile din această ţară care cad sub competenţa Parchetului European – lucru care afectează serios şi toate anchetele transfrontaliere lansate în alte state membre şi care implică Slovenia. Astfel, procurorii trebuie să acţioneze ca şi cum EPPO nu ar exista în Slovenia – a explicat dna Kovesi. În opinia sa, faptul că un stat membru împiedică funcţionarea unei instituţii precum EPPO creează un precedent periculos. Pentru a evidenţia importanţa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi a dat exemplul unui procuror european care a constatat recent că cel puţin cinci anchete iniţiate în diferite state membre sunt de fapt legate între ele, dauna totală fiind estimată la peste jumătate de miliard de euro.

    O altă provocare este aceea că multe aspecte legate de organizare şi funcţionare nu au fost soluţionate de statele membre. De plidă, unele nu au transmis către EPPO toate cazurile existente sau nu au acordat acces procurorilor la toate bazele de date necesare.

    Sarcina noastră este de a detecta şi de a ancheta fraudele europene. Fără detectare nu poate exista tot acest proces, grupările infracţionale implicate nu pot fi combătute, iar bunurile nu pot fi recuperate. Lipsesc resursele – atât financiare, cât şi de personal – a subliniat Laura Codruţa Kovesi.


  • Nachrichten 14.09.2021

    Nachrichten 14.09.2021

    In Rumänien wurden am Montag fast 1.900 Coronavirus-Neuinfektionen mit dem neuen Coronavirus gemeldet. Im gleichen Zeitraum starben 46 Patienten an Covid-19, während 633 Patienten auf der Intensivstation behandelt werden. 162 Neuinfektionen wurden bei Kindern gelemdet, 10 von ihnen befinden sich in einem ernsten Zustand. Nach Angaben des Leiters der nationalen Impfkampagne Valeriu Gheorghita liegt die Durchimpfungsrate bei Jugendlichen über 12 Jahren bei 15 %, was jedoch eindeutig unzureichend ist. Gheorghita warnte im Anschluss, dass die Zahl der Kinder, die ins Krankenhaus eingeliefert werden, auch auf der Intensivstation, steigen wird. Der medizinische Leiter des Bukarester Instituts Matei Bals Adrian Marinescu erklärte seinerseits am Montag gegenüber Radio Rumänien, dass bei der vierten Welle der Pandemie, mit der das Land derzeit konfrontiert ist, weniger die Zahl der Ansteckungsfälle als vielmehr deren Schwere ausschlaggebend sei. Rumänien verfügt über 860 Intensivbetten für Covid-Patienten. 5,2 Millionen Rumänen sind vollständig geimpft, also nur ein Drittel der Bevölkerung.



    Der Vorsitzende der Gruppe Renew Europe im Europäischen Parlament, der Rumäne Dacian Ciolos, ist am Montag in Straßburg mit der Präsidentin der Europäischen Kommission Ursula von der Leyen zu Gesprächen zusammengekommen. Sie bestätigte, dass der Nationale Plan für den Wiederaufbau und die Widerstandsfähigkeit Rumäniens in Kürze verabschiedet werden soll. Im Gegenzug versicherte Dacian Ciolos dem EU-Kommissar, dass das Bündnis zwischen der Union für die Rettung Rumäniens und seiner Partei namens PLUS nicht aufhören werde, die versprochenen und auf der Ebene der Regierungskoalition in Rumänien beschlossenen Reformen zu verteidigen, Reformen, von denen er hofft, dass sie an der Seite derselben Koalition durchgeführt werden können (dies vor dem Hintergrund der politischen Krise in Bukarest, die sich gegen das genannte Bündnis und die PNL, beide in der Regierung, richtet).



    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis empfing am Dienstag in Bukarest eine Delegation der italienischen Enel-Gruppe unter der Leitung von Francesco Starace. Iohannis betonte die Notwendigkeit einer gemeinsamen Anstrengung der Unternehmen des Energiesektors und staatlichen Behörden zur Identifizierung die am besten geeigneten Maßnahmen zum Schutz schutzbedürftiger Verbraucher, aber auch der Unternehmen des produktiven Sektors, die stark vom aktuellen Preisanstieg in diesem Bereich betroffen sind. Gleichzeitig betonte das Staatsoberhaupt die Notwendigkeit einer konsequenten Erhöhung der Investitionen und der Entwicklung neuer Produktionseinheiten im Energiesektor, die zur Konsolidierung der rumänischen Energiesicherheit beitragen würden, aber auch im Regionalplan. Ebenfalls am Dienstag traf Ministerpräsident Florin Cîţu mit Vertretern von Enel zusammen. Im Mittelpunkt der Gespräche standen unter anderem Investitionen in erneuerbare Energieerzeugung, Netze und Digitalisierung. Der Rumänien-Besuch der italienischen Konzernleitung findet statt in einer Zeit steigender Energie- und Gaspreise auf den Großhandelsmärkten mit der Aussicht auf deutliche Anhebungen der Versorgungstarife für Letztverbraucher im Winter. Enel kontrolliert in Rumänien zwei große Strom- und Erdgaslieferanten, drei Stromverteilungsbetreiber, einen Entwickler und Betreiber von Anlagen zur Erzeugung erneuerbarer Energien sowie das Unternehmen für Elektromobilitätsdienstleistungen und fortschrittliche Energiedienstleistungen Enel X Romania.



    Die Europäische Staatsanwaltschaft gab am Dienstag bekannt, dass sie seit ihrer Eröffnung am 1. Juni rund 300 Ermittlungen begonnen hat. Diese Staatsanwaltschaft mit Sitz in Luxemburg hat den Auftrag, Ermittlungen durchzuführen, aber auch die Täter vor die Gerichte der teilnehmenden Staaten zu bringen. An der Europäischen Staatsanwaltschaft beteiligen sich insgesamt 22 Länder (von 27 EU-Mitgliedstaaten). Unter ihnen hat nur Slowenien noch keine delegierten Staatsanwälte vorgeschlagen, eine Situation, die die Vorsitzende dieses Gerichts, die Rumänin Laura Kövesi, mehrmals angeprangert hat, so AFP. In Frankreich wurden vier von den fünf delegierten Staatsanwälten ernannt, die schließlich ihre Ämter übernehmen sollen. Die europäischen Staatsanwälte hoffen, bis Ende des Jahres erste Anklagen strafrechtlich verfolgen zu können, die bereits im nächsten Jahr zu Klagen vor nationalen Gerichten führen könnten.



    Bei einem offiziellen Besuch in der Slowakei reiste Papst Franziskus am Dienstag in die ärmsten Regionen des Landes, wo er Gespräche mit Vertretern der Roma-Gemeinde führte. Der Papst warnte am Montag in Bratislava vor einer übertriebenen Fokussierung auf Individualrechte und Kulturkriegen zum Schaden des Gemeinwohls inmitten des wachsenden Nationalismus und der einwanderungsfeindlichen Stimmung in Osteuropa. Während seines ersten päpstlichen Besuchs in der Slowakei im Jahr 2003 kam der Papst auf ein Thema zurück, das er am Sonntag in Ungarn angesprochen hatte, und sagte, dass die Länder egoistische und defensive Mentalitäten vermeiden sollten, und erinnerte an die kommunistische Geschichte in der Region. Der Papst sprach auch über das Konjunkturprogramm der EU und sagte, dass die Menschen sich auf die wirtschaftliche Erholung freuen, verspricht er. Am Mittwoch, dem letzten Tag seines Besuchs in der Slowakei, kehrt Papst Franziskus nach Bratislava zurück, um einen Gottesdienst in Sastin abzuhalten.



    Nach Angaben der Zentralbank hat die rumänische Leistungsbilanz in den ersten sieben Monaten dieses Jahres ein Defizit von mehr als 9 Mrd. EUR gegenüber 5,35 Mrd. EUR im gleichen Zeitraum des Vorjahres. Gleichzeitig hat sich die gesamte Auslandsverschuldung seit Anfang dieses Jahres um mehr als 6 Mrd. EUR auf 132 Mrd. EUR erhöht, wovon 73 % langfristige Auslandsschulden sind. Die Nationalbank gibt zudem bekannt, dass die ausländischen Direktinvestitionen in den ersten sieben Monaten des Jahres auf rund 4 Mrd. EUR gestiegen sind.



    Das Europäische Parlament hat in seiner Plenarsitzung in Straßburg eine Entschließung angenommen, in der es die Beseitigung aller Hindernisse fordert, denen sich die LGBTIQ-Gemeinschaft bei der Ausübung ihrer Grundrechte, einschließlich des Rechts auf Freizügigkeit innerhalb der EU, gegenübersieht. Dem Dokument zufolge sollten in einem Mitgliedstaat eingetragene Ehen oder Partnerschaften von allen Mitgliedstaaten einheitlich anerkannt werden, während gleichgeschlechtliche Ehe- und Lebenspartner genauso behandelt werden sollten wie andersgeschlechtliche Partner oder Ehegatten. Nach der Entscheidung des Europäischen Gerichtshofs in der Rechtssache Coman und Hamilton, in der festgestellt wurde, dass die Bestimmungen der Freizügigkeitsrichtlinie über Ehegatten auch für gleichgeschlechtliche Paare gelten, wird die Europäische Kommission voraussichtlich Sanktionen gegen Rumänien verhängen, wenn die Regierung in Bukarest die nationalen Rechtsvorschriften nicht an diese Entscheidung anpasst. Zur Erinnerung: Im Juni 2018 entschied der Gerichtshof der Europäischen Union, dass EU-Staaten die Aufenthaltsfreiheit eines EU-Bürgers nicht dadurch behindern dürfen, dass sie seinem gleichgeschlechtlichen Ehepartner, der Staatsangehöriger eines Nicht-EU-Staates ist, das Recht auf einen abgeleiteten Aufenthalt in ihrem Hoheitsgebiet verweigern. Der Fall betraf den rumänischen Staatsbürger Relu Adrian Coman und seinen gleichgeschlechtlichen Partner, den US-Bürger Robert Clabourn Hamilton. Die Abgeordneten wiesen auch auf die Diskriminierung von LGBTIQ-Gemeinschaften in Polen und Ungarn hin.

  • 11/06/2021 (mise à jour)

    11/06/2021 (mise à jour)

    Coronavirus – En Roumanie, le taux de contamination au nouveau coronavirus continue à baisser, et tout le pays est dans le scénario dit vert. Vendredi, 103 nouveaux cas d’infection au SARS-CoV-2 dépistés en 24 h ont été rapportés. S’y ajoutent 150 décès, dont 20 survenus ces dernières 24 heures, et le reste — antérieurs à ce laps de temps, introduits dans la base de données à la demande du ministère de la Santé. Moins de 1 300 patients sont actuellement hospitalisés, dont 255 en réanimation. Entre temps, la campagne de vaccination se poursuit. Depuis le 27 décembre dernier, environ 8,4 millions de doses de vaccin ont été administrées à 4,4 millions de Roumains, dont 4,1 millions sont pleinement vaccinés. Par ailleurs, le certificat numérique européen deviendra opérationnel en Roumanie le 1er juillet. Il comportera un code de sécurité et pourra être utilisé en format électronique et/ou papier afin d’éviter les files d’attente aux frontières. Il attestera du fait qu’une personne est vaccinée contre le coronavirus, qu’elle a un test au résultat négatif ou qu’elle a déjà été infectée par le virus et a guéri.



    Aide humanitaire — Bucarest accorde une nouvelle aide humanitaire à la République de Moldova voisine dans sa lutte contre la pandémie de coronavirus par l’envoi, ce vendredi, de près de 110 000 doses de vaccin AstraZenca à Chişinău, annonce le Comité national de coordination des activités visant l’immunisation contre le SARS-CoV-2. 300 000 autres doses ont été envoyées en février et mars derniers. Ces doses ont été achetées par le ministère de la Santé de Bucarest et livrées par la compagnie AstraZeneca par les accords conclus par le ministère avec la Commission européenne.



    OTAN — Le président roumain Klaus Iohannis participera lundi, à Bruxelles, au Sommet de l’OTAN, dans le cadre duquel il se propose de soutenir le processus d’adaptation de l’Alliance à l’actuel contexte de sécurité, de sorte que l’OTAN devienne plus forte d’un point de vue politique et militaire. Il doit également réaffirmer l’engagement de la Roumanie de contribuer à l’effort commun de l’Alliance, tant au niveau opérationnel que sur le plan théorique et financier, en continuant d’assurer le seuil minimum de 2% de son PIB à la Défense. Lundi, à Bruxelles, les leaders alliés décideront des lignes directrices sur lesquelles reposera la consolidation du rôle politique et militaire de l’Alliance, tout comme son rôle d’acteur global, tout cela dans le cadre du processus de réflexion stratégique OTAN 2030, lit-on dans un communiqué de l’administration présidentielle de Bucarest.



    Parquet européen — Le bureau du Procureur public européen n’est pas une institution étrangère, c’est une institution au service des citoyens de l’UE, a déclaré vendredi, à Sofia, la cheffe du Parquet européen, l’ancienne cheffe de la Direction nationale anticorruption de Roumanie, Laura Codruţa Kövesi. C’est sa première visite à l’étranger depuis le commencement de l’activité du Parquet européen, début juin. « Nous sommes chez nous dans tous les Etats membres participants. Nous sommes là pour vous. Nous souhaitons gagner votre confiance par notre travail », a déclaré Mme Kövesi, au dernier jour de sa visite en Bulgarie. Selon elle, tout le monde est égal devant la loi et le Parquet européen ne fera pas de distinction entre ceux qui font l’objet de ses enquêtes. La visite de la Procureure européenne dans le pays voisin fait suite à l’incapacité de Sofia à compléter les 10 places de procureurs délégués de la Bulgarie. Le Parquet européen a jusqu’ici rejeté 6 des 10 candidats désignés par le Conseil suprême de la Justice de Sofia, qui ne satisfaisaient pas aux critères d’éligibilité.



    Festival Enescu — Le Festival de musique classique George Enescu se tiendra du 28 août au 26 septembre à Bucarest, dans le respect des mesures épidémiologiques imposées par la pandémie, ont fait savoir ses organisateurs. Cette édition marque le 25e anniversaire du festival et s’étalera sur 4 semaines au lieu de 3, comme d’habitude, avec des spectacles accueillis par 3 salles de concerts de Bucarest, la capitale. Les salles pourront fonctionner à 50 % ou à 70 % de leur capacité, selon les dimensions. Pour les concerts tenus dans les salles plus petites les spectateurs devront présenter le certificat de vaccination ou un test négatif au coronavirus, à part le ticket d’entrée. Au total, 67 concerts sont prévus, avec la participation de 3 500 musiciens de renom et des quelques-uns des plus grands orchestres du monde. Un moment spécial sera consacré à la création du plus grand compositeur roumain George Enescu, né il y a 140 ans et dont le festival porte le nom.



    Europol — 40 policiers de 22 pays dont la Roumanie formeront une équipe opérationnelle spécialement créée au siège d’Europol, à La Haye, pour coordonner les problèmes de sécurité publique pendant le Championnat d’Europe de football qui démarre ce vendredi. Leur activité visera les menaces cybernétiques, le terrorisme, les matchs truqués ou encore le trafic de produits contrefaits, dont les certificats de tests négatifs au coronavirus. Le centre de coordination facilitera l’échange de données 24h sur 24 avec les structures nationales de police.



    Roland-Garros — Le duo roumano-argentin Irina Begu (74e WTA) – Nadia Podoroska (42e WTA) s’est incliné ce vendredi en demi-finale de l’épreuve de double dames du tournoi de Roland-Garros devant Bethanie Mattek-Sands (Etats-Unis) et Iga Swiatek (Pologne), 6-3, 6-4. Pour Irina Begu, c’était la 2e demi-finale d’un tournoi du Grand Chelem, après celle de l’Open d’Australie, où elle a réussi, en 2018, lorsqu’elle jouait aux côtés de sa compatriote, Monica Niculescu.

  • Parchetul European și-a început activitatea

    Parchetul European și-a început activitatea

    Noua instanţă menită să lupte
    împotriva fraudei cu fonduri UE, Parchetul European (EPPO), şi-a început
    anchetele pe 1 iunie, cu câteva luni întârziere față de termenul prevăzut, respectiv
    sfârșitul lui 2020, dar la timp pentru a supraveghea cheltuirea miliardelor de
    euro din planul de relansare care urmează să fie distribuite țărilor
    comunitare. Condus de fosta şefă a parchetului anticorupţie din România, Laura
    Codruţa Kövesi, Parchetul European este complet independent faţă de Comisie,
    celelalte instituţii şi organe ale UE, precum şi faţă de statele membre.
    Această instanţă supranaţională are drept sarcină anchetarea şi urmărirea în
    justiţie a autorilor de infracţiuni care aduc atingere bugetului Uniunii. Conform
    estimărilor primului procuror-șef european, Laura Codruța Kövesi, corupţia, deturnarea
    de fonduri şi frauda în multiplele sale forme provoacă bugetului comunitar
    pierderi anuale de circa 500 de milioane de euro.


    Laura Codruța Kövesi: Acesta este un moment istoric.
    Parchetul European își preia atribuțiile. Nu mai visăm la viitor, realizăm
    acest lucru. Avem o responsabilitate enormă. Nu există un precedent pentru un
    Parchet European. Succesul nostru este o chestiune de credibilitate pentru
    Uniunea noastră. Avem o structură complexă, un nivel central cu 15 membri
    permanenți, în care diferite combinații de 22 de procurori europeni și cu mine
    vom lua decizii cheie în mii de cazuri în fiecare an. Avem birouri
    descentralizate pentru toți împreună 140 de procurori europeni delegați
    folosind diferite echipamente, tehnologii, metode și limbi. Suntem un singur
    birou care operează sub 22 de regimuri procesuale penale diferite. Acest lucru
    nu a fost niciodată încercat înainte. Ținta noastră: criminalitatea economică
    și financiară. Nu vă înșelați, aceasta este cea mai comună amenințare pentru
    orice societate democratică. Este subestimată, tolerată chiar și în beneficiul
    organizațiilor criminale organizate care aspiră să subverseze și să înlocuiască
    autoritățile legitime. În cele din urmă, cu aceasta vom avea de-a face, oameni
    care nu se feresc de violența extremă pentru a-și asigura impunitatea. Acesta
    este motivul pentru care independența Parchetului este vitală, doar o justiție
    independentă poate aplica legea în mod egal pentru toată lumea. Avem o
    competență unică, avem puteri mari, avem atât de mult potențial. Prin
    protejarea bugetului Uniunii Europene, vom juca un rol esențial în consolidarea
    încrederii cetățenilor europeni în Uniune, mai puternic ca niciodată.


    Parchetul European va investiga şi
    urmări penal frauda în materie de TVA – dacă implică cel puţin două state
    membre şi sume de cel puţin 10 milioane de euro, corupţia sau deturnarea de
    fonduri care afectează interesele financiare ale UE şi spălarea de bani.
    Parchetul European are sediul central la Luxemburg şi este condus de Laura
    Codruţa Kovesi, alături de un colegiu de 22 de procurori, câte unul din fiecare
    stat participant. Dintre cele 27 de state ale Uniunii, Polonia, Ungaria,
    Danemarca, Suedia şi Irlanda au decis să nu participe în noul Parchet European,
    în timp ce Finlanda şi Slovenia încă nu şi-au desemnat procurorii.


  • Parchetul European a devenit operaţional

    Parchetul European a devenit operaţional

    Parchetul European cu sediul la Luxemburg este responsabil cu anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor care afectează bugetul Uniunii. Este, de fapt, primul parchet supranaţional care investighează şi urmăreşte penal frauda în materie de cheltuieli şi venituri, de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre şi un prejudiciu de cel puţin 10 milioane de euro). Spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului Uniunii Europene, corupţia activă şi pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale Uniunii constituie şi ele obiect al anchetelor Parchetului European. La fel şi participarea la o organizaţie criminală în cazul în care scopul principal al activităţilor acesteia este săvârşirea de infracţiuni împotriva bugetului Uniunii Europene.

    Comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, afirmă că lansarea Parchetului European va deschide o nouă etapă în istoria integrării europene. Principala misiune a acestui organism european este să protejeze fondurile Uniunii Europene de infractori, în interesul comun al cetăţenilor noştri. Parchetul European va monitoriza punerea în aplicare a instrumentului NextGenerationEU, veghind cu stricteţe ca fondurile să fie utilizate exclusiv în scopul de a ajuta economiile noastre să se redreseze în urma crizei – a mai spus Reynders.

    Parchetul European îşi va desfăşura investigaţiile şi urmăririle penale în deplină independenţă faţă de Comisia Europeană, faţă de celelalte instituţii şi organisme ale Uniunii, precum şi faţă de statele membre şi va completa activitatea altor organisme şi agenţii comunitare, precum OLAF, Eurojust şi Europol, cooperând cu acestea şi cu autorităţile competente ale ţărilor membre care nu participă la Parchetul European, respectiv, Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca. Se estimează că va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3.000 de cazuri pe an.
    Parchetul condus de fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, Laura Codruţa Kovesi, ar fi trebuit iniţial să-şi înceapă activitatea la sfârşitul anului trecut, dar întârzierile în desemnarea de către statele membre a procurorilor lor delegaţi au afectat acest calendar.

    Procurorii delegaţi sunt însărcinaţi să desfăşoare în ţările membre anchetele şi urmărirea penală, în deplină independenţă faţă de autorităţile naţionale. La Luxemburg, Laura Codruţa Kovesi şi echipa sa de 22 de procurori vor superviza anchetele şi procedurile legale.


  • 01/06/2021

    01/06/2021

    Allègement — De nouvelles restrictions imposées en Roumanie dans le contexte de la pandémie sont levées à compter de ce 1er juin. Les activités culturelles, artistiques et de loisirs peuvent être organisées en plein air, avec maximum 1 000 participants, selon le taux d’infection dans chaque localité. Les personnes présentes doivent toutefois avoir le schéma complet de vaccination depuis au moins 10 jours ou présenter un test de dépistage du coronavirus au résultat négatif, rapide ou PCR ou encore être titulaires d’un document attestant qu’ils ont eu la maladie. 70 personnes tout au plus pourront prendre part aux événements privés — mariages, baptêmes ou repas de fêtes à l’extérieur, alors que pour les espaces clos, le nombre est limité à 50 personnes. Des mesures allégées sont réservées aussi aux compétitions sportives. Elles peuvent à nouveau se tenir dans des espaces ouverts ou clos, en présence du public à hauteur de 25 % de la capacité maximale de l’espace. Les salles de sport et les piscines reprennent leur activité à 70 % de leur capacité tout au plus. Le nombre des participants n’est plus limité si toutes les personnes présentes sont vaccinées. Le taux d’occupation autorisé des espaces d’hébergement sur la côte roumaine de la mer Noire passe à partir d’aujourd’hui à 85 %. Dans les bureaux où un maximum de 5 personnes travaillent et si toutes sont complètement vaccinées, elles sont autorisées à renoncer au port du masque.



    Pandémie – En Roumanie, le nombre des cas de Covid-19 reste bas. Tout le territoire national est actuellement est dans le scénario dit « vert », avec un taux d’incidence des infections inférieur à 1 cas par 1 000 habitants dépisté en 14 jours. Mardi, 241 nouveaux cas de Covid-19 ont été rapportés en Roumanie sur près de 28 000 tests effectués. 41 personnes sont mortes des suites de la maladie, alors que 410 personnes sont en soins critiques. Parallèlement, la campagne d’immunisation se poursuit au niveau national. Un marathon de vaccination contre le Covid-19 est organisé ces 31 mai et 1er juin pour les jeunes de 16 à 18 ans. Les autorités ont annoncé que l’immunisation des adolescents de 12 à 15 ans pourrait commencer mercredi, vu que lAgence européenne des médicaments a recommandé lutilisation du vaccin anti-Covid Pfizer/BioNTech pour cette tranche d’âge. La plateforme électronique est optimisée aujourd’hui pour permettre leur inscription en vue de se faire vacciner par le biais des comptes de leurs parents ou des tuteurs. Plus d’un million de doses du vaccin Pfizer sont arrivées lundi en Roumanie, soit la tranche la plus importante livrée jusqu’ici. Il pourra également être administré aux 12-15 ans, Depuis le début de la campagne de vaccination en décembre dernier, quelque 4 millions 300 mille Roumains ont été immunisés, dont plus de trois quarts ont reçu les deux injections.



    Diplomatie — Le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, participe aujourd’hui à la réunion spéciale des ministres des Affaires étrangères des Etats de l’OTAN, organisée en visioconférence, et dont l’agenda est ciblé sur la préparation du Sommet de l’Alliance de l’Atlantique Nord du 14 juin. Selon un communiqué du ministère des Affaires étrangères de Bucarest, les ministres auront un échange de vues sur les décisions du paquet OTAN 2030, qui seront adoptées à la réunion des leaders alliés. Egalement à l’agenda — les évolutions de l’environnement sécuritaire, les menaces générées par la Russie, l’avenir des relations entre l’Alliance de l’Atlantique Nord et l’Afghanistan. Bogdan Aurescu parlera des objectifs de la Roumanie en vue du Sommet de l’Alliance, réitérant l’engagement de Bucarest pour les résultats du processus de réflexion OTAN 2030 ainsi que pour l’adoption d’un nouveau Concept stratégique de l’Organisation. Le ministre roumain plaidera aussi pour un renforcement de la posture de dissuasion et de défense alliée sur l’ensemble du Flanc est, étant donné les récentes évolutions sécuritaires dans la région. Il informera aussi sur l’inauguration lundi, à Bucarest, du Centre euro-atlantique en matière de résilience, une contribution stratégique pratique de la Roumanie à accroître la résilience de l’OTAN, de ses alliés, mais aussi de l’UE et des Etats membres et des partenaires des deux organisations.



    Exercice — La Journée des visiteurs distingués de l’exercice Noble Jump 2021 a lieu aujourd’hui au Centre national d’instruction réunie Getica de Cincu, dans le département de Braşov (centre). Il y a des exercices tactiques avec des munitions réelles, exécutés par les militaires de la Force réunie à niveau de réaction très élevé. Une exposition statique d’armement et de technique militaire y est organisée. Plus de 4 000 militaires roumains et alliés et plus de 600 véhicules prennent part à cet exercice. Noble Jump 2021 est prévu par le Commandement suprême allié en Europe et dirigé par le Commandement des Forces réunies de Naples. C’est la troisième étape de l’exercice Steadfast Defender 21 de l’OTAN. Il comporte des séquences de formation et d’instruction des forces alliées et partenaires, forces qui sont disloquées dans un délai très bref en Roumanie et en Bulgarie.



    Parquet européen — Le Parquet européen entame son activité ce 1er juin à Luxembourg, sous la coordination de la Roumaine Laura Codruţa Kövesi, ancienne cheffe du Parquet national anticorruption de Roumanie. Il est centré sur la lutte contre la fraude aux fonds communautaires et sur la récupération des montants constituant des préjudices au budget de l’Union. Le Parquet européen devrait enquêter 3 000 dossiers par an environ, à l’aide des procureurs qui travailleront aussi dans les Etats membres. Selon les estimations du premier procureur-chef européen, la corruption, le détournement de fonds et la fraude sous ses multiples facettes causent des pertes annuelles de quelque 500 millions d’euros au budget de l’UE. Pour mener à bonne fin sa mission, la nouvelle institution dispose d’un budget annuel d’environ 45 millions d’euros. Cinq Etats de l’UE ne participent pas au nouveau Parquet européen.



    Enfance — Aujourd’hui, pour la Journée internationale de l’enfance, des spectacles de théâtre, concerts, ateliers de création ou encore des tours guidés sont organisés en Roumanie. A Bucarest, plusieurs institutions publiques consacrent des événements aux petits. Au Musée national de Cotroceni, l’exposition L’Enfance fantastique, réalisée avec la participation de jeunes artistes des lycées d’art du pays, a été inaugurée en présence du président Klaus Iohannis. Le thème en est la beauté de l’enfance et l’acte artistique dans toute sa sincérité et sa profondeur. La Chambre des députés fête aussi les enfants. Les petits, accompagnés par leurs parents ou leurs grands-parents, peuvent visiter gratuitement les salles dans lesquelles a lieu l’activité parlementaire, mais aussi le cabinet du président, la salle des réunions plénières, la galerie de la presse ou la galerie d’honneur. 6 terrains de badminton sont aménagés sur la pelouse à l’entrée principale à la Chambre des députés. La Gendarmerie roumaine présente aux enfants deux équipages de chiens, quatre équipages équestres, mais aussi les véhicules d’intervention. La Police de la capitale organise des jeux de détectives, sous la forme d’expériences éducatives utiles. Les enfants des centres régionaux d’hébergement des demandeurs d’asile n’ont pas été oubliés non plus. Ils assistent à des spectacles de théâtre, concerts et ateliers de création. La plupart des demandeurs d’asile proviennent d’Afghanistan, de Somalie, de Syrie et d’Irak.



    Tennis — Ana Bogdan est la première Roumaine qui est arrivée au 3e tour du tournoi de Roland Garros, le 2e du Grand Chelem de l’année, après l’annonce du retrait de la Japonaise Naomi Osaka (2e du monde). Mardi, la Roumaine Irina Bara a été éliminée par l’Australienne Astra Sharma. Mercredi, la Roumaine Mihaela Buzărnescu doit rencontrer la célèbre joueuse américaine Serena Williams, 7e favorite de la compétition, qui a éliminé une autre de nos compatriotes, Irina Begu. Une autre Roumaine, Sorana Cîrstea, aura pour adversaire l’Italienne Martina Trevisan mercredi. Accidentée, Simona Halep, n° 3 mondiale et championne en 2018 à Roland Garros, ne participe pas cette année à la compétition française.



    Météo – Météo très capricieuse en Roumanie, avec une alerte jaune aux pluies très abondantes et à linstabilité atmosphérique marquée, valable jusquà mercredi matin sur près de l’ensemble du pays. Quelques départements de l’ouest, du nord-ouest et du nord-est ne sont pas concernés. Dans les zones en vigilance jaune, des averses, des phénomènes électriques fréquents, des orages et même des chutes de grêle seront signalés par endroits. Les quantités d’eau iront de 20 l/m² à 50 l/m². Les météorologues ont également émis une nouvelle alerte orange pour la même période pour deux comtés du sud-est et de la zone montagneuse des Carpates méridionales, où les pluies seront abondantes et les quantités d’eau dépasseront les 50, voire 70 l/m². Les maximales du jour vont de 11 à 21°, avec 13° à Bucarest sous la pluie.



  • Le Parquet européen sur la ligne de départ

    Le Parquet européen sur la ligne de départ

    Le Parquet européen entre en fonction le 1-er
    juin, sous la direction de l’ancienne patronne de la Direction nationale
    anticorruption de Roumanie, Laura Codruţa Kövesi. C’est une
    structure de lutte contre la fraude au sein de l’espace communautaire, installée
    à Luxembourg, qui repose sur la coopération consolidée de vingt-deux États
    membres de l’UE et qui est complètement indépendante de la Commission
    européenne, des autres institutions et organismes, ainsi que des pays
    communautaires. Ce premier parquet supranational
    a pour rôle de diriger des enquêtes et mener des poursuites
    pénales contre les atteintes aux intérêts financiers de l’UE, telles que la fraude, la fraude transfrontalière à la TVA (en cas d’implication de deux ou de plusieurs
    États membres et de préjudice dépassant 10 000 euros), le blanchiment de capitaux, la corruption, le détournement de fonds ou d’actifs de l’UE ou la criminalité organisée. Le
    nouvel organisme de l’UE est aussi habilité à mener des enquêtes et des
    poursuites pénales contre toute autre activité illégale « étroitement liée »
    à une infraction contre le budget de l’Union.

    Dans une interview à l’agence de
    presse espagnole EFE, la cheffe du nouveau Parquet européen déclarait qu’il n’y
    avait pas de pays entièrement propres et qu’elle était très fière de jouer le
    rôle principal, au moment « historique » de l’inauguration de la
    nouvelle institution européenne. Mme Kövesi a également souligné le risque élevé
    de fraudes au fonds européen de relance post-pandémie. Pour le premier
    procureur en chef de l’UE, le nouveau Parquet européen est un moyen de
    protection de « nos intérêts économiques », et c’est pour cela qu’il
    doit être « fort et efficace ». Laura Codruţa Kövesi estime à environ
    500 millions d’euros les pertes annuelles provoquées au budget communautaire
    par la corruption, le détournement de fonds et la fraude. Cette hémorragie financière
    pourrait s’intensifier dans le contexte de la pandémie, dont les effets
    économiques ont amené le bloc communautaire à mettre en place le fonds de
    relance, par le biais duquel les 27 ont accès à des subventions et des crédits,
    sur la base des Plans nationaux de relance et de résilience approuvés par la
    Commission européenne. La nouvelle institution dispose d’un budget annuel de
    près de 45 millions d’euros. « Nous avons de l’argent pour 140 procureurs »,
    a précisé Laura Codruţa Kövesi, mais, a-t-elle ajouté, il faut aussi « 50 experts
    et analystes financiers », qui traitent les problèmes soulevés par les enquêtes
    menées dans 22 États membres, avec 22
    codes pénaux et 22 procédures différentes.

    Cinq États de l’Union
    européenne – la Pologne, la Hongrie, le Danemark, la Suède et l’Irlande – ne participent
    pas au nouveau Parquet européen par « décision politique », tandis
    que la Finlande et la Slovénie n’ont toujours pas désigné leurs procureurs. (Trad.
    Ileana Ţăroi)

  • Parchetul european, la start

    Parchetul european, la start

    Sub conducerea fostei şefe a
    DNA din România, Laura Codruţa Kövesi, Parchetul European îşi începe
    activitatea la 1 iunie. Este vorba despre un nou organism de combatere a
    fraudei în spaţiul comunitar, cu sediul în Luxemburg, care îşi va desfăşura
    investigaţiile şi urmăririle penale în deplină independenţă faţă de Comisie şi
    de celelalte instituţii şi organisme ale UE, dar şi faţă de statele membre, în
    structura sa actuală, 22 de ţări comunitare participând la această cooperare
    consolidată. Este primul parchet supranaţional care investighează şi urmăreşte
    penal frauda în materie de cheltuieli şi venituri, frauda în materie de TVA
    (dacă implică două sau mai multe state membre şi un prejudiciu de cel puţin 10
    milioane de euro), spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea
    bugetului UE, corupţia activă şi pasivă sau deturnarea de fonduri care
    afectează interesele financiare ale UE.

    Acest nou organism al Uniunii poate, de
    asemenea, să ancheteze şi să urmărească penal participarea la o organizaţie
    criminală – în cazul în care scopul principal al activităţilor acesteia este
    săvârşirea de infracţiuni împotriva bugetului UE – sau orice altă activitate
    ilegală care este indisolubil legată
    de o infracţiune împotriva bugetului UE. Sigură că ”nu există ţări curate” de
    corupţie, şefa noului Parchet European a declarat, într-un interviu acordat
    agenţiei spaniole EFE, că
    este ”foarte mândră” să joace rolul principal în ”momentul istoric” al
    inaugurării acestei noi instituţii europene şi a avertizat asupra ”riscului
    ridicat” al delictelor legate de fondul european de redresare post-pandemie.
    Creat pentru a investiga infracţiunile ce afectează bugetul UE, noul Parchet
    European este un ”instrument” de ”protejare a intereselor noastre
    economice”, motiv pentru care ”trebuie să fie puternic, eficace şi
    eficient”, consideră primul procuror-șef european. Conform estimărilor sale,
    corupţia, deturnarea de fonduri şi frauda în multiplele sale forme provoacă
    bugetului UE pierderi anuale de circa 500 de milioane de euro. Această
    hemoragie financiară s-ar putea accentua în contextul pandemiei, ale cărei
    efecte economice au determinat blocul comunitar să constituie, prin împrumuturi
    accesate de Comisia Europeană, fondul de redresare din care statele membre pot
    accesa granturi şi credite în baza planurilor naţionale de redresare şi
    rezilienţă aprobate de Comisie.

    Pentru
    misiunea sa de identificare şi investigare a faptelor de corupţie, noua
    instituţie dispune de un buget anual de aproape 45 de milioane de euro. ”Avem
    bani pentru 140 de procurori”, a precizat Laura Kövesi, adăugând că este
    nevoie de asemenea de ”50 de experţi şi analişti financiari”, având în vedere
    provocările ”efectuării investigaţiilor în 22 de state membre, cu 22 de coduri
    penale şi 22 de proceduri diferite”. Cinci state membre ale UE, respectiv
    Polonia, Ungaria, Danemarca, Suedia şi Irlanda nu participă în noul Parchet
    European din ”decizie politică”, în timp ce Finlanda şi Slovenia încă nu
    şi-au desemnat procurorii.


  • Parchetul European îşi poate începe activitatea la 1 iunie

    Parchetul European îşi poate începe activitatea la 1 iunie

    Parchetul European trebuia iniţial să-şi înceapă activitatea în noiembrie anul trecut. Dar termenul a fost amânat de mai multe ori, din cauza întârzierilor în desemnarea procurorilor delegaţi de către cele 22 de state participante la această cooperare consolidată. Comisia Europeană va fi însărcinată să aprobe data de începere a operaţiunilor. Comisarul european pentru Justiţie Didier Reynders a cerut în repetate rânduri să înceapă cât mai curând posibil, cel puţin în prima jumătate a anului, subliniind urgenţa de a dispune de acest nou instrument pentru protejarea bugetului multianual al Uniunii Europene şi a planului masiv de redresare ataşat acestuia.

    Parchetul european a numit deja cel puţin un procuror delegat pentru zece din cele 22 de state membre (Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Germania, Lituania, Olanda, România, Slovacia) – a precizat pentru France Presse purtătoarea de cuvânt a acestei instanţe, Tine Hollevoet. Pe baza procedurilor în curs, va exista cel puţin un procuror delegat pe stat membru până la 1 iunie, o condiţie care trebuie îndeplinită pentru a începe activitatea – a mai spus ea.

    Numărul acestor procurori delegaţi se ridică acum la 40, după numirile făcute recent de colegiul Parchetului European, alcătuit din românca Laura Codruţa Kövesi şi 22 de procurori (unul pentru fiecare stat membru). Colegiul a validat trei dintre candidaţii propuşi de Bulgaria, dar a respins patru din aceeaşi ţară, considerând că nu îndeplineau criteriile cerute. Acesta mai trebuie să decidă, în special, asupra celor cinci candidaţi propuşi de Franţa.

    Parchetul European va avea puterea să cerceteze, să urmărească penal şi să trimită în faţa instanţelor naţionale autorii infracţiunilor care afectează interese financiare ale Uniunii. El a fost instalat în septembrie anul trecut la Luxemburg, unde au depus jurământul Laura Codruţa Kövesi, fost procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, şi echipa sa de 22 de procurori. Procurorii delegaţi vor fi responsabili în ţara lor cu desfăşurarea anchetelor. Din cele 27 de ţări ale Uniunii, cinci nu participă la Parchetul European: Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

    Această autoritate independentă este competentă pentru frauda la fondurile europene, frauda TVA (pentru infracţiuni care implică mai mult de zece milioane de euro) și pentru alte fapte de corupţie – o criminalitate care reprezintă între 30 şi 60 de miliarde de euro pe an, potrivit Laurei Codruţa Kövesi.