Radio România Internațional

Tag: Liga Studentilor Romani din Strainatate

  • Jurnal Românesc – 31.01.2023

    Jurnal Românesc – 31.01.2023

    Autoritatea Naţională română
    de Reglementare în domeniul Energiei şi Agenţia Naţională pentru Reglementare
    în Energetică a Republicii Moldova au semnat Planul de acţiuni pentru anul
    2023.     Protocolul a fost încheiat în cadrul unei vizite pe care preşedintele
    ANRE, Dumitru Chiriţă, a efectuat-o la Chişinău, în perioada 26-28 ianuarie.
    Partea română transmite că planul de acţiuni va contribui la dinamizarea
    schimbului de informaţii şi consultări pe subiecte ce ţin de implementarea
    acquis-ului comunitar al Uniunii Europene de către Agenţia din stânga Prutului,
    precum şi de preluarea celor mai bune practici de reglementare. Dumitru Chiriţă
    şi directorul general al Agenţiei moldovene Veaceslav Untila au hotărât
    organizarea, în perioada februarie-decembrie, de vizite reciproce de lucru şi
    de şedinţe online cu specialiştii din cadrul celor două entităţi. ANRE arată că
    subiectele întâlnirilor vor viza, în principal, aspecte care ţin de
    monitorizarea şi raportarea calităţii serviciilor de transport şi de
    distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale şi de schimbul de
    informaţii privind interdicţia manipulării pieţei de energie. Republica Moldova
    a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la 4 martie 2022, însă pentru a
    putea avansa pe această cale, Chişinăul trebuie să efectueze o serie de reforme
    menite să pregătească instituţiile statului pentru a face faţă rigorilor de pe
    piaţa unică europeană.




    Ministerul de Externe anunţă
    că personalul trenului de suprafaţă din Atena, care asigură legătura cu
    Aeroportul International Elefthérios Venizélos, organizează, pe 2
    februarie, o grevă temporară.     Cetăţenii români care se află, tranzitează sau
    intenţionează să călătorească în Grecia pot solicita asistenţă consulară la numerele
    de telefon ale Ambasadei României la Atena +30 210 671 00 35 şi ale
    Consulatului General de la Salonic +30 231 034 00 88. Pentru situaţii de
    urgenţă, conaţionalii au la dispoziţie linia telefonică specială a misiunii
    diplomatice +30 697 899 62 22 şi a Consulatului +30 694 604 90 76. Bucureştiul
    recomandă, totodată, consultarea paginilor atena.mae.ro, salonic.mae.ro şi le
    reaminteşte românilor care se deplasează în străinătate că au la dispoziţie
    aplicaţia Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi
    sfaturi de călătorie actualizate.




    Liga Studenţilor Români din
    Străinătate a dat startul înscrierilor pentru Premiile LSRS pentru Excelenţă
    Academică, ce vor fi acordate în cadrul Galei LSRS 2023, care va avea loc la 19
    mai.     Cu acest prilej, vor fi acordate Premiul Ştiinţe Umaniste, Premiul STEM,
    Premiul Ştiinţe Socio-Economice, Premiul Construim Prezentul,
    Premiul Studentul Român al Anului din Cadrul ERASMUS, Premiul Studentul Anului
    în România, Premiul Inovăm Viitorul şi Premiul pentru Arte. Distincţiile
    vor fi diferenţiate pe nivelul de studii licenţă, master, doctorat şi
    postdoctorat. LSRS arată că Premiul Construim Prezentul îi va
    recompensa pe studenţii care s-au remarcat printr-o activitate deosebită cu un
    impact social semnificativ, de pe urma căreia nu au existat beneficii
    financiare, iar Premiul Inovăm Viitorul este menit să-i
    răsplătească pe studenţii care au dezvoltat un plan de afaceri care aduce
    schimbări pozitive societăţii româneşti sau care prezintă un astfel de
    potenţial. Liga precizează că acest concurs doreşte să recunoască şi să
    promoveze excelenţa academică a tinerilor români plecaţi la studii în afara
    ţării. Înscrierile sunt acceptate până pe 14 februarie, ora 23.59, şi se
    realizează exclusiv online pe site-ul lsrs.ro.




    Filmul R.M.N.,
    regizat de Cristian Mungiu, va fi prezentat în avanpremieră la Budapesta pe 8
    februarie, anunţă reprezentanţa Institutului Cultural Român în capitala
    Ungariei.     Evenimentul, care se va desfăşura la Cinematograful Puskin, în
    prezența regizorului și a actrițelor Orsolya Moldován și Judith State, are loc
    înainte de premiera programată pe 16 februarie. După proiecție, invitaţii vor
    participa la o masă rotundă cu scriitorul György Dragomán și cu teoreticianul
    de film Zsolt Gyenge. Evenimentul va fi urmat, în perioada 9-12 februarie, de o
    serie retrospectivă din filmografia lui Mungiu, care va avea loc la
    Cinematograful Național Uránia. În cadrul seriei, care va fi deschisă de
    lungmetrajul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, vor fi proiectate
    peliculele R.M.N la 10 februarie, După dealuri la 11
    februarie şi Bacalaureat la 12 februarie. Cristian Mungiu este unul
    dintre cei mai importanți reprezentanți ai noului val cinematografic românesc.
    Filmul R.M.N., scris şi regizat de Mungiu, a avut premiera mondială
    la 21 mai 2022, în cadrul competiției oficiale a Festivalului Internațional de
    Film de la Cannes.


  • Generaţia Z. Digitalizarea şi reglementarea Internetului

    Generaţia Z. Digitalizarea şi reglementarea Internetului

    Numeroasele avantajele pe care Internetul le oferă utilizatorilor săi au devenit cu atât mai vizibile în ultimii ani, marcaţi de pandemia de COVID-19. În ciuda faptului că lumea a fost nevoită să se închidă, activităţile compatibile s-au mutat pe Internet. Şcolile şi universităţile au ţinut cursuri pe platfome online, birourile companiilor s-au mutat în dormitoare şi bucătării, iar comerţul electronic a înflorit. Şi totul a fost posibil graţie digitalizării, procesul prin care informațiile sunt transformate într-un format digital, accesibil online.



    La începutul lui 2022, Filiala Italia a Ligii Studenților Români din Străinătate a organizat dezbaterea “Tranziția digitală, între provocare și oportunitate” în cadrul proiectului “IDEEuropa — Discuții despre Europa de mâine”. Printre cei care au participat la webinar s-a aflat Tudor Ştefănescu, doctorand la Facultatea de Litere și Filosofie a Universităţii “Tor Vergata” din Roma și membru LSRS în departamentul de Relații Externe. “Din perspectiva tinerilor şi a studenţilor, digitalizarea a reprezentat o uriaşă evoluţie”, a spus Tudor. Printre avantajele digitalizării, el a indicat posibilitatea de a participa la cursuri în timpul lockdown-ului şi accesul la resursele de carte. Referitor la site-urile cu informaţii false, Tudor spune că cea mai bună armă împotriva dezinformării o reprezintă spiritul critic şi disponibilitatea de a verifica sursele.



    Parlamentul European a aprobat, în luna iulie, un pachet privind serviciile digitale. Acesta este răspunsul Uniunii Europene la numeroasele sesizări referitoare la încălcări ale drepturilor consumatorilor, la blocarea acesului la piaţă, la concurenţă neloială, la publicitate nesolicitată sau la campanii de dezinformare. Eurodeputatul român Maria Grapini, vicepreşedinte al Comisiei pentru Piaţă Internă şi Protecţia Consumatorilor din Parlamentul European a declarat că scopul acestor reglementări este garantarea drepturilor cetăţenilor europeni şi entităţilor economice europene. Ne-am propus ca tot ce este ilegal offline să devină ilegal şi online”, a explicat europarlamentarul român.



  • Mihai Marica, noul şef al comunicării LSRS

    Mihai Marica, noul şef al comunicării LSRS

    Mihai Marica are 22 de ani şi conduce Departamentul de Comunicare al Ligii Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut la Craiova şi după ce terminat liceul a decis să plece la studii în Marea Britanie. A ales Regatul Unit după ce a participat la Tabăra Aspire de la Poiana Braşov, unul dintre cele mai importante programe de antreprenoriat şi leadership din sud-estul Europei, acolo unde a luat contact cu modul de predare şi cu programa din Statele Unite şi Marea Britanie. I-a plăcut atât de mult încât, în 2018, s-a mutat la Londra şi a început un porgram de licenţă în dezvoltare internaţională la Kings College din capitala britanică. Spune că acomodarea cu viaţa departe de casă nu a fost uşoară, dar a avut parte de sprijin din partea comunităţii de români de acolo.



    Cred că mi-a fost mai uşor comparativ cu alţi prieteni, dar pot spune sigur că, aşa în urma discuţiilor pe care le-am avut, niciunuia nu ne-a fost uşor. E greu. E un pas greu, mai ales că e prima oară când pleci de acasă, îţi laşi părinţii, familia, prietenii acasă şi ajungi acolo într-o lume în care, să zicem că în oraşul tău însemnai ceva, acolo toată lumea îşi vede de viaţa ei şi eşti aşa o furnicuţă mică într-un muşuroi imens. Poate fi copleşitor la început. Norocul nostru a fost că mai mulţi români am reuşit să ne sincronizăm, să ne unim aşa prin diferite activităţi şi ne-am ţinut de urât unul altuia.




    Mihai a devenit membru al Ligii Studenţilor Români din Străinătate la câteva luni după ce a ajuns la Londra. În 2021, şi-a obţinut diploma de licenţă şi, regăsit în ţară, a decis să se alăture echipei centrale a LSRS.



    Am îndrăgit foarte mult activitatea din UK. Cum în ultimii aproape doi ani de zile m-am regăsit în ţară, cunoscând foarte mulţi oameni şi din sediul central şi ocupându-mă cu comunicarea şi în Marea Britanie, mi s-a părut un pas firesc înainte. Mi s-a propus şi n-am ezitat. Am spus da cu cel mai mare drag.



    În ceea ce priveşte prioritatea mandatului său: Tot ce facem noi, din echipa central, să fie pentru filialele noastre şi un pic să redirecţionăm atenţia LSRS către filiale şi nu invers. Să descentralizăm activitatea din Ligă.



    Toamna aceasta, Liga Studenţilor Români din Străinătate pregăteşte o campanie de recrutare de anvergură. Iată cu vor tinerii din LSRS să atragă noi membri.


    O să fie o campanie care pleacă dinspre central, iar apoi mesajul va fi preluat de fiecare filială, de fiecare ambasadă parteneră, pentru că majoritatea filialelor au şi parteneriate cu ambasadele, care au acces la studenţii care vin din România pentru a urma studii în ţara respectivă. Nu pot să spun că ne-am setat un target, pentru că noi primim toţi studenţii şi chiar şi mai departe, inclusiv dacă nu eşti student în străinătate, dar doreşti să faci voluntariat, să te implici într-o organizaţie de studenţi o poţi face şi dacă eşti student în ţară sau dacă ai plecar cu Erasmus, doar pentru câteva luni, semestre sau maximum un an.



    În prezent, Mihai Marica lucrează ca producător la binecunoscuta companie de profil Electronic Arts, acolo unde pune umărul la dezvoltarea jocului video de fotbal FIFA. Din toamnă, se va întoarce în Marea Britanie pentru un program de master în sustenabilitate şi dezvoltare durabilă la University College of London. În ceea ce priveşte repatrierea?



    Eu mereu am fost adeptul principiului că atât noi, cât şi instituţiile statului, trebuie să combatem efectul ăsta de brain drain (plecarea oamenilor bine pregătiţi la muncă în străinătate – n.r.), care din păcate ne afectează, având o diaspora atât de mare şi un număr foarte mare de studenţi raportat la media Uniunii Europene care pleacă în străinătate. Prin urmare aş vrea să mă văd, dacă nu imediat după facultate, în cel mai scurt timp inapoi la mine în ţară profesând şi aducând plusul valoare din afară înapoi în ţara mea pentru că, cred că aşa se pot mişca lucrurile şi mai bine la noi în ţară.



  • Generaţia Z. Migraţia

    Generaţia Z. Migraţia

    În 2015, peste 4 milioane de sirieni fugeau de război și persecuție, devenind refugiați în țările învecinate, ceea ce a făcut din conflictul din Siria cea mai mare criză a Agenţiei ONU pentru refugiaţi din ultimii 25 ani. De atunci, fenomenul migraţiei a început să fie dezbătut la modul angajat şi în Europa. Dar ce înseamnă migraţie? Discutăm despre acest fenomen doar în situaţiile în care oamenii îşi părăsesc propria ţară pentru a fugi de război? Migraţia este, de exemplu, şi atunci când plecăm să studiem sau să muncim în altă ţară a Uniunii Europene.



    Ne explică ce este migraţia şi cum arată fenomenul migraţiei în România Ovidiu Oltean, doctor în sociologie şi asistent de cercetare în cadrul UBB.



    Bianca Vasile a coordonat Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) Italia şi a scris despre imigraţia românească în Italia în ultimele trei decenii (autoare a unui articol în cartea “Rădăcini la jumătate. 30 de ani de imigraţie românească în Italia”). Ea spune că situaţia studenţilor români din Italia este foarte diferită de cea a studenţilor români din alte ţări.



    La nivel intracomunitar, european cetăţenii români şi cetăţenii ucraineni care pot călători în Europa fără viză, dacă tot vorbim de migraţia europeană pot să se mişte liber în statele UE şi în cele din spaţiul Schengen în virtutea unor acorduri internaţionale şi a drepturilor care decurg din acestea. Însă UE reglementează migraţia către spaţiul comunitar. Dacă eşti un cetăţean al unei ţări terţe Uniunii Europene, nu e atât de uşor să vii să te stabileşti în Europa”, spune Ovidiu Oltean, asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice al UBB. Cum stă UE cu reglementările privind migraţia? Se pare că nu prea bine în contextul actualelor provocări, explică europarlamentarul Ramona Strugariu.



  • Jurnal românesc – 30.06.2022

    Jurnal românesc – 30.06.2022

    Camera Deputaţilor, în
    calitate de for decizional, a adoptat
    proiectul de lege care anulează amenzile aplicate pentru necompletarea formularului
    digital de intrare în România şi dispune returnarea sumelor încasate de stat din
    plata acestor penalizări.     Proiectul de lege prevede că sumele de bani achitate
    se restituie la cererea contravenientului, care trebuie depusă la organul
    fiscal competent în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a
    ordinului de ministru. Acest ordin al ministrului Dezvoltării, Lucrărilor
    Publice şi Administraţiei urmează să fie făcut public în termen de 15 zile de
    la data intrării în vigoare a legii. Guvernul a impus, începând cu 20 decembrie
    2021, utilizarea formularului digital de intrare în România pentru toate
    persoanele, în contextul apariției și extinderii tulpinii Omicron a Covid-19.
    Amenzile aplicate pentru cei care nu au completat acest document au fost
    cuprinse între 500 şi 3.000 de lei. Obligația completării formularului de
    localizare a fost anulată în luna martie, odată cu ieşirea României din starea
    de alertă sanitară.




    Ambasadorul agreat al
    României la Chişinău, Cristian Leon Țurcanu, a fost primit de ministrul
    afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu,
    cu ocazia înmânării copiilor scrisorilor de acreditare.     În cadrul întrevederii
    cei doi oficiali s-au referit la relația specială dintre cele două state bazată
    pe comunitatea de limbă, istorie și cultură, precum și pe parteneriatul
    strategic pentru integrarea europeană. Ministrul moldovean i-a mulţumit
    diplomatului român pentru susținerea fermă acordată de administraţia de la
    Bucureşti în vederea obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară
    candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Cei doi au vorbit şi despre a
    doua ediţie a conferinței donatorilor Platforma de Sprijin a Republicii
    Moldova, o inițiativă a Franței, Germaniei și României, care va avea loc
    la 15 iulie, şi au subliniat necesitatea consolidării rezilienței, securității
    energetice și a continuării proiectelor de infrastructură. Cristian Leon
    Țurcanu a preluat mandatul de ambasador la Chişinău de la Daniel Ioniţă, care a
    condus reprezentanţa diplomatică din 2016.




    Ambasadorul României în
    Italia, Gabriela Dancău, a participat la depunerea jurământului de către cea
    de-a doua generaţie de absolvenţi ai Extensiei de la Roma a Facultăţii de
    Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti.     Evenimentul
    s-a desfăşurat la Centrul Eparhial de la Roma şi a reunit o serie de înalţi
    prelaţi din ţară şi din străinătate. Diplomatul a reamintit contextul global
    actual, marcat de războiul din Ucraina, şi a subliniat rolul Bisericii Ortodoxe
    Române înainte de 1989 de a menţine aprinsă flacăra speranţei în sufletele
    celor oprimaţi de regimul totalitar. Profit de ocazie să amintesc că
    libertatea religioasă este un drept garantat doar în cadrul unei democraţii,
    căci garanţiile pe care le oferă în acest sens regimurile autoritare sunt
    oportuniste, firave sau vremelnice, iar România a cunoscut această experienţă
    timp de patru decenii şi jumătate, a declarat Dancău. Ea le-a mulţumit
    liderilor Bisericii Ortodoxe Române din Italia, episcopul Siluan şi
    arhiereul-vicar Atanasie de Bogdania, pentru sprijinul oferit marii comunităţi
    româneşti din peninsulă. Cursurile Extensiei de la Roma a Facultăţii de
    Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Bucureşti au început în septembrie
    2017.




    Liga Studenţilor Români din
    Străinătate, filiala Italia, şi Ambasada României la Roma organizează, în
    perioada 1 iulie -1 august, Şcoala de Vară de Limba Română.     Iniţiativa, care
    are loc în colaborare cu Institutul Limbii Române şi Accademia di Romania la
    Roma, doreşte să răspundă nevoii tinerilor români formaţi sau născuţi în Italia
    de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba română. Potrivit LSRS Italia, Şcoala
    de Vară urmăreşte, totodată, să reunească tineri care împărtăşesc experienţa de
    migraţie în Italia, în special pe cei care au învăţat limba română în primii
    ani de viaţă şi de şcoală în România sau pe cei născuţi în Italia care au
    învăţat limba română în familie. Cursul, susţinut de profesori titulari ai
    catedrelor de limbă română din universităţile din Italia, este gratuit, de tip
    intensiv, abordează regulile structurii gramaticale generale, exprimarea scrisă
    şi orală şi oferă ocazia de a exersa tehnici de folosire a limbajului formal,
    util într-un mediu profesional. Întâlnirile online vor avea loc pe platforma
    Google Meet, de două ori pe săptămână, în zilele de luni de la 17.00 la 18.30
    şi de vineri de la 9.00 la 10.30.


  • Sabina Bulhac, LSRS Coreea: E foarte interesant să-ţi promovezi ţara

    Sabina Bulhac, LSRS Coreea: E foarte interesant să-ţi promovezi ţara

    Sabina Bulhac are 26 de ani şi este coordonator-adjunct al
    filialei din Coreea de Sud a Ligii Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut
    la Bucureşti şi după ce a absolvit Liceul de Coregrafie, specializarea balet
    clasic, a urmat cursuri de filologie-rusă-engleză la Universitatea Bucureşti şi
    a obţinut un master în securitate şi diplomaţiei la Şcoala Naţională de Studii
    Politice şi Administrative. Povesteşte că în vremea studenţiei, în timpul unui
    schimb de exprienţă la Moscova, s-a împrietenit cu un grup de tineri coreeni cu
    care a menţinut legătura. Anul următor i-a vizitat în Coreea şi i-a plăcut atât
    de mult ce a găsit în statul asiatic, încât s-a înscris pentru o bursă oferită
    de guvernul de la Seul. A obţinut-o şi, în prezent, este în ultimul semestru la
    master la Universitatea Coreea, profilul relaţii internaţionale cu accent pe
    dezvoltare internaţională şi cooperare. Am întrebat-o pe Sabina cum a fost
    perioada de acomodare şi cum s-a descurcat într-o societate radical diferită de
    cele europene.




    Un an
    de zile înainte să încep master-ul prin această bursă, îţi este oferit un an de
    limba coreeană şi eşti trimis la o facultate într-un alt oraş decât unde vei
    face master-ul, doctoratul, respectiv licenţa. Eu am studiat în Nonsan, care
    este practic, ei îl numesc sat, este cât de sat se poate pentru Coreea. Aici,
    satul e, cum să zic, un fel de Buzău, doar că eu am locuit între lanuri de grâu
    şi căpşuni. A fost foarte interesant pentru că, nah, mă aşteptam să fie totul
    digitalizat, direct să începi cu nebunia asta a oraşului, dar am avut un an de
    acomodare foarte frumos, cu oameni cu răbdare, aşa o viaţă mai liniştită. Nu
    pot să zic că am avut, neapărat, parte de şoc cultural pentru că sunt genul de persoană căreia îi
    plac provocările.




    Sabina a intrat în legătură cu Liga Studenţilor Români din Străinătate
    prin intermediul reţelelor de socializare. Spune că s-a bucurat să afle că
    filiala din Coreea s-a redeschis, pentru că acolo nu prea avea cu cine să
    vorbească româneşte, aşa că a devenit membru în ianuarie 2021. Începutul nu a
    fost însă uşor, dar cu sârg şi creativitate LSRS Coreea a lansat câteva
    proiecte menite să promoveze România în spaţiul coreean.




    Nefiind
    în Europa este greu să găsim finanţare. Aşa că am încercat să facem mici proiecţele
    online, să prezentăm Coreea românilor sau România coreenilor sau străinilor din
    Coreea. Un prim eveniment important, pe care l-am avut în martie 2021, a fost
    proiectul Mărţişorim Coreea, unde am încercat să le spunem oamenilor ce înseamnă
    Mărţişorul, a fost şi un mic concurs. Mai târziu am reuşit să obţinem şi o
    finanţare de la Seoul Global Center, care este un centru dedicat străinilor în
    Seul, care ne-a ajutat să facem un proiect numit Smile. Play. Relax. Repeat.
    Romanian Style, unde am trimis 30 de DIY (Do-It-Yourself – n.r.) kit-uri pentru
    oameni să creeze alături de noi, live pe YouTube, bookmark-uri (semne de carte
    – n.r.) semne de carte, o trăistuţă cu motive româneşti şi o hartă a României şi
    chiar şi acum încercăm să ne mobilizăm să facem ceva similar până la sfârşitul
    anului.

    Sabina a venit la conducerea LSRS Coreea la
    finele anului trecut şi spune că îşi doreşte foarte tare să lege o strânsă relaţie
    de colaborare cu Ambasada României la Seul, pentru ca împreună să pună la punct
    câteva proiecte în beneficiul românilor din acest stat şi nu numai.




    Personal, mi-aş dori să colaborăm cu Ambasada României în Coreea
    de Sud. Ne-am întâlnit când a ajuns noul ambasador (Cezar Armeanu – n.r.), am
    vorbit cu dumnealui, i-am spus care sunt ideile noastre, cine suntem, ce este
    LSRS. A părut foarte deschis, dar Coreea abia s-a deschis acum. Cu pandemia a
    fost totul închis, erau limitări de maxiumum
    4 persoane împreună. Acum se pot face evenimente aşa că aşteptăm să vină
    aşa un moment mai important, poate chiar în vacanţa de vară să comunicăm, să
    încercăm să facem un proiect comun pentru că nedorim să ne alăturăm comunităţii
    de români care este oricum foarte mică. Plus că ne dorim să motivăm ambasada să
    redeschidă oportunitatea de internship pentru studenţi. Este cerere. Avem
    nevoie de aşa ceva.




    Prin intermediul UNESCO, Sabina face voluntariat în şcoli primare, gimnaziale şi licee din Coreea. Ea
    le vorbeşte copiilor despre România, despre cultură, istorie, geografie, tradiţii
    şi personalităţi. Face această activitate pentru că, pe de o parte, de mică şi-a
    dorit să fie profesoară şi în acest fel îşi trăieşte visul copilăriei. Pe de
    altă parte:




    Un
    alt motiv este pentru că mă doare sufletul să mă gândesc că toată lumea ştie
    câte ceva despre Franţa, despre Anglia, Germania, despre wow Europe de Vest, ce
    frumoasă e cultura europeană. Dar le spun staţi puţin că şi în România este
    foarte frumos. Şi noi avem o cultură şi o istorie poate şi mai bogate. Până la
    urmă, Europa de Vest este cum este şi datorită nouă, nu? Şi am încercat să le
    spun copiilor, uitaţi, suntem o ţară foarte importantă, le explic şi ce este
    Uniunea Europeană. E foarte interesant să-ţi promovezi ţara.




    Sabina Bulhac spune că, îşi doreşte să mai rămână în Coreea, în
    primul rând pentru că, din cauza restricţiilor din timpul pandemiei, nu a reuşit
    să se bucure de tot ce are de oferit această ţară. În ceea ce priveşte
    reîntoarcerea în România.




    Ce-mi
    doresc momentan este să mă întorc în România ca turist. Nu mai m-am întors din
    2019. Am ajuns la un moment dat să mă uit la vlog-uri (jurnale video – n.r.)
    ale străinilor care vizitează România şi să fiu surprinsă. Îmi doresc să fiu
    turist în propria ţară şi cine ştie, poate o să mă întorc în România, la un
    moment dat, cu experienţa acumulată şi puterea de a schimba ceva în bine.




  • Generaţia Z şi sănătatea mintală

    Generaţia Z şi sănătatea mintală

    Sănătatea mintală este unul dintre pilonii unei vieţi normale, însă în ultima perioadă s-a aflat sub asalt. Insecurităţilor legate locul de muncă, viaţa de familie, performanţele şcolare sau aspectul fizic li s-au adăugat stresul şi însingurarea caracteristice perioadei pandemice şi mai nou şocul reprezentat de războiul din Ucraina, pericolul extinderii acestuia sau chiar al escaladării într-un conflict nuclear. În mijlocul acestei furtuni aproape perfecte, sănătatea mintală nu mai ţine capul de afiş, deşi ea este garantul unei societăţi capabile, performante şi reziliente. Subiectul sănătăţii mintale este rareori adus în discuţie în spaţiul public pentru că este văzut de majoritatea drept tabu. O altfel de atitudine au însă reprezentanţii generaţiei Z, tineri deschişi la schimbare, expuşi informaţiilor şi dezinhibaţi.





    Aproape 6 milioane de români sunt oficial în străinătate, însă neoficial cifra depăşeşte 8 milioane, conform şefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. O parte dintre aceştia sunt tinerii români plecaţi la studii în prestigioase universităţi din Europa, Statele Unite ale Americii şi Asia. Sănătatea mintală a acestei categorii, ce cuprinde tineri cu vârste între 19 şi 29 de ani, a fost poate cea mai afectată de evenimentele recente, deoarece membrii săi au fost nevoiţi să răzbată singuri prin labirintul de emoţii. În acest context, Liga Studenţilor Români din Străinătate a înfiinţat un grup specializat în sănătatea mintală, intitulat LSRS Mental Health, şi a realizat un sondaj de opinie privind aspecte ale sănătăţii mintale în rândul membrilor săi. Pentru a înţelege mai bine ce prin ce au trecut şi prin ce trec tinerii noştri plecaţi la studii în afara ţării am stat de vorbă unul dintre studenţii cei care au lucrat la elaborarea raportului, coordonatoarea LSRS Italia, Simona Fabiola Gîrneaţă.



    Sănătatea mintală a ajuns şi în atenţia instituţiilor europene, care s-au grăbit să elaboreze politici menite să-i ajute pe cetăţenii europeni să depăşească acest tip de probleme. Pentru o privire duală în această speţă, pe de o parte a europarlamentarului, şi pe de alta, a medicului, am apelat la eurodeputatul Cristian Buşoi, membru cu ştate vechi în legislativul european şi premiat în 2016 de Revista Parlamentului European pentru “munca în domeniul îmbunătăţirii politicilor europene de sănătate”.




  • Asociaţii româneşti din lume 11.05.2022

    Asociaţii româneşti din lume 11.05.2022

    Excelenţa academică românească peste hotare. Participă: Raluca Chilian — preşedinte al Ligii Studenţilor Români din Străinătate, studentă la Master în Dezvoltare și Cooperare internațională la Universitatea Sapienza din Roma, Otilia Apostol — secretar general LSRS, studentă la Drept internaţional în cadrul Tilburg University din Olanda, Anca Vasilică — Marele câştigător al premiilor LSRS decernate recent la gala anuala LSRS, studentă la medicină în cadrul University College London, Marea Britanie, Ştefan Dascălu — doctorand in imunologie la Universitatea Oxford, câştigătorul premiului special “Eroul Covid”, Ana Maria Vlas — premiul “Împreună din nou acasă”, absolventă a Facultatii de Asistenţi Medicali de la Universitá di Bologna Alma Mater Studiorum, revenita în România (după 15 ani în Italia), unde a înființat o firma de asistență pentru a ajuta persoanele ce necesită servicii de asistență medicală la domiciliu.



  • Jurnal românesc – 17.03.2022

    Jurnal românesc – 17.03.2022

    270 de copii din judeţul
    Vaslui, cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, vor participa la proiectul
    InfoAcces, organizat de Asociaţia Societatea Naţională Spiru
    Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, în parteneriat cu
    Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui.     Elevii, care învaţă la cinci şcoli din
    judeţ, vor beneficia de sprijin pentru disciplinele matematică şi informatică
    şi de consiliere psiho-socială. Coordonatorii proiectului arată că obiectivul
    este facilitarea accesului preşcolarilor şi elevilor la o societate bazată pe
    un sistem educaţional inovator şi de calitate. De asemenea, părinţii, tutorii
    sau persoanele delegate să se ocupe de copii vor beneficia de servicii de
    educaţie parentală şi consiliere socială. Proiectul îşi propune, totodată,
    reducerea abandonului şcolar în rândul elevilor care au cel puţin un părinte
    plecat în străinătate şi dezvoltarea unei reţele de parteneriate între şcolile
    din judeţul Vaslui, administraţia şi instituţiile locale, ONG-uri şi comunitate.
    Proiectul va fi derulat până la sfârşitul anului 2023 în Şcoala Vasile
    Pârvan din Bârlad, Şcoala Ştefan cel Mare şi Liceul Ion
    Mincu din Vaslui, în Şcoala Văleni şi în Şcoala Laza. Peste 75.000 de
    copii aveau părinţi plecați la muncă în străinătate, în decembrie 2020, iar mai
    bine de 13.000 dintre aceştia îi aveau pe ambii părinţi peste hotare, potrivit
    Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și
    Adopții.




    Angajatorii din Spaţiul
    Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 661 de locuri
    de muncă pentru români în străinătate.     Cele mai multe se găsesc în Germania -
    253, unde sunt căutaţi tehnicieni dentari şi lucrători în industria alimentară.
    165 de locuri de muncă în agricultură sunt disponibile în Danemarca, iar
    Norvegia caută 99 de operatori utilaje mari, chelneri, bucătari şi mecanici.
    Olanda oferă 65 locuri de muncă pentru fizioterapeuţi, transportatori rutieri
    de mărfuri, electricieni şi lucrători în agricultură. În Finlanda sunt disponibile
    45 locuri de muncă pentru lucrători în ferme de animale şi agricole, sudori şi
    mecanici auto, iar în Franţa se caută tehnicieni în controlul calităţii,
    tehnicieni în industria farmaceutică, farmacişti, sudori şi mecanici. Detalii,
    precum şi oferta completă se găsesc pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru
    Ocuparea Forţei de Muncă, anofm.ro, la secţiunea EURES.




    Liga Studenţilor Români din
    Străinătate, Filiala Italia organizează evenimentul Fenomenul migraţiei
    prin perspectiva migranţilor, la care participă cercetătorii Bianca
    Mihaela Vasile şi Andrei Iacob, autorii unui studiu ştiinţific recent despre
    fenomenul migraţiei în ultimii 30 de ani.     Evenimentul are loc în cadrul
    proiectului IDEEuropa – Discuţii despre Europa de mâine, o iniţiativă
    a Parlamentului European, Consiliului European şi Comisiei Europeane. LSRS
    Italia transmite că, în cadrul întâlnirii, se va discuta despre chestiunea
    migraţiei românilor în Italia şi a consolidării diasporei în această ţară.
    Participanţii vor pune în lumină problemele importante ale românilor din
    peninsulă, în special ale tinerilor, şi vor încerca să găsească soluţii. LSRS
    Italia arată că această conferinţă reprezintă un real exerciţiu de democraţie
    pentru tineri, care sunt încurajaţi în acest fel să se implice activ şi să îşi
    exprime opiniile în public. Evenimentul, organizat cu patronajul Ambasadei
    României la Roma, are loc pe platforma Zoom şi va fi transmis live pe pagina de
    Facebook a LSRS Italia.




    Artistul plastic Radu-Ștefan
    Poleac reprezintă România la a 4-a ediţie a Bienalei Internaționale de Hârtie
    de la Haacht, în Belgia, care va avea loc între 26 martie și 3 aprilie    . Românul
    va prezenta 3 lucrări din ciclul Cut Out 3D & light box, iar
    organizatorii l-au invitat să susțină ateliere de inițiere în tehnica de
    decupaj şi asamblaj 3D. Vernisajul va avea loc la 25 martie. 52 de artiști din
    18 țări participă la Bienala de la Haacht, unde sunt expuse lucrări din sticlă,
    ceramică, textile și hârtie. Radu Ștefan Poleac este un artist plastic ieșean
    stabilit în Belgia. A studiat și s-a format în pictură și fotografie la
    Bruxelles, iar, din 2004, a organizat, colaborat și participat la mai mult de
    100 de expoziții individuale şi de grup. Alături de alți artiști români, a
    reprezentat România în 2019 la Festivalul Internațional de Arte EUROPALIA
    România, iar în timpul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene a
    fost invitat în cadrul expozitiei Connexions. În 2018 și 2020, a
    fost recompensat cu Premiul Publicului pentru creațiile sale Cut Out 3D &
    light box. Din 2021, expoziția sa Somnambul în oraș este deschisă
    la sediul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.


  • Jurnal românesc – 11.02.2022

    Jurnal românesc – 11.02.2022

    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni a publicat, spre consultare, Ghidul de finanțare
    nerambursabilă pentru anul 2022.     Acesta conține noutăți și modificări de care
    solicitanţii trebuie să ţină cont pentru a putea fi eligibili să primească
    fonduri din partea statului român. Pe lângă ghidul de finanţare nerambursabilă,
    cei interesaţi pot consulta tipurile de proiecte, acţiuni şi cheltuieli
    eligibile, declaraţia privind apartenenţa la identitatea culturală română, declaraţia
    de eligibilitate, declaraţia cu privire la prelucrarea şi transmiterea datelor
    cu caracter personal, documentele justificative în funcţie de tipurile de
    cheltuieli, elementele de identitate vizuală sau actele necesare pentru
    proiecte specifice. Toată această documentaţie poate fi consulatată până la 20
    februarie pe site-ul Departamentului, dprp.gov.ro. Eventualele observaţii şi
    sugestii pot fi trimise la adresa de e-mail: proiecte@dprp.gov.ro.




    Ministerul de
    Interne este pregătit pentru un eventual aflux de migranţi dinspre Ucraina în
    cazul izbucnirii un conflict armat între Rusia şi ţara vecină    , a declarat
    ministrul de resort Lucian Bode. Avem pregătite acele tabere de primire a
    eventualilor refugiaţi, avem pregătite echipamentele necesare pentru a alimenta
    cu energie electrică, (…) suntem pregătiţi pentru a asigura hrana pentru un
    număr semnificativ de potenţiali refugiaţi, a explicat Bode. El a dat
    asigurari că nu există motive de îngrijorare în eventualitatea unui conflict.
    România este ţară membră NATO, cu toate consecinţele care decurg de aici.
    (…) Aşadar, din acest punct de vedere, românii nu au de ce să fie îngrijoraţi
    cu privire la acest posibil conflict în regiunea noastră,     a afirmat Bode.




    În contextul
    Anului European al Tineretului, 2022 este despre tineri şi dezvoltarea
    strategică a sectorului dedicat noii generaţii,     a declarat deputatul Simina
    Tulbure. Parlamentarul Uniunii Salvaţi România apreciază că tinerii români din
    diaspora trebuie să reprezinte subiectul unei politici de stat, care să aibă ca
    obiectiv un parteneriat puternic. Tinerii noştri plecaţi peste hotare, la
    studii, la muncă sau alături de familiile lor (…) ne privesc în acest 2022 cu
    şi mai multă atenţie. Sunt mai dornici decât oricând să observe dacă liderii
    politici care îi reprezintă în forurile decizionale ale ţării depun sau nu
    vreun efort pentru a-i determina să se întoarcă acasă. Sau, cel puţin, pentru a
    le oferi o formă decentă de sprijin în problemele cotidiene pe care le
    întâmpină în ţările gazdă,     a afirmat Simina Tulbure.

    Aceasta a arătat că,
    anul trecut, a propus Parlamentului un program de stimulare a întoarcerii
    tinerilor români din afara graniţelor ţării, care nu a primit însă susţinerea
    necesară. Dacă vom continua să abordăm această problematică la fel, vom
    eşua lamentabil, încă o dată, în faţa acestor tineri cu potenţial, care
    aşteaptă din partea noastră, a reprezentanţilor lor, mici semnale că nu i-am
    uitat, şi că avem soluţii şi pentru ei, a conchis deputatul. Uniunea
    Europeană a declarat 2022 Anul European al Tineretului. Obiectivul
    Bruxelles-ului este includerea tinerilor și a priorităților acestora în
    elaborarea viitoarelor politici europene și organizarea de activități dedicate
    acestei categorii pe întreg teritoriul blocului comunitar.




    Liga Studenţilor
    Români din Străinătate a dat startul înscrierilor pentru Premiile LSRS pentru
    Excelenţă Academică, eveniment din cadrul celei de-a 13-a ediţii a Galei LSRS,
    care va avea loc la 19 aprilie.     Gala LSRS este dedicată recunoaşterii şi
    premierii excelenţei academice a tinerilor români de peste graniţe şi se
    doreşte un spaţiu în care reuşitele studenţilor şi absolvenţilor români din
    străinătate să fie remarcate şi recunoscute la nivel naţional şi nu numai. LSRS
    deschide concursul cu 7 categorii de premii, printre care 3 Academice: Premiul
    în Ştiinţe Socio-economice, Premiul în Ştiinţe Umaniste şi Premiul în Ştiinţe
    STEM şi 4 Speciale: Premiul Studentul Anului în România, Premiul Studentul
    Român al Anului în cadrul ERASMUS, Premiul Eroul Covid şi Premiul Împreună din
    nou acasă. Premiul Împreună din nou acasă are la bază motto-ul
    Galei din acest an şi îi va răsplăti pe absolvenţii români de la universităţile
    din străinătate care au revenit în România, unde îşi folosesc cunoştinţele
    obţinute pentru a contribuii la dezvoltarea ţării. Gala Ligii Studenţilor
    Români din Străinătate este singurul eveniment naţional destinat promovării
    meritelor şi valorilor studenţilor români de pretutindeni. Înscrierile pentru
    Premiile LSRS pentru Excelenţă Academică sunt deschise până la 28 februarie şi
    se fac pe site-ul lsrs.ro.


  • Asociaţii româneşti din lume 09.02.2022

    1) Şcoala românească “Nicolae Iorga” de la Liverpool (un model care a inspirat şcoli cu acelaşi nume în alte trei orase din Marea Britanie, anume Wirral, Birmingham şi Manchester, şi în Spania, la Castellon şi în Insulele Canare). Interviu cu Florina Stoica, fondatoarea primei şcoli cu numele de “Nicolae Iorga”, cea de la Liverpool;



    2) Volumul “Rădăcini la jumătate, 30 de ani de imigrație românească în Italia”. Interviu cu Bianca Vasile (fosta coordonatoare a Ligii Studenţilor Români din Străinătate, filiala Italia), autoarea capitolului dedicat studenților romani înscriși la universități din Italia:



  • Înscrieri pentru premiile LSRS

    Înscrieri pentru premiile LSRS


    Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) anunţă startul înscrierilor pentru Premiile LSRS pentru Excelenţă Academică, eveniment din cadrul Galei LSRS 2022. A XIII-a ediţie a Galei LSRS este dedicată recunoaşterii şi premierii excelenţei academice a tinerilor români de peste graniţe, oferind astfel un spaţiu în care reuşitele studenţilor şi absolvenţilor români din străinătate să fie remarcate şi recunoscute la nivel naţional şi nu numai.



    Pentru a promova atât excelenţa academică cât şi implicarea în comunitate, anul acesta competiţia include noi categorii care premiază aceste valori. LSRS deschide concursul cu șapte categorii de premii, printre care trei academice: Premiul în Ştiinţe Socio-economice, Premiul în Ştiinţe Umaniste şi Premiul în Ştiinţe STEM .



    LSRS oferă și patru premii Speciale: Premiul Studentul Anului în România, Premiul Studentul Român al Anului în cadrul ERASMUS, Premiul Eroul Covid” şi Premiul Împreună din nou acasă”. Premiul Împreună din nou acasă” are la bază motto-ul Galei din acest an. Această categorie va premia absolvenţii români de la universităţile din străinătate care au făcut pasul de a se întoarce în România, unde îşi folosesc cunoştinţele obţinute pentru a contribuii la dezvoltarea ţării.



    Pe 19 aprilie, Liga Studenţilor Români din Străinătate îşi propune să aducă studenţii români de pretutindeni înapoi acasă pentru a le premia eforturile depuse pe parcursul studiilor în străinătate. Acesta este singurul eveniment naţional destinat promovării meritelor şi valorilor studenţilor români de pretutindeni.



    Înscrierile pentru Premiile LSRS pentru Excelenţă Academică sunt acceptate până pe 28 februarie 2022 şi se fac la adresa https://lsrs.ro/gala-lsrs-2022/.



  • Jurnal românesc – 02.02.2022

    Jurnal românesc – 02.02.2022

    Numărul total de cetăţeni cu
    drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 ianuarie a fost de
    18.871.088, cu 3.964 mai mic decât la 31 decembrie,     transmite Autoritatea
    Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în
    Registrul Electoral, 766.536 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi
    erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept
    de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în
    Republica Moldova – 232.777, Germania – 108.727, Italia – 72.349, Statele Unite
    ale Americii – 61.857, Spania – 48.531, Canada – 44.468, Israel – 42.831 şi
    Ungaria – 27.042.




    Liga Studenților Iaşi
    solicită Guvernului eliminarea tuturor restricțiilor de la granița dintre
    România și Republica Moldova.     Organizaţia mai cere înlăturarea restricțiilor la
    frontiera cu toate statele vecine pentru cetățenii români și etnicii români cu
    permis de ședere, precum și eliminarea obligativității completării formularului
    de localizare a pasagerului și anularea amenzilor. Studenții ieşeni arată că,
    deși există o excepție introdusă de Guvern în mai 2020 conform căreia studenții
    și elevii etnici români nu sunt obligați să prezinte dovada vaccinării, a
    trecerii prin boală sau un test PCR la intrarea în România, aceasta se aplică
    doar pentru cei care fac naveta zilnic și prezintă documente
    doveditoare    , iar în unele cazuri reprezentanții Poliției de Frontieră și
    ai Direcțiilor de Sănătate Publică îi plasează în mod abuziv pe cei nevaccinați
    în carantină obligatorie. Pentru a fi scutiți de aceste abuzuri, unii
    ajung să își sacrifice bursa de student etnic român în valoare de circa 1.300
    lei moldovenești, care le ajunge pentru cel mult trei teste PCR, în contextul în
    care venitul mediu în Republica Moldova este de trei ori mai mic decât în
    România,     susțin cei din liga studențească. Potrivit acestora, mulți
    tineri au fost amendați pentru necompletarea corespunzătoare a
    formularului PLF, valoarea amenzii fiind de la 6 până la 10 ori mai mare decât
    bursa. Liga Studenților Iaşi atrage atenţia că, în acest context, mulți tineri
    au rămas acasă şi au pierdut legătura cu centrele universitare, ceea ce
    le-a afectat parcursul educaţional.




    Uniunea Studenţilor din
    România, împreună cu Liga Studenţilor Români din Străinătate, au lansat
    proiectul Masa Critică, ce îşi propune formarea unui grup academic
    de reacţie şi răspuns rapid care va combate dezinformarea şi va trata cele mai
    fragile şi relevante zone din societatea românească    . Iniţiativa va furniza
    constant un flux de informaţii concrete şi corecte către publicul general,
    documente de reacţie, consiliere şi propuneri către sfera guvernamentală şi
    sprijin de documentare către studenţi. Masa Critică va aduce la
    aceeiaşi masă studenţi români, atât din ţară, cât şi din diaspora, dornici să
    se afirme, să se implice şi să analizeze diverse subiecte într-un mod cât mai
    independent şi obiectiv, a declarat preşedintele Uniunii Studenţilor din
    România, Ina Nimerenco. La rândul său, LSRS a transmis că a avut mereu ca scop
    principal încurajarea întoarcerii tinerilor în ţară şi că, prin aceast proiect,
    aduce expertiza acestora cu un pas mai aproape de dezbaterile din spaţiul
    naţional. Ulterior acestor analize, va fi organizată o dezbatere în urma căreia
    va fi elaborat un document tip rezoluţie ce va fi transmis decidenţilor din
    ţară, agenţiilor europene şi societăţii civile.




    Promovarea diplomaţiei
    culturale prin dezvoltarea unor relaţii de cooperare prin intermediul
    filialelor Institutului Cultural Român şi susţinerea proiectelor operatorilor
    culturali din ţară prin programe de finanţare se numără printre direcţiile pe
    care ICR şi le-a stabilit în Strategia pentru perioada 2022 – 2026.     Prevederile
    documentului, adoptat de Consiliul de conducere al ICR, urmează să fie aplicate
    la nivelul centralei şi în reprezentanţele din Beijing, Berlin, Bruxelles,
    Budapesta, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris,
    Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia şi Viena. ICR îşi mai
    propune sprijinirea culturii contemporane, promovarea limbii române, a
    multilingvismului şi pluriculturalităţii în comunităţile istorice şi diaspora.
    Institutul mai arată că a prioritizat 3 obiective din cele 13 prevăzute în
    Legea nr. 356 din 2003, care-i reglementează funcţionarea. Este vorba despre
    conceperea de proiecte şi dezvoltarea de programe şi schimburi cu caracter
    cultural, artistic, ştiinţific, educativ şi documentar, favorizarea deschiderii
    spre celelalte culturi ale lumii şi a receptării acestora în spaţiul românesc
    şi facilitarea dialogului şi a colaborării.


  • Radu Condor, noul coordonator al LSRS Olanda

    Radu Condor, noul coordonator al LSRS Olanda

    Radu
    Condor are 20 de ani şi conduce filiala Olanda a Ligii Studenţilor Români din
    Străinătate. S-a născut la Cluj napoca şi spune că, încă din liceu, şi-a dorit
    să studieze în afara ţării, iniţial în Danemarca. După ce a absolvit Colegiul
    Naţional Gheorghe Şincai din Cluj, a ales Olanda deoarece avea deja câţiva
    prieteni care studiau acolo. A ajuns în Regat în august 2020 şi acum este în
    anul doi la NHL Stenden University din Leeuwarden, unde studiază creative
    business.




    La
    început ţi se pare totul foarte special şi foarte WOW, dar după a fost destul
    de greu pentru că, încet încet se stabileşte realitatea: faptul că viaţa ţi s-a
    schimbat fundamental. Nu va mai fi totul cum a fost în trecut în care în
    fiecare zi ajungeai acasă, îţi vedeai părinţii, îţi vedeai prietenii, familia.
    Cel mai greu a fost schimbarea de mediu. Acasă, în Cluj-Napoca, aveam un mediu
    destul de confortabil. Şi aici m-am mutat singur, departe de familie, într-un
    mediu necunoscut. Cu limba nu am avut probleme. Aici, în Olanda, peste 86% din
    populaţie vorbeşte limba engleză bine şi eu deja studiasem şi în liceu, şi în
    şcoala primară şi la grădiniţă, deci adaptarea la limbă n-a fost o problemă. Pe
    lângă asta, încet încet prind şi limba olandeză, deşi e o limbă grea şi nu
    neapărat frumoasă.





    Radu a
    aflat de Liga Studenţilor Români din Străinătate printr-o cunoştinţă şi, la
    scurt timp după ce a intrat în contact, a fost recrutat şi a devenit membru.
    Spune că în LSRS a găsit ceea ce el şi colegii lui numesc casa departe de
    casă. În iunie 2021, Radu a fost ales coordonator -adjunct, iar din noiembrie
    a preluat conducerea organizaţiei, care numără acum 20 de membri. Ce şi-a
    propus să facă în noua funcţie:




    Ca
    obiective generale, să continuăm activitatea de până acum de informare a
    studenţilor români de aici şi a potenţialilor studenţi, elevi de clasa a 11-a,
    a 12-a care vor să studieze aici. Vrem să ne pregătim destul de bine pentru
    noile valuri de studenţi care vor continua să vină în străinătate. Vrem să
    organizăm evenimente diferite, conferinţe, meeting-uri prin care să le oferim
    infoirmaţia de care au nevoie şi, nu în ultimul rând, am vrea să organizăm
    diferite evenimente aici, pentru comunitatea deja existentă de studenţi şi aş
    vrea să organizăm iarăşi Romanian Networking Event dacă situaţia ne-o va
    permite. Am vrea să dezvoltăm o platformă prin care să le oferim studenţilor
    informaţii despre chirie, deoarece, anul acesta, a fost o mare criză cu
    locurile de cazare pentru studenţi aici, în Olanda. Undeva pe la 25.000 de
    studenţi au rămas fără un loc în care să stea, printre care şi români. ŞI am
    vrea să creăm platforma aceasta prin care să informăm mult mai bine elevii care
    vin aici să studieze, cât şi pe părinţii lor, unde pot găsi locuri de cazare,
    care ar fi preţul mediu, metri pătraţi, şi aceste informaţii să provină de la
    studenţi care deja locuiesc aici.





    Radu
    Condor este indecis în ceea ce priveşte viitorul. Pare un tânăr deziluzionat de
    ţara pe care a părăsit-o şi nu mai are încredere că toate problemele cu care se
    confruntă România vor fi rezolvate. Spune că cel mai important lucru care ar
    trebui să se schimbe este mentalitatea românilor, deoarece există diferenţe
    enorme între modul în care românii şi occidentalii gândesc şi acţionează.




    Va
    trebui să-mi caut un internship anul viitor. Mă gândesc încă unde, deoarece am
    libertatea de a-l face în orice altă ţară, iar după chiar nu ştiu, sincer. O
    parte din mine ar vrea să se întoarcă în România să facă o schimbare, dar
    cealaltă parte îmi spune că e cam prea târziu şi nu are rost, pentru că nu voi
    realiza nimic.


  • Eduard Oancea, un tânăr IT-ist revenit din Ţările de Jos

    Eduard Oancea, un tânăr IT-ist revenit din Ţările de Jos

    Eduard
    Oancea are 24 de ani şi este membru al Ligii Studenţilor Români din
    Străinătate.


    S-a
    născut la Bucureşti şi povesteşte că a plecat în Regatul Ţărilor de Jos imediat
    după ce a absolvit liceul în august 2016, după fata pe care o iubea. A studiat
    information and communications technology şi software engineering la Fontys
    University of Applied Sciences din Eindhoven şi spune că nu regretă niciun
    moment alegerea făcută. De asemenea, nu a întâmpinat nicio dificultate în
    procesul de acomodare, deşi s-a confruntat uneori cu discriminarea.




    Nu mi-a fost greu, sincer. Am intrat în pâine din prima şi cu
    facultatea, cu prietenii, cu colegii. Eu abia aşteptam să cunosc lume nouă, să
    experimentez ceva diferit faţă de ce trăisem în România până atunci. Ca
    diferenţe, sincer, cele mai mari ar fi modul în care oamenii se raportează unii
    la alţii, la probleme, la simţul umorului şi la cum lucrează împreună. S-a
    întâmplat de vreo două, trei ori să fim discriminaţi, de exemplu la intrarea în
    cluburi. De exemplul, odată încercam să îmi leg bicicleta şi m-a întrebat un
    tip de unde sunt, din România, şi m-a acuzat că încercam să o fur. Dar sunt chestii
    izolate.





    Eduard
    a aflat de LSRS de la prietenii săi care participaseră la evenimente organizate
    de Ligă. Se întâmpla prin 2018 când, aflat la începutul primului său
    internship, a decis să se alăture filialei Olanda.




    După doi ani şi jumătate de facultate aveam deja destulă
    experienţă şi aş fi vrut să îi ajut şi pe alţii să se descurce mai bine, să nu
    treacă prin problemele prin care am trecut şi eu şi care puteau fi evitate.
    Tocmai mi-am încheiat, vara aceasta, mandatul de director de proiecte, iar acum
    sunt un membru simplu şi îi ajut pe cei din departamentul de proiecte şi în
    special pe directorul actual. Ghidez, ajut, fac sugestii. Din păcate eu am avut
    mandatul pe perioada pandemiei şi nu am putut face atât de multe pe cât mi-aş
    fi dorit, dar am avut o experienţă destul de bună în a menţine comunitatea
    destul de unită în mediul online. Am organizat destul de multe game nights, am
    organizat students talks prin care ne ajutam unii pe alţii să învăţăm. Recent,
    am participat la o conferinţă cu departamentul de proiecte şi se plănuiesc nişte
    chestii foarte mişto. Avem un team building plănuit, care se anticipează că o
    să fie timp de două zile, adică o să fie mai lung decât ce am avut noi până
    acum, avem o echipă nouă la coordonare. Sunt toţi foarte activi.




    Pentru
    Eduard, ultimii ani în Olanda cu restricţii cauzate de pandemie, nu au fost
    uşori. Mulţi dintre prietenii săi au plecat în alte state sau au revenit în
    România aşa că s-a simţit singur şi captiv. Spune că simţea nevoia unei guri de
    aer aşa că a decis să se întoarcă în ţară. Acum lucrează la o companie de
    implementări de cloud şi îşi doreşte să rămână în România şi să pună umărul la
    procesul de modernizare a ţării şi de emanipare a cetăţenilor ei.




    Deocamdată plănuiesc să rămân în ţară. Mă simt mult mai bine
    aici decât mă simţeam în Olanda, dar rămân deschis la posibilitatea de a pleca
    în alte părţi. Pe mine mă deranjează aşa că sunt foarte multe chestii pe care
    le-am descoperit în Olanda şi nu le văd implementate aici în ţară şi aş vrea pe
    termen mediu să văd dacă pot face ceva şi în legătură cu asta. Una poate să fie
    infrastructura sau modul în care funcţionează instituţiile statului, cum
    comunică cu cetăţenii. Şi mai sunt şi chestiuni soft, care nu sunt chiar
    tangibile: acolo oamenii par mai dornici să se ajute reciproc decât ce văd aici
    la noi şi cred că este o chestie care se poate educa şi învăţa de la alţii. Eu
    am speranţa că se poate schimba ceva şi cu efortul fiecăruia dintre noi se
    poate face asta şi cu atât mai mult al elor care au plecat în afară, au văzut
    că se poate şi altfel şi că lucrurile pot funcţiona chiar mai bine.