Tag: lege

  • Soarta şi situaţia televiziunii române

    Soarta şi situaţia televiziunii române

    Pe o piaţă media cum este cea din România, ce promovează, în
    genere, psedo-valori, în care echidistanţa profesională este negociabilă, iar
    lipsa decenţei este omniprezentă, Televiziunea şi Radioul publice sunt obligate
    să nu se abată de la menirea lor. Interesul public, sub toate formele sale, de
    la informaţie la divertisment, de la cultură la educaţie, trebuie servit cu
    orice preţ, ca unică misiune.

    Totuşi, din cauza problemelor financiare pe care
    le are, şi de nu ieri, de azi, Televiziunea Română (TVR) are un viitor în care
    incertitudinile se îngrămădesc. Datoriile acumulate, ce au ajuns la circa 150
    de milioane de euro, au împins TVR în zona discuţiilor intense, chiar şi la
    nivelul autorităţilor.

    Astfel, o amplă dezbatere dedicată salvării postului a
    avut loc, marţi, la Parlament, inclusiv cu participarea premierului tehnocrat
    Dacian Cioloş. Este nevoie de măsuri
    urgente pentru a stopa actualele pierderi ale Televiziunii Publice, a spus
    premierul, care a exprimat disponibilitatea Guvernului de a se implica în
    găsirea unor soluţii adecvate. Însă ajutorul poate fi oferit între anumite
    limite, în special în termeni pecuniari, atrage atenţia Dacian Cioloş: Ceea ce nu putem face, oricât am vrea, înainte de iulie, este să dăm bani
    acum, în următoarele săptămâni, Televiziunii. Ar însemna să facem rectificare
    bugetară. Însă, până atunci, sunt câteva măsuri care ar trebui să fie luate
    pentru a închide robinetul risipei.

    Există, în schimb, o discuţie legată
    de modificarea
    Legii insolvenţei, astfel încât să poată fi declarat falimentul Societăţii
    Române de Televiziune şi înfiinţarea unei noi structuri. Nici o soluţie financiară nu va fi eficientă pe termen mediu şi
    lung fără o restructurare dură a Societăţii Române de Televiziune – susţine
    preşedintele UDMR, deputatul Kelemen Hunor, care se declară împotriva uneia
    dintre propuneri, aceea ca Televiziunea si Radioul sa fie comasate.

    Kelemen
    Hunor: Eu aici n-aş discuta de Radio. Radioul merge bine. Haideţi
    să nu încercăm să facem dintr-un singur mort încă un alt bolnav care va muri
    încet-încet. Comasarea cu Radioul nu este o soluţie

    La rându-i,
    preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a apreciat că lipsa
    performanţei TVR nu are la origine imperfectiuni ale legislaţiei şi a lăudat Radioul,
    care funcţionează după aceleaşi norme, dar cu rezultate financiare bune.

    Ministrul finanţelor, Anca Dragu, a anunţat că va analiza toate propunerile
    avansate în cadrul dezbaterii şi va reveni în Parlament cu posibile soluţii.

  • Modificări în reglementarea asistenței de care pot beneficia în România solicitanții de azil

    Modificări în reglementarea asistenței de care pot beneficia în România solicitanții de azil

    Guvernul
    a aprobat astăzi modificarea și completarea normelor metodologice de aplicare a
    legii privind azilul.


    Executivul
    asigură astfel transpunerea totală a
    directivei europene privind procedurile de azil, precum și a directivei privind
    stabilirea standardelor pentru primirea solicitanților de protecție
    internaţională, transpunerea parțială fiind asigurată prin Legea nr.331/2015 pentru
    modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor.


    Hotărârea de guvern aprobată astăzi instituie
    cadrul legal pentru majorarea sumei acordate de statul român unui solicitant de
    azil lipsit de mijloace materiale de întreținere, stabilind totodată condițiile materiale oferite acestora, situațiile în care pot fi
    implicați în activități în folosul comunității centrului de primire, precum și
    condițiile în care poate fi acordat, suspendat sau retras ajutorul
    nerambursabil prevăzut la art.20 lit.m) din Legea nr.122/2006 privind azilul
    în România, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr.331/2015.


    În ceea ce privește costurile generate
    de asigurarea condițiilor materiale pentru solicitanții unei forme de protecție
    aflați în centrele speciale de primire, valorile maxime estimate iau în calcul
    durata medie a procedurii de azil estimată la 10 luni. Pe baza
    datelor comunicate de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), a fost
    stabilit un set de valori necesare pentru cheltuielile lunare (hrană,
    îmbrăcăminte, cazare), pentru un solicitant de azil, adult. Astfel solicitantul de azil beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de
    10 lei/persoană/zi, de îmbrăcăminte în limita sumei de 67 lei/persoană/sezon
    vară și de 100 lei/persoană/sezon iarnă, la care se adaugă 6 lei/persoană/zi
    reprezentând cheltuieli cu transport local, servicii culturale, presa, servicii
    de reparații și cheltuieli pentru igiena personală. În plus, solicitanții de
    azil cărora Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) nu le poate asigura
    cazarea în centrele de primire din subordine pot beneficia de asistență
    materială pentru închirierea unei locuințe, în valoare de 450
    lei/persoană/lună, și asistență materială pentru acoperirea cheltuielilor de
    întreținere, în valoare de 120 lei/lună/persoană pentru sezonul cald și 155
    lei/lună/persoană pentru sezonul rece. Suma acordată lunar pentru chirie scade
    cu 30% în cazul familiilor cu doi membri și cu 40% în cazul familiilor cu trei
    membri. Inspectoratul General pentru Imigrări poate suspenda acordarea acestor
    sume și poate impune rambursarea sau suportarea pe viitor a costurilor
    respective în cazul în care constată că solicitantul de protecție
    internaţională deține mijloacele necesare unui nivel de trai adecvat și poate
    contribui la suportarea costurilor aferente condițiilor material de primire și
    îngrijirilor medicale.




    Proiectul de Hotărâre de
    Guvern a fost postat pentru consultare publică, pe site-ul http://www.mai.gov.ro/,
    la adresa http://www.mai.gov.ro/documente/transparenta/HG%20122_2006.pdf

  • Antifumat şi stilul de viaţă al românilor

    Antifumat şi stilul de viaţă al românilor

    Camera
    Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat legea care interzice fumatul în spaţiile
    publice închise. 164 de deputaţi au votat pentru,
    20 împotrivă şi 26 s-au abţinut. Proiectul
    trecuse de Senat încă din 2011, dar, în acest caz, Camera este for decizional.

    Legea interzice complet fumatul în toate spaţiile publice închise, în spaţiile
    închise de la locul de muncă, în unităţile sanitare şi de învăţământ, în
    mijloacele de transport în comun, dar şi la locurile de joacă, indiferent dacă
    sunt spaţii închise sau în aer liber. Cei care nu vor respecta legea riscă
    amenzi între 100 de lei (peste 20 de euro) şi 500 de lei (peste 110 euro).

    Pentru
    firme, sancţiunile merg până la 15.000 de lei (circa 3.400 euro), suspendarea
    activităţii şi chiar închiderea unităţii. În alte ţări europene, în special în
    cele din vest, există de mulţi ani o astfel de legislaţie care interzice cu
    stricteţe fumatul în spaţiile publice. Deşi patronii din România se tem să
    nu-şi piardă clienţii, experienţa celorlalte ţări arată că fumătorii nu au
    renunţat să iasă în cluburi şi baruri.

    În plus, absenţa fumului în localuri va
    permite şi instalarea de senzori pentru fum ca metodă de siguranţă
    antiincendiu. Legea antifumat va fi trimisă preşedintelui Klaus Iohannis pentru
    promulgare. Apoi urmează să fie publicată în Monitorul Oficial şi să intre în
    vigoare după 45 de zile, adică cel mai probabil anul viitor în luna februarie.

    Dacă vedem statisticile, putem spune că România avea nevoie de o astfel de
    lege, cele mai noi date ale Institutului Naţional de Statistică aratând că unul
    din cinci români fumează zilnic. Cercetarea indică, pe de altă parte, că
    aproape 10% din populaţia ţării suferă de obezitate şi mai puţin de jumătate
    dintre români ajung, măcar o dată pe an, la medicul de familie sau la un medic
    generalist.

    Să mai spunem că doar trei din zece români au obiceiul de a consuma
    zilnic fructe sau legume şi doar 9% dintre cei care au peste 6 ani fac
    săptămânal sport sau alte activităţi fizice recreative. Peste jumătate dintre
    cei cu vârsta de peste 15 ani au declarat că au consumat în ultimul an băuturi
    alcoolice, iar la sfârşit de săptămână doar doi din zece români nu consumă
    alcool. Una din patru persoane suferă de cel puţin o boală cronică sau de o
    problemă de sănătate de lungă durată. Să mai menţionăm că doar 16 persoane din
    100 au mers cel puţin o dată în ultimul an la medicul stomatolog.

    Potrivit
    Institutului Naţional de Statistică, în cele două săptămâni care au precedat
    interviul, 15% din populaţie a utilizat medicamente fără prescripţie medicală,
    în special pentru răceală şi dureri de cap. Aceleaşi date ale INS arată, în
    schimb, că peste trei sferturi din populaţia României consideră că are o stare
    de sănătate bună sau foarte bună.

  • Noul guvern confirmă creşterile salariale

    Noul guvern confirmă creşterile salariale

    Preşedintele
    român, Klaus Iohannis, a promulgat legea prin care salariile angajaţilor din
    sistemul sanitar cresc cu 25% de la 1 octombrie, iar ale celorlalţi bugetari cu
    10% de la 1 decembrie. Potrivit
    şefului statului, bugetul de stat pe anul viitor
    trebuie să aibă o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea României, astfel
    încât în următoarele luni să poată fi puse bazele reformelor în cele mai
    importante domenii. Or, premierul
    Dacian Cioloş a dat asigurări că majorarea
    salariilor bugetarilor nu va afecta ţinta de deficit pentru 2016 şi a precizat
    că, pentru a nu fi reduse sumele destinate investiţiilor, se va miza pe
    atragerea de fonduri europene. Premierul
    a mai punctat că, dincolo de aceste creşteri
    salariale, care sunt importante şi justificate, România trebuie să aibă şi un
    pachet de investiţii, astfel încât creşterea economică să nu se bazeze doar pe
    consum.

    Dacian Cioloş: Nu o să tăiem. In schimb, o să mergem pe partea de investiţii. Unde am
    rezervat fonduri şi pentru investiţii, atât la Ministerul Dezvoltării, cât şi
    la Ministerul Transporturilor, o să facem un efort prin absorţia fondurilor
    europene, ca să avem şi investiţii, aşa cum ne-am propus. Reuşim în calculele
    noastre să ne menţinem în ţinta de deficit de sub 3%.

    În prima jumătate a lunii, Camera Deputaţilor a adoptat cu 319
    voturi pentru, 7 abţineri şi doar 1 vot împotrivă, proiectul de lege prin care
    salariile bugetarilor români se măresc. Deputaţii spun că este normal ca toţi angajaţii de la stat să aibă salarii
    mărite, nu doar cei din educaţie şi sănătate. Proiectul a fost înaintat Parlamentului de către
    social-democraţi. Iniţiatorul documentului, deputatul Adrian Solomon, a
    explicat că a fost necesar ca legea să
    fie aprobată în procedură de urgenţă pentru că 2016 este an electoral, iar
    Legea responsabilităţii fiscale interzice orice mărire de salariu.

    Deşi s-au
    opus iniţial majorării, liberalii au acceptat legea. Ei au cerut, în schimb, un
    studiu de impact care să arate dacă
    bugetul are suficiente resurse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

    Potrivit noului executiv de la Bucureşti, principiile
    care vor sta la baza guvernării sale vor fi transparenţa în actul decizional,
    responsabilitatea şi deschiderea către dialog. Programul său de guvernare include, între altele,
    revizuirea marilor proiecte de investiţii, reforme în educaţie şi sănătate,
    consolidarea statului de drept şi organizarea, în condiţii care să nu ridice
    suspiciuni, a legislativelor şi localelor de anul viitor.

  • Retrospectiva săptămânii 25.10 – 31.10.2015

    Retrospectiva săptămânii 25.10 – 31.10.2015

    Legea votului prin corespondenţă adoptată


    Cetăţenii
    români cu domiciliul în străinătate vor putea folosi votul prin corespondenţă,
    dar doar la alegerile parlamentare de anul viitor. Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, miercuri, o lege în aces sens.
    Măsura se impunea după ce, anul trecut, la scrutinul prezidenţial, mii de
    cetăţeni din diaspora au stat cu orele la coadă pentru a vota, iar unii dintre
    ei nu au putut, din cauza organizării deficitare. Social-democraţii, la putere,
    spun că legea votată miercuri este un proiect-pilot, urmând ca, în funcţie de
    ce se va întâmpla la parlamentarele din toamna anului viitor, să se discute şi
    despre extinderea lui la prezidenţiale şi europarlamentare. Liviu Dragnea, preşedintele PSD: Fiind proceduri puţin diferite, fiind nevoie
    de o analiză mult mai serioasă pentru cele două tururi de scrutin, din punct de
    vedere logistic şi al infrastructurii, nu s-a dorit ca să se mai găsească încă
    un motiv pentru ca legea de astăzi să mai fie amânată.
    Se
    va vedea că toţi cei care nu au avut încredere că vor fi aceleaşi prevederi şi
    la alegerile prezidenţiale ori s-au înşelat, ori intenţionat încearcă să
    umbrească acest succes al tuturor.
    PNL, în opoziţie, a votat în favoarea
    legii cu speranţa ca, după parlamentarele din 2016, aceasta să fie extinsă. Deputatul liberal Mihai Voicu: Avem un pas făcut prin
    adoptarea votului prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare, dar nu este
    întregul salt.
    Atât se poate cu
    această majoritate parlamentară. Sperăm că o altă majoritate parlamentară, după
    alegerile din 2016, va extinde această lege.




    Continuă ofensiva
    împotriva corupţiei


    Gheorghe Nichita,
    primarul suspendat al Iaşiului, cel mai important oraş din estul României, şi
    Tiberiu Urdăreanu, preşedintele unui important grup de firme, UTI au fost reţinuţi,
    joi seară, pentru luare, respectiv dare de mită. Potrivit DNA, Gheorghe Nichita
    ar fi pretins şi primit foloase necuvenite pentru atribuirea, în favoarea
    firmelor UTI, a unui contract de peste 69 de milioane de lei finanţat din fonduri europene. Contractul viza
    fluidizarea traficului rutier şi pietonal, precum şi scăderea gradului de
    poluare în Iaşi. Pe de altă parte, abia ieşită din arest şi aflată sub control
    judiciar, fostul ministru al dezvoltării, Elena Udrea, este, din nou, luată la
    bani mărunţi de Direcţia Naţională Anticorupţie într-un nou dosar. În prezent
    deputat, dna Udrea este acuzată că, în perioada în care a fost ministru, ar fi
    primit aproape 4 milioane de dolari mită de la un om de afaceri, pentru a-i înlesni
    semnarea unui contract. Colegii din Parlament ai
    Elenei Udrea au încuviinţat, săptămâna aceasta, urmărirea penală şi reţinerea
    acesteia, dar au respins măsura arestării
    ei preventive.



    Măsuri şi
    performanţe economice



    Guvernul a aprobat, în şedinţa de
    marţi, mai multe modificări la Codul Fiscal, printre care reducerea TVA la apă
    la 9%, schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, scutirea de
    impozit pe profit pentru unităţile din învăţământul preuniversitar şi
    diminuarea impozitelor pe dividende de la 16% la 5%. Mediul de afaceri românesc a salutat această din urmă
    măsură, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016 şi se va aplica
    dividendelor distribuite persoanelor române, fizice şi juridice, precum şi
    celor obţinute, din România, de persoane nerezidente.Tot săptămâna aceasta, Guvernul a aprobat şi noul pachet legislativ privind
    achiziţiile publice, care transpune cele mai recente norme europene în domeniu
    şi prin care se doreşte îmbunătăţirea infrastructurii.
    Pachetul va fi transmis în procedură de urgenţă
    Parlamentului pentru dezbatere şi vot. Analist de politici economice în cadrul
    reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Carmen Mărcuş, citând specialişti
    români şi specialişti străini, a declarat că România nu a stat niciodată mai
    bine din punct de vedere macroeconomic, în urma programelor de asistenţă
    financiară cu creditorii externi. Totodată, într-un clasament întocmit de Banca
    Mondială, România ocupă locul 37, din 189 de ţări, în privinţa mediului de
    afaceri, urcând 11 poziţii şi devansând state precum Italia, Ungaria, Rusia,
    Croaţia şi Grecia.




    Republica Moldova, fără Guvern



    Preşedintele
    român, Klaus Iohannis, a luat notă de demiterea, joi, a Guvernului tripartit,
    declarat pro-occidental, al Republicii Moldova şi a subliniat
    că este necesară formarea grabnică a unui Executiv stabil, deoarece parcursul
    european al statului ex-sovietic, majoritar românofon, trebuie să continue. Potrivit preşedintelui Iohannis, România îşi
    reafirmă hotărârea de a acorda republicii vecine întregul sprijin în acest
    sens. Cât despre şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan
    Aurescu, acesta a punctat: Este extrem de important ca întreaga
    clasă politică responsabilă de la Chişinău, mai ales partidele pro-europene
    care au fost votate ca atare de către cetăţenii Republicii Moldova în noiembrie anul
    trecut, vot care ar fi fost reconfirmat prin opţiunea pro-europeană la
    alegerile locale care au avut loc în luna iunie, să înţeleagă că este nevoie de
    stabilitate, că este nevoie de o coaliţie pro-europeană şi că este nevoie de o
    reformă în spirit european.
    Guvernul moldovean condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ a fost
    demis de Parlament în urma unei moţiuni de cenzură iniţiate de opoziţia
    socialistă şi comunistă pro-rusă. În favoarea moţiunii au votat inclusiv
    membrii Partidului Democrat, parte a arcului guvernamental, care, ca şi
    iniţiatorii, îl acuză pe Valeriu Streleţ de incompetenţă şi corupţie. Acesta a
    afirmat că, prin iniţierea moţiunii, stânga încearcă să destabilizeze republica
    şi să o deturneze de la ţinta integrării europene.

  • Votul prin corespondenţă, discutat în Parlament

    Votul prin corespondenţă, discutat în Parlament

    La aproape un an de la prezidenţialele din România, marcate de un scandal răsunător ce a depăşit, cu mult, graniţele ţării, Parlamentul de la Bucureşti se pregăteşte să adopte proiectul de lege privind votul prin corespondenţă. A fost nevoie de cozi interminabile la ambasadele din principalele capitale ale lumii, de sute de mii de români din diaspora care au aşteptat cu orele să-şi exprime dreptul la vot şi de mii care nu şi l-au putut exercita din cauza organizării deficitare pentru ca politicienii de la Bucureşti să decidă să ia măsuri.



    Scandalul a mai lăsat doi miniştri de externe fără portofoliu şi a generat certuri serioase în Parlament, puterea şi opoziţia acuzându-se reciproc de inerţie, tergiversare şi rea voinţă. Luni, însă, proiectul de lege privind votul prin corespondenţă a fost adoptat de Senat. Documentul, iniţiat de Autoritatea Electorală Permanentă şi asumat de grupurile parlamentare, prevede că alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doreşte să voteze prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare se poate înscrie în Registrul Electoral printr-o cerere scrisă, transmisă ambasadei sau printr-un formular online.



    Senatorii PNL, în opoziţie, au primit proiectul cu bucurie, liderul lor, Ion Popa, declarând că este un document pe care diaspora îl aştepta demult: “Constat că demersurile pe care le-au făcut parlamentarii PNL, culminând cu greva japoneză, au avut efect şi de aceea doresc să le mulţumesc parlamentarilor PSD pentru înţelepciunea de care au dat dovadă. Este o lege pe care românii o aşteptau demult.” Social-democraţii, la putere, au fost de acord cu proiectul.



    Senatorul Mihai Fifor: “Eu am să vorbesc despre o promisiune onorată, o promisiune pe care PSD a făcut-o alegătorilor din diaspora, românilor din diaspora şi pe care, astăzi, o onorează. Noi ne-am asumat că, într-o săptămână, legea va fi în Parlament şi, doamnelor şi domnilor, astăzi legea este în faţa dumneavoastră, e drept, poate perfectibilă, dar merge la Cameră. Acolo se vor putea depune amendamente în continuare.“



    Chiar şi aşa, proiectul nu a întrunit unanimitatea: grupul UDMR, precum şi cel liberal-conservator, ALDE, nu au susţinut actul normativ pe motiv că ridică multe semne de întrebare. Cât despre preşedintele României, Klaus Iohannis, acesta a salutat adoptarea legii votului prin corespondenţă de către senatori. El şi-a exprimat speranţa că actul normativ va fi finalizat săptămâna viitoare.


    Klaus Iohannis: “Sunt foarte bucuros că Senatul a votat proiectul legii şi sper în continuare ca partidele să îşi menţină acest entuziasm pentru legea votului prin corespondenţă şi poate săptămâna viitoare, deja, să fim în posesia unei astfel de legi.” Proiectul va intra spre dezbatere în Camera Deputaţilor, for decizional.

  • AEP: accesul neîngrădit la urne este prioritar

    AEP: accesul neîngrădit la urne este prioritar


    Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a declarat, vineri, că accesul neîngrădit la urne al românilor din diaspora va fi unul dintre principalele obiective ale instituției, pentru a împiedica incidente precum cele înregistrate la scrutinul pentru alegerile prezidemnțiale.



    Declarația a fost făcută în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației. Pătru a reamintit “importanța înscrierii alegătorilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate în Registrul electoral, începând cu data de 1 aprilie 2015, astfel încât pentru alegerile parlamentare de anul viitor să poată fi înființate suficiente secții de votare, iar experiența de la alegerile prezidențiale din 2014 să nu se mai repete”, de arată într-un comunicat remis presei.



    Sursa: Agerpres

  • Jurnal românesc – 1.09.2015

    Jurnal românesc – 1.09.2015

    România a preluat comanda şi controlul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est a NATO, care va avea în subordine două comandamente ale Alianţei de integrare a forţelor, care funcţionează la Bucureşti şi la Sofia. Intenţia României de a găzdui sediul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est a NATO fusese anunţată încă din anul 2014, însă nici Ministerul român al Apărării, nici Alianţa Nord-Atlantică nu precizaseră amplasamentul exact. Înfiinţată pentru a răspunde noilor provocări de securitate de pe Flancul Estic, Divizia Multinaţională de Sud-Est a NATO va prelua în subordine Divizia 1 Infanterie din Bucureşti, una dintre cele trei mari unităţi ale Forţelor Terestre ale României.




    Legea privind votul prin corespondenţă figurează printre priorităţile sesiunii parlamentare de toamnă de la Bucuresti, care a început pe 1 septembrie. La Parlament sunt înregistrate nu mai puţin de patru proiecte pe această temă, însă partidele nu au ajuns la un acord în sesiunea trecută. Declaraţiile reprezentanţilor Puterii şi Opoziţiei arată că partidele se poziţionează în continuare diferit în această problemă. PSD l-a mandatat pe Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, să trimită proiectul privind “principiile legii votului prin corespondenţă” către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), pentru ca abia apoi să înceapă discuţiile în Parlament.


    Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de Cod Electoral, vicepreşedintele PNL Mihai Voicu, a spus că parlamentarii şi AEP nu trebuie să omită opinia celor din Diaspora în privinţa legii votului prin corespondenţă şi că proiectul liberalilor este singurul care conţine prevederi agreate de cetăţenii români din străinătate. Legea a devenit subiect fierbinte de dezbatere după dezastrul organizatoric din toamna anului trecut, când, din cauza numarului insuficient de secţii de votare, mii de români din străinătate nu şi-au putut exercita dreptul de vot la scrutinul prezidenţial, deşi stătuseră la coadă ore în şir.




    După mai bine de două decenii, în urma numeroaselor solicitări din partea comunităţii româneşti, misiunea diplomatică a României la Cernăuţi este foarte aproape de deschiderea unui birou consular în localitatea Slatina, de peste Tisa. Demersurile diplomatice între România şi Ucraina sunt întreprinse şi se aşteaptă doar acordul Ministeului de Externe de la Kiev. De interes pentru românii de peste Tisa sunt permisele de mic trafic, aşa cum prevede acordul dintre guvernele României şi Ucrainei din octombrie anul trecut, pentru locuitorii din zonele de frontieră ale celor două ţări. Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte şi de alta a frontierei comune, iar de prevederile lui beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Deschiderea Biroului Consular la Slatina şi eliberarea primelor permise de mic trafic pentru comunitatea românească din Transcarpatia sunt priorităţile principale ale Cosulatului General de la Cernăuţi.




    În România, cardul de sănătate este obligatoriu de la 1 septembrie şi devine astfel singurul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale în sistemul public pentru asiguraţii cu vârsta de peste 18 ani. Acordarea serviciilor medicale de urgenţă nu va fi condiţionată de prezentarea acestuia, în schimb în cazul afecţiunilor cronice pacienţii vor fi nevoiţi să îl folosească la toţi furnizorii – de la medic, la farmacist. În prezent, aproape 15 milioane de carduri sunt deja emise, iar până la finalul anului vor fi gata alte aproape 600.000. Cei care au primit cardul, dar nu l-au activat până acum, o pot face în orice moment, chiar şi după 1 septembrie. Potrivit autorităţilor, cardul de sănătate este valid atâta timp cât plăteşti asigurări plus trei luni.

  • Jurnal românesc – 28.08.2015

    Jurnal românesc – 28.08.2015

    Liderii partidelor parlamentare de la Bucureşti au convenit, joi, că noul Cod fiscal, trimis Parlamentului spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis, va fi adoptat în forma iniţială, excepţie făcând doar data de la care vor intra în vigoare anumite prevederi ale acestuia. Luni, Puterea şi Opoziţia deciseseră şi să renunţe la sesiunea parlamentară extradordinară, destinată tocmai solicitării preşedintelui. Cererea de reexaminare va supusă votului în sesiunea ordinară care începe săptămâna viitoare. Anterior susţinut de Guvern şi votat în unanimitate de senatori si deputaţi, Codul a fost retrimis in Parlament pentru că, susţine presedintele, aplicarea lui nu e sustenabilă.



    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, afirmă că una dintre priorităţile noii sesiuni parlamentare va fi adoptarea legii votului prin corespondenţă. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Zgonea scrie că votul prin corespondenţă e ‚un proiect esenţial pentru democraţia din România’ şi anunţă că, săptămâna viitoare, va prezenta un set de principii părţilor implicate în elaborarea legii – societatea civilă, partidele politice şi asociaţiile româneşti din afara graniţelor.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a prezentat unui grup de studenţi participanţi la programul de internship lansat de Guvernul României proiectele desfăşurate de departamentul pe care-l conduce în beneficiul comunităţilor româneşti de peste hotare. Demersurile Bucureştiului pentru păstrarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a românilor din jurul graniţelor, precum şi probleme de interes punctual, ca votul prin corespondenţă sau organizarea primului Congres al Românilor de Pretutindeni au figurat, de asemenea, pe agenda discuţiilor dintre ministrul delegat şi studenţii stagiari.



    În aceste timpuri grele, simţim sprijinul României, iar în prezent există condiţii optime pentru o apropiere strânsă între guvernele şi oamenii de pe cele două maluri ale Prutului – a declarat preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în timpul unei întrevederi cu premierul Victor Ponta. Acesta s-a aflat la Chişinău, joi, de Ziua Independenţei statului. Noul omolog, pro-occidentalul Valeriu Streleţ, a evocat parteneriatul strategic dintre cele două state pentru integrarea europeană şi a mulţumit României pentru sprijinul acordat Republicii Moldova. Cei doi premieri au semnat un protocol prin care România şi Republica Moldova au prelungit până în anul 2020 implementarea acordului de asistenţă financiară în valoare de 100 de milioane de euro, puşi la dispoziţie de Guvernul de la Bucureşti.



    Maşinile cu plăcuţe de înmatriculare din regiunea separatistă transnistreană sau din alte republici nerecunoscute nu vor mai putea intra pe teritoriul Republicii Moldova începând de luni, 31 august. Şoferii din Republica Moldova care au maşini înmatriculate în regiunea transnistreană pot circula în continuare cu acestea, dar nu vor mai putea să părăsească cu ele teritoriul statului moldovean — precizează autorităţile de la Chişinău.



    O delegaţie a Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul de la Bucureşti face, de vineri, o vizită de lucru în în Ţinutul Herţa, raionul Storojineţ şi regiunea Cernăuţi. Delegaţia va dona cărţi şi calculatoare mai multor şcoli din ţinuturile locuite de români, cu ocazia Zilei limbii române, sărbătorită pe 31 august şi de comunitatea românilor din Ucraina. Senatorii vor discuta şi cu oficiali ai Guvernului şi parlamentari ucraineni despre drepturile acestora. Preşedintele Comisiei, senatorul Marcel Bujor, a acuzat, într-o declaraţie pentru Radio România, accesul limitat al etnicilor români la învăţământ şi presă în limba maternă, dificultăţile în păstrarea identităţii religioase şi lipsa reprezentării la nivel parlamentar, ca şi refuzul guvernului ucrainean de a accepta dubla cetăţenie. Vom cere ca românii din Ucraina să fie trataţi cum sunt tratate minorităţile în România — a mai spus senatorul Bujor.

  • O nouă formulă a legilor electorale

    O nouă formulă a legilor electorale

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Aceasta modifică regulile de alegere a parlamentarilor şi conferă, totodată, AEP atribuţii sporite atât în perioadele electorale, cât şi în cele dintre alegeri. Pentru scena politică, cea mai importantă modificare a actului normativ este aceea că senatorii şi deputaţii vor fi aleşi potrivit principiului reprezentării proporţionale printr-un vot pe listă, la care s-a renunţat in anul 2008.



    Dispare astfel sistemul de vot uninominal, invalidat de realitatea şi specificul vieţii politice româneşti în ultimii ani. Legea actuală mai prevede ca numărul aleşilor să scadă cu mai mult de 100. Aşadar, va fi de maximum 466, faţă de 588 în prezent. Legea păstrează pragul electoral la 5% pentru partide, dar instituie unul care variază între 8 şi 10% pentru alianţele electorale. După organizarea defectuasă a alegerilor prezidenţiale din toamna anului trecut, când mulţi români din diaspora nu au putut vota din cauza cozilor infernale din secţii, noua lege electorală introduce o facilitate specială pentru ei.



    Vor fi organizate secţii de votare şi în localităţile unde îşi au domiciliul sau reşedinţa cel puţin 100 de alegători români. Tot ceea ce trebuie să facă cei din afara ţării este să se înscrie în Registrul electoral, cu adresa din străinătate, printr-o cerere scrisă adresată AEP începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare şi până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale. Potrivit noului act normativ, AEP va fi cea care va comunica Ministerului Afacerilor Externe localităţile din străinătate în care trebuie să fie înfiinţate secţii de votare, precum şi numărul acestora.



    O altă noutate a legii o reprezintă înfiinţarea Corpului experţilor electorali. Este vorba despre o bază de date ce cuprinde persoanele care pot deveni preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare sau locţiitori ai acestora, înfiinţată, gestionată şi actualizată de AEP. Alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor vor fi primele alegeri parlamentare la care se va aplică sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, atât în secţiile de votare din România, cât şi la cele din străinătate. Acest sistem va fi folosit în premieră la scrutinul din 2016.

  • Noua lege electorală a trecut de Senat

    Noua lege electorală a trecut de Senat

    Proiectul
    noii legi electorale din România a trecut, miercuri, de Senat, urmând ca
    deputaţii să aibă ultimul cuvânt, Camera Deputaţilor fiind for decizional în
    acest caz. Astfel, la scrutinul parlamentar de anul viitor ar urma să se revină
    la votul pe liste de partid, iar numărul aleşilor să fie mai mic decât în
    actualul Legislativ stufos, care numără 412 deputaţi şi 176 de senatori.

    Aprobat cu o largă majoritate de senatori, proiectul de lege stabileşte că norma
    de reprezentare va fi de un deputat la 73.000 locuitori şi un senator la
    168.000 locuitori. În urma aplicării acestui algoritm, Parlamentul va avea 308
    deputaţi şi 134 de
    senatori, 18 parlamentari ai minorităţilor şi şase din partea diasporei.
    Reprezentanţii tuturor formaţiunilor politice au votat această propunere
    legislativă.

    În timpul dezbaterilor generale de la Senat, PNL şi PSD au salutat la unison
    acest proiect de lege. Prin adoptarea lui se revine la normalitate, în sensul
    că va fi un vot proporţional pe liste, a apreciat liberalul Puiu Haşotti. Este
    sistemul care a funcţionat foarte bine până în 2004, este sistemul valabil în
    majoritatea ţărilor care au vot proporţional pe liste. Două rânduri de alegeri,
    în 2008 şi 2012, au demonstrat, pe de altă parte, că actuala lege a alegerilor
    parlamentare este una profund greşită, care creează şi dispute politice, a mai
    spus Haşotti. Iniţiativa legislativă prevede, de asemenea, că pragul electoral
    va fi de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20%
    din voturile valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale
    pentru toţi competitorii electorali.

    În cazul alianţelor politice şi alianţelor
    electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3%
    din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al
    alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil
    exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din
    aceste voturi.

    Ideea reformării parlamentului nu este una nouă, în urmă cu
    câteva luni şeful statului, Klaus Iohannis, având chiar consultări cu
    reprezentanţii partidelor pe chestiuni electorale. În
    urma discuţiilor, s-a convenit un calendar care presupune ca până la finele sesiunii România să aibă un nou pachet de legi privind alegerile, votul din diaspora, respectiv finanţarea partidelor. Preşedintele pleda atunci pentru scoaterea temei
    reducerii numărului de parlamentari din sfera
    populismului, subliniind că este de dorit un Parlament mai mic nu pentru că
    democraţia este costisitoare, ci pentru că se vrea un Parlament eficient.

  • Sistemul de sănătate

    Sistemul de sănătate

    Sistemul
    cu card şi cel fără card trebuie să funcţioneze în paralel timp de şase luni,
    adică până la finele lui octombrie! Prin această cerere, medicii de familie nu
    fac decât să exprime o anumită nemulţumire faţă de felul în care decurge
    introducerea în România a sistemului de decontare a serviciilor medicale şi a
    medicamentelor numai pe baza cardului de asigurat.

    Pornită relativ greoi pe 1
    mai, implementarea acestui sistem s-a poticnit, în principal, din cauza reţelei
    informatice deficiente, dar şi a faptului că nu toţi asiguraţii au intrat, în
    prealabil, în posesia cardului. Să se meargă în
    paralel, şase luni, cu card şi fără card, pentru a se corecta din mers
    problemele – spun, deci, medicii de familie, în opinia cărora, deşi important,
    cardul nu poate fi, în acest moment, unicul instrument de validare şi de
    decontare a serviciilor medicale. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de
    Sănătate, Vasile Ciurchea, susţine, în schimb, că trecerea defintivă la
    sistemul cu card de sănătate se va produce în august: Sigur
    că vom continua să acordăm servicii atunci când cineva nu poate să prezinte
    cardul din diverse motive – că nu l-a primit, că nu i-a fost emis sau eu ştiu
    ce altă motivaţie – dar o spun pentru a nu ştiu câta oară: acest lucru, la un
    moment dat, se va opri. Probabil că la sfârşit de iulie, început de august.

    În paralel cu eforturile de introducere în România a sistemului de
    decontare a serviciilor de sănătate pe bază de card, autorităţile de la
    Bucureşti au continuat, săptămâna aceasta, să dezbată deficitul de medici care,
    în căutarea unor venituri mai bune, aleg în număr foarte mare să muncească
    peste hotare. Or, în Parlament se află în pregătire o lege care pune bazele
    majorării veniturilor în sectorul medical.

    Potrivit ministrului sănătăţii,
    Nicolae Bănicioiu, actul normativ ar veni în sprijinul fiecărui absolvent de
    medicină, dar şi al medicilor care au ales să rămână în România, în ciuda
    tuturor dificultăţilor.Nicolae Bănicioiu: 2015 sper să fie anul în care această lege să fie votată de
    Parlament. A fost o încercare săptămâna trecută la Senat, nereuşită, dar,
    evident, mai este o săptămână. Săptămâna viitoare sper să fie mult mai optimistă,
    astfel încât în luna iunie legea să fie în Camera Deputaţilor, care este şi cea
    decizională. Dacă nu trece în 2015, atunci va fi foarte greu să motivăm mai
    ales tinerele generaţii, care, iată, sunt tot mai atrase să plece peste hotare
    să lucreze.

    În egală măsură, medicii şi-ar putea suplimenta
    veniturile prin acordarea de consultaţii private, după program, în spitalul sau
    policlinica de stat în care îşi desfăşoară activitatea. Ministrul sănătăţii
    agreează şi propunerea potrivit căreia absolvenţii de medicină să rămână să
    profeseze cinci sau zece ani în ţară, respectându-se, totodată, legislaţia
    europeană privind mobilitatea în interiorul Uniunii Europene.

  • Finanţarea partidelor politice

    Finanţarea partidelor politice

    Banii pun lumea în mişcare, iar lumea politică nu face excepţie. O lume care, evident, nu se sprijină doar pe idei, doctrine, valori, principii, ci mai ales pe bani, ar spune comentatorii maliţioşi, convinşi că unica motivaţie a majorităţii celor care aleg să facă politică, cel puţin în România, este propria propăşire materială şi a familiei. Parlamentul de la Bucureşti a încercat să pună ordine, în sfârşit, într-o materie delicată, care priveşte finanţarea activităţii partidelor şi a campaniilor electorale.



    Un demers necesar, în condiţiile în care nu a existat formaţiune politică importantă neatinsă de suspiciunea că a primit sume mari din partea unor oameni de afaceri interesaţi ca, în schimbul finanţării, să primească, ulterior, contracte avantajoase cu statul. Un mecanism vicios, pe care radicala campanie anticorupţie din ultima perioadă l-a demascat, dar pe care numai o legislaţie fără fisuri îl poate elimina ca practică.



    Sâmbătă, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care modifică şi completează mai vechea lege privitoare la finanţarea activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale. Şeful statului solicitase Parlamentului reexaminarea acestei legi, iar legislativul s-a conformat şi a modificat toate prevederile susceptibile, în opinia preşedintelui, de a lăsa portiţe deschise finanţărilor ilegale. Potrivit unui amendament formulat de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru modificarea legilor electorale, partidele politice pot contracta împrumuturi în bani numai prin acte autentice notariale, sub sancţiunea nulităţii absolute, însoţite de documente de predare-primire.



    Contractul respectiv trebuie să prevadă modul şi termenul de restituire a sumelor împrumutate, iar acesta din urmă nu poate fi mai mare de trei ani. De asemenea, împrumuturile în bani şi restituirea acestora se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termenul prevăzut în contract se constituie în donaţii. În cererea de reexaminare adresată legislativului, seful statului solicita, printre altele, clarificarea normelor care privesc împrumuturile acordate partidelor de persoane fizice şi juridice, donaţiile, controlul finanţării, precum şi clarificarea unor prevederi ce riscau să încalce principiul pluralismului politic.



    Efortul conjugat Parlament – Preşedinţie a dus, în cele din urmă, la o lege dacă nu mai bună, măcar mai clară în domeniul finanţării partidelor. Scepticii susţin, însă, că inventivitatea celor obişnuiţi să ocolească legea nu are limite şi că finanţările ilegale nu vor dispărea, iar lipsa de transparenţă în această zonă va rămâne regula, şi nu excepţia.

  • Retrospectiva săptămânii  3.05 – 9.05.2015

    Retrospectiva săptămânii 3.05 – 9.05.2015

    Turneul premierului roman, Victor Ponta în patru ţări din zona Golfului


    Seful guvernului român, Victor Ponta, s-a aflat timp de aproape o săptămână într-un turneu în Arabia Saudită, Qatar, Kuweit si Emiratele Arabe Unite, destinat revitalizarii relaţiilor politice şi economice. Victor Ponta a încercat să-şi convingă interlocutorii că merită să facă afaceri cu România. La Ryadh, unde a fost primit de regele Salman, premierul a recunoscut că România are nevoie de parteneri ca Arabia Saudită, care să investească în agricultură, construcţii, turism medical sau industria de apărare. In Qatar discuţiile cu oficialii de la Doha au vizat, între altele, o posibilă implicare într-un parteneriat pentru restructurarea companiei aeriene române Tarom şi dezvoltarea Aeroportului Otopeni de la Bucuresti, cel mai mare din ţară. Chestiunea a fost abordată şi în Emiratele Arabe Unite. În Kuweit, pe agenda convorbirilor s-au aflat proiecte în domeniile agriculturii, sănătăţii, IT şi infrastructurii energetice.



    Vizita ministrului de externe, Bogdan Aurescu în Ungaria vecină


    Seful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, s-a declarat dezamăgit de faptul că România şi Ungaria nu au reuşit să finalizeze protocolul care vizează protecţia minorităţilor. El a făcut, joi, o vizită la Budapesta, unde a discutat cu oficialii ungari aspecte ale relaţiilor bilaterale, în special în domeniul economic. Bogdan Aurescu: Au fost abordate foarte multe subiecte, plecând de la cele bilaterale şi cu accent pe problematica finalizării Protocolului Comitetului bilateral mixt privind minorităţile naţionale până la aspecte cu caracter economic şi care pleacă de la faptul că România şi Ungaria aveau schimburi comerciale de peste 7,3 miliarde de euro anul trecut. .Aurescu s-a intâlnit şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria pe care i-a asigurat, încă o dată, de întregul sprijin al autorităţilor de la Bucureşti pentru păstrarea şi promovarea identităţii lor etnice, lingvistice, culturale şi religioase.



    Decizii de politică monetară ale Băncii Naţionale a României


    Banca Naţională a României a redus, miercuri, din nou, la un minim istoric, la 1,75% pe an de la 2%, dobânda de referinţă, precum şi rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei de la 10 la 8%. Măsurile au luat prin surprindere piaţa bancară. Majoritatea analiştilor anticipau că Banca Centrală va menţine pe o perioadă mai lungă nivelul de 2 procente pe an al dobanzii de referinta, stabilit la sfârşitul lui martie. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, micşorarea dobanzii de politică monetară a fost determinată în principal de faptul că inflaţia se menţine la niveluri foarte scăzute, iar reducerea TVA la produsele alimentare de la 1 iunie, de la 24 la 9%, va conduce la o inflaţie apropiată de zero în următoarele 12 luni. El a explicat că prin aceste decizii BNR urmăreşte stimularea activităţii de creditare într-o manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă şi, în acelaşi timp, să menţină dobânzi real pozitive la depozitele bancare. Specialiştii sustin ca pentru o creştere a creditării este mai important un mediu de afaceri prietenos, decât o dobândă de referinţă redusă.



    Implementarea în România a sistemului cardurilor de sănătate a provocat haos şi nemulţumiri



    De la 1 mai, în România cardul de sănătate a devenit singurul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale prevăzute în pachetul de bază pentru persoanele asigurate, cu vârsta de peste 18 ani. Gândit să optimizeze procesul de asistenţă medicală din România, implementarea sistemului a bulversat însă pe toată lumea. Problemele au apărut atât la validarea cardului, cât, mai ales, în distribuirea acestui instrument. In ultimele zile, sute de mii de asiguraţi încă nu intraseră în posesia cardurilor, iar cei care s-au prezentat cu ele la medic au aşteaptat zeci de minute să fie activate. Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănăttate susţin, că în ciuda acestor probleme, programul este funcţional, până acum, fiind activate 5 milioane de carduri din totalul celor peste 13,6 milioane distribuite. Potrivit CNAS, problemele au apărut din cauza că o parte dintre furnizorii de servicii medicale au utilizat pentru prima dată cardul, deşi au beneficiat de o perioadă de pregătire. CNAS a reamintit că asiguraţii fără card şi copiii au acces, în continuare la servicii medicale. De asemenea, persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.



    Consesns pe o noua lege privind accesul la datele personale


    Liderii partidelor parlamentare au convenit, miercuri, la întâlnirea cu preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, un proiect de modificare a legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Acesta ar urma să acopere golul din legislaţie, provocat odată cu respingerea, anul trecut, de către Curtea Constituţională a unor proiecte anterioare pe aceeaşi temă, care contraveneau legii fundamentale. Proiectul urmăreşte să ofere garanţii suplimentare pentru protejarea datelor personale şi a dreptului la viaţă privată şi să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz. Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat de către instanţa de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Acest principiu a fost cerut şi de reprezentanţi ai societăţii civile şi împărtăşit de toţi actorii implicaţi.



    Deputaţii români au adoptat proiectul alegerilor locale


    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, miercuri, proiectul legii alegerilor locale, care prevede, printre altele, alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, a preşedintelui consiliului judeţean de către consilierii judeţeni şi menţinerea pragului electoral de 5% pentru partidele politice. Proiectul, adoptat deja de Senat, mai prevede că un cetăţean al UE poate candida, la viitoarele alegeri locale, şi pentru funcţia de primar, până acum având acces doar la poziţiile de consilier local şi judeţean.

  • Prelucrarea datelor personale în România

    Prelucrarea datelor personale în România

    Politicienii de la Bucureşti pregătesc o nouă reţetă, previzibil
    laborioasă, prin care să dozeze libertăţile cetăţeneşti şi siguranţa publică.

    Invitaţi, miercuri, la consultări de preşedintele Klaus Iohannis, liderii
    partidelor parlamentare au convenit să susţină un nou proiect privind accesul
    la datele personale în sectorul comunicaţiilor electronice. Acesta ar urma să
    acopere golul din legislaţie, provocat odată cu respingerea, anul trecut, de
    către Curtea Constituţională a unor proiecte anterioare pe aceeaşi temă, care
    contraveneau legii fundamentale. Noul proiect, susţine Preşedinţia, oferă
    garanţii suplimentare pentru protejarea dreptului la viaţă privată. Solicitată
    insistent de reprezentanţii societăţii civile, formula e împărtăşită de
    politicieni.

    Premierul social-democrat Victor Ponta afirmă că: Formula
    pe care a propus-o preşedintele e o formulă foarte bună, respectând decizia
    Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, punem instrumentele la dispoziţia
    instituţiilor statului care au nevoie pentru combaterea terorismului, pentru
    diverse situaţii prevăzute de lege.

    Partener-junior la guvernare,
    preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, susţine că proiectul garantează siguranţa
    naţională şi respectă şi drepturile individuale.

    În numele principalului partid
    de opoziţie, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu spune, la rându-i, că proiectul
    convenit ţine cont atât de decizia Curţii Constituţionale, cât şi de cerinţele
    Convenţiei europene pentru drepturile omului: O modificare importantă adusă
    acestei legi o reprezintă prevederea conform căreia accesarea datelor de trafic
    se va face doar într-un cadru delimitat, doar de către o instanţă de judecată
    sau cu autorizarea judecătorului.

    Tot din opoziţie, UDMR a anunţat,
    deja, că va înainta amendamente care să stabilească că durata stocării datelor
    trebuie să fie de minimum şase luni şi de maximum doi ani, idee împărtăşită şi
    de grupul parlamentar al celorlaltor minorităţi naţionale.

    Odată noua lege
    adoptată de Parlament şi validată de Curtea Constituţională, s-ar putea încheia
    o tragicomedie politico-legislativă care a ţinut prima pagină a ziarelor la
    începutul anului.

    Avansate de Guvern, dar – spuneau experţii – inspirate
    integral de serviciile speciale şi numite de presă legile Big Brother,
    proiectele respinse au provocat o dispută sonoră între membrii Curţii şi fostul
    şef al SRI, George Maior. Cu o vehemenţă neobişnuită pentru un personaj
    altminteri placid în spaţiul public, acesta a afirmat, chiar înainte de a demisiona,
    că, dacă România ar fi lovită de atentate, îi va arăta cu degetul pe
    judecătorii constituţionali, fiindcă ar fi privat serviciul de instrumentele
    legislative de care avea nevoie în lupta antiteroristă. Era imediat după
    sângerosul atentat de la Paris, contra redacţiei săptămânalului satiric Charlie
    Hebdo, când emoţia provocată în întreaga lume părea să îndreptăţească
    cererile serviciilor speciale. Cert este, însă, că acestea par să-şi poată
    îndeplini misiunea chiar fără legile Big Brother, fiindcă în România n-au
    fost comise atentate teroriste.