Radio România Internațional

Tag: lege

  • Priorităţi politice

    Priorităţi politice

    Respectarea unor termene clare pentru modificarea legilor electorale — este acordul la care s-a ajuns în urma discuţiilor pe care preşedintele României, Klaus Iohannis, le-a avut, luni, cu reprezentanţii partidelor parlamentare. La finalul lor, şeful statului a declarat:


    « Există un acord pe trei mari chestiuni: în primul rând, până la jumătatea lunii mai, să fie adoptate de Parlament şi trimise spre promulgare Legea privind alegerile locale şi Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale. A doua zonă de acord se referă la legislaţia privind alegerile parlamentare. Toate partidele s-au declarat de acord să finalizeze acest proiect până la finele acestei sesiuni parlamentare. Al treilea aspect priveşte votul pentru diasporă, respectiv votul prin corespondenţă. Toate partidele au dat asigurări că există voinţă politică şi că o soluţie legislativă va fi adoptată în timp util. »



    În urma scandalului răsunător din noiembrie trecut, de la scrutinul prezidenţial, când mii de români din diaspora nu au putut vota din cauza unei proaste organizări, formaţiunile politice de la Bucureşti evocaseră, deja, în nenumărate rânduri, necesitatea modificării legilor aferente. Partidul Social Democrat, principala formaţiune din coaliţia de guvernământ, considerat, de altfel, principalul vinovat pentru slaba organizare a prezidenţialelor, doreşte ca alegerile din diaspora să poată fi gestionate de Autoritatea Electorală Permanentă.



    Liderul social-democrat, premierul Victor Ponta, perdant al scrutinului din noiembrie, îşi făcuse, atunci, mea culpa, recunoscând existenţa unor lacune electorale importante. Luni, după convorbirile cu preşedintele Klaus Iohannis, el a declarat că PSD vrea ca românii din străinătate să se înscrie pe liste cu 6 luni înainte de procesul electoral, dar şi ca, în ţară, primarii să fie aleşi din primul tur de scrutin. Referindu-se la aceleaşi legi electorale, liderii liberalilor din opoziţie au susţinut că nu văd niciun impediment ca întregul pachet legislativ să fie adoptat în această sesiune parlamentară.



    Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a menţionat, de altfel, că Senatul ar putea adopta chiar săptămâna aceasta trei legi din acest pachet, printre care Legea alegerilor locale: « Am menţinut amendamentele noastre referitoare la alegerea primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene în două tururi. Dacă va trece varianta “primari într-un singur tur”, asta va fi, vom accepta, iar dintre două rele, preşedintele consiliului judeţean într-un tur sau ales dintre consilieri, acceptăm varianta alegerii de către consilierii judeţeni. »



    În contextul unei ofensive anti-corupţie în rândurile politicienilor de rang înalt, printre temele abordate la consultările şefului statului român cu formaţiunile politice din Legislativ s-a aflat inclusiv stabilirea procedurilor prin care senatorii şi deputaţii trebuie să răspundă diverselor cereri ale procurorilor. Justiţia nu trebuie să fie obstrucţionată în Parlament — au fost de acord formaţiunile parlamentare.

  • Noua lege referitoare la finanţarea partidelor politice

    Noua lege referitoare la finanţarea partidelor politice

    Aproape că nu există scrutin în România ultimilor 25 de ani care să nu fie umbrit de acuze privind o desfăşurare îndoielnică a campaniei electorale prin aşa-zise pomeni în bunuri, de regulă alimentare, acordate în special persoanelor defavorizate cu intenţia vădită de a le cumpăra” voturile. Sunt, totodată, cvasi-nelipsite suspiciunile privind provenienţa banilor folosiţi în campanii, de multe ori generoşii finanţatori fiind bănuiţi că ar putea, ulterior, solicita, în schimbul sprijinului acordat, favoruri din partea partidelor sau a candidaţilor beneficiari. Într-un cuvânt, dacă în numeroase democraţii europene o reglementare strictă a finanţării partidelor şi a campaniilor electorale se impune aproape de la sine, în România, un astfel de demers se lăsa, încă, aşteptat.



    Miercuri, cu 262 de voturi pentru, 8 împotrivă şi 20 de abţineri, deputaţii de la Bucureşti au adoptat legea privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Iniţial respins de Senat, documentul a fost, apoi, modificat de Comisia de Cod Electoral şi, în final, a trecut de Camera Deputaţilor, for decizional.



    Dacă legea va fi promulgată de şeful statului, Klaus Iohannis, campaniile electorale vor fi finanţate exclusiv de la bugetul de stat, existând şi posibilitatea ca partidele să poată împrumuta bani de la persoanele fizice şi juridice, dar numai prin acte autentificate notarial. Este, totodată, interzisă distribuirea de bunuri cu însemne electorale, iar donaţiile în bani cu o valoare mai mare de zece salarii de bază minime pe ţară se pot face numai prin conturi bancare.



    Deputatul social-democrat Mircea Drăghici, iniţiator al documentului legislativ, a declarat că viitoarele campanii electorale vor fi, în acest fel, mult mai transparente: Banii primiţi de candidaţi vor merge doar către anumite tipuri de cheltuieli: publicitate electorală la televiziune, radio, presă scrisă, mediul on-line, sondaje, pliante şi broşuri. Va fi interzisă distribuţia de bunuri cu însemne electorale. Pentru a creşte transparenţa, s-a introdus obligativitatea încasării donaţiilor prin conturi bancare.”



    Preşedintele Comisiei de Cod Electoral, liberalul Mihai Voicu, a subliniat, la rândul său, că prevederile legii rup legăturile de finanţare dintre candidaţi şi partidele politice, pe de o parte, şi persoanele care îi sprijină în campania electorală, pe de altă parte, persoane care ulterior pot condiţiona sprijinul acordat de anumite avantaje: Faptul că transpunem într-o lege adoptată în România toate recomandările, fără nicio excepţie, ale grupului de ţări pentru lupta împotriva corupţiei reprezinţă, în opinia noastă, un mare pas înainte. Salut consensul grupurilor politice, pentru că s-a degajat o voinţă comună de a ne elibera de toate aceste nereguli.”



    Nu lipsesc, însă, nici criticile la adresa legii de finanţare a patidelor politice şi a campaniilor electorale. Deputatul Grupului parlamentar popular şi democrat, Tudor Ciuhodaru, vorbeşte de ipocrizie” şi susţine că, în continuare, campaniile electorale vor fi finanţate ilegal. Semne de întrebare legate de transparenţa banilor primiţi prin donaţii ridică şi UDMR.

  • Revizuirea Constituţiei şi procesul electoral în analiza parlamentară

    Revizuirea Constituţiei şi procesul electoral în analiza parlamentară

    La mai mult de un an de când Curtea Constituţională a respins proiectul de revizuire a legii fundamentale adoptat de parlament, la Bucureşti se reiau dezbaterile pe această temă. Primul proiect redactat de membrii comisiei a fost atacat de fostul PDL, iar judecătorii Curţii au decis atunci că unele prevederi se situează în afara limitelor revizuirii. Între acestea, se numără mecanismul stabilit pentru desemnarea premierului şi pierderea mandatului de parlamentar odată cu demisia din partidul politic pe listele căruia a fost ales sau la data înscrierii într-un alt partid.



    Curtea Constituţională a respins şi condiţia pusă în proiectul de revizuire ca la alegerile pentru Senat, pentru Camera Deputaţilor şi pentru funcţia de Preşedinte al României să poată participa “numai candidaţii care au avut domiciliul în România cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor”. Judecătorii consideră că această constrângere duce la suprimarea dreptului fundamental de a alege şi de a fi ales. Nici precizarea că “minorităţile naţionale pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă” nu a fost considerată admisibilă.



    De asemenea, Curtea Constituţională a respins modul în care a fost definită autonomia universitară garantată în propunerea de revizuire, deoarece definiţia dată s-a considerat că dă naştere unei independenţe absolute a instituţiilor de învăţământ superior atât în gestionarea patrimoniului lor, cât şi în desemnarea structurilor şi funcţiilor de conducere.



    Pe masa de lucru a senatorilor şi deputaţilor au ajuns şi iniţiativele legislative cu privire la alegerile locale, înfiinţarea partidelor politice, finanţarea acestora şi a campaniilor electorale, în vederea depunerii de amendamente. Documentele se vor întoarce la Comisia de Cod Electoral însoţite de propunerile senatorilor şi ale deputaţilor, apoi vor fi supuse aprobării fiecarei camere legislative în parte.



    Cele mai importante modificări faţă de legislaţia actuală prevăd eliminarea votului multiplu prin introducerea unui sistem informatic de verificare a prezenţei la urne, alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin votul secret exprimat de jumătate plus unu din numărul consilierilor prezenţi, înfiinţarea partidelor politice cu doar trei membri şi acoperirea cheltuielilor din procesul electoral de la bugetul de stat pentru competitorii care obţin la alegeri cel puţin 3%.



    Marţi, în Comisia de cod electoral se vor discuta şi variantele de vot pentru diaspora, în încercarea de a găsi formula optimă pentru ca toţi românii să-şi poată exprima opţiunea la alegeri. Liberalii optează pentru scrutinul prin corespondenţă, în timp ce social-democraţii se pronunţă pentru votul electronic.


  • Retrospectiva săptămânii 1.03 – 7.03.2015

    Retrospectiva săptămânii 1.03 – 7.03.2015

    Nou director al SRI a discutat, la Bucureşti cu şeful FBI


    Eurodeputatul liberal Eduard Hellvig a fost validat la şefia SRI cu o largă majoritate parlamentară. Membru al PC (la co-guvernare) din 2003 şi al PNL (azi în opoziţie) din 2008, Hellvig (40 de ani), un apropiat al preşedintelui Klaus Iohannis, a fost, în 2012, ministru al Dezvoltarii Regionale şi Turismului în Guvernul condus de social-democratul Victor Ponta. Printre priorităţile declarate ale mandatului sau se regăsesc combaterea corupţiei, dezvoltarea capacităţii de apărare naţională şi aprofundarea cooperării cu partenerii euro-atlantici, în special cu Statele Unite. La scurt timp după numirea sa la conducerea SRI, şeful FBI, James Comey, a vizitat Bucureştiul. În urma discuţiilor dintre cei doi, s-a convenit continuarea şi dezvoltarea dialogului dintre cele două instituţii, în special în ceea ce priveşte securitatea cibernetică, contraspionajul, lupta împotriva terorismului, a corupţiei şi a criminalităţii organizate transnaţionale.




    La Bucureşti a avut loc reuniunea CSAT, prima din mandatul preşedintelui Klaus Iohannis


    Reunit în premieră, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis, CSAT a aprobat ca pe teritoriul României să staţioneze patru aeronave de luptă F-16 şi 150 de militari şi civili portughezi, pentru misiuni de poliţie aeriană NATO. Avioanele vor fi prezente în spaţiul aerian românesc în perioada mai-iunie. Măsura survine după ce NATO a hotărât să trimită întăriri şi în România pentru consolidarea securităţii flancului sud-estic al Alianţei, în contextul crizei din Ucraina. Tot în cadrul CSAT, s-a mai stabilit că decizia de creştere a bugetului alocat apărării la nivelul de 2% din PIB, până în anul 2017, va asigura revigorarea programelor majore privind înzestrarea armatei şi va reprezenta o oportunitate certă pentru industria de apărare.




    Omul de televiziune Dan Diaconescu a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare


    Fondatorul PP-DD(populist), fost realizator TV şi candidat la preşedinţia Romaniei, Dan Diaconescu(47 de ani), a fost condamnat definitiv la 5 ani şi 6 luni închisoare cu executare, pentru şantaj. În primă instanţă, el primise trei ani de închisoare, dar a făcut recurs, iar judecătorii au decis să-i mărească pedeapsa. Diaconescu a exercitat acte repetate de ameninţare atât în mod direct, în cadrul unei emisiuni la propria televiziune, cât şi prin intermediari, asupra unui primar şi asupra unui om de afaceri pentru a-i determina sa le dea sume mari de bani. Pe de alta parte, instanţa supremă a decis ca deputatul Elena Udrea să rămână în arest preventiv, acuzată fiind de luare de mită şi abuz în serviciu.




    Ministrul de externe al Rep.Moldova, Natalia Gherman, a vizitat Bucureştiul


    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, l-a primit, la Bucureşti, pe ministrul de externe al Rep.Moldova, Natalia Gherman. Cu această ocazie, şeful statului român a asigurat Guvernul de la Chişinău de cooperarea şi solidaritatea României. La rându-i, oficialul de la Chişinău a reafirmat hotărârea Rep.Moldova de a-şi continua parcursul pro-european. Agenda Nataliei Gherman a mai inclus şi co-prezidarea, alături de omologul său român, Bogdan Aurescu, a lucrărilor celei de-a treia reuniuni a Comisiei Interguvernamentale România – Rep.Moldova pentru integrare europeană. Bogdan Aurescu a reamintit că, prin reformele întreprinse după 2009 de actuala administraţie pro-occidentală, Rep. Moldova a devenit cel mai performant stat din Parteneriatul Estic. Pe de altă parte, România a început să livreze gaz Rep.Moldova prin gazoductul Iaşi-Ungheni, construit pentru a reduce dependenţa Chişinăului de gazul rusesc. Gazul este livrat la preţul de 255 de dolari pentru mia de metri cubi, semnificativ mai mic decât cel cerut de furnizorul rus Gazprom, de 332 de dolari. Un an a durat construcţia conductei cu o lungime de 43 de kilometri, iar autorităţile din Rep.Moldova doresc prelungirea ei până la Chişinău. Cu o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi pe an, gazoductul extins ar asigura aproape în totalitate necesităţile energetice ale fostei republici sovietice. Pentru extindere sunt, însă, necesare peste 60 milioane de euro, din care Bruxellesul e dispus să aloce zece milioane.




    Parlamentul de la Bucureşti respinge legile Big Brother


    Camera Deputaţilor a respins legile de tip Big Brother privind comunicaţiile electronice şi legea privind securitatea cibernetică a României, ajunse la reexaminare după deciziile Curţii Constituţionale. Ambele proiecte aveau raport pentru respingere, iar în aceste condiţii votul deputaţilor a fost doar o formalitate. Subiectul este unul controversat, soldat deja cu demisia, în luna ianuarie, a lui George Maior, după opt ani la şefia SRI. Criticii legii privind securitatea cibernetică s-au plâns că ea ar permite accesul serviciilor şi procurorilor la datele oricărui sistem informatic, susceptibil că este implicat într-o activitate ilegală, fără un mandat emis de o instanţă, ci doar pe baza unei solicitări motivate. De cealaltă parte, susţinătorii au argumentat că legea nu s-ar aplica simplilor cetăţeni şi că este necesară în contextul actual al creşterii fără precedent a riscurilor şi ameninţărilor cibernetice.

  • Românii şi securitatea cibernetică

    Românii şi securitatea cibernetică

    Camera Deputaţilor a respins legile de tip Big Brother privind comunicaţiile electronice şi legea privind securitatea cibernetică a României, ajunse la reexaminare după deciziile Curţii Constituţionale. Ambele proiecte de lege aveau raport pentru respingere, iar în aceste condiţii votul deputaţilor era unul cu rezultat aşteptat.



    Subiectul este unul controversat, soldat deja cu demisia, în luna ianuarie, a lui George Maior, după opt ani la şefia SRI. Maior a vorbit atunci despre necesitatea adoptării legilor Big Brother, cu atât mai mult în actualul context geopolitic de securitate, actele normative fiind indispensabile pentru că acţionează pentru protejarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Lipsa acestora, mai spunea Maior, creează, în România, un vid legislativ unic în ultimii 25 de ani, periculos pentru securitatea cetăţenilor.



    Criticată vehement de societatea civilă şi adoptată în decembrie de Parlament, legea privind securitatea cibernetică a României a fost declarată neconstituţională o lună mai târziu, judecătorii admiţând astfel sesizarea facută de un grup de parlamentari liberali, de opoziţie, care au atras atenţia că actul normativ încalcă dreptul la viată privată în spaţiul virtual.



    Pe lângă lipsa avizului CSAT, judecătorii constituţionali au constatat că respectiva lege încalcă mai multe dispoziţii ale Constituţiei, între care pe cele referitoare la accesul liber la justiţie şi la un proces echitabil, dreptul privind viaţa intimă, familială şi privată, dreptul referitor la secretul corespondenţei. Alte două legi din aşa-numitul pachet Big Brother, fuseseră, anterior, respinse de Curtea Constituţională: cea privind obligaţia furnizorilor de telefonie şi internet de a reţine 6 luni datele utilizatorilor şi cea privind obligaţia de a solicita datele personale utilizatorilor de cartele telefonice prepay şi de reţele Wi-Fi.



    Criticii legii privind securitatea cibernetică s-au plâns că ea ar permite accesul serviciilor şi procurorilor la datele oricărui sistem informatic, susceptibil că este implicat într-o activitate ilegală, fără un mandat emis de o instanţă, ci doar pe baza unei solicitări motivate.



    De cealaltă parte, susţinătorii au argumentat că legea nu s-ar aplica simplilor cetăţeni şi că este necesară în contextul actual al creşterii fără precedent a riscurilor şi ameninţărilor cibernetice. În opinia SRI, temerile şi acuzaţiile sunt lipsite de orice fundament real, pentru că legea nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător.

  • Jurnal românesc – 28.01.2015

    Jurnal românesc – 28.01.2015

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor de la Bucureşti a început, marţi, dezbaterea proiectului legii insolvenţei persoanelor fizice şi a adoptat câteva articole stabilind principiile şi mai multe elemente tehnice. Cel mai important principiu prevede acordarea unei şanse debitorului de bună credinţă de redresare a situaţiei financiare prin intermediul unui plan de rambursare a datoriilor. Dacă planul de rambursare nu poate fi dus la îndeplinire, se poate face apel la lichidarea de bunuri. Prezenta lege se aplică în cazul procedurilor de insolvenţă care afectează persoanele fizice cu domiciliul permanent în România, cu bunuri sau surse ale veniturilor în România, care nu acţionează ca persoane fizice autorizate în momentul solicitării declanşării procedurii de insolvenţă şi nu au nicio datorie rezultată din activităţi comerciale desfăşurate în nume propriu.



    Curtea Constituţională a dat publicităţii, marţi, motivele pentru care a declarat Legea securităţii cibernetice neconstituţională. Legea nu a trecut prin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, acesta fiind unul dintre motivele invocate de judecătorii constituţionali. Un alt motiv este acela că actul normativ face posibile abuzuri din partea autorităţilor şi nu exclude accesarea, prelucrarea şi utilizarea datelor cu caracter personal. Legea securităţii cibernetice presupune ca deţinătorii de infrastructuri cibernetice să pună la dispoziţia SRI, dar şi a altor structuri, datele deţinute, la cererea motivată a instituţiilor. Al treilea din aşa numitul ‘pachet Big Brother, actul normativ, iniţiat de Guvern, a fost adoptat în decembrie de Senat, după ce trecuse tacit de Camera Deputaţilor. Alte două legi referitoare la stocarea datelor utilizatorilor de reţele de comunicaţii de către furnizor pe o perioadă de şase luni şi cea referitoare la vânzarea cartelelor telefonice pre-pay au fost declarate neconstituţionale.



    România înregistrează un scor al libertăţii economiei de 66,6 puncte, cu 1,1 puncte mai bine decât anul trecut, ceea ce o plasează pe locul 57 în clasamentul celor mai libere economii din lume. Conform unui raport dat publicităţii de Heritage Foundation, o reputată organizaţie de analiză economică din Washington, România se clasează pe locul 27 din cele 43 de state din regiunea Europei, iar scorul său total este mai mare decât media globală. Potrivit Heritage Foundation, rezultatul României s-a îmbunătăţit datorită progreselor realizate la capitolele corupţie, libertatea muncii şi gestionarea cheltuielilor guvernamentale, care au contracarat o anumită scădere a libertăţii afacerilor.



    În schimb, pe fondul unui sistem medical european, în pofida austerităţii, mai bun ca niciodată, cel din România continuă să rămână în urmă, el reflectând situaţia cotidiană, în general sumbră — arată Indexul European al Sistemelor Medicale, care măsoară anual situaţia a 36 de sisteme medicale naţionale din Europa. România se află pe locul 35, fiind devansată de ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum Serbia şi Muntenegru. Potrivit Indexului, s-au redus serviciile şi aşa insuficiente la care au acces pacienţii români, iar calitatea lor este în general foarte slabă. Principalele eforturi ar trebui să vizeze restabilirea serviciilor de bază, precum vaccinările, îngrijirea maternală şi medicina generală. Trebuie stopate, totodată, exodul cadrelor medicale, precum şi corupţia larg răspândită.



    Unul dintre automobilele care vor lua startul în Raliul Maşinilor Istorice de la Monte Carlo, la finele acestei luni, va participa, alături de alte 40 de maşini de epocă şi de 10 motociclete, la prima ediţie a evenimentului de anvergură internaţională Mureş Classic Days, ce va avea loc la Târgu Mureş, în perioada 4-7 iunie. Acesta va cuprinde un Rally Show, competiţia Castel Classic Rally pe o distanţă între patru castele din judeţ, precum şi o serie de expoziţii şi workshop-uri despre restaurarea maşinilor.

  • Parlamentul şi anticorupţia

    Parlamentul şi anticorupţia

    La imaginea prăfuită pe care o are Parlamentul de la Bucureşti, altminteri, o instituţie fundamentală în arhitectura Statului român post-comunist, au pus umărul înşişi aleşii. De prea multe ori aceştia au ratat ocazia de a promova decenţa politică şi, mai ales, morală, într-o ţară în care corupţia a făcut şi continuă să facă ravagii, atât în marea administraţie centrală, cât şi în cea locală.



    Simpla existenţă a imunităţii parlamentare, căreia societatea civilă şi presa i-au alipit un superlativ grăitor — super-imunitate -, sau refuzul ridicării acesteia în cazul aleşilor cărora le-au fost deschise dosare penale sunt asociate ideii că ingerinţa aleşilor în actul de justiţie s-a făcut chiar fără perdea. Totuşi, politicienii nu s-au rezumat doar la prevenţie. Aveau nevoie şi de o lege care să-i ajute post-factum pe nefericiţii şi mulţii lor colegi ce au ajuns după gratii. Astfel, în sertarele Camerei Deputaţilor de la Bucureşti s-a odihnit controversatul proiect al Legii amnistiei şi graţierii, adoptat în urma cu aproape un an, într-un secret absolut, de Comisia Juridică a forului.



    Abia acum, pe fondul dezbaterilor din campania electorala pentru funcţia de şef al statului, Camera a respins definitiv legea, ca rod al unei solidarităţi rarisime între aleşii Puterii şi cei ai Opoziţiei. Proiectul prevedea amnistierea infracţiunilor, inclusiv a celor asociate corupţiei, pentru care Codul Penal sau legile speciale aplică o pedeapsă cu închisoarea de până la şapte ani şi graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la şase ani. Liberalul George Scutaru, reprezentant al Opoziţiei de centru-dreapta, acuză majoritatea parlamentară, în frunte cu PSD (numărul unu la guvernare), că a ţinut intenţionat documentul în aşteptare. George Scutaru: ”A trebuit să pierdeţi alegerile prezidenţiale pentru a-l aduce pe ordinea de zi în Camera Deputaţilor şi a-l respinge definitiv. Ar fi de dorit ca şi pe viitor, atunci când aveţi semnale din partea Opoziţiei, din partea societăţii, să ţineţi cont de ele”.



    În schimb, parlamentarul social-democrat Marian Neacşu suţine că această perioadă a fost necesară pentru formularea unui raport lămuritor din partea Comisiei Juridice. Marian Neacşu: ”În momentul în care vrei sa promovezi o lege, care a suscitat mult mai mult interes decât ar fi meritat în faţa românilor, este important să fii bine documentat şi să poţi să iei cea mai corectă şi cea mai bună decizie. Nu trebuia să fie folosit nici de dumneavoastră şi nici de noi acest lucru ca instrument electoral”.



    Tot marţi, ca semn ce invalidează oportunitatea Legii amnistiei şi graţierii, plenul Camerei Deputaţilor a acceptat cererea procurorilor de ridicare a imunităţii în cazul a trei aleşi acuzaţi de corupţie.



  • Reglementarea asigurărilor sociale

    Reglementarea asigurărilor sociale

    Controversata lege privind reducerea Contribuţiilor pentru Asigurări Sociale cu cinci puncte procentuale la angajator a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Legea a fost adoptată de parlament în iulie şi trimisă spre promulgare şefului statului, care însă a trimis-o pentru reexaminare legislativului. El a spus că, deşi masură este buna, nu este sustenabilă.



    Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decisional, nu a admis cererea preşedintelui de reexaminare a actului normativ şi a adoptat legea, săptămâna trecută, în forma iniţială. În această situaţie, Traian Băsescu ar mai fi putut să o atace la Curtea Constituţională, însă nu a facut-o, motivând că legea este simplă şi nu pune probleme de constituţionalitate. El a fost astfel obligat să o promulge, dar a subliniat că, anul viitor, deficitul bugetar provocat de aplicarea acestei legi va creşte semnificativ, iar Guvernul trebuie să acopere acest gol, însă, în opinia lui, nu are resursele necesare.



    Traian Băsescu a dat şi câteva soluţii pentru rezolvarea problemei. Traian Băsescu: “15 miliarde de lei înseamnă 3,2 miliarde de euro în plus la bugetul de stat, ceea ce mi se pare greu de atins. De aceea, presupun că până la sfârşitul anului guvernul are câteva soluţii. Una, foarte probabilă, este anularea reducerii CAS imediat după alegerile prezidenţiale, a doua, creşterea taxelor.”



    Şeful statului a criticat dur guvernul pentru că nu foloseşte fondurile europene destinate construirii de autostrăzi, modernizării căilor ferate şi proiectelor de mediu, care ar putea genera mai multe locuri de muncă.



    În replică, premierul Victor Ponta consideră incorecte criticile preşedintelui. În opinia sa, mediul privat va putea crea noi locuri de muncă, dacă se va aplica reducerea CAS. Victor Ponta: “Statul nu creează direct locuri de muncă, asta înseamnă să angajeze funcţionari. Statul acoperă necesităţile pentru serviciile publice. Mai departe, în lumea privată, statul creează condiţiile pentru ca firmele private să creeze locuri de muncă. Atacul preşedintelui este unul incorect.”



    Salutată de mediul de afaceri, legea a primit, în schimb, aviz negativ din partea Consiliului Fiscal, organismul care se pronunţă asupra politicilor fiscale ale oricărui guvern. Consiliul avertizează că reducerea CAS fără măsuri de compensare sustenabile va aduce un derapaj major în politica fiscal — bugetară, mai ales din 2015.



    Pe de altă parte, aplicarea ei de la 1 octombrie, practic la debutul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, ar putea ascunde ascunde unele intenţii electorale. Este ceea ce a semnalat, rapid, opoziţia de dreapta, care consideră măsura bună pentru economie însă momentul aplicării ei, nepotrivit.

  • Preţul energiei

    Preţul energiei

    Într-un context regional complicat, în care Rusia, marele furnizor de gaze al Europei, a început să se joace la robinet, inclusiv în cazul României, autorităţile de la Bucureşti au luat o măsură ce pare nu doar logică, ci şi de bun-simţ economic. Astfel, Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale şi, respectiv, a Legii petrolului. Una dintre principalele modificări aduse este amânarea cu doi ani şi jumătate a liberalizării preţului la gaze, termenul iniţial, agreat în discuţiile anterioare cu finanţatorii externi ai României, fiind 31 decembrie 2018.



    Dincolo de raţiunea de ordin strategic pe care insistă analiştii economici, cei care consideră că liberalizarea preţului trebuie precedată de instalarea unui fundal economic predictibil, Guvernul de stânga de la Bucureşti, prin premierul Victor Ponta, aduce în discuţie şi argumentul social, pe care nu puţini l-au catalogat drept populist.



    Premierul social-democrat, cel a cărui candidatură la prezidenţialele din noiembrie tocmai a fost oficializată, a declarat că, pentru populaţie, în cazul în care creşterea preţului la gaze ar fi intrat în vigoare la termenul precedent, costurile suplimentare ar fi fost ”greu de susţinut”. Executivul, a precizat el, urmează să întocmească un calendar suportabil, pe măsură ce posibilităţile executivului de sprijin social vor creşte.



    Pe de altă parte, premierul Ponta şi-a exprimat speranţa că şeful statului, Traian Basescu, va promulga legile adoptate de Camera Deputaţilor, ca ultim pas spre aplicarea lor.



    Tot în domeniul energiei, considerat, ca în mai toată Europa, unul extrem de sensibil în România, Guvernul încearcă din răsputeri să-i convingă pe italienii de la Enel, operator implicat în producţia şi distribuţia energiei electrice, să nu renunţe la operaţiunile din ţară. Deşi a înregistrat profituri frumoase de-a lungul prezenţei sale pe piaţa autohtonă, Enel a anunţat că îşi va vinde acţiunile pe care deţine la mai multe filiale regionale, fără să dea detalii despre dedesubturile deciziei sale.



    Totuşi, speculează presa de specialitate din România, nu puţine ar fi motivele care au stat în spatele deciziei. Ele merg de la regimul de taxe din Romania, considerat unul neprietenos pentru investitori, şi scăderea drastică, pe fondul crizei, a consumului intern de energie, până la problemele pe care Enel le are la nivel de companie, şi pe care ar încearca să le rezolve cu banii obţinuţi din vânzarea afacerilor pe care le are în România şi Slovacia.



    Pe de altă parte, comentează aceiaşi experţi, plecarea Enel, companie considerată, pe bună dreptate, datorită volumului operaţiunilor sale, un investitor strategic, nu este un semnal menit să atragă marii investitori externi, de care România, înca, are mare nevoie.


  • Jurnal românesc – 18.09.2014

    Jurnal românesc – 18.09.2014

    România are de plătit statelor europene datorii în valoare de aproximativ 212 milioane de euro pentru tratamentele românilor în străinătate din perioada 2007 — 31 august 2014. A fost stabilit un calendar pentru plata celor mai mari restanţe, însă niciunui asigurat nu-i poate fi refuzată spitalizarea. Această datorie include serviciile medicale acordate în baza cardului european de asigurări sociale de sănătate şi a certificatului provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări sociale de sănătate, precum şi pe cele acordate în baza formularelor europene de deschidere de drepturi pentru reşedinţă şi tratament planificat, efectuate în perioada 2007-2013. Termenul de decontare prevăzut de legislaţia europeană pentru aceste servicii este de 18 luni de la data intrării documentelor de plată la CNAS, iar dacă acestea sunt contestate, termenul se prelungeşte la 36 de luni. Astfel, o mare parte din sumele datorate nu au depăşit termenul de decontare revăzut de legislaţia europeană.



    Ministerul Educaţiei din România acordă 565 de burse pentru elevii de etnie română din Diaspora, care studiază în licee. Aceştia provin din Albania, Rep Moldova, Ucraina, Iordania, Siria, Serbia şi SUA. Elevii vor învăţa, din anul şcolar 2014 – 2015, în liceele din România, la oricare dintre specializările celor trei profiluri: teoretic, vocaţional şi tehnologic. Ordinul prevede ca instituţiile de învăţământ preuniversitar în care aceşti elevi studiază să transmită MEN, la finalul fiecărui an şcolar, situaţia bursierilor şcolarizaţi.




    Deputatul neafiliat Aurelian Mihai a declarat, miercuri, că intră în greva foamei în Parlament, până la rezolvarea problemelor cu care se confruntă românii din diaspora. “Încep prin a vă transmite nemulţumirile dumnealor, românii care trăiesc de ani de zile în afara graniţelor ţării. Fie că vorbim de taxele consulare, fie că vorbim de modul de funcţionare”, a afirmat Aurelian Mihai. Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, Aurelian Mihai a fost deputat PP-DD până în mai 2013 şi ulterior a activat ca deputat neafiliat.



    Senatorii au adoptat, miercuri, o propunere de lege prin care plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, poate fi suportată de administraţiile publice locale în situaţia în care familia face dovada faptului că nu poate suporta respectivele costuri. Legea iniţiată de mai mulţi parlamentari PDL vizează şi eliminarea din textul legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, a posibilităţii înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul. Astfel, familia poate să opteze pentru repatriere sau nu. Iniţiatorii precizează, totodată, faptul că repatrierea trupurilor cetăţenilor români decedaţi în afara graniţelor reprezintă o problemă majoră pentru România, repatrierea presupunând cheltuieli între 2.000 şi 6.000 de euro, din cauza procedurilor obligatorii.

  • Legi cu impact social

    Legi cu impact social

    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, marţi, legea privind amnistia fiscală pentru pensionarii, mamele şi bugetarii care au primit sume nejustificate din cauza unor calcule greşite. De noile prevederi vor beneficia aproximativ 20 de mii de mame, 50 de mii de pensionari şi 25 de mii de bugetari. Prevederile se vor aplica de la 1 ianuarie 2015, iar sumele vor fi restituite în rate egale, pe o perioadă maximă de 5 ani.



    Cu majoritate de voturi, a fost adoptată şi legea privind reducerea Contribuţiei de Asigurări Sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale la angajator. Documentul a trecut de votul decizional al Camerei Deputaţilor în forma iniţială trimisă spre promulgare şefului statului. A fost respinsă astfel cererea preşedintelui Traian Băsescu de reexaminare a acestui act normativ.



    In iulie, şeful statului a anunţat că sustine măsura, dar a retrimis legea spre reexaminare în Parlament deoarece are rezerve faţă de sustenabilitatea acestei măsuri. Legea a fost deja adoptată în Senat, în sesiunea extraordinară din 25 august. Preşedintele mai are însă o cale de atac a documentului, pe care îl poate contesta la Curtea Constituţională.



    Ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a dat asigurări, în plenul Camerei Deputaţilor, că există resurse compensatorii pentru aplicarea legii, atât pentru finalul acestui an, cât şi pentru 2015. Ea a explicat că banii care vor rămâne la angajatori prin reducerea CAS vor putea fi folosiţi pentru mai multe investiţii. Ministrul Finanţelor a subliniat că reducerea CAS nu va afecta angajamentele asumate de România în faţă creditorilor externi şi nu va modifica ţintele convenite pe indicatorii macroeconomici. Petrescu a mai afirmat că această lege a avut un parcurs greoi, dar şi multă susţinere, iar scopul acestei măsuri este de a ajuta întreprinzătorii, angajatorii şi angajaţii. Potrivit oficialului Ministerului de Finaţe, este cea mai consistentă reducere de CAS din ultimii 14 ani.



    Deşi le-a catalogat drept gesturi electorale, opoziţia a votat documentele legislative. Deputatul liberal, Cristina Pocora: ”Înţelegem că nici pensionarii, nici mamele, nici acele categorii de bugetari, nu au nici o vină că au ajuns în această situaţie, dar trebuie să fim cu toţii conştienţi că aceste legi le avem în această perioadă, pentru că sunt gesturi electorale”.



    Camera Deputaţilor a adoptat şi propunerea legislativă, iniţiată de opoziţia liberală, care reintroduce pensiile de serviciu pentru întreg personalul aeronautic civil navigant profesionist, pensii eliminate în 2011.

  • Jurnal românesc – 10.09.2014

    Jurnal românesc – 10.09.2014

    Proiectul de lege care prevede reducerea contribuţiei de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale la angajator a fost adoptat, marţi, în Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a dat asigurări că există resurse compensatorii pentru aplicarea legii, replicând, astfel, reticenţelor exprimate de preşedintele Traian Băsescu, care trimisese textul in Parlament pentru reexaminare, fiindcă, deşi sustine măsura, nu o consideră sustenabilă. 50% din sumele pe care angajatorii le vor avea în plus, le vor folosi să angajeze, şi 50%, le vor folosi pentru a face investiţii noi. Astfel, se recuperează aproximativ 1,3 miliarde de lei din creşterea numărului de angajaţi din economie” — a afirmat ministrul Petrescu.



    A primit votul parlamentarilor şi actul normativ care vizează amnistierea fiscală, de la 1 ianuarie 2015, a persoanelor care au încasat nejustificat bani, din cauza unor calcule greşite. De prevederile acestuia vor beneficia circa 20 de mii de mame, 50 de mii de pensionari şi 25 de mii de bugetari.



    Rata absorbţiei fondurilor europene în România a atins 37,25% la 5 septembrie, valoarea sumelor atrase fiind de peste şapte miliarde euro — relevă un comunicat al ministerului de specialitate de la Bucureşti. România are aprobate de către Comisia Europeană un număr de 92 proiecte majore, valoarea cumulată a acestora ridicându-se la aproximativ 11 miliarde euro.



    Un obiectiv important al României continuă să fie includerea, cât mai curând posibil, în Programul Visa Waiver al Statelor Unite — a repetat secretarul de stat în ministerul de Externe, Bogdan Aurescu, în discuţiile de la Bucureşti cu adjunctul secretarului american de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, Hoyt Yee. Diplomatul american a reiterat susţinerea administraţiei de la Washington pentru realizarea acestei ţinte a Bucureştiului, care ar permite cetăţenilor români să călătorească fără viză în Statele Unite.



    Uniunea Europeană a alocat o sumă suplimentară de zece milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni cu segmentul Ungheni-Chişinău. Această plată suplimentară va fi efectuată în 2015. Premierii Victor Ponta şi Iurie Leancă au inaugurat pe 27 august, de Ziua Independentei Republicii Moldova, gazoductul Iasi-Ungheni, care va permite statului ex-sovietic să-şi reducă dependenţa faţă de livrările de gaze naturale ruseşti. Cu o lungime de 43 de kilometri, conducta are o capacitate de 1,5 până la două miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.




    România va continua să acorde asistenţă Republicii Moldova vecine în domeniul transpunerii legislaţiei Uniunii Europene — a anunţat, la Chişinău, subsecretarul de stat în ministerul de Externe de la Bucureşti, Răzvan-Horaţiu Radu. În discuţiile cu oficialii din Republica Moldova, el a subliniat prioritatea ordinii juridice comunitare în raport cu dreptul naţional al statelor membre. În iunie, Chişinăul a încheiat acorduri de asociere şi liber schimb cu Bruxellesul, iar guvernul pro-occidental speră că Republica Moldova va fi admisă în Uniune in 2020.

  • Europa noastră – 23.08.2014

    Europa noastră – 23.08.2014

    Vacanţa europarlamentarilor este la final, motiv pentru care luna septembrie va aduce noi teme importante pe agenda europeană. Stabilirea bugetului pentru 2015 este una din priorităţi. Şi reconfigurarea legislaţiei europene pentru protejarea datelor este o temă importantă. Problemele legate de energia necesară Europei ocupă, de asemenea, pagini importante din agenda de lucru a instituţiilor comunitare.



  • Propunere pentru amnistie fiscală

    Guvernul român a aprobat, marţi, proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor. 30 de mii de pensionari şi 12.500 de femei vor beneficia de prevederile celor două acte normative. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că măsura aministierii fiscale se aplică tuturor pensionarilor aflaţi în sistemul de pensii, până la data intrării în vigoare a legii.



    Rovana Plumb: ”Prevede scutirea de la plată a debitelor pentru toţi pensionarii cu excepţia debitelor constituite din culpa exclusivă a pensionarilor, adică prin depunere de declaraţii false sau documente false. Casa de Pensii are rolul de a verifica toate aceste dosare”. Cei care au înşelat statul şi au depus declaratii false sau documente neconforme cu realitatea pentru a obţine mai mulţi bani vor fi obligaţi să returneze sumele în maximum 3 ani. Aşa cum este cazul a peste 9500 de pensionari. Nici mamele pentru care debitul rezultă din culpa exclusivă a acestora nu vor fi scutite de la restituirea sumelor încasate necuvenit.



    Cine va beneficia de amnistie, ne spune Rovana Plumb: Este vorba de amnistia fiscală a mămicilor pentru care s-au constituit debite, deoarece în perioada în care au stat acasă pentru îngrijirea copiilor şi au primit îndemnizaţia pentru creşterea acestuia sau acestora, au obţinut şi venituri suplimentare pe care le-au declarat la administraţiile fiscale”. Potrivit ministrului, sunt 30 de mii de pensionari aflati în această situaţie, pentru care s-au constituit debite în cuantum de 65 de milioane de lei si aproape 12.500 de mămici pentru care s-au constituit debite de 15 milioane de lei. Rovana Plumb a subliniat că aceste sume nu vor afecta bugetul asigurărilor sociale pe 2014.



    Cele două proiecte de lege urmează să fie trimise spre dezbatere şi avizare Parlamentului. Premierul Victor Ponta a declarat că Legislativul poate să mai includă în textul legii referiri şi la alte categorii de persoane, dacă apar probleme similare. Este de datoria Executivului să rezolve situaţiile în care funcţionarii statului greşesc în detrimentul cetăţenilor, a spus Ponta, care a adăugat ca guvernul trebuie să dea un mesaj către aceşti oameni să nu intre în panică, să nu comită gesturi extreme şi să nu creadă că toată viaţa li se termină din cauza unor funcţionari care nu şi-au făcut bine treaba.



    În ultima perioadă, au fost relatate în presă cazuri de pensionari care s-au sinucis de teamă că vor fi obligaţi să dea înapoi banii pe care îi primiseră ilegal timp de câţiva ani.


  • Controverse privind reducerea CAS

    Controverse privind reducerea CAS

    Cum poate fi acoperită reducerea Contribuţiilor Asigurărilor Sociale la angajator? Este intrebarea la care a cerut un răspuns concret din partea guvernului român şeful statului, Traian Băsescu, înainte de a promulga legea. Măsura este susţinută de preşedinte, mediul de afaceri şi opoziţie, dar cu toţii doresc să afle care sunt sursele de compensare şi care sunt efectele aplicării ei.



    Săptămâna trecută, la întâlnirea cu şeful statului, premierul Victor Ponta şi ministrul de finanţe, Ioana Petrescu, au venit cu temele nefăcute, prilej pentru Traian Băsescu de a-şi exprima temerile că diminuarea cu 5 puncte procentuale a CAS-ului la angajator ar atrage după sine mărirea taxelor sau reducerea investiţiilor.



    Marţi, premierul şi ministrul de finanţe s-au întâlnit cu oamenii de afaceri cărora le-au prezentat argumentele care permit aplicarea măsurii, de la 1 octombrie. Ponta a subliniat că măsura este sustenabilă şi că acesta este momentul în care România îşi poate permite şi trebuie să îşi asume reducerea CAS la angajator. El a spus că măsura, care implică un cost de 4,8 miliarde lei anual, poate fi acoperită prin încasări în plus din contribuţiile sociale aferente noilor locuri de muncă create, încasări suplimentare din TVA ca urmare a noilor potenţiale investiţii, recuperarea datoriilor de la firme aflate în insolvenţă, reducerea evaziunii fiscale. Ponta a arătat şi efectele pozitive ale aplicării masurii: Cel mai important efect pe care-l urmărim este de a crea noi locuri de muncă, de a sprijini printr-o politică de stimulare, investiţiile străine directe, recuperarea arieratelor firmelor private la buget, scăderea evaziunii în ceea ce priveşte CAS şi scoaterea la fiscalizare a unui număr important de locuri de muncă. Dacă nu luăm această decizie în acest an cu atât de multe elemente pozitive, e clar că n-o vom mai lua niciodată”.



    Oamenii de afaceri l-au asigurat pe premier că susţin reducerea CAS, cu condiţia ca ea să fie aplicată pe termen mediu şi lung. Angela Roşca, membră a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României: Considerăm că este o măsură foarte bună pentru mediul de afaceri, în contextul în care, ştim cu toţii, impozitarea muncii în România este ridicată versus media europeană şi versus media din ţările învecinate. Credem că cele două lucruri esenţiale de avut în vedere ar fi, pe de o parte, îmbunătăţirea colectării, unde e mult loc de mai bine, şi, pe de alta, fireşte, eficientizarea alocărilor bugetare”.



    Inclusiv din opoziţie măsura este suţinută de partide, excepţie făcând Partidul Mişcarea Populară care consideră că este o măsură bună, în principiu, dar care trebuie adoptată pe baze economice şi nu pe criterii electorale.