Tag: limba romana

  • “Lucrativ” şi “fortuit” – cuvinte folosite, în exprimare, cu sens greşit

    “Lucrativ” şi “fortuit” – cuvinte folosite, în exprimare, cu sens greşit

    “Lucrativ” şi “fortuit” — cuvinte folosite, în exprimare, cu sens greşit.




  • Din nou pleonasmul e “vedetă” în exprimare

    Din nou pleonasmul e “vedetă” în exprimare

    Din nou pleonasmul e “vedetă” în exprimare, cu “a avansa înainte” şi “un mare hit”.



  • A aniversa un număr de ani” sau “a sărbători un număr de ani”?

    A aniversa un număr de ani” sau “a sărbători un număr de ani”?

    A aniversa un număr de ani” sau “a sărbători un număr de ani”? Corectăm “distracţia” dând răspunsul în rubrica “Povestea vorbei”.



  • Sensurile substantivului “râs” în limba română.

    Sensurile substantivului “râs” în limba română.

    Primăvara vine cu veselie, cu bucuria de a trăi. Un motiv în plus pentru a evidenţia sensurile substantivului “râs” în limba română.



  • Vine, vine primavara cu ‘echinocţiul” sau “echinopţiul”?

    Vine, vine primavara cu echinocţiul” sau “echinopţiul”?



  • Verbul “a bănui” şi “nebănuitele” forme greşite pe care le suportă

    Verbul “a bănui” şi “nebănuitele” forme greşite pe care le suportă

    Verbul “a bănui” şi “nebănuitele” forme greşite pe care le suportă în conjugare.



  • “Drept care” sau “drept pentru care” – cum e corect?

    “Drept care” sau “drept pentru care” – cum e corect? Raspunsul, în rubrica “Povestea vorbei”.



  • Paronimele îmbogăţesc lexicul, dar pot crea şi probleme

    Paronimele îmbogăţesc lexicul, dar pot crea şi probleme

    Paronimele îmbogăţesc lexicul, dar pot crea şi probleme unor vorbitori mai puţin familiarizaţi cu sensurile şi formele anumitor cuvinte aflate într-o “relaţie de paronimie”.



  • Jurnal românesc – 8.02.2016

    Jurnal românesc – 8.02.2016

    În localitatea Bor din Valea Timocului, în Serbia, sâmbătă a avut loc deschiderea oficială a cursurilor de limba română pentru care s-au înscris 25 de copii. Vor fi predate şi elemente de cultură naţională, într-o iniţiativă extrem de importantă pentru păstrarea identităţii româneşti a comunităţii de români din regiune. Cursurile se vor desfăşura la Casa Românească din Timoc, inaugurată anul trecut în noiembrie. Deşi sala de cursuri este mică – 28 de metri pătraţi şi nici nu există echipament de lucru (videoproiector, calculator, imprimată etc.), organizatorii speră să îşi poată desfăşura activitatea, iar numărul copiilor înscrişi să fie în creştere. Conform recensământului sârbesc din 2011, comunitatea de români din Timoc ar număra aproximativ 35.000 de persoane. Se estimează, însă, că numărul ar fi mult mai mare.



    În perspectiva organizării, în acest an, a alegerilor pentru Parlamentul României şi în contextul intrării în vigoare a noii legi privind votul prin corespondenţă, Autoritatea Electorală Permanentă a iniţiat o campanie de informare privind modificările legislative din domeniul electoral şi modalităţile de exercitare a dreptului la vot destinate cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. În acest sens, pe 19 februarie se vor afla la Madrid reprezentanţi ai AEP pentru a participa la o sesiune informativă destinată comunităţii româneşti şi presei de limbă română din Spania. Pe de altă parte, potrivit publicaţiei ‘Occidentul Românesc’, ţinând cont de creşterea continuă a numărului şi a diversităţii solicitărilor de servicii consulare din partea cetăţenilor români din străinătate, din dorinţa de a răspunde cât mai eficient acestor solicitări, în continuarea campaniei de informare derulate în 2015, Ministerul Afacerilor Externe va iniţia pe 19 februarie o nouă campanie de informare – Dialog cu diaspora 2016”. Scopul ei este popularizarea noilor facilităţi oferite cetăţenilor români solicitanţi de servicii consulare, ca urmare a finalizării ultimei etape de implementare a Sistemului Informatic Consular (cunoscut sub denumirea generică E-Cons). Intrarea iminentă în funcţiune a ultimei componente a sistemului E-Cons va simplifica considerabil prestarea serviciilor consulare, întrucât va permite iniţierea on-line a solicitărilor şi va reduce implicit timpii de aşteptare.



    Experţi ai Direcţiei pentru democraţie, a cetăţenilor şi teritoriilor din cadrul Primăriei Paris, ai Atelierului parizian de urbanism şi ai Agenţiei franceze pentru renovare urbană s-au aflat într-o vizită la Bucureşti în perioada 1-3 februarie. La finalul acestei vizite, reprezentanţii oraşelor Paris şi Bucureşti au decis să continue colaborarea începută în vara anului trecut. Sprijinul tehnic acordat de experţii francezi va avea drept scop să ajute Bucureştiul în gestionarea complexă a sistemului urban şi în elaborarea unei viziuni de dezvoltare urbană pe termen lung. Astfel, se urmăreşte crearea unei agenţii de urbanism, reînnoirea urbană a cartierelor defavorizate, dezvoltarea serviciilor sociale (cantine sociale, servicii pentru persoanele fără adăpost, centre de zi) şi prevenirea comportamentelor de risc în domeniul sănătăţii.



    Numărul persoanelor fizice, aflate în Biroul de Credit, cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare, a scăzut la 704.246, la finalul anului precedent – arată datele Băncii Naţionale a României. Faţă de luna decembrie 2014, numărul restanţierilor este mai mic cu 0,72%, iar comparativ cu noiembrie 2015 cu 1,07%. În ceea ce priveşte valoarea restanţelor, aceasta se ridica la 11,3 miliarde lei, din care peste 4,34 miliarde lei erau în moneda naţională, 4,84 miliarde lei în euro, 2,13 miliarde lei în alte valute şi 50,2 milioane lei în dolari.

  • Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi
    Spaţiului Economic European, adulţii rezidenţi din ţări terţe dar şi persoanele
    adulte provenind din străinătate care au dobândit o formă de protecţie în
    România au dreptul la efectuarea unui curs gratuit de limba română. Organizarea
    respectivelor cursuri este în responsabilitatea Ministerului român al Educaţiei
    Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prin inspectoratele şcolare judeţene.
    Pentru a urma un curs de limba română, o persoană trebuie să depună o cerere
    însoţită de o copie legalizată a unui act de identitate fie la un birou local
    al Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului
    Afacerilor Interne, fie la inspectoratele şcolare judeţene. Odată înregistrat
    un număr suficient de cereri, anume cel puţin zece, Inspectoratul Şcolar
    desemnează un inspector responsabil cu organizarea cursurilor, precum şi o
    şcoală în care să se desfăşoare acestea. Un curs are o durată de 140 de ore şi
    se desfăşoară pe durata unui an şcolar, timp de patru ore pe săptămână, conform
    unei programe adoptate oficial la nivel naţional. La finalul cursului, se
    organizează o sesiune de evaluare, iar participanţii primesc un certificat cu
    antetul Ministerului Educaţiei. Informaţii suplimentare pot fi găsite pe
    site-ul www.migrant.ro, editat în engleză,
    franceză şi română. Există şi un site, www.vorbitiromaneste.ro,
    care include manuale de limba română pentru începători şi avansaţi, un manual
    de orientare culturală pentru cetăţenii străini, un manual de educaţie
    interculturală pentru copii migranţi în România, dar şi lecţii audio şi
    exerciţii interactive.


    Pe de altă parte, amintim că cetăţenii străini
    care studiază în România îşi încep cursurile prin învăţarea limbii române, timp
    de un an. Astfel de cursuri se adresează inclusiv etnicilor români şi
    aromânilor care trăiesc în state învecinate ţării noastre, anume în Republica
    Moldova, sudul Ucrainei, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia,
    cursurile fiind găzduite de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi. Institutul,
    care are adresa de Internet www.ieh.ro,
    dispune de spaţii de învăţământ moderne, de locuri de cazare în cămine, de
    cantină, spaţii sportive şi de divertisment. Cursanţii studiază limba română,
    istoria românilor, literatura română şi limbi străine sub îndrumarea unor cadre
    didactice din Universitatea Bucureşti, în special din facultăţile de Litere,
    Geografie şi Istorie.



    Cursuri pentru cetăţenii
    străini organizează şi Institutul Cultural Român, atât în Bucureşti cât şi la
    sediile din străinătate. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul
    Institutului Cultural Român, editat în engleză şi română, cu adresa www.icr.ro.

  • Leçon 214 – La condition

    Leçon 214 – La condition

    Lecţia două sute paisprezece



    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni ! Aujourd’hui nous apprenons à poser des conditions. On peut le faire à l’aide de l’expression :


    cu condiţa să — à condition que, à condition de


    Valentina: Putem parca aici?


    Est-ce que nous pouvons nous garer là?


    Alexandru: Da, cu condiţia să plecaţi repede.


    Oui, à condition que vous repartiez vite.


    Ioana: Pot asista la repetiţii?


    Est-ce que je peux assister aux répétitions?


    Valentina: Da, cu condiţia să respecţi programul.


    Oui, à condition que tu respectes le programme.


    Alexandru: Copiii pot vedea animalele?


    Les enfants peuvent-ils voir les animaux ?


    Ioana: Da, cu condiţia să nu le dea de mâncare.


    Oui, à condition de ne pas leur donner à manger.



    Le mot le plus simple qui exprime la condition est l’homologue du fameux « si » conditionnel :


    dacă — si


    Il vous est déjà un peu familier et vous savez qu’en roumain il n’impose aucune contrainte. Après lui, on utilise le temps voulu ou logique.


    Ioana : Eu vin la spectacol dacă veniţi şi voi.


    Je viens au spectacle si vous venez aussi.


    Alexandru : Dacă va fi frumos, vom merge la munte.


    S’il fait beau, nous irons à la montagne.


    Valentina : Dacă aş avea timp, aş asculta muzică.


    Si j’avais le temps, j’écouterais de la musique.


    Ioana : Dacă nu merge calculatorul nu vom putea scrie mesajele. Si l’ordinateur ne marche pas, nous ne pourrons pas écrire les messages.


    Alexandru : Nu înţeleg dacă nu îmi explici.


    Je ne comprends pas si tu ne m’expliques pas.


    Valentina : Bea ceva dacă ţi-e sete.


    Bois quelque chose si tu as soif.



    Ioana : Să îţi fac o cafea? Veux-tu que je te prépare un café?


    Alexandru : Dacă vrei… Si tu veux…


    Valentina : Să deschid fereastra?


    Veux-tu que j’ouvre la fenêtre?


    Ioana : Dacă poţi… Si tu peux…


    Alexandru : Să aprind lumina?


    Est-ce que j’allume la lumière?


    Valentina : Dacă vreţi… Si vous voulez…


    (Si vous voulez bien…)


    Ioana: Să chem un taxi? Voulez-vous que j’appelle un taxi?


    Alexandru : Dacă puteţi… Si vous pouvez…


    Valentina : Să rezervăm un loc?


    Devons-nous réserver une place?


    Ioana : Dacă este posibil… Si c’est possible…


    Alexandru : Să sting televizorul?


    Voulez-vous que j’éteigne la télé?


    Valentina : Dacă nu vă deranjează…


    Si ça ne vous ennuie pas…



    Şi dacă ramuri bat în geam…


    Et si les rameaux frappent à ma fenêtre…


    Şi dacă stele bat în lac…


    Et si les étoiles se reflètent dans les eaux du lac…


    Şi dacă norii deşi se duc…


    Et si les gros nuages s’en vont…



    Voilà trois magnifiques conditions tirées d’un poème de Mihai Eminescu mis en musique par Vasile Timiş: Şi dacă.



    LA REVEDERE!



    Şi dacă…


    Şi dacă ramuri bat în geam

    Şi se cutremur plopii,

    E ca în minte să te am

    Şi-ncet să te apropii.


    Şi dacă stele bat în lac

    Adâncu-i luminîndu-l,

    E ca durerea mea s-o-mpac

    Înseninîndu-mi gîndul.


    Şi dacă norii deşi se duc

    De iese-n luciu luna,

    E ca aminte să-mi aduc

    De tine-ntotdeauna.



    Si les rameaux


    Si les rameaux à ma croisée

    Frappent et frissonnent les trembles,

    C’est que tu sois dans ma pensée

    Et t’approcher me sembles.


    Si les étoiles éclairer

    Le fond du lac, s’en viennent,

    C’est que ma peine soit apaisée

    Par des pensées sereines.


    Si les nuages épais glissant,

    La lune se révèle,

    C’est que toujours, en t’évoquant

    À moi tu te rappelles.


  • Dan Stoenescu la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”

    Dan Stoenescu la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”

    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a efectuat astăzi, 22 decembrie 2015, o vizită la Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti” al Academiei Române.


    Ministrul delegat s-a întâlnit cu academicianul şi directorul instituţiei, Marius Sala, cu profesorul universitar doctor Nicolae Saramandu, directorul Departamentului de Dialectologie şi Onomastică, profesorul universitar doctor Manuela Nevaci, membru al Consiliului ştiinţific, precum și cu alţi membri ai Institutului.



    În cadrul discuţiilor, Dan Stoenescu a subliniat rolul Academiei Române şi al Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti” în promovarea valorilor româneşti, a conştiinţei naţionale şi a identităţii românilor din ţările balcanice şi din Republica Moldova.


    De asemenea, a reliefat importanţa continuării proiectelor de cercetare cu privire la românii de pretutindeni, proiecte fundamentale ale Academiei Române, prin care să fie pusă în evidenţă unitatea limbii române la nord şi la sud de Dunăre.



    Un subiect central al întrevederii l-a reprezentat înfiinţarea unor centre culturale în comunităţile istorice, prin care statul român să promoveze păstrarea limbii române şi a identităţii naţionale, în cadrul unor programe culturale, educaţionale, de mass-media şi spiritualitate.


    Ministrul delegat a subliniat necesitatea ca mediul academic să aibă o poziţie fermă în legătură cu apartenenţa la limba română a dialectelor româneşti sud-dunărene: aromân, meglenoromân şi istroromân.



    Totodată, a apreciat deschiderea Institutului faţă de proiectele de păstrare şi promovare a limbii române în comunitățile istorice şi a agreat, împreună cu interlocutorii, importanţa continuării acestor proiecte.

  • Semnarea Protocolului  de colaborare vizând derularea proiectului “Limba română este patria mea”

    Semnarea Protocolului de colaborare vizând derularea proiectului “Limba română este patria mea”

    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr şi Ministrul Educației Naționale, Sorin Câmpeanu au semnat astăzi un Protocol de colaborare vizând derularea proiectului Limba română este patria mea, inițiat de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.

    Protocolul oferă instituțiilor semnatare cadrul organizatoric necesar pentru colectarea și transmiterea de materiale educaționale (tipărite sau electronice) și alte materiale culturale necesare asigurării educației în spiritul cunoașterii valorilor naționale și pentru afirmarea spiritului identitar românesc în rândul copiilor românilor de pretutindeni. Totodată, documentul oficializează cooperarea dintre cele două instituții în cadrul proiectului Limba română este patria mea.

    În declarațiile de presă susținute, cei doi demnitari au apreciat documentul semnat ca pe un instrument important, care stabilește cadrul de cooperare interinstituțională necesar desfășurării de activități menite să contribuie la consolidarea rolului educației în păstrarea unităţii de limbă şi cultură în rândul comunităţilor româneşti din străinătate, în special în rândul copiilor care sunt integraţi în sistemele educaţionale locale. S-a precizat, de asemenea, că Protocolul vizează și desfăşurarea în comun a unor activităţi destinate copiilor românilor de pretutindeni, prin care să se asigure formarea competenţelor-cheie fundamentale pentru păstrarea identităţii naţionale în ţara de adopţie.

    Ministrul delegat Angel Tîlvăr a arătat că documentul semnat reprezintă un pas suplimentar util în procesul de colaborare dintre cele două instituţii, în sensul promovării educației în limba română în rândul tinerei generații din comunitățile românești. A apreciat, totodată, că materialele colectate în cadrul acestui proiect vor contribui la însușirea de cunoștințe legate de istoria, limba și civilizația românească.

    Sursa: Comunicat MAE

  • Angel Tîlvăr a deschis anul școlar la liceul românesc din Sofia

    Angel Tîlvăr a deschis anul școlar la liceul românesc din Sofia

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr a deschis noul an școlar la liceul românesc Mihai Eminescu” din Sofia, în cadrul unei ceremonii care a marcat darea în folosință a noului sediu al instituției.


    Ministrul delegat a subliniat rolul esențial al educației pentru păstrarea identității naționale în comunitățile istorice românești.



    Identitatea românească nu poate fi păstrată și afirmată dacă nu este susținută de școală. Pentru noi, românii, educația reprezintă nucleul culturii și civilizației: educația pe care ne-o dau părinții noștri, educația pe care ne-o dau dascălii, învățătorii și profesorii noștri. Școala românească a fost prima instituție a neamului românesc și singura care îi cuprinde pe toți românii de pretutindeni, pe toți românii din întreaga lume”, a spus Angel Tîlvăr.


    Ministrul delegat a apreciat reluarea, prin înființarea în anul 1999 a liceului Mihai Eminescu”, a tradiției învățământului secundar românesc în Bulgaria, după o întrerupere de peste 50 de ani.



    De asemenea, ministrul delegat a mulțumit autorităților bulgare pentru sprijinul oferit în deschiderea noului sediu, exprimându-și, totodată, speranța că acest efort va fi însoțit de găsirea unor facilități de cazare a elevilor pe durata anului școlar, ținând cont de faptul că cea mai mare parte a membrilor comunității românești locuiesc la distanță de Sofia.


    Primăria Generală a Sofiei a alocat în acest an pentru cei 70 de elevi români din clasele VIII-XII nouă săli de clasă, incluzând un etaj din clădirea Liceului bulgar Kuzman Şapkarev”, situat în centrul orașului.



    Tot la Sofia, Angel Tîlvăr a avut o întâlnire cu reprezentanți ai mediului asociativ din comunitatea românească din Bulgaria.Oficilalul român s-a referit la demersurile depuse în vederea organizării primului Congres al Românilor de Pretutindeni, la cele privind modificarea legislației privind finanțarea nerambursabilă a proiectelor depuse de românii de peste hotare și la acțiunile pe care Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni le întreprinde pentru a sprijini mediul asociativ în eforturile de accesare a fondurilor oferite prin intermediul programelor sale.



    Angel Tîlvăr a insistat, de asemenea, asupra activității Departamentului Politici pentru Românii de Pretutindeni în direcția susținerii eforturilor depuse pentru păstrarea și afirmarea identității românești.


    Ministrul delegat a încurajat asociațiile românilor din Bulgaria să încheie parteneriate cu organizații românești din județele de pe malul românesc al Dunării.


    Reprezentanții mediului asociativ au subliniat importanța educației în limba română pentru păstrarea identității etnice, solicitând sprijin în direcția înființării unui al doilea liceu cu predare în limba română în Bulgaria, la Vidin, într-o regiune cu o importantă prezență românească, și a recunoașterii caracterului de limbă maternă pentru limba română în sistemul de învățământ.

  • Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu bibliotecarii din Republica Moldova

    Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu bibliotecarii din Republica Moldova

    Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit azi, 9 septembrie, cu bibliotecarii din Republica Moldova, participanți la un stagiu de specializare, organizat de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni (IEH), aflat în coordonarea ministrului delegat.



    Cu acest prilej, demnitarul român a subliniat importanța muncii bibliotecarilor în promovarea limbii și culturii române, subliniind necesitatea cooperării dintre specialiștii din România și Republica Moldova. A menționat, de asemenea, necesitatea ca bibliotecile să fie pregătite pentru schimbările tehnologice și să-și consolideze poziția de centre de promovare a culturii românești.



    “Bibliotecarii de pe ambele maluri ale Prutului slujesc aceeași cultură, păzesc aceeași limbă. Este firesc ca ei să se cunoască. Este firesc ca ei să lucreze după aceleași principii, după aceeași filozofie și este de datoria instituției noastre să îi facă să se întâlnească”, a spus Angel Tîlvăr.



    Proiectul, aflat la cea de-a doua ediție, se va derula în perioada 7 — 11 septembrie 2015, și va cuprinde, pe lângă cursurile de biblioteconomie, vizite de studiu la diferite biblioteci din București, precum și la alte obiective culturale şi istorice din capitală.



    Aceste acțiuni urmăresc promovarea identităţii culturale prin creşterea numărului de persoane care au acces la fondul de carte de limbă română existent în bibliotecile din Republica Moldova, dezvoltarea de proiecte culturale în parteneriat, care să faciliteze studiul în limba română, precum și cele referitoare la noutăţile din domeniul biblioteconomiei.


    Proiectul va fi continuat și se are în vedere dobândirea unui caracter mai larg prin participarea bibliotecarilor şi din alte comunităţi româneşti istorice.