Tag: magurele

  • A Project with Multiple Uses

    A Project with Multiple Uses

    A giant nuclear physics project is under way in Magurele, a village close to the capital Bucharest. Once built, the laser that scientists are working on there will contribute to the treatment of cancer and the identification of radioactive substances, will help test the electronic systems of satellites and will be used in experiments trying to establish how some of the elements of the Universe were formed. Academician Nicolae Zamfir, head of Institute of Atomic Physics in Magurele and coordinator of the project Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, has told us more about the project:



    Nicolae Zamfir: “The idea of the Extreme Light Infrastructure project was launched 9 years ago, in 2006, by a group of European laser physicists coordinated by the renowned professor Gerard Mourou. Professor Mourou is a Frenchman who lived in the US for 20 years and returned to coagulate the European researchers ideas and efforts in the field of lasers. The ELI project has been put on the European list of megaprojects, that is, major projects to be conducted in Europe in the next 20 or 30 years. There are 36 projects on this list and one of them is building a laser 1000 times more powerful that any laser ever built. Soon after the project was presented, the European Commission financed its first stage, the preparation stage, with European scientists having to set the details regarding how and where to build the laser. Their proposal was green lighted by the EU research ministers in 2009.



    No state, no matter how developed, can afford building something worth billions of euros. That is why, physicist Nicolae Zamfir says, a decision was made for the elements of the ELI project to be built in 3 East European countries, the Czech Republic, Hungary and Romania, which can benefit from structural funds.



    There are three main reasons why Magurele has been picked to host this important project. The first reason is the long technical and scientific tradition here, spanning more than 6 decades. The second reason is the fact that Magurele hosts the largest number of research institutions in the country, namely, the Institute of Nuclear Physics and Engineering, the Institute of Laser, Plasma and Radiation Physics, the Institute of Materials Physics, the Institute of Optoelectronics, the Institute of Physics of the Earth and the Bucharest Universitys Faculty of Physics. Finally, the third reason is that Romania was the 4th country in the world to build a laser in the early 1960s, at the Institute of Atomic Physics in Magurele.



    Romanias status in the scientific field counted for much, academician Nicolae Zamfir said, and mentioned that in nuclear physics, for instance, Romania is in the worlds first echelon of scientific research after major powers such as Germany, France, Britain and Italy.



    Nicolae Zamfir: “The ELI project is extremely important for the Romanian physicists in Magurele as well as for Romania, but it is equally important at European or global levels. This is a project which places us on a privileged position, because everybodys eyes are now focusing on Magurele. This is an entirely new instrument and expectations are high. When you have such high-tech equipment you most certainly expect groundbreaking results. In physics, this translates into new laws, research and applications. The ELI project brings Romania into an international hall of fame and that helps us get integrated in this global set of values.



    A treatment for cancer without the side effects of chemotherapy and a scanner for radioactive waste are just a couple of applications experts believe will stem out of this research in the next 10-20 years. Electronic circuits on satellites can be tested with this laser. The life of a satellite depends on how well its circuits can withstand cosmic radiation and this laser will enable scientists to emulate the type of radiation bombarding a satellite in the outer space. The laser in Magurele is expected to help explain the formation of some chemical elements, because from Mendeleevs Periodic Table, scientists nowadays can explain only the formation of chemical elements lighter than iron. To forge elements with heavier masses you need bigger forces than those known to be occurring in stars.



    The project of Magurele will create 250 new jobs, out of which only 60 have been filled so far.



    Nicolae Zamfir: “We have scientists here who are on par with their counterparts in any research institute or university in the world. Some of them work in Romanian research centers not because they couldnt find other jobs, but because they are happy with their present job and with what they do at present. There are also foreign researchers from countries like Poland, Bulgaria, France, Italy, Britain, or even from outside Europe, from the USA, China, India, Japan, 30 in total. There are 20 Romanian researchers who have just come back from abroad, PhDs, or post-PhDs. Some researchers are affiliated with certain universities, while others come from private corporations; we have a couple of exceptional engineers who worked in the USA for 20 years now.



    ELI is expected to become operational in 2018.

  • Un proiect cu aplicaţii multiple

    Un proiect cu aplicaţii multiple

    În apropiere de Bucureşti, la Măgurele, au fost puse bazele unui proiect uriaş pentru România, şi nu numai, în domeniul fizicii nucleare. Odată finalizat, laserul de aici va contribui la tratarea cancerului şi la identificarea substanţelor radioactive, va ajuta la testarea circuitelor electronice din sateliţi sau la experimente ce ţin de formarea elementelor Universului. Academicianul Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică Atomică Măgurele, şeful proiectului ELI (Extreme Light Infrastructure — Nuclear Physics) în România, într-un interviu pentru Radio România Internaţional: “Ideea proiectului ELI a fost lansată în urmă cu 9 ani, în 2006, când un grup de cercetători, de fizicieni europeni din domeniul laserelor, în frunte cu profesorul Gerard Mourou – francez proaspăt venit din SUA, unde a petrecut 20 şi ceva de ani – a reuşit să coaguleze aceste idei şi eforturi ale cercetătorilor europeni, iar proiectul ELI a fost pus pe lista europeană a megaproiectelor, deci proiectele de anvergură pentru următorii 20-30 de ani din Europa. Această listă conţine 36 de proiecte şi unul dintre ele era construirea unui laser de 1000 de ori mai puternic decât orice laser existent în lume. Imediat după aceea, Comisia Europeană a finanţat prima fază, şi anume faza pregătitoare în care comunitatea cercetătorilor europeni trebuia să stabilească detalii – cum să se construiască şi unde să se construiască -, propunerea a fost apoi aprobată de miniştrii cercetării din UE, în 2009.”



    Niciun stat, oricât de dezvoltat, nu-şi permite să construiască ceva de miliarde de euro şi, spune Nicolae Zamfir, de aceea s-a luat hotărârea ca elementele proiectului ELI să se construiască în 3 ţări est europene care pot beneficia de fonduri structurale — Cehia, Ungaria şi România.



    Potrivit specialiştilor, trei au fost argumentele principale pentru implementarea acestui proiect major pe Platforma Măgurele. Primul este tradiţia tehnico-ştiinţifică îndelungată de la Măgurele, respectiv peste 60 de ani de fizică; al doilea se referă la existenţa celei mai mari concentrări de instituţii de cercetare din ţară – Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară, Institutul de Fizica Laserelor, Plasmei şi Radiaţiei, Institutul de Fizica Materialelor, Institutul de Optoelectronică, Institutut de Fizica Pământului şi Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti -, iar cel de-al treilea este acela că România a fost a patra ţară din lume care, la începutul anilor 60, a realizat un laser, chiar la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. Prestigiul României în domeniul ştiinţific a contat foarte mult, mai spune academicianul Nicolae Zamfir, amintind că în fizica nucleară, de exemplu, România este în primul eşalon al cercetării ştiinţifice mondiale, după marile puteri, precum Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia: “Proiectul ELI este extrem de important atât pentru noi fizicienii românii de la Măgurele, cât şi pentru România, dar putem extinde importanţa şi la nivel european sau mondial. Este un proiect care ne situează din punct de vedere academic pe poziţie privilegiată, pentru că toţi ochii din lume sunt aţintiţi la Măgurele. Este un instrument cu totul nou, aşteptările sunt foarte ridicate. Când ai un instrument atât de puternic, cu performanţe atât de bune, te astepţi să obţii nişte lucruri cu totul noi. Lucruri noi în fizică înseamnă legi noi, studii noi, aplicaţii noi, nu este de neglijat. Proiectul ELI aşează România pe o hartă de prestigiu şi ne ajută să ne integrăm în acest circuit mondial de valori.”



    Tratarea cancerului fără efectele secundare pe care le are chimioterapia sau scanerul pentru deşeuri radioactive sunt câteva aplicaţii pe care le prevăd, peste 10-20 de ani, cercetătorii care lucrează la laserul de la Măgurele. De asemenea, se vor putea testa circuitele electronice din sateliţi. Viaţa unui satelit depinde de cât de bine rezistă la expunerea razelor cosmice, care afectează circuitele, iar cu acest laser cercetătorii vor putea genera tipul de radiaţie care este în spaţiu şi vor putea testa sistemul de protecţie a sateliţilor la aceste radiaţii. Un alt experiment care va putea fi realizat la Măgurele ţine de formarea elementelor Universului, în condiţiile în care oamenii de ştiinţă înţeleg cum s-au format elementele din tabelul lui Mendeleev până la fier, dar dincolo de fier nu se ştie cum au apărut acestea. 250 de posturi sunt prevăzute în schema proiectului de la Măgurele, dintre acestea fiind până în prezent ocupate circa 60.



    Nicolae Zamfir: “Avem cercetători care sunt la nivelul oricărui institut de cercetare şi universitate din lume. Şi aş numi 3 categorii – sunt câţiva cercetători din institutele din România, foarte puţini, nu pentru că nu ar vrea sau nu ar ajunge la standardele cerute, dar foarte mulţi au un loc de cercetare şi sunt multumiţi cu locul care îl au. A doua categorie sunt străini, din ţări europene, incepând cu polonezi, bulgari, francezi, italieni, englezi, avem şi din Statele Unite, din China, din India, din Japonia – câte unul din fiecare, cu totul sunt vreo 30. Sunt, de asemenea, peste 20 de cercetători români care s-au întors din străinătate, veniţi de pe diferitele grade ale carierei lor ştiinţifice, unii care au terminat studiile doctorale, sau post doctorale, alţii cercetători la universităţile lor, alţii chiar din domeniul privat; din Statele Unite avem câţiva ingineri de excepţie care au lucrat acolo aproape 20 de ani.”



    ELI este prevăzut să se finalizeze şi să devină operaţional în 2018.

  • Ambasciata d’Italia saluta visita Klaus Iohannis a laser Magurele

    Ambasciata d’Italia saluta visita Klaus Iohannis a laser Magurele

    L’Ambasciata d’Italia a Bucarest è molto lieta della visita del presidente romeno, Klaus Iohannis, all’Istituto di Fisica Nucleare di Magurele, nei pressi di Bucarest, dove sono in corso i lavori al più grande progetto scientifico della regione. Si tratta di un laser di altissima potenza, nell’ambito del progetto ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), in cui l’Italia svolge un ruolo fondamentale.



    Nei mesi scorsi, si è conclusa la gara per la costruzione del sistema GSB (Gamma Beam System), nell’ambito del progetto, aggiudicata da un consorzio europeo guidato dall’Istituto Nazionale di Fisica Nucleare d’Italia. Accanto all’INFN, il consorzio raggruppa anche altri istituti di ricerca e imprese europee di prestigio.



    Grazie a questo progetto, Magurele diventerà un valoroso centro di ricerca scientifica per la fisica nucleare che consentirà nuovi scambi di know-how e trasferimenti di tecnologie, creando allo stesso tempo un cluster di aziende specializzate in high-tech, che attirerà un numero considerevole di ricercatori e scienziati di più Paesi, ricorda l’Ambasciata d’Italia nel comunicato.



    Lo scorso novembre, nell’ambito del semestre italiano di Presidenza dell’UE, l’Ambasciatore d’Italia a Bucarest, Diego Brasioli, insieme alla Rappresentanza della Commissione Europea in Romania, ha promosso la visita degli ambasciatori degli stati UE al progetto ELI-NP finanziato da fondi comunitari, con il sostegno e la partecipazione del ministro con delega alla Ricerca scientifica e del ministro incaricato alla gestione dei fondi europei, precisa ancora la fonte.

  • La semaine du 20 au 25 octobre 2014

    La semaine du 20 au 25 octobre 2014

    Suspensions et démissions au sein du PSD, principale formation politique de la coalition au pouvoir en Roumanie



    La semaine a été difficile pour le leader des sociaux-démocrates et chef du cabinet de Bucarest, Victor Ponta, candidat à la présidentielle du 2 novembre. Son parti a été sérieusement secoué ces derniers temps par des scandales de corruption et par une lutte intestine, dont l’enjeu est la future direction du parti. Une lutte déclenchée prématurément, en l’absence des résultats du scrutin. Ceci étant, Victor Ponta s’est vu obligé à rétablir l’ordre à l’intérieur de son parti. Mardi, lors d’une réunion d’urgence, les sociaux-démocrates ont décidé de suspendre de toutes les fonctions trois de leurs leaders emblématiques. Le maire du 5e arrondissement de la capitale, Marian Vanghelie, ainsi que le député et millionnaire en euros, Sebastian Ghiţă, ont été sanctionnés pour avoir échangé des répliques injurieuses. Le sénateur et porte — parole du parti, Dan Şova, a été lui aussi suspendu de ses fonctions, après sa mise en accusation pour trafic d’influence par les procureurs anti-corruption. Dans le même dossier figure aussi le nom de l’ancien député Viorel Hrebenciuc, qui a dû démissionner du Parlement. Il aurait promis à Şova son appui pour accéder à la direction du PSD, en échange de la promotion d’une loi sur l’amnistie et la grâce. En outre, Hrebenciuc fait l’objet de poursuites pénales dans une autre affaire, portant sur la rétrocession illégale de grandes superficies de terrains forestiers, aux côtés d’autres personnes, dont le député Ioan Adam et le sénateur Ilie Sârbu , tous les deux issus du PSD, ainsi que plusieurs magistrats. Selon les procureurs anti-corruption, le préjudice causé à la Régie nationale des forêts dépasserait les 300 millions d’euros. Dans ce dossier, Andrei Hrebenciuc, le fils de l’ex-député, a également été placé en détention provisoire pour 30 jours. Il est accusé d’avoir constitué un groupe criminel organisé, de complicité de trafic d’influence et de blanchiment d’argent.



    Le président roumain participe au Conseil européen d’automne à Bruxelles.



    Le président roumain, Traian Basescu a participé ces jeudi et vendredi à Bruxelles au Conseil européen — sommet consacré principalement à la sécurité énergétique, aux changements climatiques et à la lutte contre le virus Ebola. A l’issue d’intenses négociations, les dirigeants européens ont trouvé un accord vendredi sur un plan climat ambitieux prévoyant une réduction dau moins 40%, par rapport à 1990, de ses émissions de gaz a effet de serre dici 2030. Les 28 chefs dEtat et de gouvernement se sont aussi entendus sur deux autres objectifs: porter la part des énergies renouvelables à 27% de la consommation et faire 27% déconomies dénergie. Le Conseil européen a approuvé de nouvelles actions censées diminuer la dépendance énergétique de l’UE et améliorer sa sécurité énergétique, tant pour le gaz que pour l’électricité, dans le contexte de la crise en Ukraine et des problèmes au Moyen Orient. Par ailleurs, les leaders européens ont décidé que le nouveau commissaire aux Affaires humanitaires et à la gestion des crises, Christos Stylianides, soit aussi le coordinateur de la riposte européenne à l’épidémie d’Ebola. L’UE a également décidé d’allouer environ 25 millions d’euros pour développer un vaccin contre ce virus.



    Discussions à Bruxelles entre le ministre roumain des affaires étrangères et le nouveau secrétaire général de l’OTAN



    Le chef de la diplomatie de Bucarest, Titus Corlăţean, s’est entretenu mardi à Bruxelles avec le nouveau secrétaire général de l’OTAN, Jens Stoltenberg. Les discussions ont été dominées par les mesures de mise en place des décisions politiques adoptées par le sommet de l’Alliance au Pays de Galles, les priorités du secrétaire général et les différents dossiers d’actualité en matière de relations internationales. Le ministre Titus Corlăţean a souligné le fait que la Roumanie apporterait sa contribution active aux efforts visant à définir la réaction sur le long terme de l’OTAN en matière de sécurité dans la région de la Mer noire. Il a plaidé en faveur du renforcement substantiel de la coopération entre l’Alliance nord-atlantique et ses partenaires orientaux, dont notamment la Géorgie, l’Ukraine et la République de Moldova. Titus Corlăţean a en outre réaffirmé l’appui constant de Bucarest à la politique otanienne des portes ouvertes. A son tour, Jens Stoltenberg a remercié la Roumanie pour sa contribution politique et militaire significative au sein de l’OTAN, à l’accroissement de la capacité de l’organisation à relever les nouveaux défis sécuritaires et au développement de la coopération avec les partenaires et les autres organisations internationales.



    Un centre européen de recherche au delta du Danube



    C’est dans la commune de Murighiol, située dans le sud-est de la Roumanie dans en endroit unique en Europe — la réserve de la biosphère du delta du Danube – qu’un centre de recherche européen sera installé. Des scientifiques roumains et étrangers provenant de 15 pays étudieront les systèmes fleuve — delta — mer et chercheront des solutions aux différents problèmes tels les inondations, les glissements de terrain et la pollution avec des déchets et du plastique. Le projet déclaré, l’année dernière, comme représentatif en Union Européenne doit également former des spécialistes dans le domaine.



    Inauguration du centre intégré de technologies avancées utilisant des lasers de Magurele



    Le premier laser à haute puissance de Roumanie, le plus puissant en Europe et le de deuxième au monde, sera mis en service à Magurele près de Bucarest en 2017. En marge de ce projet, un centre intégré de technologies avancées utilisant des lasers a été inauguré ce mardi. Celui-ci accueillera à partir de 2018 un programme de configuration et de mise en œuvre des expérimentations de physique nucléaire. Le ministre chargée de la recherche et du développement Mihnea Costoiu a déclaré qu’avec l’inauguration de ce centre, de nouvelles perspectives s’ouvraient à la recherche de pointe avec des applications en physique, chimie, biologie, médecine, énergie, science des matériaux, technologies ultra-avancées de production. Toutes ces perspectives auront sans aucun doute un impact important sur l’économie roumaine, a également déclaré le ministre Mihnea Costoiu.



    La nouvelle Commission européenne a été validée par le Parlement européen



    La nouvelle Commission européenne, dirigée par le Luxembourgeois Jean-Claude Juncker, a reçu mercredi à Strasbourg, le vote d’investiture du Parlement européen. Elle débutera son activité le 1er novembre. La représentante de la Roumanie, Corina Creţu, est la nouvelle commissaire en charge de la politique régionale. (trad Mariana Tudose, Alex Diaconescu)

  • Retrospectiva săptămânii 19.10 – 25.10.2014

    Retrospectiva săptămânii 19.10 – 25.10.2014

    Suspendări şi demisii în PSD, principalul partid al coaliţiei la putere din România



    Săptămână grea pentru liderul social-democrat, premierul Victor Ponta, candidat la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie, al cărui partid a fost serios zdruncinat în ultima vreme de scandaluri de corupţie, dar şi de lupta internă pentru viitoarea şefie a PSD, luptă declanşată prematur, fără a fi aşteptat rezultatul scrutinului. În aceste condiţii, liderul PSD a fost nevoit să facă ordine. Marţi, în cadrul unei reuniuni de urgenţă, social democraţii au decis să-şi suspende trei dintre liderii emblematici din toate funcţiile deţinute în partid. Primarul sectorului 5,Marian Vanghelie şi deputatul, milionar în euro, Sebastian Ghiţă au fost sancţionaţi pentru schimbul de replici injurioase din ultimele zile. A fost, de asemenea, suspendat purtătorul de cuvânt al partidului, senatorul Dan Şova, pus, luni, sub acuzare de procurorii anti-corupţie pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. În acelasi dosar este urmărit penal şi fostul deputat Viorel Hrebenciuc, care a demisionat din Parlament. El i-ar fi promis lui Şova sprijin pentru şefia PSD, în schimbul promovarii unei legi a amnistiei şi graţierii. Hrebenciuc este urmarit penal şi într-un dosar legat de retrocedarea ilegală a unor mari suprafeţe de teren forestier, alături de alte persoane, între care deputatul Ioan Adam şi senatorul Ilie Sarbu, ambii tot din PSD, precum şi câţiva magistrati. Potrivit procurilor anticoruptie, prejudiciul adus Regiei Naţionale a Pădurilor depăşeşte 300 de milioane de euro. In acest dosar, Andrei Hrebenciuc, fiul fostului deputat, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. El este acuzat de constituire de grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani.




    Preşedintele României la Consiliul European de toamnă de la Bruxelles



    Preşedintele român, Traian Băsescu a participat joi şi vineri la Bruxelles la Consiliul European, dedicat în principal securităţii energetice, schimbărilor climatice şi luptei împotriva virusului Ebola. După negocieri intense, liderii UE au ajuns la un acord pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 cu 40 % în raport cu nivelul din 1990. S-a stabilit, de asemenea, creşterea proporţiei de energie regenerabilă în consum la cel putin 27%..Consiliul European a aprobat noi acţiuni de reducere a dependenţei energetice a UE şi de îmbunătăţire a securităţii sale energetice, atât pentru gaze cât şi pentru energia electrică, pe fondul crizei din Ucraina şi a problemelor din Orientul Mijlociu. Pe de alta parte, liderii europeni au decis ca noul comisar pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, cipriotul Christos Stylianides, sa coordoneze riposta europeană la epidemia de Ebola. UE a mai decis sa aloce circa 25 de milioane de euro pentru crearea unui vaccin împotriva acestui virus.



    Discuţii la Bruxelles între ministrul român de externe şi noul secretar general al NATO



    Seful diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, a avut, marţi, la Bruxelles o întâlnire cu noul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg. Agenda discuţiilor a vizat în principal măsurile de implementare a deciziilor politice adoptate la Summitul NATO din Ţara Galilor, priorităţile noului secretar general al NATO şi diferitele dosare de actualitate în relaţiile internaţionale. Corlăţean a subliniat că România va contribui activ la conturarea reacţiei pe termen lung a Alianţei Nord-Atlantice faţă de situaţia de securitate din Marea Neagră. El a pledat pentru o întărire substanţială a cooperării între NATO şi partenerii săi estici, în special Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, şi a reiterat sprijinul constant al Bucureştiului pentru politica Aliantei a uşilor dechise. La rândul său, Stoltenberg a mulţumit României pentru contribuţia sa politică şi militară de substanţă în cadrul NATO, la consolidarea capacităţii Alianţei de a răspunde noilor provocări de securitate şi la dezvoltarea cooperării cu partenerii şi cu celelalte organizaţii internaţionale.




    Centru european de cercetare în Delta Dunării



    La Murighiol, o comună din sud-estul României aflată într-o zonă unică în Europa — rezervaţia Biosferei Delta Dunări, va fi construit un centru de cercetare paneuropean. Oamenii de ştiinţă români şi străini din 15 ţări vor studia sistemele fluviu-deltă-mare şi vor căuta soluţii la probleme precum inundaţiile, alunecările de teren sau poluarea cu deşeuri din plastic. Proiectul, declarat încă de anul trecut reprezentativ în Uniunea Europeană, ar urma inclusiv să pregătească specialişti în domeniu.



    Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri de la Măgurele a fost inaugurat



    Primul laser de mare putere din România, cel mai puternic din Europa şi al doilea din lume, va deveni operaţional la Măgurele, lingă Bucureşti, din 2017. Marţi a fost inaugurat în cadrul acestui proiect Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), unde se va derula un program de configurare şi pregătire a experimentelor de fizică nucleară, începând cu 2018. Ministrul delegat pentru cercetare şi dezvoltare, Mihnea Costoiu, a declarat că odată cu inaugurarea CETAL se deschid noi perspective pentru cercetări de vârf cu aplicaţii în fizică, chimie, biologie, medicină, energia, ştiinţa materialelor, tehnologii ultraavansate de producţie, care vor avea cu siguranţă un impact important pentru economia românească.




    Noua Comisie Europeană, confirmată de Parlamentul European



    Noua Comisie Europeană, condusă de luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a primit miercuri, la Strasbourg, votul de învestitură din partea Parlamentului European si isi va începe activitatea la 1 noiembrie. Reprezentanta Romaniei, Corina Creţu, va ocupa portofoliul politicii regionale.

  • Centre européen de recherches au Delta du Danube

    Centre européen de recherches au Delta du Danube

    Localité rurale du sud-est de la Roumanie, Murighiol se trouve dans une zone unique en Europe, la réserve de la biosphère du Delta du Danube qui fait partie du patrimoine mondial de l’UNESCO qui est estimée comme un musée de la biodiversité comprenant 30 types d’écosystèmes. Banque naturelle de gènes pour le patrimoine mondial, le Delta du Danube est, en égale mesure, une des rares deltas peuplées du monde ainsi que l’une des plus étendues zones humides de la planète.



    Dans ce cadre de rare beauté à l’écart des modernisations galopantes, les gens de l’endroit vivent, surtout, de l’agriculture, de la pêche, du tourisme et du tourisme agraire. Or, la décision de placer à l’avenir à Murighiol un centre de commande d’un projet de recherche pan-européen est des plus inspirées. Les scientifiques roumains et européens étudieront le Danube, le Delta du Danube et la Mer Noire et vont chercher des solutions pour résoudre les problèmes tels les inondations, les glissements de terrain et la pollution par des déchets en plastique.



    Adrian Stànicà est le coordinateur du projet : “Nous essayons de prendre des mesures sur place au Delta du Danube, qui devient ainsi un laboratoire vivant. Qu’est-ce qui arrive en Europe, par exemple, en cas de crue ? 50 à 100 personnes meurent ! Pensez, c’est un problème global. Ici nous ne parlons que du noyau qui se trouvera au Delta du Danube mais les nœuds de ce projet se situent dans différents laboratoires d’Europe, dans des institutions de recherche et des universités de 15 pays européens. Ce centre sera le point de rencontre de milliers de doctorands, d’étudiants, de chercheurs et aura la vocation de former les spécialistes du domaine. »



    L’implication des experts internationaux est d’autant plus nécessaire que la Roumanie n’a pas de chercheurs spécialisés pour les milliers d’espèces de flore et de faune du Delta du Danube.



    Le gouvernement de Bucarest a déjà alloué les premiers fonds pour la construction du projet déclaré comme représentatif au sein de l’Union Européenne et comparé, du point de vue de son ampleur, à celui de Màgurele, près de la capitale où, à partir de 2017 on aura le plus puissant laser du monde. Sa capacité sera si grande qu’il pourrait mener à la téléportation.



    Une fois achevé, ce super-laser de Màgurele sera utilisé pour la recherche mais, également, à des fins pratiques dont , par exemple, l’identification à distance des matériaux nucléaires, pour inspection non-invasive des conteneurs marchands ainsi que pour la gestion des déchets radioactifs. Les savants envisagent, aussi, trouver de nouvelles méthodes de traitement dans le domaine médical car le laser de Màgurele permettrait de produire de nouveaux types de radio-isotopes ou de nouvelles techniques d’investigations par imagistique médicale. (Trad. Costin Grigore)

  • Paneuropäisches Forschungszentrum für Umweltprobleme in Rumänien

    Paneuropäisches Forschungszentrum für Umweltprobleme in Rumänien

    Das südostrumänische Murighiol im Donaudelta-Biosphärenreservat befindet sich in einem einzigartigen Gebiet Europas. Das artenreiche Biosphären-Reservat im rumänischen Donaudelta ist UNESCO-Weltkulturerbe und wird mit über 30 Ökosystemen als ein wahres Museum der Biodiversität betrachtet. Das Donaudelta gilt als eines der wenigen bevölkerten Flussdeltas und das zweitgerö‎ßte Feuchtbiotrop weltweit. In einer einzigartigen und atemberaubenden Landschaft, die der zu schnell zunehmender Modernisierung entgangen ist, leben die Menschen haupsächlich von Landwirtschaft, Fischen, Tourismus und Dorftourismus. Europäische Wissenschaftler haben neulich beschlossen, in Murighiol ein paneropäisches Forschungszentrum einzurichten, wo die Donau, das Donaudelta und das Schwarze Meer geforscht und anhand der Forschungsergebnisse neue Lösungen für globale Umweltprobleme wie Erdrutschen oder Plastikmüllverschmutzung gefunden werden sollen.



    Der Koordinator des Projektes Adrian Stănică mit Einzelheiten über das europäische Projekt: Wir versuchen Messungen im Donaudelta durchzuführen und das Gebiet soll somit zu einem lebendigen Laboratorium werden. Welche sind heute die Folgen des Hochwassers in Europa? 50-100 Menschen kommen dabei ums Leben. Das stellt ein globales Problem dar. Der Kern unseres Projektes soll hier im Donaudelta entwickelt werden, es handelt sich aber um ein vielfältiges Projekt das gleichzeitig in 15 europäischen Forschungszentren und Universitäten durchgeführt werden soll”.




    Das in Rumänien eingerichtete Zentrum soll den Treffpunkt von tausenden Doktoranden, Studenten und Forschern darstellen und ebenfalls zur Weiterbildung junger Fachleute in diesem Bereich dienen. Im Donaudelta kommen tausende Pflanzen-und Tierarten vor und Rumänien kann aus finanziellen Gründen nicht genügende Fachleute anbieten. Vor diesem Hintergrund gilt der internationale Einsatz als sehr wertvoll. Die Bukarester Exekutive hat dem europäischen Projekt auf rumänischen Territorium Finanzmittel bereits zugeteilt.




    Das Forschungsprojekt im Donaudelta ist im Ausma‎ß mit dem Laserprojekt in Măgurele, nahe der Hauptstadt, vergleichbar. Im südostrumänischen Măgurele soll 2017 das grö‎ßte Laserprojekt der Welt entstehen. In dem paneuropäischen Laboratorium in Rumänien soll im Bereich nuklearer Aufbereitung und Atommülllagerung geforscht werden. Die lasergestützte Forschung in Măgurele soll durch Erzeugung von Radiopharmaka auch im medizinischen Bereich wichtig sein. Die radioaktiven Isotopen die in Rumänien erzeugt werden sollen, können bei der Behandlung bestimmter Krankheiten nützlich sein.



  • ELI, der stärkste Laser der Welt

    ELI, der stärkste Laser der Welt

    Vier Kilometer südlich von Bukarest, auf der Plattform in Măgurele, beginnt das weltweit grö‎ßte Forschungsprojekt im Bereich photonische Strahlung. Ab 2017 soll hier der stärkste Laser der Welt Impulse erzeugen — das ist der Atomphysik-Teilbereich des europäischen Projekts Extreme Light Infrastructure“ — kurz ELI.



    Die beiden anderen Bausteine des ELI-Projekts entstehen in Prag und im ungarischen Szeged: In der tschechischen Hauptstadt richtet man die Forschungsstation für Hochenergie-Teilchen ein, während in Ost-Ungarn die Elektronendynamik in Atomen, Molekülen, Plasmen und Festkörpern mithilfe von Attosekundenpulsen, das hei‎ßt ultrakurzen Impulsen, untersucht werden soll.



    Doch zurück in das südrumänische Măgurele, wo das zukünftige Europäische Forschungszentrum für Experimente mit einem Hochleistungs-Laser und einem Teilchenbeschleuniger gebaut wird — das Projekt würde Rumänien in einen Magneten für Forscher aus aller Welt verwandeln. Anlässlich der Einweihungszeremonie in Măgurele, sprach der Europäische Kommissar für Regionalpolitik, Johannes Hahn, über das Potential des zukünftigen Forschungsstandorts:



    Es ist ein wichtiger Augenblick, und das nicht nur für die Forschungsgemeinschaft in Rumänien, sondern für das gesamte Europa, und die Europäische Union leistet einen beachtlichen finanziellen Beitrag zu dem Projekt. Zum ersten Mal wird Grundlagenforschung mit Mitteln aus Regionalfonds finanziert, dafür gibt es zwei Gründe. Eine derartige Infrastruktur verfügt zum einen über das Potential, Forscher und Studenten anzuziehen. Und das ist auch ein Schritt für die Umwandlung des Braindrain in einen Brain-Kreislauf und die Anwerbung junger Leute für die Forschung. Zweitens kann dieses Projekt Europa zum weltweit anerkannten Forschungsstandort im Bereich Atomphysik machen, dank der neuesten Laser-Technologie, die eingesetzt wird.“



    Man werde dabei die Barrieren der Physik durchbrechen, behaupten die Forscher in Măgurele. Und es ginge nicht nur darum, dass in Rumänien der leistungsstärkste Laser der Geschichte gebaut werde, sondern auch um eine Premiere in der Physik, erklären sie. Zum ersten Mal wird ein Laserstrahl einen Teilchenstrahl treffen, der von einem Gamma-Teilchenbeschleuniger stammt. Die beiden gro‎ßen Bestandteile, das Lasersystem und der Gammastrahlen-Erzeuger, erreichen viel höhere Leistungen als die leistungsstärksten Systeme der Gegenwart. Der Laser in Măgurele wird eine Gesamtleistung von 10 Petawatt erreichen, das sind 10 Billiarden Watt. Das würde der Leistung von 100.000 Milliarden 100-Watt-Glühbirnen entsprechen. Die derzeit stärksten Laser der Welt in Gro‎ßbritannien und den USA sind 10 Mal schwächer.



    Das Laser-System wird auf ultrasensiblen Erdbebendämpfern gebaut, da die kleinsten Schwingungen eine Katastrophe verursachen könnten. Die Gamma-Strahlen sollen in einem Gebäude erzeugt werden, das über 12 unterirdische Geschosse verfügt, während das Lasersystem in einem Gebäude mit 8 Geschossen unter der Erde ensteht. Das Zentrum ist das Gegenstück zum CERN in Genf. Dort wird Grundlagenforschung im Bereich der Elementarteilchen betrieben, während in Măgurele die Wechselbeziehung zwischen der elektromagnetischen Strahlung und der Materie studiert werden soll.



    Die Einrichtung in Südrumänien wird nicht nur aufgrund ihrer Grö‎ße einzartig sein, sondern auch dank der Eigenschaften, sagt Nicolae Zamfir. Er ist Direktor des Instituts für Atomphysik und Kernenergietechnik und au‎ßerdem Koordinator des ELI-Projekts in Rumänien.



    Die ELI ist ein Projekt, das weit über den heute existierenden Einrichtungen hinausgeht. Es ist das einzige Gebäude der Welt, das solche Probleme anschneidet. Der Schutz gegen Schwingungen ist dadurch gewährleistet, dass jeder dieser Tausenden Quadratmeter auf Federn gestützt ist, die alle Schwingungen aufnehmen. Die Temperatur und Feuchtigkeit werden von einer Anlage geregelt, die extrem viel Strom verbraucht, über 5 Megawatt. Das gesamte Projekt wird aus geothermischen Energiequellen versorgt. Und es wird das grö‎ßte grüne Gebäude in ganz Europa sein. Aus wissenschaftlicher Sicht wird es hier Grundlagenforschung geben, aber auch angewandte Wissenschaft, es liegen Hunderte von Vorschlägen von Forschern aus aller Welt vor.“



    Experten sind der Ansicht, dass, wenn eine derartige Laser-Kraft auf eine sehr kleine Fläche ausgeübt wird, es zumindest die theoretische Möglichkeit der Massenbewegung gibt. Die Forschung im Rahmen des ELI-Projekts könnte sich auf den Kenntnisstand in zahlreichen Bereichen auswirken: beginnend mit der Krebstherapie bis hin zur Entsorgung radioaktiver Abfälle. Zur Bekämpfung von Krebs könnte der Laser so eingestellt werden, dass er auf Höchstleistung laufend den Tumor beseitigen kann, ohne das anliegende Gewebe zu zerstören, erklärte der Physiker Andrei Dorobanţu. Ebenfalls für die Medizin wichtig könnte die lasergestützte Erzeugung von Radiopharmaka sein. Die radioaktiven Isotopen können bei der Behandlung bestimmter Krankheiten nützlich sein.



    Eine weiterer Anwendungsbereich wäre das Testen von Atomreaktoren während ihres Betriebs. Die Sicherheit und die Terrorismusbekämpfung könnten erhebliche Fortschritte vermelden. Mit einem solchen Laser würde es bei den Grenzkontrollen wahrhaftig keine Geheimnisse mehr geben. Forscher teilen die Ansicht, dass mit dem neuen Instrument auch das grö‎ßte Problem der Kernenergie gelöst werden könnte, das der radioaktiven Abfälle. Einige davon bleiben für Millionen von Jahren in der Umwelt, ihre Lebenszeit könnte jedoch mit dem Laser auf einige Stunden gekürzt werden.



    Audiobeitrag hören:



  • La Roumanie sur la carte scientifique du monde

    La Roumanie sur la carte scientifique du monde

    A 4 kilomètres seulement de Bucarest, sur la plate-forme de Magurele, la Roumanie construit l’infrastructure la plus avancée du monde consacrée aux études liées aux radiations photoniques. Concrètement, c’est bien près de la capitale roumaine qu’il est prévu de voir le jour d’ici 2017 le laser le plus puissant du monde, partie du projet européen Extrême Light Infrastructure ou tout simplement ELI, en français l’Infrastructure de lumière extrême.



    D’autres centres de recherche doivent s’associer à ELI à l’avenir : un à Prague associé à linfrastructure de transport de faisceaux et un autre en Hongrie, consacré à la physique des impulsions optiques ultra-courtes attosecondes. Suite à la mise en place à Magurele d’un futur Centre européen de recherche dans le domaine des lasers de haute énergie, la Roumanie sera en mesure d’attirer les scientifiques les plus qualifiés du monde. Présent à la cérémonie d’inauguration, le Commissaire européen à la politiques régionale, Johannes Hahn, a mis en évidence l’immense potentiel qu’un tel centre de recherche pourrait avoir pour la Roumanie: « Il s’agit d’un moment important non seulement pour la communauté scientifique roumaine, mais aussi pour celle européenne, surtout que l’UE contribue significativement au financement du projet. C’est pour la première fonds que Bruxelles décide de financer la recherche par des fonds régionaux et cela pour deux raisons. Tout d’abord, parce qu’une telle infrastructure a le potentiel d’attirer chercheurs et étudiants à la fois, freinant la fuite des cerveaux et tournant les gens vers la science. Et deuxièmement, parce qu’un tel projet placera l’Europe sur la carte mondiale de la recherche dans le domaine de la physique nucléaire grâce aux lasers de haute énergie. »



    Les barrières de la physique seront franchies, selon les experts de Magurele, qui précisent que la construction du super-laser est une première en matière de physique. Cela parce que le laser à intensité ultra puissante sera, entre autres, un accélérateur compact de particules ainsi qu’une source de rayons gamma très puissants. Il faut préciser que le système laser tout comme l’équipement pour la production du rayonnement gamma dépassent de loin les systèmes existant actuellement. En effet, les lasers les plus performants à l’heure actuelle ont une puissance d’un PW (Petawatt, c’est-à-dire d’un million de milliards de watts), or celui de Măgurele aura une puissance 20 fois supérieure, soit 20 PW.



    Le complexe sera construit à Magurele sur des amortisseurs sismiques, parce que même les moindres vibrations pourraient déclencher un désastre. L’une des parties de l’immeuble aura 12 étages souterrains, l’autre 8. Le centre sera en quelque sorte un analogue du CERN de Genève. Ce dernier fonctionne dans le domaine des particules élémentaires alors qu’à Magurele il s’agit de l’interaction entre la radiation électromagnétique et la matière.



    La construction de Magurele sera unique non seulement par ses dimensions, mais aussi par ses caractéristiques, affirme Nicolae Zamfir, le directeur du projet ELI en Roumanie : « ELI est situé dans un pôle de recherche qui dépasse de loin ce qui existe à l’heure actuelle. C’est l’unique bâtiment au monde qui pose de tels problèmes. La protection contre les vibrations est assurée par le fait que tous ces centaines, voir milliers de mètres carrés s’appuient sur des ressorts qui amortissent toutes les vibrations, tandis que température et l’humidité sont assurées par un système qui consomme énormément d’énergie, plus de 5 MWatts. L’énergie nécessaire au projet provient de sources géothermales. Ce sera le plus grand bâtiment d’Europe à fonctionner avec de l’énergie verte. Côté scientifique, il s’agit d’une recherche fondamentale, appliquée, nous avons reçu des centaines de propositions de la part de chercheurs du monde entier. »



    De l’avis des spécialistes, la puissance des lasers de Magurele sera tellement grande qu’ils pourront produire théoriquement « une mutation de la matière ». Les domaines dans lesquels cette recherche pourrait avoir de l’impact sont assez nombreux : à partir de la thérapie anti-cancer jusqu’à la destruction de déchets radioactifs. Pour ce qui est du traitement du cancer, un tel laser peut être réglé de manière à ce que sa puissance maximale soit ciblée uniquement sur la tumeur, afin de ne pas détruire les autres tissus, explique le physicien Andrei Dorobantu.



    Egalement dans le domaine médical, le laser de Magurele sera utilisé pour la création radio pharmaceutiques, soit des isotopes radioactifs utilisés dans le traitement de certaines maladies. Une autre application pratique pourrait se retrouver dans l’essai des réacteurs nucléaires, sans qu’il y ait besoin de les fermer. La sécurité et la prévention du terrorisme est un autre domaine d’application puisque face à un tel laser, aucun secret n’échappera aux contrôles antiterroristes aux frontières.



    Les chercheurs affirment que ce type de laser pourrait résoudre aussi le principal problème de l’énergie nucléaire — c’est-à-dire les déchets. Certains d’entre eux demeurent radioactifs pendant des millions d’années. Avec ce laser ce délai serait réduit à seulement quelques heures. Ce projet mettra la Roumanie en première position mondiale pour qui est de la recherche aux fascicules de photons aux propriétés extrêmes et ouvrira la voie vers d’autres domaines de recherche. (trad. : Ioana Stancescu, Alex Diaconescu)


  • România, pe harta ştiinţifică a lumii

    România, pe harta ştiinţifică a lumii

    La 4 km de Bucureşti, pe platforma Măgurele, a început construcţia celei mai avansate infrastructuri pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică. Din 2017, aici urmează să devină funcţional cel mai puternic laser din lume, partea de fizică nucleară a proiectului european Extreme Light Infrastructure – ELI. Celelalte două componente ale proiectului vor fi dezvoltate la Praga — partea de ştiinţă a fasciculelor cu energie înaltă, respectiv în Ungaria, la Szeged, partea de ştiinţă a laserilor la nivel de atosecunde, adică de durate extrem de scurte.



    Viitorul Centru european pentru cercetări în domeniul laserelor de putere ultra-înaltă şi a interacţiunii laser-materie de la Măgurele ar urma să transforme România într-un pol de atracţie pentru cercetători din întreaga lume. Prezent la inaugurarea de la Măgurele, comisarul european pentru politici regionale Johannes Hahn a vorbit despre potenţialul acestui viitor pol de cercetare:



    Este un moment important nu doar pentru comunitatea ştiinţifică din România, ci pentru întreaga Europă, iar Uniunea Europeană contribuie cu o parte semnificativă din bani la această muncă. Este pentru prima oară când fonduri regionale cofinanţează cercetare de bază şi există două motive. În primul rând, o asemenea infrastructură are potenţialul de a atrage cercetători şi studenţi. Acesta este şi un pas în direcţia transformării exodului de creiere, în circulaţia creierelor şi atragerea oamenilor spre o carieră spre ştiinţă. În al doilea rând, acest proiect poate pune Europa pe harta mondială în domeniul cercetării din fizica nucleară prin folosirea tehnologiei de ultimă generaţie a laserului.”



    Se vor sparge barierele fizicii, spun cercetătorii de la Măgurele, explicând că nu e vorba doar de faptul că se construieşte în România cel mai puternic laser din istorie, ci despre o premieră în fizică. Pentru că pentru prima oară se va intersecta un fascicul laser cu un fascicul de particule venit de la un accelerator de particule gamma. Ambele echipamente mari, sistemul laser şi cel de producere a fascicolului gamma, depăşesc cu mult cele mai performante astfel de sisteme existente în prezent. Puterea laserelor va fi de 10 milioane de miliarde de Waţi, sau echivalentul a 100 de mii de miliarde de becuri de câte 100 de waţi. Prin comparaţie, cele mai puternice lasere din lume, la această dată, în Marea Britanie şi Statele Unite sunt de 10 ori mai slabe.



    Complexul va fi construit la Măgurele pe amortizoare seismice, pentru că şi cele mai mici vibraţii ar putea declanşa un dezastru. Unul din corpuri va avea 12 niveluri subterane, celălalt 8. Centrul va fi analog CERN — ului de la Geneva. CERN funcţionează în domeniul particulelor elementare, în vreme ce la Măgurele va fi vorba despre interacţia dintre radiaţia electromagnetică şi materie. Construcţia de la Măgurele va fi unică nu doar prin dimensiuni, cât prin caracteristici, spune Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară, coordonator al proiectului ELI pentru România:



    ELI este plasat într-un pol care depăşeşte cu mult ceea ce există în ziua de astăzi, este singura clădire din lume care pune asemenea probleme. Protecţia împotriva vibraţiilor este asigurată de faptul că fiecare din aceste sute, mii de metri pătraţi se sprijină pe resorturi care asigură preluarea tuturor vibraţiilor, iar temperatura şi umiditatea sunt asigurate de un sistem care consumă enorm, peste 5 MGW, proiectul asigură toată energia din surse geotermale. Va fi cea mai mare clădire din Europa cu energie verde. Din partea ştiinţifică, va fi cercetare fundamentală, până la cercetarea aplicativă, sunt făcute sute de propuneri din partea cercetătorilor din întreaga lume.”



    Potrivit specialiştilor, puterea laserelor care vor funcţiona la Măgurele va fi atât de mare încât ar putea duce, teoretic, la “mutarea materiei”. Domeniile în care ar putea avea impact cercetarea desfăşurată prin acest proiect sunt numeroase, de la terapia anti-cancer la distrugerea deşeurilor radioactive. În tratatrea cancerului, un astfel de laser va putea fi reglat astfel încât intensitatea lui să fie la nivel maxim când ajunge în tumoră, nedistugând ţesuturile din jur, a explicat fizicianul Andrei Dorobanţu. Tot în domeniul medical, laserul de la Măgurele va putea fi folosit pentru crearea de radio-farmaceutice — izotopi radioactivi folosiţi în tratarea anumitor boli.



    O altă aplicaţie practică ar putea fi testarea reactoarelor nucleare fără ca acestea să mai fie oprite. Securitatea şi prevenirea terorismului vor avea de câştigat, în faţa unui asemenea tip de laser nemaiputând să existe secrete la controalele antiteroriste de la frontiere. Cercetătorii spun că, probabil, se va putea rezolva şi cea mai mare problemă a energiei nucleare — deşeurile radioactive. Unele dintre acestea au vieţi de milioane de ani, iar iradiate cu un astfel de laser acest interval ar putea fi redus la doar câteva ore. Proiectul va plasa România pe primul loc în lume în cercetările cu fascicule de fotoni cu proprietăţi extreme şi va deschide calea unor noi domenii de cercetare.

  • A la Une de la presse roumaine du 12.07.2013

    A la Une de la presse roumaine du 12.07.2013

    Le premier ministre roumain annonce des investissements fabuleux. Parmi eux, Rosia Montana et le gaz de schiste. Thales fournira les lasers pour le projet ELI–NP déroulé à Magurele et les passionnés du jazz sont attendus à Garâna. Détails dans la revue de presse de RRI.


  • România – Franţa, cooperare economică remarcabilă

    România – Franţa, cooperare economică remarcabilă

    In luna februarie, în vizită oficială la Paris, premierul Victor Ponta îl invita pe omologul francez Jean-Marc Ayrault să vină în România. S-ar fi consfinţit în felul acesta, odată în plus, relansarea parteneriatului strategic bilateral, convenit încă din 2008, dar rămas timp de cinci ani literă-moartă şi din cauza gâlcevei pe tema românilor de etnie romă. Parteneriatul — cu preponderenţă economic, dar şi politic şi cultural — există şi trebuie să funcţioneze la adevărata lui capacitate, indiferent de diversele probleme care, de orice natură ar fi, pot şi trebuie să îşi găsească rezolvare prin dialog — spuneau, în mare, atât Jean-Marc Ayrault, cât şi Victor Ponta, cu prilejul vizitei la Paris a acestuia din urmă.



    La numai aproximativ o jumătate de an după, şeful executivului francez a răspuns invitaţiei de a veni în ţara noastră, unde capul de afiş al discuţiilor a fost ţinut de chestiunile europene, dar şi economice.



    La Palatul Cotroceni, Jean-Marc Ayrault şi preşedintele Traian Băsescu au discutat despre sprijinul pe care Parisul l-a acordat României pentru obţinerea unui nou acord de asistenţă cu Uniunea Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional. In plus, şeful statului a punctat câteva dintre problemele pe care Bucureştiul trebuie să le rezolve în cel mai scurt timp. Traian Băsescu: Una este legată de procesul de integrare al Romaniei în structurile Uniunii Europene; aici, vizez accesul nostru în Spaţiul Schengen şi în zona euro. A doua mare problemă este legată de competitivitatea României pe pieţele externe şi a treia, care este o problemă de imagine, dar ne-o asumăm, este cea legată de minoritatea romă. Trebuie să găsim soluţii care să rezolve în mod european problema acestei minorităţi.



    Franţa a fost mereu deschisă în privinţa aderării României la Schengen — a spus premierul Jean-Marc Ayrault, care o vede în două etape, prin ridicarea, în primul rând, a controalelor la frontierele aeriene.



    Cât despre situaţia romilor, premierul Victor Ponta a punctat: Avem o colaborare excelentă în domeniul cooperării poliţiei pentru combaterea faptelor ilegale, am dezvoltat o relaţie între reprezentanţii autorităţilor locale tocmai având ca scop o mai bună integrare a minorităţi rome aici, în comunităţile locale din România, şi suntem convinşi că prin investiţii în educaţie, în crearea de locuri de muncă, în condiţii de viaţă mai bune aici în România pentru reprezentanţii minorităţii rome putem avea rezultate pe termen lung.



    Referindu-se la cooperarea economică bilaterală, premierul Jean-Marc Ayrault a vorbit în termeni extrem de elogioşi: ea este “remarcabilă”, or bunele relaţii, inclusiv prin prisma schimburilor comerciale, trebuie să progreseze. A fost semnat un contract prin care firma franceză Thales va investi 60 de milioane de euro în construcţia laserului de la Măgurele, cel mai mare din lume. S-a semnat, de asemenea, un acord de cooperare pentru gestionarea deşeurilor radioactive şi un memorandum în domeniul educaţiei şi cercetării.



    România este prima ţară din Europa cea mai francofonă — a spus Jean-Marc Ayrault, care a participat la inaugurarea noii clădiri a liceului francez din Bucureşti, o recompensă pentru cei care cred în învăţarea limbii şi a culturii franceze. De altfel, aproape 40% din elevi sunt din România.

  • Le chercheur Andrei Dorobantu

    Le chercheur Andrei Dorobantu

    Vers le milieu du mois de juin, la plate-forme de recherches de Măgurele, près de Bucarest, accueillait l’inauguration de la construction de l’infrastructure la plus avancée destinée aux études liées à la radiation photonique. Cette construction est partie composante d’un projet européen d’envergure connu sous le nome d’ELI — EXTREME LIGHT INFRASTRUCTURE – et qui réunit une quarantaine d’établissements académiques et scientifiques de 13 pays membres de l’UE.



    Andrei Dorobanţu est un des chercheurs roumains qui ont participé à l’élaboration du projet. Invité au micro de RRI, il nous raconte pourquoi nous avons besoin de lumière extrême. « C’est parce que nous sommes dans la situation de pouvoir faire reculer les frontières de la connaissance. La lumière est la base de tout ce qui se passe même indépendamment de notre volonté. Pouvoir jouer avec la lumière, c’est voir davantage qu’auparavant. Puisque les limites du savoir sont ni trop éloignées ni trop proches de nous, pour les faire vraiment reculer il faut disposer d’une lumière à très forte intensité. Tout a commencé par la superbe idée du physicien français Gérard Mourou. Au bout de 30 ans passés aux Etats-Unis, il a regagné l’Europe. En 2006, il avançait devant la Commission européenne la proposition de faire construire un laser un million de fois plus puissant que ceux qui existaient à l’époque en Europe. C’est ainsi que prenait naissance le projet Extreme Light Infrastructure. On a créé un consortium européen de 13 pays, dont la Roumanie, désireux de se battre pour cette idée et de la matérialiser ensemble. »



    L’aventure ELI a débuté officiellement en 2008, à Paris, par l’appel d’offres auquel ont participé cinq pays : France, Royaume-Uni, République Tchèque, Hongrie et Roumanie. A la surprise générale, le Royaume-Uni et la France allaient être éliminés. Andrei Dorobanţu explique pourquoi : « Pour la simple raison qu’à l’époque le coût total du projet était estimé à quelque 400 millions d’euros. Or, si les trois autres pays de la liste avaient la possibilité d’utiliser des fonds structurels, dans le cas des deux Etats mentionnés, c’était à leurs gouvernements respectifs de trouver de l’argent. Le recours aux fonds structurels a été un formidable atout. A présent, il est inconcevable qu’un tel projet soit financé et mis au point par un seul pays, vu qu’il suppose une somme trop importante. L’expérience acquise à l’échelle européenne 60 années durant prouve qu’il vaut mieux y coopter plusieurs pays, car cela débouche sur un croisement enrichissant de cultures, mentalités, savoir-faire et talents, ainsi que de disponibilités à rechercher et à trouver l’argent nécessaire, à réfléchir, à opérer des synthèses et des analyses. Bref, un tel croisement s’avère être vital . »



    Avec une valeur totale de plus de 700 millions d’euros, le projet ELI, dont les installations sont mises en place en Roumanie, en République Tchèque et en Hongrie, deviendra la structure la plus avancée sur le plan international au service des recherches aux applications multiples. Andrei Dorobanţu nous fournit quelques exemples concerts d’applications. « Dans un proche avenir, soit à l’horizon 2030, il sera possible de construire des accélérateurs de particules de petites dimensions. Ce sera, pour ce domaine, un tournant similaire à celui que l’ordinateur portable avait marqué en son temps. Un accélérateur de ce type rendra possible le traitement anti-cancer différent de la chimiothérapie et de la radiothérapie actuelles, que j’espère voir disparaître au fil du temps. Cette autre thérapie ne nuit pas au tissu sain environnant et n’a pas d’effets secondaires. En outre, ces accélérateurs pouvant également être utilisés comme sources de particules, cela revient à dire que l’on disposera de nouvelles sources de radio-isotopes et par conséquent de nouveaux produits radio-pharmaceutiques. Plus besoin donc d’arrêter le réacteur d’une centrale nucléaire pour dépister les éventuelle failles de son revêtement ou n’importe quel autre problème. Le laser de grande puissance permet d’y accéder et d’établir l’état du revêtement du réacteur sans perturber le processus technologique. Ensuite, ce laser sera l’unique solution viable au problème des déchets radioactifs, sachant que les plus dangereux d’entre eux ont une vie de plusieurs millions d’années. En exposant ces déchets aux radiations du laser de grande puissance, on en raccourcit la vie à seulement quelques jours ou semaines, même s’ils restent radioactifs. »



    ELI-NP, le centre roumain de recherches dans le domaine de la physique nucléaire, sera construit à Măgurele, tout près de la capitale roumaine. C’est là que sera installé le laser le plus puissant au monde, dont l’inauguration est prévue en 2018. Quant au centre de Prague, qui se penchera sur la science des faisceaux de haute énergie, il se consacrera entièrement au développement et à l’utilisation des faisceaux pour générer des impulsions ultracourtes de haute intensité et des particules qui approchent la vitesse de la lumière. Enfin, le centre hongrois de Szeged étudiera la dynamique des électrons au sein des atomes et des molécules. (trad. : Mariana Tudose)

  • România, pe harta ştiinţifică a lumii

    România, pe harta ştiinţifică a lumii

    La 4 km de Bucureşti, pe platforma Măgurele, a început construcţia celei mai avansate infrastructuri pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică. Din 2017, aici urmează să devină funcţional cel mai puternic laser din lume, partea de fizică nucleară a proiectului european Extreme Light Infrastructure – ELI. Celelalte două componente ale proiectului vor fi dezvoltate la Praga — partea de ştiinţă a fasciculelor cu energie înaltă, respectiv în Ungaria, la Szeged, partea de ştiinţă a laserilor la nivel de atosecunde, adică de durate extrem de scurte.



    Viitorul Centru european pentru cercetări în domeniul laserelor de putere ultra-înaltă şi a interacţiunii laser-materie de la Măgurele ar urma să transforme România într-un pol de atracţie pentru cercetători din întreaga lume. Prezent la inaugurarea de la Măgurele, comisarul european pentru politici regionale Johannes Hahn a vorbit despre potenţialul acestui viitor pol de cercetare:



    Este un moment important nu doar pentru comunitatea ştiinţifică din România, ci pentru întreaga Europă, iar Uniunea Europeană contribuie cu o parte semnificativă din bani la această muncă. Este pentru prima oară când fonduri regionale cofinanţează cercetare de bază şi există două motive. În primul rând, o asemenea infrastructură are potenţialul de a atrage cercetători şi studenţi. Acesta este şi un pas în direcţia transformării exodului de creiere, în circulaţia creierelor şi atragerea oamenilor spre o carieră spre ştiinţă. În al doilea rând, acest proiect poate pune Europa pe harta mondială în domeniul cercetării din fizica nucleară prin folosirea tehnologiei de ultimă generaţie a laserului.”



    Se vor sparge barierele fizicii, spun cercetătorii de la Măgurele, explicând că nu e vorba doar de faptul că se construieşte în România cel mai puternic laser din istorie, ci despre o premieră în fizică. Pentru că pentru prima oară se va intersecta un fascicul laser cu un fascicul de particule venit de la un accelerator de particule gamma. Ambele echipamente mari, sistemul laser şi cel de producere a fascicolului gamma, depăşesc cu mult cele mai performante astfel de sisteme existente în prezent. Puterea laserelor va fi de 10 milioane de miliarde de Waţi, sau echivalentul a 100 de mii de miliarde de becuri de câte 100 de waţi. Prin comparaţie, cele mai puternice lasere din lume, la această dată, în Marea Britanie şi Statele Unite sunt de 10 ori mai slabe.



    Complexul va fi construit la Măgurele pe amortizoare seismice, pentru că şi cele mai mici vibraţii ar putea declanşa un dezastru. Unul din corpuri va avea 12 niveluri subterane, celălalt 8. Centrul va fi analog CERN — ului de la Geneva. CERN funcţionează în domeniul particulelor elementare, în vreme ce la Măgurele va fi vorba despre interacţia dintre radiaţia electromagnetică şi materie. Construcţia de la Măgurele va fi unică nu doar prin dimensiuni, cât prin caracteristici, spune Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară, coordonator al proiectului ELI pentru România:



    ELI este plasat într-un pol care depăşeşte cu mult ceea ce există în ziua de astăzi, este singura clădire din lume care pune asemenea probleme. Protecţia împotriva vibraţiilor este asigurată de faptul că fiecare din aceste sute, mii de metri pătraţi se sprijină pe resorturi care asigură preluarea tuturor vibraţiilor, iar temperatura şi umiditatea sunt asigurate de un sistem care consumă enorm, peste 5 MGW, proiectul asigură toată energia din surse geotermale. Va fi cea mai mare clădire din Europa cu energie verde. Din partea ştiinţifică, va fi cercetare fundamentală, până la cercetarea aplicativă, sunt făcute sute de propuneri din partea cercetătorilor din întreaga lume.”



    Potrivit specialiştilor, puterea laserelor care vor funcţiona la Măgurele va fi atât de mare încât ar putea duce, teoretic, la “mutarea materiei”. Domeniile în care ar putea avea impact cercetarea desfăşurată prin acest proiect sunt numeroase, de la terapia anti-cancer la distrugerea deşeurilor radioactive. În tratatrea cancerului, un astfel de laser va putea fi reglat astfel încât intensitatea lui să fie la nivel maxim când ajunge în tumoră, nedistugând ţesuturile din jur, a explicat fizicianul Andrei Dorobanţu. Tot în domeniul medical, laserul de la Măgurele va putea fi folosit pentru crearea de radio-farmaceutice — izotopi radioactivi folosiţi în tratarea anumitor boli.



    O altă aplicaţie practică ar putea fi testarea reactoarelor nucleare fără ca acestea să mai fie oprite. Securitatea şi prevenirea terorismului vor avea de câştigat, în faţa unui asemenea tip de laser nemaiputând să existe secrete la controalele antiteroriste de la frontiere. Cercetătorii spun că, probabil, se va putea rezolva şi cea mai mare problemă a energiei nucleare — deşeurile radioactive. Unele dintre acestea au vieţi de milioane de ani, iar iradiate cu un astfel de laser acest interval ar putea fi redus la doar câteva ore. Proiectul va plasa România pe primul loc în lume în cercetările cu fascicule de fotoni cu proprietăţi extreme şi va deschide calea unor noi domenii de cercetare.

  • Forschung: Stärkster Laser der Welt soll in Rumänien gebaut werden

    Forschung: Stärkster Laser der Welt soll in Rumänien gebaut werden

    Jede Ähnlichkeit mit Science-Fiction-Erzählungen oder Figuren ist rein zufällig! Tatsächlich wird in Rumänien der stärkste Laser der Welt gebaut: die Extrem Light Infrastructure, kurz ELI. Das im Rahmen einer internationalen Kooperation konzipierte Superprojekt in Măgurele, im Süden Rumäniens, verwandelt Rumänien in eine wissenschaftliche Attraktion für Experten aus aller Welt.



    Nach Abschluss der Arbeiten soll der Laser zu Forschungszwecken, aber auch für praktische Lösungen eingesetzt werden. Etwa im Bereich Sicherheit und Terrorismus-Abwehr. Mit Hilfe des Laserstrahls sollen aus gro‎ßer Entfernung nukleares Material identifiziert und geschlossene Warencontainer inspiziert werden können. Ferner könnte die Entsorgung radioaktiver Abfälle verbessert werden. Nicht zuletzt geht man von neuen Methoden der Medizin aus, die mit dem Laser einhergehen könnten.



    Die Komplexität der Bauarbeiten am ELI-Laserprojekt ist beispiellos. Das, weil die beiden Ausrüstungskomponenten (das Lasersystem und der Gammastrahlen-Erzeuger) viel leistungsstärker sind als die aktuell bekannte Technologie. Der Laser in Măgurele wird eine Gesamtleistung von 10 Petawatt erreichen, das sind 10 Billiarden Watt. Das würde der Leistung von 100.000 Milliarden 100-Watt-Glühbirnen entsprechen.



    Müsste der Laser-Strahl eine Sekunde lang eine derartige Leistung erreichen, würde für seine Versorgung die gesamte elektrische Energie notwendig sein, die in zwei Wochen weltweit erzeugt wird. Die 10 Petawatt entsprechen auch der tausendfachen Leistung aller Kraftwerke der Welt. Weil der Laserstrahl aber eine extrem kurze Betriebszeit hat, ist der entsprechende Energiekonsum angemessen. Die Aussendung der Laserpulse dauert einige Dutzend Femtosekunden, das sind Millionstel von Milliardstel Sekunden.



    Experten sind der Ansicht, dass, wenn eine derartige Kraft auf eine sehr kleine Fläche ausgeübt wird, es zumindest die theoretische Möglichkeit der Massenbewegung gibt. Mit anderen Worten, die Teleportation, wie sie uns aus der Science-Fiction-Serie Star Trek bekannt ist, wäre theoretisch möglich.



    Nach der Ausschreibung stand fest: Der Komplex in Măgurele wird von einem Konsortium gebaut, der von dem österreichischen Konzern Strabag geleitet wird. Das Laser-System wird auf ultrasensiblen Erdbebendämpfern gebaut, da die kleinsten Schwingungen eine Katastrophe verursachen könnten. Die Gamma-Strahlen sollen in einem Gebäude erzeugt werden, das über 12 unterirdische Gescho‎ße verfügt, während das Lasersystem in einem Gebäude mit 8 Gescho‎ßen unter der Erde ensteht.



    Das ELI-Projekt genie‎ßt eine sehr hohe Bedeutung. Zum einen für Europa, das damit den ersten Platz in der Erforschung von Photon-Strahlen mit extremen Eigenschaften einnimt. Zum anderen wird Rumänien zum Bezugspunkt der Weltforschungskarte. Und das ist auch die Fortsetzung einer alten Tradition, denn Anfang der 1960er Jahre war Rumänien das erst vierte Land der Welt, das einen Laser gebaut hatte.