Tag: limba romana

  • Angel Tîlvăr salută semnarea acordului pentru înființarea unui lectorat de limba română în Grecia

    Angel Tîlvăr salută semnarea acordului pentru înființarea unui lectorat de limba română în Grecia

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr salută semnarea Protocolului pentru înființarea unui lectorat de limba română la Facultatea de Limbă, Filologie și Civilizație a țărilor de la Marea Neagră din cadrul Universității Dimokritos din Grecia.

    Demnitarul român a declarat că în cadrul vizitei efectuate în Republica Elenă, în perioada 13-17 mai 2015, a constatat importanța finalizării acestui demers atât pentru tinerii greci care vor să aprofundeze cunoștințele de limba română, dar mai ales pentru tinerii români din Grecia care trebuie încurajați să utilizeze limba română.

    Limba reprezintă factorul care ne leagă identitar și ne oferă conștiința destinului nostru istoric. Ea este cea care unește dincolo de granițe și ne spune cine suntem. Acordul este deosebit de important deoarece ne ajută să oferim instrumente educaționale de înalt nivel, astfel încât să putem susține eforturile pe care le depunem în direcția apropierii tinerilor români, dar și de alte naționalități, de limba și civilizația românească a mai declarat oficialul român.

  • Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu ambasadorul Serbiei la București

    Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu ambasadorul Serbiei la București

    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel
    Tîlvăr, a avut astăzi, 22 iunie 2015, o întrevedere cu ambasadorul Republicii
    Serbia în România, Branko Brankovic. În cadrul discuţiei, ministrul delegat Angel Tîlvăr și-a exprimat interesul
    pentru stimularea dimensiunii parteneriale cu autoritățile sârbe, în vederea
    promovării şi protejării identităţii naţionale şi a drepturilor de care persoanele
    aparţinând minorităţile naţionale trebuie să beneficieze, ca parte a setului de
    valori europene la care aderă cele două ţări.

    Oficialul român a apreciat
    experienţa României ca model în acest domeniu şi a menţionat faptul că această
    experienţă stă la dispoziţia Republicii Serbia, în cadrul parcursului său
    european. În același timp, și-a arătat preocuparea în legătură cu identificarea
    modalităţilor cele mai eficiente de a veni în întâmpinarea dorinţei legitime a
    românilor din Serbia de răsărit pentru a asigura generaţiilor noi accesul la
    limba, cultura şi civilizaţia părinţilor şi a bunicilor.


    Ministrul delegat a prezentat activitatea şi proiectele sprijinite de către
    DPRRP – MAE în comunităţile româneşti din Serbia de nord-est şi din Voivodina,
    solicitând, totodată, sprijinul autorităților sârbe pentru susținerea
    proiectelor și valorificarea în comun a patrimoniului identitar reprezentat de
    aceste comunități .


    Ambasadorul Branko Brankovic a apreciat excelenta relaţie bilaterală şi a
    transmis întreaga disponibilitate a autorităţilor de la Belgrad pentru găsirea
    celor mai bune soluţii în legătură cu aspectele legate de minoritatea română
    din Republica Serbia.


    La rândul său, demnitarul român a manifestat deschidere în ceea ce privește
    diversificarea mecanismelor de cooperare bilaterală, care să contribuie și la
    asigurarea accesului membrilor comunității românești la cursuri de limba romană
    şi la serviciul religios în limba maternă. În context, a menționat că România
    urmăreşte cu atenţie evoluţia programului de introducere a studierii limbii
    române în şcolile din Serbia de răsărit, precum şi păstrarea şi îmbunătăţirea
    sistemului de învăţământ în limba română din Voievodina.

    Angel Tîlvăr și-a
    exprimat convingerea că Acordul dintre guvernul român şi cel sârb în domeniul
    educaţiei va fi semnat în viitorul apropiat, fapt ce va contribui la
    îmbunătăţirea educaţiei în limba română pe întreg teritoriul Serbiei. De
    asemenea, ministrul delegat a subliniat importanţa impulsionării activităţilor
    Comisiei Mixte, considerând că dialogul în acest format constituie un cadru
    optim de abordare multi-instituţională a subiectelor de interes comun pentru
    cele două state.



  • Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi
    Spaţiului Economic European, adulţii rezidenţi din ţări terţe, dar şi
    persoanele adulte provenind din străinătate care au dobândit o formă de
    protecţie în România au dreptul la efectuarea unui curs gratuit de limba
    română. Organizarea respectivelor cursuri este în responsabilitatea
    Ministerului român al Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare
    judeţene. Pentru a urma un curs de limba română, o persoană trebuie să depună o
    cerere însoţită de o copie legalizată a unui act de identitate fie la un birou
    local al Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului
    Afacerilor Interne, fie la inspectoratele şcolare judeţene. Odată înregistrat
    un număr suficient de cereri, anume cel puţin zece, Inspectoratul Şcolar
    desemnează un inspector responsabil cu organizarea cursurilor, precum şi o
    şcoală în care să se desfăşoare acestea. Un curs are o durată de 140 de ore şi
    se desfăşoară pe durata unui an şcolar, timp de patru ore pe săptămână, conform
    unei programe adoptate oficial la nivel naţional. La finalul cursului, se
    organizează o sesiune de evaluare, iar participanţii primesc un certificat cu
    antetul Ministerului Educaţiei Naţionale. Informaţii suplimentare pot fi găsite
    pe site-ul www.migrant.ro editat în
    engleză, franceză şi română. Există şi un site, www.vorbitiromaneste.ro, care
    include manuale de limba română pentru începători şi avansaţi, un manual de
    orientare culturală pentru cetăţenii străini, un manual de educaţie
    interculturală pentru copii migranţi în România, dar şi lecţii audio şi exerciţii
    interactive.


    Pe de altă parte, amintim că cetăţenii străini
    care studiază în România îşi încep cursurile prin învăţarea limbii române, timp
    de un an. Astfel de cursuri se adresează inclusiv etnicilor români şi
    aromânilor care trăiesc în state învecinate ţării noastre, anume în Republica
    Moldova, sudul Ucrainei, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia,
    cursurile fiind găzduite de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi. Institutul,
    care are adresa de Internet www.ieh.ro,
    dispune de spaţii de învăţământ moderne, de locuri de cazare în cămine, de
    cantină, spaţii sportive şi de divertisment. Cursanţii studiază limba română,
    istoria românilor, literatura română şi limbi străine sub îndrumarea unor cadre
    didactice din Universitatea Bucureşti, în special din facultăţile de Litere,
    Geografie şi Istorie.


    Cursuri pentru cetăţenii străini organizează şi
    Institutul Cultural Român, atât în Bucureşti cât şi la sediile din străinătate.
    Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului Cultural
    Român, editat în engleză şi română, cu adresa www.icr.ro.

  • Anul 1989 în Basarabia

    Anul 1989 în Basarabia

    În decembrie 2014, românii marchează împlinirea a 25 de ani de la revoluţia care le-a readus libertatea şi în urma căreia a renăscut democraţia. Însă 1989 a adus libertatea şi în Basarabia, teritoriu anexat de Uniunea Sovietică în 1939 şi în 1944. Basarabenii, asemenea celorlalţi români, marchează un sfert de secol de la eliberarea de comunism, dar şi de politica de rusificare care a însemnat călcarea în picioare a celor mai elementare drepturi naţionale. Împreună cu istoricul Sergiu Musteaţă, profesor la Universitatea de Stat din Chişinău, am refăcut memoria anului 1989 în Basarabia.


    “Între 1985 şi 1989, lucrurile au început să se schimbe şi în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească. E interesant că primele revendicări ale oamenilor de la Chişinău nu au fost de ordin economic şi social, ci au fost legate de limbă şi alfabet. Bineînţeles că primul era cuvântul “libertate”. Dacă ne uităm cu atenţie la imaginile acelor vremuri, observăm că în multe fotografii oamenii au în mâini pancarte cu cuvântul “libertate”. Asta îi marca cel mai mult. Lumea voia să discute, lumea voia să se spună adevărului pe nume. Şi cel mai jignitor pentru omul de acolo era că nu putea să vorbească deschis şi să scrie în limba maternă. De aceea, primele revendicări de la Chişinău, care au marcat întregul an, au fost coagulate de acea mişcare pentru limbă şi alfabet. Începând din ianuarie 1989, ca rezultat al unor discuţii iniţiate în 1988 în cadrul Uniunii Scriitorilor, oamenii au început să-şi unească eforturile pentru limbă, chiar dacă Comitetul Central al PCUS punea anumite bariere, chiar dacă încerca să critice şi să spună că este o provocare, chiar dacă a încercat să interzică anumite adunări publice. Oamenii au început să se adune tot mai mulţi şi mai mulţi, în vara anului 1989 au ajuns la câteva zeci de mii.”



    Chişinăul era în fierbere, asemenea celorlalte capitale de republici unionale, sub impactul perestroikăi şi glasnost-ului promovate de liderul sovietic Mihail Gorbaciov. Revendicările naţionale erau comune tuturor naţiunilor oprimate de URSS timp de peste 70 de ani. Sergiu Musteaţă a considerat că Marea Adunare Naţională de la Chişinău de pe 27 august 1989 a fost momentul care a declanşat cu adevărat schimbarea din Basarabia.


    “Pe 31 august 1989 s-a aprobat legea cu privire la limbă şi revenirea la alfabetul latin. Pe parcursul întregului an, scriitorii au cerut anularea deciziilor puterii sovietice de a introduce alfabetul chirilic. Au contestat acele norme care împiedicau buna cunoaştere şi care corupeau limba română. În felul acesta, alegerile care au avut loc pentru Sovietul Suprem au adus în prim-plan o nouă elită, oameni de cultură, în special scriitori, care au constituit o echipă în numele Moldovei ce participa la şedinţele Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice de la Moscova. Au avut marele curaj, în 1989, să spună că pactul Hitler-Stalin este unul împotriva umanităţii. Au cerut în acel parlament sovietic să fie creată o comisie care să discute despre impactul acelui act. Pentru prima dată la Chişinău, ziarul “Literatura şi Arta” publica acordul adiţional secret despre care nu se dorea a fi cunoscut şi multă vreme s-a considerat a fi un mit. Atunci s-a publicat pentru prima oară şi s-a demonstrat că din cauza lui s-a împărţit lumea.”



    Libertatea triumfa la Chişinău, aşa cum avea să învingă la Vilnius, Riga, Tallinn, Kiev şi în alte republici din componenţa URSS. Sergiu Musteaţă. “Ceea ce s-a întâmplat la Chişinău a marcat spiritul mişcării de eliberare naţională. În 1987 se mai discutau aceste lucruri cu o anumită doză de frică, în 1988 s-a început publicarea, iar în 1989 a izbucnit acea libertate a cuvântului, a întrunirilor. Pentru prima dată în 1989 oamenii au început să iasă cu tricolorul în cadrul manifestărilor publice şi să spună că tricolorul este adevăratul drapel al nostru. Tot în 1989, pentru prima dată, spre finele anului, la un miting de amploare s-a lansat ideea unirii Basarabiei cu România în contextul condamnării pactului Hitler-Stalin. Lozincile de ordin cultural şi istoric au mers către revendicările sociale şi economice: independenţă economică, gestiune autonomă care, în anii următori au condus către declaraţia de suveranitate, şi, în 1991, la Declaraţia de independenţă.“



    Sergiu Musteaţă şi-a amintit cum anul 1989 a dus la regăsirea de sine a românilor din Basarabia din propria experienţă directă. “În 1989, eram student în anul I la istorie şi ţin minte că am participat la mai multe manifestări publice. Pe 7 noiembrie, când tradiţional se organiza acea paradă militară în cinstea revoluţiei bolşevice, pentru prima dată la Chişinău oamenii au avut curajul să iasă în faţa tancurilor pentru a le opri. De atunci, nu mai defilează tancurile în marea piaţă naţională de la Chişinău. Oamenii au ieşit cu flori iar soldaţii, chiar dacă erau de etniii diferite, nu au mers mai departe. S-au oprit, s-au îmbrăţişat cu trecătorii, au primit flori. Pentru prima dată conducerea Partidului Comunist a fugit de la tribuna centrală. Era un semn că societatea era în schimbare, că societatea doreşte o altă conducere, doreşte altceva decât fusese până atunci. A fost un semn că acel regim totalitar, care ţinea în frică milioane de oameni, a falimentat.”


    Basarabia a avut o trecere mai calmă la democraţie decât România. Însă trecutul ei mult mai traumatizat i-a oferit această aşteptată compensaţie.

  • Jurnal românesc – 09.10.2014

    Jurnal românesc – 09.10.2014

    Românii cu permis de şedere şi de muncă în străinătate care vor să achiziţioneze sau să-şi construiască locuinţe în ţară prin programul “Prima Casă” o pot face, Guvernul extinzându-l şi la cei din diaspora. Plafonul garanţiilor acordate exclusiv pentru aceştia, până la finele anului, este de 25 milioane lei. Programul “Prima Casă” a fost lansat în anul 2009. Până în prezent au fost acordate aproape 124 de mii de garanţii, din care 31% destinate achiziţiei de imobile construite între 2008 şi 2013. Valoarea medie a finanţărilor accesate în cadrul programului este de 38.210 euro. Pe de altă parte, românii care nu au mai avut până acum un autoturism proprietate personală şi-ar putea cumpăra unul, nou, din producţie internă sau import, prin programul “Prima maşină”. Statul român ar urma să garanteze jumătate din valoarea unui credit de maxim 50.000 de lei, iar dobânda să fie sub 10%-12%, cât este, în prezent, pe piaţă. Durata maximă a creditului ar urma să fie de 84 de luni. Vor avea prioritate tinerii între 18 şi 35 de ani. Ideea va fi discutată în Guvern, urmând ca decizia finală să fie luată săptămâna viitoare, pentru ca programul să intre în vigoare la 1 noiembrie.



    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, participă, în perioada 9 – 11 octombrie, la München, în Germania, la deschiderea celei de-a 15 ediţii a Zilelor Culturii Române şi la întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţilor româneşti. Festivalul Zilele Culturii Române se va desfăşura sub genericul România – un model de convieţuire europeană”.



    Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Institutul Limbii Române, organizează o conferinţă anuală intitulată Limba română în lume”, la Arizona State University, eveniment care va avea loc în perioada 9-13 octombrie. Conferinţa Limba română în lume” va fi organizată, anual, într-o universitate din străinătate unde funcţionează un lectorat de limba română. Prin acest demers, Ministerul Educaţiei de la Bucureşti promovează limba, cultura şi civilizaţia româneacă în lume. Catedra de Limba şi literatura română de la Arizona State University este condusă de prof. dr. Ileana Alexandra Orlich, care este şi consul onorific al României în Arizona.



    Cercetătorii Eric Betzig, Stefan Hell şi William Moerner au primit, miercuri, premiul Nobel pentru chimie pe 2014, pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente. Stefan Hell este cetăţean german originar din România. S-a născut în 1962, în Arad. Este director al Institutului Max Planck pentru chimie biofizică din Göttingen şi şef al Centrului german de cercetări în domeniul cancerului din Heidelberg.



    Biroul Regional pentru Europa Centrală şi de Est al Agenţiei Universitare a Francofoniei, cu sediul la Bucureşti, aniversează 20 de ani de la înfiinţare, prilej pentru semnarea unui memorandum între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Agenţia Universitară a Francofoniei, care va permite lansarea unui program de finanţare pentru proiecte internaţionale de cercetare. Activitatea Biroului Europa Centrală şi de Est înseamnă, pe scurt, peste 5.000 de burse şi peste 60 de proiecte, precum şi numeroase acţiuni în care s-au implicat 89 de universităţi membre în 19 ţări la nivelul regiunii.

  • Jurnal românesc – 20.08.2014

    Jurnal românesc – 20.08.2014

    Vizita pe care premierul Victor Ponta o va efectua în Republica Moldova pe 27 august transmite un semnal clar de susţinere a acestei ţări şi a destinaţiei sale europene, a declarat ministrul român al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean. Potrivit lui Corlăţean, această vizită va marca un moment istoric, întrucât, odată cu lansarea gazoductului Iaşi-Ungheni, va fi prima dată când Chişinăul va importa gaze şi din vest, nu numai din est. Ministrul român de Externe a anunţat, de asemenea, organizarea la Chişinău a reuniunii grupului de prieteni europeni ai Republicii Moldova, desfăşurată, de obicei, la Bruxelles, dar şi prezenţa la Bucureşti, în perioada 27-29 august, a miniştrilor de externe ai Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei, la Zilele Diplomaţiei Româneşti.



    La Eforie Nord, continuă reuniunea celor 200 de reprezentanţi ai comunităţilor româneşti de peste graniţe. Aceştia dezbat problemele cu care se confruntă românii din străinătate şi analizează modul în care-i pot ajuta autorităţile de la Bucureşti. Premierul Victor Ponta a apreciat că diaspora trebuie să promoveze ceea ce a numit faţa frumoasă a României şi nu să evoce problemele ei. La rândul lor, participanţii la reuniune au cerut politicienilor de la Bucureşti să nu mai lucreze la dezbinarea diasporei.



    Negocierile desfăşurate marţi la biroul din Tiraspol al Misiunii OSCE în Republica Moldova privind activitatea celor opt şcoli cu predare în limba română din regiunea transnistreană au fost constructive, existând garanţii că acestea vor activa în regim normal şi că nu vor apărea impedimente pentru începerea noului an de studii, au dat asigurări autorităţile de la Chişinău. Gheorghe Bălan, şeful Biroului de reintegrare în cadrul guvernului Republicii Moldova, a precizat că au fost discutate mai multe aspecte ţinând de buna funcţionare a şcolilor cu predare în limba română din regiunea separatistă, inclusiv probleme de ordin financiar. Şcolile cu predare în limba română din Transnistria riscau să nu mai poată funcţiona din cauza restanţelor la chiria clădirilor în care funcţionează. Pe fondul presiunilor exercitate de rusofili asupra profesorilor şi elevilor români, Înaltul Comisar pentru minorităţi naţionale al organizatiei, Astrid Thors, a subliniat că dreptul copiilor de a fi educaţi în limba maternă trebuie să fie pe deplin respectat, iar ei nu trebuie să devină victime ale disputelor politice.



    Secretarul de stat pentru afaceri strategice în MAE, Bogdan Aurescu, a vizitat marţi, la invitaţia părţii canadiene, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, personalul militar canadian şi aeronavele militare canadiene CF-18 dislocate în România. Extinderea cooperării militare bilaterale, precum şi derularea exerciţiilor comune de instruire şi antrenament au contribuit semnificativ la creşterea experienţei forţelor aeriene ale celor două state, precum şi a interoperabilităţii dintre acestea”, precizează un comunicat dat publicităţii la Bucureşti. Potrivit documentului, Bogdan Aurescu a reiterat importanţa strategică a frontierei estice a NATO şi a României şi a exprimat susţinerea Bucureştiului pentru un pachet concret de măsuri care să fie adoptat cu prilejul reuniunii la vârf a NATO din septembrie 2014, menit să consolideze apărarea colectivă şi securitatea Aliaţilor.

  • Jurnal românesc – 15.07.2014

    Jurnal românesc – 15.07.2014

    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a muţumit, in cursul unor discutii telefonice, omologilor săi din Israel, Avigdor Lieberman, Palestina, Riad al-Malki, şi Iordania, Nasser Judeh, pentru sprijinul acordat operaţiunii de repatriere a 84 de cetăţeni români din Fasia Gaza. Fără sustinerea acestor state, în condiţiile de securitate extrem de dificile din regiune, operaţiunea nu ar fi putut avea loc – a spus Corlăţean. Cetăţenii români şi familiile lor au fost repatriati, luni, la cerere, prin punctul de frontiera Erez (Israel) şi escortati până la Amman (Iordania), de unde au fost imbarcati cu destinatia Bucureşti. După finalizarea repatrierii, ministerul de Externe a precizat că linia telefonică gratuită — TelVerde, creată în sprijinul familiilor din România ale cetăţenilor români aflaţi în Fâşia Gaza, a fost închisă. Eventualele solicitări de asistenţă referitoare la situaţia din Fâşia Gaza pot fi adresate Direcţiei Relaţii Consulare, la numărul de telefon: 021 319 6870.



    Republica Moldova va avea, din august, la Bălţi, primul centru SMURD, deschis cu sprijinul României. În baza unui protocol semnat între ministerele sănătăţii de la Bucureşti şi Chişinău, partea română va dota centrul pilot SMURD de la Bălţi cu echipamente pentru intervenţiile de urgenţă, inclusiv ambulanţe. România va oferi, totodată, sprijin pentru dezvoltarea componentei medicale şi paramedicale a serviciului de urgenţă din Republica Moldova, pentru dezvoltarea capacităţii de formare a personalului în domeniu şi asigurarea logisticii necesare desfăşurării intervenţiilor de asistenţă medicală de urgenţă.



    Producătorul român de cosmetice Farmec Cluj-Napoca va deschide în Grecia, la Salonic, primul magazin de brand din afara României. “Produsele Farmec sunt apreciate în rândul consumatorilor greci, iar Salonic este cel de-al doilea oraş ca mărime din Grecia, un centru universitar important şi fosta Capitală Europeană a Culturii din 2007” – a spus directorul general al Farmec, Mircea Turdean. Produsele companiei ajung în peste 30 de ţări, principalele pieţe fiind Japonia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Irak, Kuweit, Grecia, Canada.



    Singura catedră de Limba şi Literatura Română din Statele Unite funcţionează la Arizona State University, coordonatoarea acesteia fiind o româncă plecată din ţară de zeci de ani. Potrivit AGERPRES, Ileana Orlich a înfiinţat catedra de română, în 1998, când avea doar 10 studenţi. În prezent, numărul acestora a ajuns la 200. Profesor de limba engleză şi literatură comparată, dar şi Consul General Onorific al României în Arizona, d-na Orlich precizează că mulţi dintre cei care au urmat cursurile sale sunt acum angajaţi ai ambasadei americane de la Bucureşti, ai Departamentului de Stat sau ai corporaţiilor de pe Wall Street.



    La reprezentanţa NATO din Milano a fost vernisată expoziţia fotodocumentară “Românii şi Marele Război”, dedicată împlinirii a o sută de ani de la declanşarea primei conflagraţii mondiale. Inaugurarea expoziţiei în 2014, când celebrăm un deceniu de apartenenţă la Alianţa Nord-Atlantică, are o semnificaţie specială, a afirmat consulul general al României la Milano, George Bologan. La rândul său, generalul italian în rezervă Mauro Del Vecchio, fost comandant al misiunii ISAF în Afganistan, a evocat, pentru Radio România, colaborarea cu militarii români, despre care a spus că a fost foarte interesantă şi plăcută.

  • A fost deschis oficial programul de tabere ARC 2014

    A fost deschis oficial programul de tabere ARC 2014

    Joi, 26 iunie, în incinta Centrului de agrement de la Sulina, a avut loc lansarea oficială a celei de-a VI-a ediţii a programului de tabere ARC, finanţat şi organizat de către Ministerul Afacerilor Externe — Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului.



    În cuvântul de deschidere, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a făcut referire la importanţa programului ARC”, care promovează, în rândul tinerilor români din afara graniţelor, atât conştiinţa naţională românească, cât şi importanţa unor legături durabile cu statul român. Prin programul de tabere ARC se reunesc anual peste 2000 de elevi, tineri, studenţi şi profesori însoţitori români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani (Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Republica Macedonia), dar şi din ţări precum Italia, Grecia, Canada.



    Bogdan Stanoevici a subliniat importanţa zilei de 26 Iunie: Astăzi, românii de pretutindeni celebrează ziua drapelului naţional, simbol al națiunii române încă de la începutul secolului al XIX-lea. Istoria drapelului românesc face parte din istoria neamului românesc şi este de datoria fiecăruia dintre noi să perpetuăm simbolurile acestei naţiuni oriunde ne-am afla”.



    La evenimentul de deschidere au participat şi cei 200 de tineri din Ucraina, Republica Moldova şi Ungaria, care participă la activităţile taberei încă de luni, 23 Iunie a.c.



    Programul de tabere ARC îşi propune conştientizarea apartenenţei la identitatea culturală românească, aprofundarea cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie, dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi facilitarea contactului între românii din diferite ţări, posibilitatea de a cunoaşte realităţile României şi accesul la valorile patrimoniului cultural românesc.



    În cadrul programului sunt incluse activităţi culturale, sportive şi educative, destinate să încurajeze comunicarea în limba română, să contribuie la realizarea unor schimburi de experienţă şi la creare unor interacţiuni între tinerii români de pretutindeni.



  • Jurnal românesc – 02.06.2014

    Jurnal românesc – 02.06.2014

    60% din absolvenţii români care au studiat în afara graniţelor ţării vor să se întoarcă în România, mulţi dintre ei susţinând că ar veni şi pe bani mai puţini. Potrivit unui sondaj realizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate, peste jumătate dintre respondenţi au afirmat că ar reveni acasă pentru un salariu cuprins între 400 şi 1.000 de euro, ceea ce relevă că nu partea financiară este principalul motiv pentru care ar rămâne în străinătate.



    Propunerea de modificare a Legii cetăţeniei, în sensul facilitării obţinerii ei de către cetăţeni străini care se declară de etnie română, este susţinută de majoritatea grupurilor parlamentare din Legislativul de la Bucureşti. În expunerea de motive, iniţiatorii precizează că politica de acordare preferenţială a cetăţeniei pe criterii istorice nu este nici pe departe specifică României, ci poate fi găsită atât în legislaţia unor state membre vechi ale UE, precum Franţa, Germania, Spania şi Marea Britanie, cât şi în ţări care au aderat recent la blocul comunitar, cum sunt Polonia, Bulgaria şi Ungaria.



    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a participat, duminica, la Lisabona, la cea de-a treia ediţie a Zilei Românilor din Portugalia. Şeful diplomaţiei române a salutat prezenţa a 3.000 de participanţi, reprezentanţi ai comunităţilor româneşti de ambele maluri ale Prutului, despre care a spus că e rezultatul bunei înţelegeri dintre asociaţii, biserici şi ambasadele României şi Republicii Moldova. El a mulţumit şi autorităţilor portugheze, atât pentru eforturile depuse în vederea facilitării bunei integrări a comunităţii româneşti, cât si pentru sprijinul acordat organizarii Zilei Românilor.



    Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a primit, duminică, un grup de elevi şi profesori de la două instituţii de învăţământ cu predare în limba română din Transnistria – liceele Lucian Blaga din Tiraspol şi Ştefan cel Mare şi Sfânt din Grigoriopol. Şeful statului şi-a exprimat admiraţia faţă de curajul şi demnitatea profesorilor, care în pofida unor condiţii nefavorabile, educă tinerii din stânga Nistrului în spiritul dragostei de neam. Timofti a condamnat acţiunile ostile ale administraţiei separatiste faţă de populaţia vorbitoare de limbă română din regiunea transnistreană. Deşi vorbitorii de limbă română reprezintă 34% din populaţia Transnistriei, în instituţiile de învăţământ se predă preponderent în limba rusă.



    Proiectul Basm românesc, iniţiat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, s-a concretizat într-o inedită lucrare semnată de copiii români din ţară şi din afara graniţelor – Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Grecia, Italia, Spania şi Belgia. Lansată la Târgul Internaţional de Carte Bookfest, cartea contribuie, potrivit criticii de specialitate, la identificarea noilor talente româneşti., care, sub îndrumarea profesorilor lor, au avut posibilitatea să-şi cultive imaginaţia, să se exprime în limba maternă şi să transpună esenţa basmului românesc în culturile ţărilor în care trăiesc acum.

  • Dreptul la limba română în Transnistria

    Dreptul la limba română în Transnistria

    România a reacţionat prompt, miercuri, după ce directorul Liceului cu predare în limba română “Lucian Blaga” din regiunea separatistă Transnistria, contabila şi şoferul acestei instituţii au fost reţinuţi de miliţie. Directorul Ion Ioncev se întorcea de la Chişinau, unde ridicase salariile restante ale angajaţilor liceului. Sumele au fost confiscate la punctul de frontieră al Republicii Moldova cu republica separatistă, iar cei trei au fost reţinuţi sub acuzaţia de contrabandă.


    Într-un comunicat, preşedintele României, Traian Băsescu ia act cu profundă îngrijorare de acest eveniment şi consideră inacceptabil tratamentul la adresa şcolilor româneşti din Transnistria, cărora le sunt blocate conturile şi li se confiscă banii de salarii, pentru a fi aduse în stare de faliment. În opinia lui Traian Băsescu, reţinerea reprezentanţilor liceului Lucian Blaga reprezintă o provocare menită să tensioneze situaţia din zonă; el cere OSCE să intervină, de urgenţă.



    Executivul de la Chişinău a condamnat reţinerea celor trei şi consideră măsura total nejustificată. Chiar dacă directorul şi colegii săi au fost, ulterior, eliberati, la presiunea R.Moldova, situaţia se menţine tensionată. Atacurile separatiştilor pro-ruşi din Transnistria la adresa şcolilor cu predare în limba română au fost repetate, după 1991, când Transnistria şi-a declarat, unilateral, independenţa de R.Moldova, acuzând pericolul românizării statului dintre Prut şi Nistru.



    Ultimul episod, cel de săptămâna aceasta, poate fi legat de gesturile politice ale Chişinăului de aprofundare a apropierii de UE. Teama Moscovei de a-şi pierde influenţa în fosta republică sovietică majoritar românofonă se reflectă, la Tiraspol, în gesturi transparente de intimidare a românilor, cea mai numeroasă etnie din autoproclamata republică. Victoria legată de deblocarea conturilor şcolii este una temporară, susţine şi directorul Liceului “Lucian Blaga”, Ion Iovcev, care este convins că autorităţile din stânga Nistrului vor continua presiunile.



    Aceste presiuni au determinat o scădere a numărului de elevi din Transnistria care învaţă în limba romana cu grafie latină. De la peste 6.000 de elevi, în 2004, s-a ajuns la aproximativ 1.800, în prezent. Aflat într-o vizită de trei zile în Republica Moldova, timp în care a avut întrevederi cu autorităţile de pe ambele maluri ale Nistrului, ambasadorul OSCE Radojko Bogojević a declarat, la finalul vizitei, că reglementarea transnistreană va fi un subiect prioritar pe ordinea de zi a preşedinţiilor consecutive ale organizaţiei, deţinute, anul acesta, de Elveţia şi în 2015, de Serbia.

  • Leçon 25 – Mi-e foame/sete/somn/frica/dor

    Leçon 25 – Mi-e foame/sete/somn/frica/dor

    Lecţia douăzeci şi cinci


    Dominique: Bună ziua, dragi prieteni!

    Alexandra: Bună dimineaţa!

    Alexandru: Bună seara!

    Valentina: Bună!


    Noi astăzi suntem trei în studio. Alexandra nu este la radio. Alexandra du service musical va la remplacer.


    Dominique: Bună, Alexandra. Bun venit la lecţia de limba română ! Ce faci?

    Alexandra: Bine, mulţumesc. Îmi este somn.

    somn — sommeil

    Îmi este somn. Mi-e somn. J’ai sommeil.


    Dominique: Bună, Valentina. Tu ce faci?

    Valentina: Bine, mulţumesc. Îmi este sete.

    sete — soif

    Îmi este sete. Mi-e sete. J’ai soif.

    Dominique: Bună, Alexandru. Tu ce faci?

    Alexandru: Bine, mulţumesc. Îmi este foame.

    foame — faim

    Îmi este foame. Mi-e foame. J’ai faim.



    Alexandra: Îmi este somn. Vreau o cafea.

    (eu) vreau — je veux

    Valentina: Îmi este sete. Vreau apă.

    Alexandru: Îmi este foame. Vreau o portocală. (une orange).



    Alexandra: Bună, Valentina. Ce faci?

    Valentina: Bine, Alexandra. Mi-e sete.

    Alexandra: Vrei puţină apă?

    Valentina: Da. Este rece (fraîche)?

    rece — frais, fraîche

    Alexandra: Da, apa este rece.

    Valentina: Mulţumesc. Este foarte bună.

    Îmi place (j’aime bien) apa rece.



    Alexandru: Bună, Alexandra. Ce faci?

    Alexandra: Bine, mulţumesc. Mi-e cald.

    cald – chaud

    Alexandru: Vrei puţină apă?

    Alexandra: Da, mulţumesc. Este foarte bună. Este rece. Îmi place apa minerală rece.



    Valentina: Bună, Alexandru. Ce faci?

    Alexandru: Bine, Alexandra. Mi-e frig.

    frig — froid

    Valentina: Vrei un ceai?

    Alexandru: Da. Este cald?

    Valentina: Da. E bun?

    Alexandru: Da, mulţumesc. Este foarte bun.

    Îmi place ceaiul cald.



    Valentina: Bună, Alexandra. Ce faci?

    Alexandra: Bine, Valentina. Mi-e somn.

    Valentina: Vrei puţina cafea?

    Alexandra: Da. Este rece ?

    Valentina: Nu, este caldă.

    Alexandra: Mulţumesc. Este foarte bună.

    Este fierbinte.

    fierbinte — très chaud / très chaude

    Îmi place cafeaua fierbinte.

    Nu îmi place cafeaua rece. &


    Ajoutons y trois autres expressions très utiles dans la vie courante :

    Alexandra: Îmi este frică (peur).

    Mi-e frică. (J’ai peur)

    frică — peur

    Mi-e frică de Alexandru.

    Alexandru: Îmi este ruşine (honte).

    Mi-e ruşine. (J’ai honte).

    ruşine — honte

    Mi-e ruşine de voi.


    Et nous voilà arrivés à une expression très roumaine, très jolie et presque sans équivalent en français:

    Valentina: Îmi este dor. Mi-e dor.

    (On dit mi-e dor quand quelqu’un ou quelque chose nous manque).

    Dor est un sentiment très spécial, provoqué par l’absence, un mélange d’amour et de nostalgie.

    Alexandra: Îmi este dor de tine.

    Mi-e dor de tine. Tu me manques.

    Alexandru: Îmi este dor de ţară.

    Mi-e dor de ţară. J’ai le mal du pays.

    Valentina: Astăzi Alexandra nu este la radio. Mi-e dor de ea.

    Dominique: Mi-e dor de ochii tăi.

    Je languis loin de tes yeux. Je désire vivement revoir tes yeux.

    Mi-e dor de ochii tăi — c’est ce que Stefan Banica Jr. dit de si belle façon dans sa chanson !



    LA REVEDERE !


    Stefan Banica Jr. – Mi-e dor de ochii tăi – Je languis loin de tes yeux