Radio România Internațional

Tag: lege

  • Bacalaureat 2014

    Bacalaureat 2014

    În România, aproape 60% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în prima sesiune (iunie-iulie), o rată cu 3% mai mare faţă de cea de anul trecut. Ministrul de resort, Remus Pricopie, i-a felicitat pe elevii care au promovat examenul şi i-a încurajat pe cei care nu s-au pregătit suficient să-şi păstreze încrederea în forţele proprii şi să înveţe pentru următoarele sesiuni. Din totalul celor aproximativ 161 de mii de absolvenţi înscrişi, s-au prezentat la examene peste 150 de mii.



    Dintre cei promovaţi, peste 25.000 au obţinut medii pe segmentul 8-8,99. 62 de elevi din toată ţara au reuşit să obţină nota 10 la toate probele de Bacalaureat comparativ cu 2013, când 122 de candidaţi s-au putut lăuda cu acest rezultat. Lista completă a elevilor de nota 10 nu conţine nici un absolvent din Bucureşti, deşi capitala se laudă cu cele mai bune licee după mediile de admitere. Ca în fiecare an, au fost semnalate şi nereguli.



    Un inspector şcolar din Arad (vest), acuzat că ar fi primit bani pentru a-i ajuta pe unii candidaţi să promoveze bacalaureatul, a fost arestat la domiciliu pentru 30 de zile. În afara acestui caz izolat, depistat de procurori chiar înainte de începerea examenului, probele s-au desfăşurat fără mari incidente. Unii elevi, care au încercat să copieze prin diverse metode, au fost eliminaţi din examen şi nu vor mai putea susţine bacul două sesiuni. Potrivit profesorilor, subiectele au fost destul de dificile şi complexe, iar notele sunt unele medii. Urmează depunerea contestaţiilor, iar rezultatele finale vor fi făcute publice în 11 iulie.



    Pe de altă parte, deşi guvernanţii consideră cu lucrurile merg bine în domeniul educaţiei, preşedintele Traian Băsescu nu este mulţumit. El a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu ordonanţa de urgenţă care prevede instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei şi cercetării ştiinţifice.



    Într-o scrisoare adresată lui Victor Ciorbea, şeful statului susţine că prin aplicarea actului normativ au fost adoptate o serie de modificări legislative cu un puternic impact negativ, atât în sfera învăţământului preuniversitar cât şi a celui universitar. Printre acestea sunt menţionate posibilitatea organizării unei sesiuni de bacalaureat speciale, programele de studii universitare, de doctorat şi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă sau reglementarea iniţiativei înfiinţării unei instituţii de învăţământ superior particular de către persoane fizice.



    Totodată, Traian Băsescu consideră că a fost încălcat regimul constituţional privitor la emiterea ordonanţelor de urgenţă, fiind nesocotite în acelaşi timp dreptul la învăţătură şi la proprietate privată. În context, el a amintit că ordonanţele pot fi adoptate numai în situaţii extraordinare şi ele nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de constituţie.

  • Modificări la legea educaţiei

    Considerată prioritară, cel puţin la nivel declarativ, alături de Sănătate, de actuala guvernare din România, Educaţia continuă să se afle într-o continuă schimbare. În ultimii 25 de ani, fiecare Executiv a încercat să aducă îmbunătăţiri acestui sistem fără o viziune clară pe termen mediu sau lung şi să ascundă sărăcia lucie care-l caracterizează.



    Recent, legea educaţiei a fost modificată din nou de guvern, printr-o ordonanţă de urgenţă, conform solicitării Curţii Constituţionale,astfel încât examenul de titularizare să poată avea loc pentru peste trei mii de profesori. Premierul Victor Ponta: “Avem o ordonanţă de urgenţă, în baza unei decizii a Curţii Constituţionale, în aşa fel încât 3242 de profesori să poată să dea examenul de titularizare, altfel nu puteau. Putem să le spunem oamenilor că am rezolvat această problema şi ei pot să dea examenele de titularizare.”



    Schimbările, care se aplică imediat, au fost făcute pentru a le permite profesorilor titularizabili din ultimii ani să ocupe un post pe perioadă nedeterminată. Astfel, toate cadrele didactice promovate cu minimum 7 la concursurile de titularizare din învăţământul preuniversitar, în ultimii şase ani şi care sunt angajate deja pe baza unui contract individual de muncă pe perioadă determinată, pot fi repartizate pe perioadă nedeterminată în unităţile de învăţământ unde predau. Decizia se ia în urma unei sedinţe a inspectoratului scolar judeţean şi numai dacă catedra este vacantă.



    Totodată, este definit şi conceptul de “viabilitate a unui post”. Aceasta presupune existenţa postului pe durata unui nivel de învăţământ, respectiv de patru ani. Existenţa şi necesitatea lor se stabileşte de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în funcţie de planurile-cadru în vigoare şi de alte variabile specifice judeţului sau municipiului din care face parte unitatea, explică Ministerul Educaţiei. Actualele modificări aduse Legii Educaţiei intervin în urma reclamaţiei făcute de un cadru didactic la Curtea Constituţională. Potrivit reclamantului, conţinutul vechiului Articol 253 din Legea educaţiei, referitor la titularizare, permitea titularizarea cadrelor didactice preferenţial, pe baza relaţiilor.



    Deşi autorităţile de la Bucureşti susţin că învăţământul este prioritate naţională, realitatea este alta. România se află pe unul din ultimele locuri între statele UE in privinta alocării resurselor de la buget.



    În 2011 educaţia primea 2,7% din PIB, în 2012 aproape 3%, în timp ce anul trecut a urcat la 3,2%. Pentru comparaţie, în 2011, ţările care au alocat cel mai mare procent din PIB educaţiei au fost Islanda (7,9%), Danemarca (7,8%) şi Cipru (7,2%).

  • Diplomaţia română şi Ucraina

    Diplomaţia română şi Ucraina

    Abrogarea legislaţiei cu privire la limbile regionale sau minoritare a fost o greşeală strategică a guvernului nou instalat în Ucraina, numeroase instituţii şi state europene criticând măsura luată de parlamentul de la Kiev imediat după înlăturarea regimului Ianukovici. Legea de abrogare nu a fost, totuşi, promulgată de preşedintele interimar al Ucrainei, Olexander Turcinov, iar deputaţii din Rada ucraineană se găndesc, deja, să elaboreze o nouă legislaţie în materie care, spun ei, va fi mai bună decât cea a fostului preşedinte.



    La Bucureşti, secretarul de stat în Ministerul Român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu afirma, într-un interviu pentru Radio România, că şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a solicitat, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean interimar, Andrii Deşciţa, ca această nouă legislaţie preconizată de parlamentarii ucraineni să fie adoptată cât mai rapid, cu consultarea directă a minorităţilor, inclusiv a minorităţii române, precum şi cu asistenţa Comisiei de la Veneţia şi a Înaltului Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale. Cei doi vor discuta, de altfel, problema la o întâlnire asupra căreia au convenit să se desfăşoare cât mai curând. Ceea ce dorim, declara Aurescu, este ca noua legislaţie din Ucraina să fie în deplină conformitate cu standardele europene în materie.



    Legea minorităţilor recent abrogată data din iulie 2012. În baza ei, în zonele în care minorităţile au o pondere de cel putin 10% din totalul populaţiei, limbile minoritare au căpătat importanţă regională. Legea a permis ca aceste limbi să fie funcţionale în şcoli, în afaceri şi în alte domenii. Între ele, se numără şi limba română, vorbită de peste 400 de mii de persoane care locuiesc în special în regiunile Cernăuţi şi Odesa.



    Secretarul de stat Bogdan Aurescu specifica, în interviul acordat Radio România, că Ministerul de Externe va menţine un dialog constant şi direct cu partea ucraineană şi cu celelalte state care au minorităţi pe teritoriul Ucrainei şi care sunt direct interesate de o legislaţie care să protejeze limbile minoritare.



    Comunicarea dintre Bucureşti şi Kiev pe tema minorităţii române a fost, în trecut, destul de dificilă. Prin vocea preşedintelui Traian Băsescu, România a cerut, repetat, Ucrainei să acorde etnicilor români drepturi similare celor oferite de România etnicilor ucraineni. Oricând am ocazia, declara şeful statului român, ofer România ca exemplu pentru modul în care trebuie tratate minorităţile naţionale.

  • Retrospectiva săptămânii 15/12 – 21/12/2013

    Retrospectiva săptămânii 15/12 – 21/12/2013

    Românii au buget pe 2014



    Promulgată de preşedintele Traian Băsescu, legea bugetului de stat al României pe anul viitor a fost publicată în Monitorul Oficial. Şeful statului a avizat documentul, după ce Guvernul a fost de acord să amâne cu trei luni introducerea unei accize suplimentare la carburanţi, care, în baza înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional, ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Şeful statului s-a declarat convins că, în cele din urmă, această acciză va putea fi evitată complet.


    Sunt resurse foarte mari pentru ca această taxă barbară să nu fie introdusă. Obiectivul meu nu a fost unul legat de o confruntare, ci obiectivul meu a fost legat de a corecta o greşeală în negocierile cu Fondul şi cu Uniunea Europeană. În opinia mea, atât Guvernul cât şi Fondul şi Comisia au greşit, în mod egal, încărcând excesiv cu o taxă ne-necesară consumul de motorină şi benzină. Anterior, preşedintele Băsescu condiţionase de renunţarea la acciză semnarea legii bugetului pe 2014, dar şi a memorandumului cu FMI, aferent acordului de tip preventiv semnat în toamnă. Dacă social-democraţii la putere au salutat semnarea legii bugetului, în schimb, democrat-liberalii din opoziţie au criticat-o. Prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu: Este un buget care a tăiat investiţii, este un buget care se bazează pe venituri iluzorii, este un buget care refuză dezvoltarea românilor, este un buget care conţine, de fapt, în sine, toată neputinţa unei majorităţi de 70%. Bugetul României este construit pe o creştere economică estimată la 2,2%, o inflaţie de 2,4 procente şi pe un curs euro/leu de 4,45.




    Legea amnistiei, în dezbatere publică



    După ce încercarea de modificare a Codului Penal a iscat un scandal-monstru soldat cu acuzaţii grave la adresa parlamentarilor, deputaţii au retrimis, săptămâna acesta, la Comisia juridică, o altă lege controversată — a amnistiei şi graţierii unor pedepse, aceasta intrând în dezbatere până pe 1 februarie 2014. Legea a fost doar pretextul pentru noi dispute între copreşedinţii Uniunii Social Liberale, la putere. Victor Ponta spune că, deşi, în public, Crin Antonescu dezaprobă amnistia, acesta i-ar fi cerut, în culise, ca Guvernul să adopte proiectul prin ordonanţă de urgenţă. La rândul său, Antonescu a avertizat că, dacă schimburile de replici continuă în acelaşi registru, există riscul ruperii alianţei după Anul Nou. Pe de altă parte, deputaţii români au adoptat proiectul unei noi legi privind parteneriatul public-privat. Ministrul marilor proiecte, Dan Şova, susţine că noul act normativ permite autorităţilor să se ocupe de mai multe proiecte în acelaşi timp, cu finanţare proprie, fără să aştepte aprobarea creditelor la bugetul de stat. Documentul prevede şi ca, în cazul în care partenerul privat nu îşi îndeplineşte obligaţiile, el să poată fi înlocuit fără realizarea unei noi licitaţii. Opoziţia, care spune că legea va permite încheierea unor contracte într-un mod netransparent, a cerut întoarcerea actului normativ pentru dezbateri în comisie.




    Noi numiri în Guvern şi la Curtea Constituţională



    Ministerul Culturii are un nou şef, în persoana liberalului Gigel Sorinel Ştirbu: Sunt convins că sunt o persoană care cunoaşte ministerul destul de bine, sunt convins că acolo trebuie un bun manager şi o persoană care cunoaşte foarte bine, foarte bine, tot ceea ce se întâmplă în acel minister. Este o misiune dificilă, dar sunt convins că voi face faţă în următoarea perioadă. Gigel Sorinel Ştirbu îi succede lui Daniel Barbu, care a demisionat din funcţie, după ce declarase că, spre deosebire de cultură, bolnavilor de Sida li se alocă prea mulţi bani. Pe de altă parte, senatorul PSD, Toni Greblă a depus jurământul de judecător la Curtea Constituţională a României. Greblă a fost a doua propunere a social-democraţilor pentru un mandat la CCR, după ce Lucian Bolcaş, acuzat de antisemtism, s-a retras din cursă după numeroase reacţii de protest împotriva candidaturii sale. Toni Greblă va ocupa locul rămas vacant după plecarea Iuliei Motoc ca judecător din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.




    Misiunile militarilor români în 2014



    Armata României va disloca, anul viitor, la misiuni şi operaţiuni externe, 1.311 militari, cu 725 mai putini comparativ cu anul 2013. La rândul sau, ministerul de Interne poate participa, în 2014, la misiuni ale Uniunii Europene, NATO sau OSCE cu 791 de militari şi poliţişti, cu 301 mai mulţi faţă de anul acesta. Planul privind forţele armate ale României care vor fi trimise, în 2014, în misiuni şi operaţiuni în afara teritoriului statului a fost aprobat, săptămâna aceasta, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Efortul principal îl va constitui, în continuare, participarea la Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate din Afganistan, dar şi la operaţiuni din Balcani.




    Comemorarea a 24 de ani de la Revoluţia anti-comunistă



    Începând de luni, la Timişoara, unde s-a aprins scânteia revoluţiei anti-comuniste, la Bucureşti, dar şi în alte mari oraşe din România au loc numeroase evenimente menite să reamintească de sacrificiul tuturor celor care, în 1989, au luptat pentru libertate cu riscul propriei vieţii. Doliu … Steaguri coborâte în bernă … Depuneri de coroane de flori …. Slujbe în biserici … Momente de reculegere … Izbucnită pe 16 decembrie la Timişoara, care pe 20 decembrie se declara primul oraş liber de comunism, revolta populară anti-comunistă avea să se extindă rapid în întreaga Românie.

  • Reacţii internaţionale la modificarea Codului Penal

    Reacţii internaţionale la modificarea Codului Penal

    Modificarile aduse, marti, de parlamentarii romani Codului Penal suscita o serie de reactii interne si internationale, cele mai multe cu caracter critic.



    Intre schimbarile operate in lege se numara excluderea sefului statului, a parlamentarilor si a celor care exercita profesii liberale din categoria functionarilor publici. Acestia nu vor mai putea fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asociate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese.



    Chiar daca in numeroase state cu traditie democratica, parlamentarii nu sunt functionari publici, in cazul Romaniei care intampina dificultati in recunoasterea, la nivelul UE, a progreselor in domeniul reformei justitiei si a eradicarii coruptiei, scoaterea lor din randul functionarilor publici ridica o serie de intrebari. Exista temeri ca activitatea DNA si a ANI, principalele organisme de urmarire a delictelor din sfera publica, va fi franata.



    Criticand modificarile la Codul Penal, facute fara dezbatere publica, preşedintele Traian Băsescu a atras atenţia că România a ratat şansa de a intra în spaţiul Schengen, întrucât raportul din ianuarie al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei va fi unul negativ, din cauza schimbarilor introduse in lege.



    Reactiilor critice interne li se adauga unele din strainatate. Purtătorul de cuvânt al executivului european, Mark Gray, a reafirmat poziţia Comisei în privinţa regulilor legate de corupţie şi conflictul de interese pe care orice demnitar trebuie să le respecte. În aceste cazuri, a precizat Gray, este obligatorie respectarea principiului potrivit căruia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii.



    La rândul său, Ambasada americană la Bucureşti susţine că amendamentele la Codul penal sunt un pas înapoi pentru România, iar acţiunea parlamentului este un semnal descurajator pentru investitori, afectand negativ economia ţării.



    Şi ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris, se declară îngrijorat. El consideră că ANI şi DNA sunt motorul reformei în viaţa publică în România şi că e important să fie sprijinite, inclusiv de politicieni.



    Misiunile diplomatice ale Germaniei si Olandei au facut cunoscut, si ele, ca urmaresc cu ingrijorare amendamentele aduse Codului Penal, afirmand ca activitatea institutiilor care protejeaza statul de drept trebuie sa se desfasoare fara presiune politica.

  • Respingerea Legii minelor

    Respingerea Legii minelor

    For decizional, Camera Deputaţilor a respins proiectul de modificare a Legii minelor, după ce, cu numai o zi înainte, el fusese respins şi de Senat. Între altele, proiectul prevedea că în exploatările din România nu pot fi folosite tehnologii care afectează mediul înconjurător, dar obliga, totodată, la utilizarea celor mai avansate metode de exploatare.



    Grupul parlamentar al PNL, formaţiune din coaliţia la putere, a susţinut proiectul. Deputatul Răzvan Mironescu apreciază că el este bun atât pentru cetăţeni, cât şi pentru economie. Demersul nostru este de natură să descurajeze practicile ilegale, imorale sau periculoase în industria extractivă şi să favorizeze exploatarea sigură, eficientă şi profitabilă a resurselor naturale ale ţării noastre, folosind cele mai noi tehnologii disponibile în fiecare domeniu.



    În schimb, proiectul de modificare a Legii minelor a fost ţinta criticilor partidelor din opoziţie. Printre cei care au votat ‘împotrivă’ s-a numărat deputatul PDL, Lucian Bode: În acest proiect legislativ, nici apa de izvor, din păcate, nu scapă de impozitarea Guvernului. Se introduce o redevenţă inclusiv pentru aşa ceva. Nu suntem de acord nici cu amendamentele care se referă la fondul forestier, la drumurile de acces şi exemplele ar putea continua.



    Legea minelor nu serveşte interesele României şi ale românilor – a afirmat şi deputatul independent Vasile Oajdea: Este o lege, după părerea noastră, periculoasă. Ea loveşte în interesele cetăţeanului simplu, nu garantează dreptul la proprietate, mai mult, serveşte intereselor străinilor, a marilor corporaţii şi, din acest motiv, cred că nu ar trebui adoptată.



    Recent, ziarul România Liberă explica că noile prevederi din proiectul Legii minelor ar fi trebuit să acopere şi activitatea de la Roşia Montană. Deşi nu exista nicio referire explicită la această exploatare din centrul ţării, nici măcar în titlu — nota publicaţia — proiectul reglementa, implicit, extragerea minereurilor auro-argentifere “de interes public deosebit”, definite drept ‘proiecte prin care se extrag anual cel puţin cinci tone de aur’. Or, o singură exploatare se încadrează 100% în această categorie — cea de la Roşia Montană, unde firma canadiană Gold Corporation estimează că va exploata 15 tone de aur anual, folosind o cantitate impresionantă de cianuri.



    Atât la Bucureşti, cât şi la Cluj Napoca, mai multe instituţii publice au fost ocupate de militanţi ecologişti şi reprezentanţi ai unor organizaţii civice, care se opuneau proiectului Legii minelor, apreciind că acesta dă undă verde unor exploatări precum cea de la Roşia Montana.



    Din septembrie, în fiecare duminică, în centrul capitalei au loc proteste ale opozanţilor respectivului proiect minier, pentru a contesta preconizate activităţi de exploatare în zona monumentelor arheologice, devierea de cursuri de apă sau exproprieri forţate.

  • Jurnal românesc – 28.11.2013

    Jurnal românesc – 28.11.2013

    Preşedintele României, Traian Băsescu, a promulgat Legea care aduce modificări în domeniul serviciilor consulare şi al taxelor percepute pentru prestarea acestora. Potrivit Ministerului de Externe, iniţiatorul modificărilor, actualizarea cuantumului taxelor, inclusiv trecerea la RON, şi a listei serviciilor consulare erau absolut obligatorii. În plus, susţine MAE, era necesară şi armonizarea cu celelalte dispoziţii ale legislaţiei în materie.




    Românii reprezintă cel mai mare grup de europeni care au primit, în 2011, cetăţenia unui alt stat comunitar, potrivit Biroului de statistică al UE (Eurostat). Astfel, în 2011, 26 mii de români au primit cetăţenia unei alte ţări din spaţiul comunitar. Ei au fost urmaţi de polonezi, cu 11 mii, italieni, cu 7.500, şi portughezi, cu aproape 7 mii. Pe de altă parte, în acelasi an, noii cetăţeni ai UE au provenit, în principal, din Africa si Asia. Aproape trei sferturi dintre cetăţeniile europene au fost acordate de cinci ţări – Marea Britanie, Franţa, Spania, Germania şi Italia, mai relevă datele Eurostat.




    Comisia Europeană a adoptat o propunere care prevede eliminarea vizelor de acces în spaţiul comunitar pentru cetăţenii Rep. Moldova care deţin paşaport biometric. Cu aceasta ocazie, comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, si cel pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Stefan Füle, au laudat reformele pro-europene promovate de autorităţile de la Chişinău. Propunerea, care urmează să fie discutată în Parlamentul European şi în Consiliul UE, a fost făcută în contextul în care Rep.Moldova va parafa, vineri, la Vilnius, Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE.




    Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Bucureşti anunţă organizarea selecţiei pentru studenţii şi masteranzii care doresc să lucreze, în vara anului viitor, în Germania. Se pot înscrie studenţi şi masteranzi care urmează cursuri la zi, la o facultate de stat sau particulară, acreditată conform legii, colegiu tehnic sau colegiu. Depunerea dosarelor şi susţinerea testului de limbă germană vor avea loc la sediul Agentiei, în perioada 6 ianuarie – 14 februarie. Pentru vara anului 2014, angajatorii germani au disponibile 70 de posturi pentru studenţii şi masteranzii români, precizează Agenţia.




    Pensiile vor fi plătite, luna viitoare, cu câteva zile în avans, respectiv în perioada 11 – 23 decembrie, în loc de 14 – 28 decembrie, a anunţat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. Ea a propus Guvernului plata în avans pentru ca pensionarii să aibă bani de sărbători. Premierul Victor Ponta a amintit că procedura a fost aplicată şi anul trecut şi a cerut Ministerului de Finanţe să sprijine iniţiativa.

  • Retrospectiva săptămânii 17/11 – 23/11/2013

    Retrospectiva săptămânii 17/11 – 23/11/2013

    Legea descentralizării, asumată de Executiv în faţa Legislativului



    Guvernul de la Bucureşti şi-a angajat în faţa Parlamentului răspunderea pentru proiectul Legii descentralizării. Domeniile care urmează să fie descentralizate sunt: sănătatea, agricultura, mediul, cultura – excluzând cinematografele – tineretul, sportul şi turismul. Conform proiectului, instituţii care sunt acum în directa administrare sau finanţare a puterii centrale vor trece către consiliile judeţene sau locale. Poliţia, agenţia de prestaţii sociale, cinematografele şi porturile vor rămâne în structurile centrale. Opoziţia democrat-liberala a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională acest proiect. Este a doua oară când Guvernul Ponta îşi angajează răspunderea pe un proiect de lege, după ce, în aprilie, a apelat la aceeaşi procedură pentru legea retrocedării proprietăţilor confiscate de regimul comunist.




    Bugetul pe 2014 în discuţie la comisiile parlamentare



    Comisiile parlamentare continuă dezbaterea proiectul de buget pe anul viitor şi a amendamentelor depuse de senatori şi deputaţi. Acesta este fundamentat pe o creştere economică de 2,2% şi un deficit bugetar tot de 2,2%. Alocările bugetare sunt criticate atât de opoziţie cât şi de sindicate. Salariaţii din sănătate sunt nemulţumiţi şi continuă negocierile cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, în scopul evitarii grevei generale pe termen nelimitat anunţate de cadrele medicale din 28 noiembrie. Principalele revendicari sunt alocarea a minimum 6% din PIB pentru sănătate, o lege a salarizării specifică sistemului medical şi condiţii mai bune de muncă. Şi sindicatele din educaţie cer 6% din PIB pentru acest sector. Ele contestă proiectul de buget pe 2014 şi strâng semnături pentru blocarea anului şcolar prin declanşarea unei greve generale în primăvară. Parlamentul îşi propune să adopte bugetul în decembrie, însă preşedintele Traian Băsescu a avertizat că va respinge legea dacă autorităţile păstrează noua taxă suplimentară pe carburant.





    Parlamentul European votează bugetul UE şi aprobă noua Politică Agricolă Comună



    Parlamentul European a adoptat, miercuri, bugetul UE pentru perioada 2014-2020. Ca şi în anii precedenţi, susţinerea pentru agricultură şi politica de coeziune pentru regiunile defavorizate rămâne importantă, cu peste două treimi din buget. 7,25 miliarde de euro vor fi alocate României, din 2014. Legislativul de la Strasbourg a aprobat şi noua Politica Agricola Comuna, care se va axa, până în 2020, pe protecţia mediului, o distribuţie mai echitabilă a fondurilor europene, bani mai mulţi pentru micii fermieri, dar şi pe aplicarea de penalităţi pentru cei care nu întreprind măsuri de ecologizare. Pe de altă parte, Parlamentul European a avizat aplicarea regulii N+3 pentru România şi Slovacia. Astfel, Bucureştiul va avea la dispoziţie încă un an pentru a cheltui fondurile europene alocate pentru anii 2011 şi 2012. Potrivit ministrului de resort, Eugen Teodorovici, România salvează, astfel, peste 2 miliarde de euro.





    Proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roşia Montană respins de Senat



    Senatul României a respins proiectul de lege al guvernului privind exploatarea minieră de la Roşia Montană, după ce o comisie specială creată pentru a examina proiectul îi dăduse aviz negativ. Posibila exploatare a minereurilor de aur de la Roşia Montană pe bază de cianuri a fost aspru amendată de organizaţiile de mediu şi de populaţie, care au manifestat, luni la rând, împotriva proiectului, în ţară şi în străinătate. Firma canadiană Gold Corporation, angajată în proiect, susţine, însă, că exploatarea este sigură din punct de vedere ecologic şi benefică economiei româneşti.




    Şeful diplomaţiei vizitează Chişinăul



    Ministrul roman de Externe, Titus Corlăţean a făcut o vizită în Rep. Moldova, unde s-a întâlnit cu premierul Iurie leancă şi a fost primit de preşedintele Nicolae Timofti. Discuţiile au vizat colaborarea bilaterală, în special în domeniile energetic, infrastructurii, educaţiei şi asistenţei medicale de urgenţă, precum şi măsurile concrete de sprijinire a Rep. Moldova în parcursul său european. Oficialul român a salutat eforturile pe care guvernul de la Chişinău le-a întreprins în ceea ce priveşte liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni în UE. Raportul Comisiei Europene şi concluziile recent prezentate la Bruxelles în privinţa eliminării vizelor au fost pozitive, însă urmează o decizie politică la nivelul Consiliului şi Parlamentului European. Titus Corlăţean s-a aflat la Chişinău în contextul apropiatului Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius(28-29 noiembrie), unde Rep. Moldova urmează să parafeze acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE.




    Adio, Rio!



    Naţionala de fotbal a Romaniei nu va fi prezentă nici la Campionatul Mondial din 2014, găzduit de Brazilia, după ce a remizat, scor 1-1, marţi, la Bucureşti, cu Grecia, în manşa secundă a barajului de calificare. În tur, grecii s-au impus cu 3-1. Ultimul Mondial la care a participat România a fost cel din Franţa, în 1998, unde s-a oprit în optimile de finală. Ultimul turneu final la care a fost prezentă România a fost EURO 2008, găzduit de Austria şi Elvetia, tot cu Victor Piţurcă pe banca tehnică, însă naţionala nu a trecut, atunci, de faza grupelor.





    La Bucureşti s-a deschis Târgul Internaţional de carte Gaudeamus, cel mai important eveniment de profil din România



    Târgul Internaţional de carte Gaudeamus, organizat anual de Radio România, a a ajuns la a 20-a ediţie. Sunt prezente peste 400 de edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ, centre şi institute culturale, instituţii mass-media, agenţii de difuzare de carte. În premieră, în acest an, în postura de invitat de onoare al Târgului sunt mai multe state reunite sub numele Grupul ţărilor nordice, format din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia.

  • Descentralizare şi regionalizare

    Descentralizare şi regionalizare

    Executivul de la Bucureşti îşi va angaja, marţi, răspunderea în faţa Parlamentului pentru proiectul de lege privind descentralizarea — document aprobat pe 14 noiembrie şi trimis Legislativului pentru ca parlamentarii să poată depune amendamente. Este a doua oară când Guvernul Ponta îşi angajează răspunderea pe un proiect de lege, în aprilie Executivul apelând la aceeaşi procedură pentru legea retrocedării proprietăţilor confiscate de regimul comunist.



    Şapte domenii cheie sunt vizate de descentralizare – agricultura, învăţământul, cultura, sănătatea, mediul, turismul şi domeniul tineretului şi sportului. Conform proiectului, instituţiile care sunt acum în directa administrare sau finanţare a puterii centrale vor trece către consiliile judeţene sau locale, iar actualii angajaţi îşi vor păstra neafectat nivelul de salarizare, spune vicepremierul social-democrat Liviu Dragnea: Cei care lucrau până acum în instituţii deconcentrate care erau în subordinea ministerelor pleacă cu toate drepturile pe care le au în acest moment la instituţiile descentralizate care vor fi în subordinea autorităţilor locale.”



    În acelaşi timp, poliţia, agenţia de prestaţii sociale, cinematografele şi porturile vor rămâne în structurile centrale. Odată cu acest transfer se mută şi proprietatea imobilă, în speţă terenuri şi construcţii. Consiliile judeţene sau locale vor stabili, în multe cazuri, regulamentul de organizare şi numărul de posturi al instituţiilor sau al direcţiilor primite. Puterea centrală va păstra, în schimb, controlul în privinţa metodologiilor, politicilor sau verificării calitative a activităţilor întreprinse.



    Din opoziţie, democrat-liberalii au anunţat că intenţionează să conteste la Curtea Constituţională proiectul de lege privind descentralizarea pentru că, susţin ei, începerea procedurilor de asumare s-a făcut neregulamentar. Deputatul PD-L Mircea Toader: Am solicitat un termen mai mare pentru depunerea amendamentelor. De asemenea, această procedură de asumare a început cu stângul deoarece nu a existat cvorum la birourile reunite.”



    Pe fond, UDMR, tot în opoziţie, susţine descentralizarea. Preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor: Noi în 23 de ani am spus de fiecare dată că e nevoie de descentralizare, e nevoie de aplicarea principiului subsidiarităţii. Trebuie să ducem deciziile mai aproape de comunităţile locale.” Kelemen Hunor a precizat, însă, că UDMR are totuşi nişte amendamente la proiectul guvernului.

  • Europa noastră – 12.10.2013

    Europa noastră – 12.10.2013

    Legea împotriva fumatului a fost votată marţi în Parlamentul European. După luni de negocieri, s-a decis adoptarea unor norme noi pentru stoparea acestui fenomen tot mai răspândit, care afectează sănătatea a sute de mii de cetăţeni europeni.



    Tragedia navală din Italia, în care mai mult de trei sute de migranţi în Uniunea Europeană şi-au pierdut viaţa în urma unui naufragiu, a adus problema migraţiei printre cele mai importante teme din agenda instituţiilor europene.


  • Retrospectiva săptămânii 22/09-28/09/2013

    Retrospectiva săptămânii 22/09-28/09/2013

    Evolutii in cazul Rosia Montana



    Controversatul proiect de lege privind exploatarea auro-argintifieră de la Roşia Montană se afla in continuare in centrul atenţiei opiniei publice din România. Premierul Victor Ponta consideră că, daca mediul este protejat, Romania ar trebui sa fie în favoarea acestuia si sa beneficieze de avantajele resurselor sale naturale. Comisia parlamentara speciala pentru Rosia Montana a continuat audierile la Bucuresti, iar membri ai săi s-au deplasat în zonă pentru a se informa la faţa locului. Proiectul, care ar permite unei companii canadiene să exploateze minereurile auro-argentifere folosind o cantitate mare de cianuri, a declanşat ample proteste la Bucuresti, precum si in alte orase din tara si din strainatate. Contestatarii avertizează asupra impactului negativ pe care exploatarea l-ar avea asupra mediului. În schimb, sustinatorii acestuia spun ca deschiderea minei ar rezolva problemele economice si sociale din zona.



    Legea cainilor comunitari a fost promulgata de presedintele Romaniei


    Curtea Constituţională a Romaniei a dat unda verde legii câinilor comunitari, in forma adoptata pe 10 septembrie in Parlament, considerand că aceasta nu conţine prevederi neconstituţionale. Actul normativ a fost promulgat si de preşedintele Traian Băsescu, generând nemulţumire în rândul activiştilor pentru protecţia animalelor. Legea a intrat în procedură parlamentară de urgenţă şi a fost imediat adoptată, după ce, la începutul lunii, un copil de 4 ani a murit în apropierea unui parc bucureştean, muşcat de maidanezi. Conform noului act normativ, eutanasierea câinilor fără stăpân este permisă dacă aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi în 14 zile lucrătoare, timp în care se află în adăposturi. Totuşi, eutanasierea nu este o măsură obligatorie pentru administraţiile locale, care pot decide, dacă dispun de resurse, să ţină în adăposturi câinii care nu au fost adoptaţi.



    Romania si Politica Agricola Comuna


    Oficialii europeni au ajuns, la Bruxelles, la un acord privind reforma Politicii Agricole Comune în anii viitori. Documentul conţine prevederi clare privind fondurile pe care statele UE, printre care si Romania, le pot primi din bugetul comunitar destinat agriculturii sau nivelul ajutoarelor destinate fermierilor pâna în 2019. De asemenea, tarile Uniunii vor putea mări sprijinul acordat zonelor defavorizate şi va fi încurajată instalarea tinerilor fermieri. Acordul prevede şi reducerea contribuţiei statelor membre la programele cofinanţate cu fonduri europene. Prezent la Bruxelles, ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin apreciaza masura: “Este benefică creşterea ratei de cofinanţare de la 75% la 80%. Lucrul acesta înseamnă un efort mai mic al statului membru; de la bugetul naţional, putem ca banii pe care îi avem sa îi ducem către alte investitii, iar pe zona de cofinanţare să avem doar 15%, existând posibilitatea, atâta timp cât România va fi sub acord internaţional cu FMI şi Comisia Europeană, să creştem rata de cofinanţare la 95%.” Pe de alta parte, Daniel Constantin a dat asigurări că ministerul pe care îl conduce are în vedere măsuri pentru sprijinirea producătorilor romani de lapte, dupa eliminarea cotelor in UE, prevazuta din 2015.



    Franta sustine ca Romania si Bulgaria nu indeplinesc conditiile pentru intrarea in Spatiul Schengen, la 1 ianuarie 2014


    Romania se asteapta ca Franta sa actioneze atât în spiritul relatiei bilaterale strategice, cât si în contextul recunoasterii faptului ca Bucurestiul a îndeplinit criteriile de aderare la Spatiul Schengen. Precizarea MAE de la Bucuresti vine dupa ce Guvernul de la Paris a afirmat ca se opune aderarii României si Bulgariei la spatiul Schengen la 1 ianuarie 2014. Executivul francez considera ca cele doua tari nu indeplinesc conditiile pentru intrarea in spatiul comunitar de libera circulatie si precizeaza ca pozitia Frantei nu este singulara. Bucurestiul reafirma ca nu exista nici o legatura intre chestiunea incluziunii romilor si integrarea Romaniei in Schengen si solicita Parisului sa evite tratarea acestor subiecte in context electoral.



    Un roman a fost numit in fruntea Diviziei pentru riscuri de securitate din cadrul NATO



    Ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, a preluat functia de sef al Diviziei pentru riscuri de securitate emergente din cadrul Aliantei Nord-Atlantice. Este cea mai înalta functie detinuta de un român în cadrul NATO. Sorin Ducaru a evocat temele majore de care se va ocupa, printre care apararea cibernetica, lupta împotriva terorismului, securitatea energetica, politica nucleara a Aliantei si împiedicarea raspândirii armelor de distrugere în masa. Divizia a fost înfiintata în 2010 cu scopul de a solutiona amenintarile de securitate asupra Aliantei. Diplomat de cariera, Sorin Ducaru a condus în ultimii şapte ani Misiunea Permanentă a României la NATO, a fost ambasador al Romaniei in SUA si reprezentant al Bucurestiului la ONU.

  • Reacţii la promulgarea legii câinilor vagabonzi

    Reacţii la promulgarea legii câinilor vagabonzi

    Verdictul Curţii Constituţionale de la Bucureşti dă undă verde Legii câinilor comunitari, în forma adoptată pe 10 septembrie în Parlament. Actul normativ specifică fără echivoc condiţiile în care se poate ajunge la soluţia eutanasierii, care este o ultimă măsură şi una extremă – consideră judecătorii instanţei supreme.



    Reuniţi miercuri, membrii Curţii Constituţionale au analizat sesizarea formulată de 29 de senatori după ce legea a primit aprobarea Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz, şi au conchis că aceasta nu conţine prevederi neconstituţionale.



    Se estimează că în jur de 65 de mii de câini fără stăpân sunt doar pe străzile Bucureştiului, legea care prevedea rezolvarea prin sterilizare dovedindu-şi ineficienţa.



    Subiectul a revenit brutal în atenţia publică după ce, la începutul lunii, un copil de 4 ani a murit în apropierea unui parc bucureştean, muşcat de maidanezi. Ancheta este încă în desfăşurare, iar incidentul a provocat şi continuă să provoace reacţii. Atât ale celor care susţin că situaţia a scăpat de sub control şi că un câine poate fi considerat animal de companie doar atât timp cât se află în grija unei persoane, cât şi ale celor care se opun eutanasierii şi care spun că nu este vina câinilor că s-a ajuns în situaţia aceasta.



    După incidentul tragic, legea pentru gestionarea maidanezilor a intrat în procedură parlamentară de urgenţă şi a fost imediat adoptată. Conform acesteia, eutanasierea câinilor fără stăpân este permisă dacă aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi în 14 zile lucrătoare, timp în care se află în adăposturi.



    Decizia Curţii Constituţionale a fost aşteptată de activiştii pentru protecţia animalelor în faţa Palatului Parlamentului, iar la aflarea verdictului o parte dintre aceştia s-au aşezat pe jos, în stradă, în semn de protest.



    Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a precizat că parlamentarii au respectat o decizi anterioară a judecătorilor, care ceruseră ca legea să precizeze clar în ce condiţii se poate ajunge la eutanasiere.



    Unul dintre judecătorii Curţii, Petre Lăzăroiu, a adăugat că nici prin deciziile anterioare judecătorii nu au interzis eutanasierea: Argumentele celor care au votat au fost acelea că nici anul trecut Curtea nu a interzis în sine eutanasierea, ci doar că eutanasierea era prevăzută şi permisă ca oricare dintre alte soluţii. Legiuitorul a avut grijă să etapizeze, deci, nu mai avem o problemă în sine cu decizia pe care am dat-o în ianuarie 2012.”



    În sesizare se atrăgea atenţia că legea ar încălca principii internaţionale de protecţie a animalelor şi că eutanasierea trebuie să fie aplicată numai în condiţii excepţionale şi nu ca metodă curentă.

  • Discuţii privind salarizarea bugetarilor

    Discuţii privind salarizarea bugetarilor

    In urma cu trei ani, guvernul de la Bucuresti a redactat o lege-cadru a salarizarii unitare, care stabilea un raport intre salariul de baza minim si cel maxim de 1 la 15, limita numarul de clase de salarizare la 110 si plafona primele si sporurile la maximum 30% din salariul de baza. Din cauza constrângerilor financiare, salariile bugetarilor nu au mai putut fi stabilite insa conform acelei legi, astfel că au rămas aceleaşi dezechilibre, cu un raport între salariul de bază minim şi cel maxim de 1 la 35, cu peste 400 clase de salarizare şi o pondere a sporurilor şi primelor de 51% din câştigul salarial.



    Guvernul lucreaza acum la o noua lege a salarizării din sectorul public. Ea prevede ca salariile bugetarilor să includă o sumă fixă, dar şi o parte variabilă, care va depinde de performanţele profesionale individuale ale angajaţilor si de incadrarea in cheltuielile de personal alocate fiecarui ordonator principal de credite.



    In Romania, numărul angajaţilor din sectorul bugetar se ridică la 1,2 milioane de persoane. Prin noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, lefurile de bază pentru fiecare clasă de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient de 800 lei, corespunzător salariului minim brut pe ţară, la 1 iulie, iar diferenţa dintre două clase de salarizare succesive va fi păstrată la 2,5%. Totodata, cuantumul sporurilor, primelor, compensaţiilor şi indemnizaţiilor va fi stabilit astfel încât, împreună cu salariile de bază să nu depăşească creşterile salariale prevăzute pentru fiecare an în parte prin legile anuale speciale.



    Guvernantii considera ca noua lege va fi mai buna decat precedenta, in timp ce altii sunt de parere ca aceasta urmăreşte tăieri de salarii.



    Fostul ministru al muncii, Sulfina Barbu, vicepresedinte al PDL, in opozitie, cere explicaţii cu privire la modul în care poate fi aplicată legea. Sulfina Barbu: “Trebuie să explice guvernul actual cum va declasifica un funcţionar care astăzi ocupă o anumită funcţie, are un statut, are o vechime, are o clasificare deja în listă. Noi considerăm că este ilegal să declasifici un funcţionar şi să-l duci la o categorie inferioară.”



    Nemulţumite de acest proiect sunt şi cadrele didactice care au depus la guvern sute de petiţii cu zeci de mii de semnături, pentru deblocarea posturilor şi modificarea grilei de salarizare în învăţământ, astfel încât sporul de vechime să nu mai fie inclus în salariul de încadrare. De asemenea, cadrele medicale considera noua oferta a guvernului inutila pentru sectorul sanitar si anunta declansarea unor actiuni sindicale de protest, in luna septembrie. România are circa 40 de mii de medici, dar, din cauza salariilor mici, numai în primele trei luni ale anului au plecat din ţară aproape 600 de cadre.

  • Retrospectiva săptămânii 7/07-13/07/2013

    Retrospectiva săptămânii 7/07-13/07/2013


    Premierul francez Jean-Marc Ayrault în vizită în România



    Romania doreşte o relansare a parteneriatului cu Franta, a declarat, la Bucureşti, premierul român, Victor Ponta, după întâlnirea cu omologul francez, Jean-Marc Ayrault. Cooperarea economică bilaterală este remarcabilă, a apreciat oficialul francez. El a reafirmat sprijinul ţării sale pentru integrarea României în spaţiul Schengen. Problema minorităţii rome a fost o altă temă importantă pe agenda discuţiilor pe care premierul francez le-a avut cu şeful guvernului de la Bucureşti şi cu preşedintele Traian Băsescu. În timp ce şeful executivului român a apreciat că principala responsabilitate pentru integrarea romilor revine României, Jean-Marc Ayrault a promis sprijin francez şi european Bucureştiului pentru a reuşi să ofere o viaţă decentă comunităţii rome în ţara noastră. Oficialul francez şi omologul său roman au vizitat şi Centrul tehnic Dacia Renault de la Titu (sud). Compania franceză Renault deţine primul loc în rândul investitorilor în România, asigurând 3% din PIB-ul al ţării.



    Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, la Moscova şi Seul



    Marcate de stagnare în ultima perioadă, în lipsa unui dialog politic la nivel înalt, relaţiile bilaterale dintre România şi Rusia par să se îmbunătăţească după vizita ministrului român de Externe, Titus Corlăţean, la Moscova. Aceasta a avut loc la zece ani de la semnarea Tratatului politic româno-rus şi este prima după aderarea României la NATO şi UE. Rusia vede în România un partener important în Sud-Estul Europei, a apreciat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, la finalul convorbirilor purtate cu omologul său român. Cei doi au discutat şi despre problema gazului rusesc, România fiind interesată de eliminarea intermediarilor din structura importului acestuia din Rusia, astfel încât preţul plătit de ţara noastră să poată scădea. La Moscova, au fost semnate acorduri de colaborare interguvernamentală în domeniul culturii, ştiinţei, mass-media, educaţiei şi turismului şi pentru înfiinţarea Institutului Cultural Român la Moscova şi a Centrului cultural rus la Bucureşti. Pe de altă parte, Titus Corlăţean a făcut o vizită şi în Coreea de Sud, al cărei obiectiv principal a fost dezvoltarea relaţiillor bilaterale în domeniul politic, economic, cultural. La Seul, el a discutat cu prim-ministrul sud-coreean, Chung Hong-won, în special despre menţinerea dialogului politic şi intensificarea cooperării bilaterale.



    Convorbiri, la Bucuresti, intre premierii moldovean si român



    Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a făcut o vizită-surpriză în România, prima de la preluarea funcţiei. El a discutat cu omologul Victor Ponta despre stadiul relaţiilor bilaterale şi proiectele de interconectare energetică şi de transport. Şeful executivului de la Bucureşti a reiterat sprijinul ferm al României pentru obiectivele europene ale Chisinaului. Republica Moldova si UE au finalizat negocierile unui Acord de Asociere, inclusiv asupra unei Zone de liber-schimb, ce urmează să fie semnat la Vilnius, în noiembrie. Vizita premierului moldovean la Bucuresti precede întâlnirea pe care preşedintele Traian Băsescu o va avea, pe 17 iulie, la Chişinau, cu înalţi oficiali din Republica Moldova.



    A fost adoptată Legea de modificare a Statutului parlamentarilor romani



    Legea de modificare a Statutului parlamentarilor români a intrat în vigoare joi, după ce fusese promulgată, anterior, de preşedintele Traian Băsescu. În principal, a fost înlăturată obligativitatea motivării cererilor Parchetului în cazul reţinerii, arestării preventive şi a percheziţiei unui parlamentar, renunţându-se, astfel, la super-imunitatea care urma să le fie conferită senatorilor şi deputaţilor. Totodată, au fost limitate deplasările în străinătate şi au fost reduse sumele alocate pentru cazare. Noul statut al parlamentarilor prevede şi modificări privind utilizarea şi justificarea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare: parlamentarii sunt obligaţii să justifice 50% din suma forfetară, faţă 46% cât era până acum.



    Rezultatele bacalaureatului in România



    În România, procentul de promovabilitate generala la examenul de bacalureat, în acest an, a fost de aproximativ 55%, în creştere faţă de 2012, când s-a ridicat la doar 43%. La examenul din acest an, la care s-au înscris peste 187 de mii de tineri, nu au lipsit incidentele nedorite, la mai multe licee din ţară existând o serie de încercări de fraudare a examenului. “Capul de afiş” l-a tinut liceul “Dimitrie Bolintineanu” din Bucureşti, unde directoarea a fost arestată, iar peste 100 de elevi au fost audiaţi de procurori.



    Rata anuală a inflaţiei în linie cu prognoza BNR



    Rata anuală a inflaţiei a fost de 5,37% în primele şase luni ale acestui an, a anunţat Institutul National de Statistica. Preţurile de consum au rămas relativ stabile în iunie, faţă de mai, în urma ieftinirii alimentelor. Cea mai mare creştere au avut-o în iunie tarifele serviciilor, cu aproape 1%, urmate de preţurile mărfurilor nealimentare, în timp ce alimentele s-au ieftinit cu 0,7%. Potrivit BNR, inflaţia va scădea spre 3,2% la finele lui 2013 şi va atinge un minim de 2,4% în primul trimestru din 2014.



    Campioana României la fotbal, Steaua Bucureşti, a câştigat Supercupa



    Campioana României la fotbal, Steaua Bucureşti, a câştigat Supercupa, a 6-a din palmares, după victoria cu 3-0 în faţa formaţiei Petrolul Ploiesti, deţinătoarea Cupei. În Europa, Steaua va juca în turul doi preliminar al Ligii Campionilor in timp ce o alta echipa românească, Astra Giurgiu, o debutantă în cupele continentale, s-a calificat în turul II preliminar al Europa League. În aceeaşi competiţie, vor mai juca echipele româneşti Pandurii Tg. Jiu şi Petrolul Ploieşti.

  • Statutul parlamentarilor a intrat în vigoare

    Statutul parlamentarilor a intrat în vigoare

    Promulgată, săptămâna trecută, de preşedintele Traian Băsescu, legea de modificare a Statutului parlamentarilor români a intrat în vigoare. Aceasta după ce, în prealabil, actul normativ fusese adoptat de Plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor, în acord cu decizia Curţii Constituţionale, care semnalase în mai multe rânduri că unele prevederi erau neconforme cu Legea fundamentală. Odată respectivele prevederi incriminate revizuite, legea a fost, prin urmare, adoptată şi promulgată, rămânând, acum, să fie şi respectată.



    Ce conţine ea? In principal, a fost înlăturată obligativitatea motivării cererilor Parchetului în cazul reţinerii, arestării preventive şi a percheziţiei unui parlamentar, renunţându-se, astfel, la super-imunitatea care ar fi urmat să le fie conferită senatorilor şi deputaţilor prin acest Statut. O altă modificare majoră se referă la limitarea zborurilor cu avionul şi a deplasărilor în străinătate.



    Sunt reduse, totodată, cheltuielile prin înjumătăţirea sumelor alocate pentru cazarea senatorilor şi deputaţilor care nu au domiciliul în Bucureşti. Astfel, aceştia au petrecut, miercuri, ultima noapte la hotelurile ale căror servicii erau plătite, din buget, cu aproximativ 8.000 de lei lunar, echivalentul a circa 1.800 de euro. De acum, ei sunt nevoiţi fie să îşi închirieze o locuinţă, fie să îşi negocieze, individual sau colectiv, servicii hoteliere, suma decontata reducându-se la jumătate. Deci, pentru a locui în capitală pe perioada sesiunii parlametare, suma forfetară va fi de numai 4.000 de lei lunar.



    Cât despre cheltuielile din timpul vacanţelor parlamentare, când se presupune că merg pentru a-şi rezolva problemele din teritoriu, acestea vor fi decontate din banii publici în limita a 8 zile, spre deosebire de 15 sau 16, cât era până acum. De asemenea, vor fi acordaţi 1.000 de lei pentru transport, dacă se renunţă la maşina de serviciu. Pentru Parlament, o astfel de opţiune nu ar putea fi decât salutară. Pe de o parte, pentru că, în felul acesta, nu ar mai fi rambursaţi banii daţi pe reparaţiile şi reviziile autovehiculelor. Pe de alta, pentru că nu vor mai exista critici legate de cumpărarea a sute de maşini noi, urmând să fie achiziţonate doar acelea care sunt legate de activitatea şi de demnitatea pe care o are un deputat ales, fie în funcţia de preşedinte al unei comisii, fie de membru al Biroului Permanent, aşa cum se întâmplă în toate parlamentele naţionale din Uniunea Europeană.



    In fine, noul statut al parlamentarilor prevede şi modificări privind modul de utilizare şi justificare a cheltuielilor de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare: parlamentarii sunt obligaţii să justifice 50% din suma forfetară, faţă 46% cât era până acum.