Radio România Internațional

Tag: Maia Sandu

14.11.2016

UE – Le chef de la diplomatie roumaine, Lazar Comanescu, et ses homologues européens se réunissent ce lundi, à Bruxelles, pour le Conseil Affaires étrangères de l’UE. Ils doivent faire le point sur le Partenariat oriental, mais aussi examiner la situation en Turquie et dans le voisinage méridional et notamment en Syrie. S’y ajoute un débat sur la mise en œuvre de la Stratégie globale pour la Politique Etrangère et la Sécurité Commune de l’UE. En marge du Conseil, le chef de la diplomatie roumaine a participé dimanche à une discussion informelle des ministres des Affaires étrangères des 27 visant la relation transatlantique, après l’élection de Donald Trump aux Etats-Unis. Ils se sont mis d’accord sur le besoin d’être proactifs dans les relations avec la nouvelle administration de Washington, les Etats Unis jouant un rôle clé dans les tentatives de trouver des solutions aux problèmes environnementaux et de sécurité du monde.

Exercice – Des militaires roumains, bulgares, croates et géorgiens participent dès ce lundi à un exercice multinational de perfectionnement des combattants du génie dans des opérations en milieux hostiles, sous l’égide de l’OTAN. Jusqu’au 18 novembre les manœuvres se dérouleront dans des polygones d’instruction du sud-est de la Roumanie. L’exercice est organisé chaque année, par rotation, dans les 4 pays ; son objectif est d’aider au perfectionnement de l’Unité Multifonctions Logistique Intégrée dans le domaine du génie militaire.

Moldova – Dimanche, en République de Moldova, le socialiste pro-russe Igor Dodon a remporté le second tour des élections présidentielles avec 52% des voix. Son adversaire, la pro-européenne Maia Sandu, chef du Parti Action et Solidarité, n’a réuni que 48% des suffrages, selon les résultats communiqués lundi par la Commission Electorale Centrale. Le scrutin a été marqué par des protestations, vu que les bulletins de vote se sont épuisés dans de nombreux bureaux de vote de l’étranger destinés à la diaspora moldave. C’est pour la première fois dans deux décennies que les Moldaves élisent directement leur président. Jusqu’ici celui-ci était élu par le Parlement.

Bulgarie – Selon des résultats partiels, les élections présidentielles organisées dimanche en Bulgarie ont été remportées par le candidat de l’opposition socialiste, le général Rumen Radev, ancien commandant de l’aviation militaire, considéré comme un proche de Moscou. Il a réuni 58,1% des voix, alors que la contre-candidate, la présidente conservatrice du Parlement Tsetska Tsaceva, n’a réuni que 35% des votes. Suite à ce résultat, le premier ministre Boiko Borisov, qui avait soutenu Mme Tsaceva, a fait savoir qu’il allait quitter ses fonctions.

Obama – Le président américain Barack Obama entame ce lundi sa dernière tournée à l’étranger avant la fin de son mandat. Il se rendra tout d’abord en Grèce, pour avoir ensuite des pourparlers avec la chancelière allemande Angela Merkel, puis avec le président français François Hollande, et les premiers ministres britanniques Theresa May et italien Matteo Renzi. Selon le correspondant de Radio Roumanie à Washington, la dernière étape du tournoi se déroulera au Pérou, où Barack Obama participera au Sommet de la Coopération Economique Asie-Pacifique.

Football – La sélection nationale de football de la Roumanie, joue mardi à Groznîi, un match amical contre la Russie, qui accueillera la Coupe du Monde 2018. Depuis la chute de l’Union Soviétique la Roumaine n’a joué contre la Russie qu’une seule fois : un match amical disputé à Bucarest en 2008, gagné par les Roumains, score 3 buts à 0. Par ailleurs, l’équipe nationale roumaine de football s’est inclinée vendredi soir à Bucarest devant la sélection polonaise, 0 buts à 3, voyant diminuer ses chances de se qualifier pour la Coupe du monde de 2018. Avec juste 5 points, la Roumanie occupe la 4e place du groupe E préliminaire, derrière la Pologne (10 points), le Monténégro (7) et le Danemark (6). Le prochain match officiel étant prévu pour mars prochain, contre le Danemark.

Météo – Il fait très froid en Roumanie en ce début de semaine. Le ciel est plutôt couvert et il neige par endroits sur le nord-ouest, le nord, le centre et l’est du territoire ainsi que sur les montagnes. Le vent est plus fort dans l’est, où les rafales pourraient atteindre les 55 – 60 km/h, voire 80 km/h en montagne. Les températures maximales de ce lundi iront de -1 à 7 degrés. 6 degrés et du soleil à midi à Bucarest. Ces derniers jours le vent et la neige ont provoqué des difficultés dans plusieurs régions du pays, notamment de montagne ainsi que dans le nord-est. Les intempéries ont perturbé l’alimentation électrique dans plusieurs départements, de même que le trafic aérien et l’activité des ports maritimes.

14 November 2016
What Next for the Republic of Moldova?

Instead of joyful rallies to celebrate the winner, Sunday night’s announcement that the pro-Russian Igor Dodon won the presidential election in the Republic of Moldova was followed by civil society protests against the faulty organisation of the ballot. Two weeks before, in the first round, he had carried 47% of the votes, nearly 10% more than his challenger, the pro-European reformist Maia Sandu, and his win came as no surprise. The gap between the two candidates narrowed significantly in the runoff, with 52% for Dodon and 47% for Sandu, but not enough to change the outcome predicted by all opinion polls. In contrast to his tough campaign statements, in his acceptance speech the new head of state called for unity.

Igor Dodon: “I promise, my fellow countrymen, that I will be the president of all Moldovans, both on the right and on the left of the political spectrum, both those who see themselves and want to become part of the EU, and those who want to stay close to Russia. A few words for my challenger, Ms Sandu, I would like to congratulate you on a very good result, but now, please, let us try to calm things down.”

Dodon’s call comes after scores of young people had protested in front of the headquarters of the Central Electoral Commission in Chisinau. They were outraged that many polling stations, both in Moldova and abroad, from Bucharest to Dublin, had run out of ballots. Social media circulated appeals for marathon protests downtown Chisinau.

On behalf of the pro-European camp, Maia Sandu stated: “We will stay alert until the end, and I promise you that together we will clarify each and every violation, each case in which people were unable to vote.”

Sandu actually demanded the immediate resignation of the Foreign Minister and the President of the Central Electoral Commission, seen as the main culprits for the organisational disaster. Everybody agrees however that neither the protests nor the resignations can make any difference at this point. For their candidate to win, Ms. Sandu’s supporters should have persuaded more people to show up in polling stations. But the reluctance of many citizens came in response to seven years of self-professed pro-Western rule, undermined by inefficiency and corruption and culminating in the vanishing of one billion US dollars from the country’s banking system and the sentencing of the former PM, Maia Sandu’s party chief, Vlad Filat.

The Russian media, quoted by news agencies, congratulate Moscow on getting a fresh ally in its west. Commentators note however that Dodon will not have a confortable term in office. According to all rankings, the Republic of Moldova is the poorest country in Europe. And one in which, according to the outcome of Sunday’s vote, the pro-Western half of society deeply opposes the new president.(Translated by Ana Maria Popescu)

14 November 2016
Jurnal românesc – 14.11.2016

Liderul Partidului Socialist, filorus, Igor Dodon, a
câştigat, cu peste 52% din voturi, al doilea tur, de duminică, al alegerilor
prezidenţiale din Republica Moldova. Adversara sa, pro-europeana Maia Sandu,
lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, a acumulat aproape 48% din sufragii
– relevă rezultatele comunicate de Comisia Electorală Centrală. Au participat
peste 53% din cetăţenii moldoveni cu drept de vot. Scrutinul a fost marcat de
proteste, după epuizarea buletinelor de vot la numeroase secţii din diaspora,
inclusiv din Bucureşti. Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu,
şi-a manifestat regretul faţă de situaţia creată. Aceasta a declarat, într-o
conferinţă de presă susţinută după închiderea urnelor, că problemele cu care
s-au confruntat alegătorii din diaspora sunt o lecţie care trebuie învăţată. Ea
a subliniat că decizia de organizare a secţiilor de votare din străinătate a
fost luată în funcţie de numărul de cereri prealabile depuse de cetăţenii din străinătate,
dar şi de participarea acestora la alegerile parlamentare din 2014. La ultimele
alegeri parlamentare, la cele 95 de secţii de votare deschise în afara ţării,
s-au prezentat 73.000 de persoane cu drept de vot, în condiţiile în care la
alegerile prezidenţiale de duminică numărul acestora a depăşit 130.000.
Alegerile au fost primele, după 20 de ani, în care cetăţenii Republicii Moldova
şi-au votat direct preşedintele. Până acum, acesta era ales de Parlament.

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în
ultimul an, a crescut uşor în luna octombrie, faţă de luna precedentă, potrivit
datelor Institutului Naţional de Statistică. Cifrele INS arată că toate
categoriile de produse şi serviciile s-au scumpit luna trecută, dar cel mai
mult au crescut preţurile la alimente, precum cartofii, fructele proaspete şi
ouăle. De asemenea, energia termică s-a scumpit cu 3,2%, chiar în luna în care
populaţia a început să folosească sistemele de încălzire. La polul opus,
ieftiniri importante s-au înregistrat doar la citrice, celelalte preţuri având
fluctuaţii mici. În urma evoluţiei din ultimele luni, BNR a menţinut prognoza
de inflaţie pentru finalul anului 2016, dar a urcat uşor estimarea pentru
inflaţia de la sfârşitul anului viitor.

În România, puţin peste o treime din populaţia rurală are acces la
servicii financiare de bază precum un cont bancar. Astfel, 85% dintre adulţii
din mediul urban mare şi metropolă, 78% din urbanul mic şi doar 35% din rural,
au un cont bancar, conform unui studiu prezentat cu ocazia aniversări a
20 de ani de carduri în România. Mai mult, în mediul rural se remarcă şi un
abandon accentuat în materie de produse bancare. Datele cercetării mai relevă
faptul că un sfert dintre cei care au declarat că nu deţin un cont bancar spun
că au avut dar, din diverse motive, au renunţat la el. Situaţia
abandonului de servicii financiar-bancare este mai pronunţată
pentru populaţia din mediul rural. O altă concluzie a cercetării de piaţă este
că peste 50% dintre respondenţii de la oraş îşi primesc salariul pe card, faţă
de doar 23% dintre cei de la sat. Cu toate acestea, 95% din populaţie
utilizează numerarul des şi foarte des. O notă interesantă este apetitul în
creştere al românilor pentru comerţul electronic, notează realizatorii
studiului. În primele nouă luni din acest an, 20% dintre respondenţi au făcut
cumpărături din magazinele online româneşti şi 6% din magazinele online din
afara ţării.

14 November 2016
UPDATE Republica Moldova: Igor Dodon câștigă alegerile prezidențiale

UPDATE: Igor Dodon continuă să conducă în numărătorea parțială a voturilor exprimate în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. După centralizarea a 99,47% din voturi, Dodon a obținut 52,57% din voturi, iar candidata pro-democrată Maia Sandu are 47,43% din voturile exprimate. Socialistul prorus Igor Dodon și-a revendicat duminică noapte victoria în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și a promis că va fi președintele tuturor, al celor de dreapta și al celor de stânga, al celor care vor în UE și al celor care vor alături de Rusia. Dodon le-a transmis susținătorilor Maiei Sandu că va lua în calcul toate “dorințele” lor și toate lucrurile în care ei cred.

UPDATE: Igor Dodon continuă să conducă în numărătorea parțială a voturilor exprimate în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. După centralizarea a aproximativ 98% din voturi, Dodon a obținut 54,62% din voturi, iar candidata pro-democrată Maia Sandu are 45,38% din voturile exprimate. Alegeri similare și în Bulgaria. Socialistul Rumen Radev va fi viitorul președinte al vecinilor din sudul României, conform sondajelor exit-poll.

UPDATE: Igor Dodon continuă să conducă în numărătorea parțială a voturilor exprimate în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. După centralizarea a 90% din voturi, Dodon a obținut 55,9% din voturi, iar candidata pro-democrată Maia Sandu are 44,1% din voturile exprimate. Alegeri similare și în Bulgaria. Socialistul Rumen Radev va fi viitorul președinte al vecinilor din sudul României, conform sondajelor exit-poll.

UPDATE: Igor Dodon conduce în numărătorea parțială a voturilor exprimate în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.

1.601.370 adică 53,2% din totalul persoanelor cu drept de vot au mers la urne în al doilea tur al scrutinului prezidențial din Republicii Moldova, până la ora 21.00. Prezența a fost mai mare ca în primul tur când au votat 49,17% din alegătorii înscriși pe listele eletorale.

O prezență masivă s-a înregistrat și la secțiile de votare din afara Republicii Moldova. Peste 8% din totalul voturilor au fost înregsitrate în diaspora, votul continuând în țările din vestul Europei, dar și peste ocean. Secții de votare din București, Londra, Dublin, Paris, Bologna, dar și Moscova au epuizat cele 3.000 de buletine de vot alocate, maximum de buletine permis de Codul electoral pentru secțiile din diasporă.

Este pentru prima oară când președintele statului vecin este ales prin votul cetățenilor. Republica Moldova alege între candidata pro-europeană Maia Sandu și pro-rusul Igor Dodon.

13 November 2016
UPDATE: Alegeri prezidențiale în Republica Moldova

UPDATE: Buletinele de vot s-au epuizat și la secția de votare organizată la Ambasada Republicii Moldova de la București. Alegătorii sunt îndrumați spre secșia de la consulat. Alte secții de votare din Londra (Marea Britanie), Bologna (Italia), Dublin (Irlanda), Paris (Franța) și Moscova (Rusia) au rămas fără buletine de vot, conform Publika.md. Conform Codului electoral, secțiile de votare din afara Republicii Moldova pota avea maximum 3.000 de buletine tipărite.

UPDATE: Moldovenii ies în număr mare la vot în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Numărul de voturi înregistrat la ora 19.00 este de 1.542.000, cu 100.000 de voturi mai mult decât totalul înregistrat în primul tur, la închiderea urnelor. La aceeași oră, 116.000 de persoane și-au exprimat opțiunea la secțiie de votare din afara Republicii Moldova. Cele mai multe voturi vin din Italia (peste 40.000) și România (peste 14.000). Secțiile de votare se închid la ora 21.00. Reamintim că buletinile de vot s-au epuizat șa secția din Stratford, Londra. Situația s-ar putea repeta și la alte secții de votare din străinătate, deoarece cantitatea maximă stabilită de Codul electoral este de 3.000 de buletine de vot. Cetățenii moldoveni din București sunt îndrumați spre secția de votare de la consulat.

UPDATE: Până la ora 17.30 au votat 1.445.000 de cetățeni cu drept de vot (48,76% din total). Peste hotare votaseră peste 102.000 de cetățeni moldoveni cu drept de vot. Comisia Electorală Centrală a informat că la secția de votare din Stratford, Londra, Marea Britanie, au fost epuizate cele 3000 de buletine de vot distribuite, cantitatea maximă stabilită de Codul electoral. Au fost întreprinse toate măsurile de comunicare în vederea redirecționării cetățenilor pentru a-și exercita dreptul de vot la cea mai apropiată secție de votare, din cadrul Ambasadei R. Modova în Marea Britanie, unde mai eau disponibile circa 800 de buletine de vot.

UPDATE: Moldovenii votează în număr mare la secțiile organizate peste hotare. Până la ora 16.00, au votat peste 80.000 de cetățeni ai Republicii Moldova din diaspora. În România, sunt organizate secții de votare la București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Galați, Constanța, Brașov, Bacău, Suceava și Craiova. La Ambasada Republicii Moldova la București, alegătorii stau la coadă pentru a își exprima votul în al doilea tur al prezidențialelor.

Aproape 3 milioane de cetățeni moldoveni sunt așteptați la urne, duminică, pentru a vota viitorul președinte al țării. Este pentru prima oară în istoria Republicii Moldova când președintele este ales prin scruti electoral. La finalul zilei, cetățenii moldoveni voar afla dacă voturile lor au fost pentru continuarea parcursului către Uniunea Europeană sau către o influență mai puternică a Rusiei.

În turul doi al alegerilor prezidențiale se înfruntă liderul socialist pro-rus, Igor Dodon, și pro-occidentala, Maia Sandu. Candidații s-au prezentat, deja, la urne și ambii sunt încrezători în șansele de a ieși învingători.

“Am votat pentru viitorul țării noastre. Eu sunt ferm convins că Moldova are viitor. Moldova va fi o țară integră, independentă, suverană. Am votat pentru viitorul copiilor noștri, al tuturor în această țară”, a declarat Igord dodon, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).

“Am votat pentru oamenii minunați ai acestei țării, am votat pentru oamenii pe care i-am redescoperit în aceste săptămâni și de care sunt tare impresionată, am votat pentru oamenii care cred în corectitudine, în adevăr, în munca cinstită, în educație, în bun simț. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care s-au mobilizat și au ajuns la vot”, a spus la ieșirea de la urne, Maia Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova prezintă în timp real prezența la vot, în Republica Moldova și în străinătate:

Prezenta la vot

Pe parcursul zilei alegerilor, CEC vă invită să urmăriți, în timp real, participarea la votare atît în țară, cît și peste hotare #prezidențiale2016

Posted by Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova on Saturday, November 12, 2016

13 November 2016
November 13, 2016

REP. OF MOLDOVA — Pro-Russian Socialist Igor Dodon and pro-European reformer Maia Sandu face off in the presidential run-off in the Republic of Moldova, a former Soviet state, with a predominantly Romanian speaking population. About three million voters are called to the polls to elect their president through direct voting, for the first time in 16 years, time in which the head of state was appointed by Parliament. According to the media in Chishinau, although the president’s prerogatives are limited in the former Soviet republic to foreign policy and national security, Moldovans hope their future president will also be able to solve the social and economic problems the country is facing. Pundits say the ballot has a political stake, as well as geopolitical implications. Dodon wants Moldova to relinquish accession and free trade agreements with Brussels and join the Russia-Belarus-Kazakhstan Union, whereas Sandu pleads for reforming the state and European integration. In the first round, Igor Dodon got 48% of the cast votes, whereas Maia Sandu got 39%. The turnout in the first round stood at some 49%, a record low in the history of the Republic of Moldova, since elections were held in that country.

FOREIGN POLICY — The EU foreign ministers are today meeting in Brussels for talks on the impact the results of the US presidential election might have on trans-Atlantic relations. The European leaders are concerned about the future of the relations with the US, after the US President elect, Donald Trump, has repeatedly said he places America on the first place. “It’s good for Europe to be pro-active and do not wait for President Trump’s reaction”, said Dutch foreign minister, Bert Koenders. The meeting in Brussels is held at the initiative of Germany and the Netherlands.

COMMEMORATION — French President Francois Hollande has today opened the ceremonies marking one year since the Paris terror attacks of November 13, 2015, unveiling a commemorative sign at Stade de France, in northern Paris, where the first of the 130 victims was killed by Jihadists, FP reports. The Bataclan Concert Hall in Paris reopened on Saturday, one year after the attacks claimed by the Islamic State organisation. On November 13, 2015 Paris was in shock after gunmen opened fire randomly in the streets and blew themselves up. The largest number of victims, 90, were registered at Bataclan, and the rest of victims died in cafes, on sidewalks and restaurant terraces in Paris.

PROTESTS — Protests which started in thousands of towns and cities across the US, at the news of Republican Donald Trump’s winning the presidential election, continued on Saturday, for the fourth consecutive day. Representatives of the protesters say they are aware of the fact that what they say and their taking to the streets do not reverse the result of the presidential ballot, but they want to draw attention on their discontent about the future White House leader. They want to raise public awareness of the main issues raised during Trump’s electoral campaign which included defamatory remarks on women, up to threats of building a wall between the US and Mexico to keep migrants away.

ELECTORAL CAMPAIGN — The electoral campaign for the parliamentary elections scheduled for December 11, started in Romania on Friday. Some 6,500 people are running, on behalf of parties or as independent candidates, for the 466 seats in the Senate and Chamber of Deputies. This election, the list system has been reinstated; the last time it was used was in the 2004 elections. The parties credited with chances of going past the required threshold to be represented in parliament are: PSD, PNL, USR, ALDE, UDMR and PMP.

BULGARIA — Bulgarian voters are called to the polls today to elect their president, in the presidential run-off. The vote might also entail the removal of Conservative PM, Boiko Borisov, in case of a victory by the Socialist candidate, Rumen Radev, considered to have close relations with Moscow, FP reports. Some 6.8 million voters will choose between Tsetska Tsacheva, the candidate of the conservative Gerb Party, in power, and pro-Russian general Rumen Radev, who had been the commander of the Bulgarian Air Forces until summer, when he accepted to become the Socialists’ presidential candidate. According to the latest polls, Radev is the frontrunner, especially after the big surprise of November 6, when he got 3 percentage points more than the candidate of the majority, criticised for a lack of charisma.

WEATHER — A wave of cold has taken most Romanian regions in its grip, except for the southeast where temperatures are close to normal for this time of the year. The sky is overcast and precipitations are reported across the whole territory. Rainwater exceeds 20-25 l/square meter in the west, south-west, centre, north and north-east, and even 50- 60 l/square meter in places. Snowfalls are reported in the mountains and in the north, where gusty wind is also reported. A code yellow alert against precipitations and gale-force wind is valid for almost the whole of Romania, as well as a code orange alert against blizzard valid for 14 counties in the centre and the north. Both codes are valid until Sunday evening. The highs of the day range between 0 and plus 10 degrees Celsius.

RUGBY — Romania’s national rugby team on Saturday defeated the US, 23-10, in a test match played in Bucharest. The winner grabbed the “Pershing Cup”. This is a trophy initiated in 2014 and offered ever since by the Romanian Rugby Federation to the winner of the confrontations between Romania and the US, in remembrance of the match played during the Military “Olympics” of 1919, the “Inter-Allied Games”, organised by the commander in chief of the US Expeditionary Force in Europe, General John Joseph Pershing, to mark the end of WWI. The next preparatory game of the Romanian national rugby team is scheduled for Saturday, when Romania meets Canada in Bucharest.

FILM — Romanian films “Sieranevada” by Cristi Puiu and “Baccalaureate” by Cristian Mungiu have reaped a lot of awards at the “Listapad”, International Film Festival hosted by the Belarusian capital, Minsk, between November 4 and 11. They included: the film press award (Sieranevada), the “Yury Marukhin” memorial award for best cinematography (Barbu Balasoiu/ Sieranevada), the special jury award (Baccalaureate), the award for best actress in a supporting role (Lia Bugnar/ Baccalaureate) and the award for best actor in a leading role (Adrian Titieni/ Baccalaureate). (Translated by Diana Vijeu)

13 November 2016
Secţiile de votare deschise peste hotare pentru alegerile din R. Moldova

Cetăţenii Republicii Moldova vor putea vota duminică, 13 noiembrie 2016, pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale, între Maia Sandu și Igor Dodon, şi peste hotare, în cele 100 de secții de votare deschise în diferite state cu comunități semnificative de cetățeni ai R. Moldova. Lista completă a secțiilor de votare, cu adrese și numere de telefon poate fi accesată AICI.

11 secţii care vor fi deschise în România pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale. Două secţii de votare sunt în Bucureşti, la Ambasada R. Moldova şi, respectiv, la Secţia Consulară. O secţie de votare va fi deschisă la Iaşi, la Consulatul General, şi câte una în Galaţi, Timişoara, Braşov, Cluj, Constanţa, Bacău, Suceava şi Craiova.

În Italia sunt deschise 25 de secții de vot (câte două la Roma, Milano, Padova și Torino, Ancona, Bergamo, Bologna, Brescia, Florența, Ferrara, Mestre, Modena, Napoli, Parma, Perugia, Pesaro, Trento, Treviso, Verona, Vicenza, Udine).

În Rusia sunt deschise 8 secții de votare (două la Moscova, două la Sankt-Petersburg, câte una la Krasnoyarsk, Kursk, Nijnevartovsk și Soci). În SUA vor fi 7 secții (New York, Washington, Sacramento, Chicago, Seattle, Atlanta și Raleigh). În Franța sunt deschise 6 secții de vot (la Paris, Lyon, Strasbourg, Villeneuve-Saints-Georges, Bordeaux, Montreuil).

În Spania sunt deschise 4 secții de votare (câte una la Madrid, Barcelona, Santander și Castello de la Plana), în Portugalia 4 secții (la Lisabona, Portimao, Faro și Setubal).

Sunt organizate 3 secții de vot în Canada (la Ottawa, Montreal și Toronto), 3 în Turcia (Ankara, Istanbul, Antalya), două în Germania (La Berlin și Frankfurt), două în Marea Britanie (la Londra și Londra – Stratford), două în Grecia (la Atena), două în Israel (la Tel Aviv și Haifa), două în Ucraina (la Kiev și Odessa).

Câe o secție de vot este deschisă în Elveția (Geneva), Irlanda (Dublin, Japonia (Tokyo), Principatul Monaco (Monaco), Belgia (Bruxelles), Suedia (Stockholm), Olanda (Haga), Austria (Viena), Azerbaidjan (Baku), Belarus (Minsk), Bulgaria (Sofia), Republica Cehă (Praga), Estonai (Tallinn), Letonia (Riga), Lituania (Vilnius), Polonia (Varșovia), China (Beijing), Qatar (Doha), Ungaria (Budapeasta).

11 November 2016
Jurnal românesc – 10.11.2016

Cetăţenii moldoveni din străinătate pot vota la cele 100
de secţii de vot deschise în principalele ţări cu emigraţie din Republica
Moldova. Cele mai multe secţii pentru turul al doilea al alegerilor
prezidenţiale din 13 noiembrie sunt deschise în Italia. Cetăţenii cu drept de
vot care se află într-o călătorie în ziua alegerilor pot vota, în baza
paşaportului valabil, la oricare secţie deschisă în străinătate. În primul tur
de scrutin, secţiile de vot din diasporă au primit peste 270 de mii de buletine
de vot, dintre care circa 203 mii au rămas neutilizate, adică 75%. Potrivit
celui mai recent sondaj privind intenţiile de vot, 55,6% din numărul total de
respondenţi l-ar vota pe candidatul socialist pro-rus, Igor Dodon, iar 44,4% pe
pro-occidentala Maia Sandu. Autorii sondajului precizează, însă, că nu au fost
intervievaţi şi reprezentanţi ai numeroasei diaspore moldoveneşti, care, în
primul tur a votat-o pe Sandu în proporţie de peste 75%. Mai multe organizaţii
non-guvernamentale din diaspora au trimis un apel de sprijin pentru Maia Sandu
în turul II al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.

Ministerul român de Externe a salutat publicarea, miercuri, de către
Comisia Europeană, a Pachetului anual privind extinderea Uniunii Europene.
Acesta cuprinde Comunicarea privind Politica UE de extindere, precum şi
Rapoarte individuale pentru fiecare dintre statele candidate şi potenţialii
candidaţi. România apreciază în mod deosebit faptul că Pachetul extindere 2016
confirmă că perspectiva fermă de aderare la Uniunea Europeană continuă să
exercite un efect transformator şi să constituie o ancoră de stabilitate şi
securitate în statele din Sud-Estul Europei. Această perspectivă este cu atât
mai importantă în contextul crizelor complexe cu care Uniunea s-a confruntat în
ultima perioadă. MAE de la Bucureşti şi-a exprimat, de asemenea, aprecierea
pentru susţinerea pe care Comisia
Europeană o acordă cooperării regionale, inclusiv prin sublinierea rolului
Procesului de Cooperare în Sud-estul Europei, în direcţia stabilizării şi
dezvoltării cooperării în regiune.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, l-a primit
miercuri, la Bruxelles, pe Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural
Român. Discuţiile s-au concentrat pe relaţiile dintre ICR şi instituţiile
europene, precum şi pe oportunităţile de finanţare a proiectelor de patrimoniu
cultural cu ajutorul fondurilor europene. În cadrul întâlnirii, Corina Creţu
l-a informat pe Radu Boroianu despre propunerea sa de modificare a
Regulamentului Comisiei Europene privind Fondul european de dezvoltare
regională destinat finanţării proiectelor culturale şi turistice. Comisarul a
propus eliminarea pragului de finanţare de 5 milioane de euro pentru proiectele
de patrimoniu cultural, respectiv de 10 milioane de euro pentru siturile
UNESCO. Corina Creţu şi-a exprimat speranţa că Parlamentul European şi
Consiliul vor sprijini propunerea, iar o decizie în acest sens este aşteptată
la începutul anului viitor. În perioada de programare 2014 – 2020, peste 390 de
milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională sunt destinate, în
cadrul Programului Operaţional Regional, proiectelor de patrimoniu cultural din
România. Prin aceste investiţii se urmăreşte nu doar creşterea gradului de
conservare a obiectivelor de patrimoniu sau a numărului de vizitatori, ci şi
conservarea identităţii culturale şi dezvoltarea economică locală.

Peste 40 de sportivi au fost premiaţi, miercuri, de primarul general
Gabriela Firea şi au fost desemnaţi cetăţeni de onoare ai Capitalei pentru
rezultatele foarte bune obţinute la competiţii sportive. Au fost premiate
echipele CSM Bucureşti de handbal feminin, care a câştigat Liga Campionilor, şi
de volei feminin, laureată în Cupa Challenge, precum şi echipa de spadă
feminină care a obţinut medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Rio. Titlul
de cetăţean de onoare a fost oferit şi antrenorilor celor trei echipe.

10 November 2016
Jurnal românesc – 02.11.2016

În
Republica Moldova, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu,
cere autorităţilor de la Chişinău să permită studenţilor să voteze în
localităţile unde îşi fac studiile. Intr-o conferinţă de presă, Maia Sandu a
solicitat şi deschiderea mai multor secţii de vot peste hotare, în oraşele unde
oamenii au fost nevoiţi să aştepte mai mult timp pentru a vota, precum
permisiunea acordata cetăţenilor moldoveni din diasporă să voteze şi cu
buletinul de identitate, nu doar cu paşaportul. Preşedintele Republicii Moldova
va fi ales într-un al doilea tur de scrutin, pe 13 noiembrie, între socialistul
Igor Dodon şi reprezentanta partidelor pro-europene, Maia Sandu. In primul tur
de scrutin, rata de participare a fost de 49%, cea mai scăzută din istoria
alegerilor prezidenţiale sau parlamentare din Republica Moldova.

Preşedintele Klaus
Iohannis a declarat, miercuri, la Bucureşti, la deschiderea INDAGRA că acest
târg reprezintă o şansă specială de promovare a produselor autohtone şi a
subliniat că numărul mare de participanţi arată că România este pe drumul cel
bun în ceea ce priveşte agricultura. Klaus Iohannis a mai spus că este foarte
importantă promovarea, în mod inteligent, a atuurilor autohtone, fie că este
vorba de potenţialul agricol vegetal sau cel zootehnic, de produsele
tradiţionale sau cele ecologice ori de soiurile de vin româneşti, apreciate în
plan internaţional. Expozanţi din 25 de tari participă la INDAGRA – cel mai
mare şi cel mai important târg de produse şi echipamente din domeniul
agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei din sud-estul Europei.

In Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală,
sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc, recent,
prima parte a şedinţei de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
în care au fost luate mai multe hotărâri relevante pentru viaţa bisericească a
românilor ortodocşi din cele două Americi. Astfel, a fost înfiinţată Episcopia
Ortodoxă Română a Canadei. A mai fost înfiinţată Mitropolia Ortodoxă Română a
celor două Americi având în componenţă două eparhii: Arhiepiscopia Ortodoxă
Română a Statelor Unite ale Americii şi Episcopia Ortodoxă Română a Canadei. De
asemenea, a avut loc alegerea pentru nou-înfiinţata Episcopie Ortodoxă Română a
Canadei. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales ca episcop ortodox
român al Canadei pe Preasfinţitul Părinte Ioan Casian. In acelasi timp, Sfântul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ridicarea în demnitatea de mitropolit
ortodox al celor două Americi a Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae
Condrea.

Persoanele fizice vor putea achiziţiona
terenuri agricole în limita a 150 de hectare, iar cele juridice până la cel
mult 1.500 de hectare, după cum s-a convenit cu producătorii pe proiectul de
lege privind vânzarea terenurilor agricole, a anunţat ministrul Agriculturii,
Achim Irimescu. Pe de altă parte, Achim Irimescu a
afirmat că au fost introduse şi o serie de cerinţe, care vor permite limitarea
achiziţiei de terenuri agricole în România şi care nu vor ridica probleme la
nivel european. Astfel, societăţile comerciale respective trebuie să aibă
domiciliul stabil în România, iar pentru cetăţenii din ţările terţe rămâne
varianta ca ei să obţină cetăţenia română. România a liberalizat piaţa funciară
la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la
Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere
terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele
lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept. În prezent, în
România, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi
poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE poate depăşi 30.000 de
euro.

2 November 2016
The outcome of the Moldovan presidential elections

Confirming early opinion polls, the leader of the pro-Russian socialists, Igor Dodon won the first round of Sunday’s presidential elections in the Republic of Moldova, a former Romanian province with a mostly Romanian speaking population. Less predictable was, however, the 10% difference between Dodon and his contender, the pro-Western Maia Sandu. Soon after the voting ended, Igor Dodon has said: “This election has clearly proven that the leader of the socialist opposition enjoys most of Moldovans’ trust.”

In turn, Maia Sandu, a former education minister, has made no effort to hide her satisfaction at a second round of voting being held: “I believe that today we can celebrate a first victory. We have taken a first step towards a dignified life that we all have the right to, here, in the Republic of Moldova.”

Most commentators believe that two intense weeks will follow, during which the two candidates will have to make sure they can further enjoy the support of their electorate and, if possible, increase their number of voters. From this viewpoint, commentators say Maia Sandu stands good chances to win over more supporters. Of the seven presidential candidates eliminated from the race after the first round, there is only one, Dmitri Ciubasenco that shares Dodon’s pro-Russian views. All others are supporters of a pro-Western stand. That is why it is expected that promoters of Moldova’s reunification with Romania, such as Mihai Ghimpu and Ana Gutu as well as the former PM Iurie Leanca, who had signed, two years before, the Moldova-EU association and free trade agreement, should urge their supporters to vote Maia Sandu in the second round.

According to sociologists, Maia Sandu has to convince young people to go to the polls. In the first round, more than half of the potential voters showed no interest in the election, although it was the first time in the past 20 years when citizens had the chance to vote the head of state directly, instead of being nominated by parliament. The voter turnout rate was 49%, the lowest in the country’s history. Almost 30% of voters, who feel closer to Moscow, were aged 56 to 70, while the young people aged 18 to 25, supporting Western values, represented only 10% of the voters. Radio Romania correspondents in Chisinau quoted pundits as saying that the low voter turnout has been triggered by the citizens’ disappointment at the situation in their country.

The second round of voting is decisive not only in political terms but also in geopolitical terms. The victory of Dodon, an anti-Romanian and anti-European politician, guided by Moscow, would bury Moldova’s European aspirations indefinitely and fulfil his wish to integrate the country in the Russia-Belarus –Kazakhstan Union. This would make useless the 7-year long efforts deployed by pro-European forces that have been ruling the country since 2009, to take Chisinau out of Moscow’s orbit and get it closer to Europe.

(Translated by Elena Enache)

31 October 2016
Rezultatele alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova

Aşa cum prevedeau toate sondajele, liderul socialist pro-rus Dodon a câştigat prima rundă, de duminică, a alegerilor prezidenţiale. Mai puţin previzibilă a fost, însă, diferenţa categorică, de circa 10 procente, cu care a devansat-o pe pro-occidentala Maia Sandu şi care i-a conferit aplombul de a afirma, după închiderea urnelor: Aceste alegeri au demonstrat foarte clar că liderul opoziţiei socialiste se bucură de cea mai mare încredere din partea cetăţenilor Republicii Moldova.” În replică, fosta ministra reformatoare a Educaţiei nu şi-a ascuns satisfacţia că va juca finala: Eu cred că noi, astăzi, ne putem mândri cu o primă victorie. Am făcut un prim pas către o viaţă demnă pe care merităm noi cu toţii să o trăim aici, în Republica Moldova.”

Comentatorii sunt unanimi în evaluarea că urmează două săptămâni intense, în care fiecare dintre candidaţi va trebui nu doar să-şi securizeze bazinul electoral, ci să-l amplifice. Din acest punct de vedere, spun ei, cea care poate creşte în intenţiile de vot e Sandu. Dintre cei şapte aspiranţi ieşiţi din cursă după primul tur, unul singur, Dmitri Ciubaşenco, împărtăşeşte rusofilia lui Dodon. Toţi ceilalţi sunt adepţi ai orientării pro-occidentale şi e de aşteptat ca, de la promotorii reunificării cu România Mihai Ghimpu şi Ana Guţu la fostul premier Iurie Leancă, cel care încheia acum doi ani acordurile de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, ei să-şi îndemne suporterii s-o voteze pe Sandu în turul doi.

Aceasta e, însă obligată, remarcă sociologii, să convingă tineretul să iasă la urne. În primul tur, peste jumătate din electorat nu s-a arătat interesat de alegeri, deşi au fost primele în ultimii 20 de ani la care cetăţenii au putut vota direct şeful statului, desemnat, până acum, de Parlament.

Rata de participare la alegeri a fost de aproximativ 49%, cea mai joasă din istoria de un sfert de veac a alegerilor din Republica Moldova. Aproape 30% dintre votanţi au fost din categoria de vârstă 56 – 70 de ani, mulţi nostalgici ai Uniunii Sovietice, în timp ce tinerii între 18 şi 25 de ani, adepţi ai valorilor occidentale, au votat în proporţie de sub 10 procente.

Potrivit experţilor, citaţi de corespondenţii Radio România la Chişinău, numărul redus al celor care s-au prezentat la urne e cauzat mai ales de decepţia cetăţenilor faţă de situaţia din republică. Turul doi e decisiv nu doar politic, ci şi geopolitic. Alegerea lui Dodon, un românofob şi antieuropean virulent, ar îngropa, din nou, pe termen nedeterminat, aspiraţiile europene ale Chişinăului.

Liderul socialist promite să schimbe vectorul politicii externe, să întoarcă spatele Bruxellesului şi să integreze republica în Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan. S-ar pierde, astfel, şapte ani de eforturi pe care forţele pro-europene, ajunse la guvernare în 2009, le-au întreprins pentru a scoate Chişinăul de pe orbita Moscovei şi a-l apropia de Europa.

31 October 2016
Nachrichten 28.10.2016

Rumäniens Ministerpräsident Dacian Ciolos hat am Freitag Opfer und Familienangehörige der Opfer der Brandkatastrophe im Bukarester Klub Colectiv getroffen. Infolge der Brandkatastrophe in der Nacht vom 30. Oktober zum 31. Oktober 2015 waren 64 Menschen ums Leben gekommen; mehr als 100 Menschen wurden verletzt. Am Mittwoch hat die Exekutive einen Eilbeschluß angenommen, wodurch die Kosten für die Behandlung der Katastrophenopfer für weitere zwei Jahre vom Staat übernommen werden. Fast ein Jahr nach der Brandkatastrophe im Bukarester Klub Colectiv hat die Staatsanwaltschaft beschlossen, das Hauptverfahren zu eröffnen. Die Betreiber des Klubs sowie die Eigentümer und ein Beschäftigter einer Pyrotechnikfirma müssen sich wegen fahrlässiger Tötung und fahrlässiger Körperverletzung verantworten. Laut Anklageschrift war das Verfallsdatum der Feuerlöscher im Klub abgelaufen und die bei der Schalldämpfung verwendeten Baustoffe waren leicht entzündlich. Funken eines Feuerwerkskörpers bei einem Konzert hatten eine Säule im Raum angezündet, das Feuer erfasste die Decke innerhalb von 33 Sekunden, Temperaturen von 900 Grad Celsius wurden erreicht. Nach der Tragödie und anschließenden heftigen Straßenprotesten war die sozialdemokratische Regierung unter Ministerpräsident Victor Ponta im vergangenen November zurückgetreten.

Die politischen Parteien und die unabhängigen Kandidaten in Rumänien haben die Listen für die Parlamentswahl am 11. Dezember eingereicht. Die meisten politischen Gruppierungen schlagen Kandidaten für alle Landkreise vor und versuchen, sowohl neue Namen als auch erfahrene Parlamentarier auf den Listen zu haben. Der Wahlkampf für die Parlamentswahl in Rumänien findet zwischen 11. November – 10. Dezember statt.

Am Freitag ist in der benachbarten Moldau der Wahlkampf vor der Präsidentschaftswahl in der geendet. Am Sonntag werden die Wahlberechtigten in der ex-sowjetischen Republik zu den Urnen gerufen. Zum ersten Mal nach 1996 werden die Wähler ihren Staatschef direkt wählen. Das Verfassungsgericht in Chişinău hatte im März 2016 mehrere Veränderungen der Verfassung aus dem Jahr 2000 als verfassungswidrig erklärt. Darunter auch jene, die vorsahen, dass der Staatspräsident vom Parlament gewählt wird. Laut Umfragen sei der pro-russische Sozialist Igor Dodon mit 30-35% der Stimmen der Favorit bei dieser Präsidentschaftswahl. Seine wichtigste Gegnerin ist die Kandidatin der Partei Aktion und Solidarität“, die ehemalige Bildungsministerin, Maia Sandu. Maia Sandu wird auch von anderen Kandidaten unterstützt, die sich vom Wahlkampf zurückgezogen haben. Laut dem Botschafter der Republik Moldau in Bukarest, Mihai Gribincea, wurden in Rumänien mehrere Wahllokale eröffnet, und zwar am Sitz der Botschaft und des Konsulats der Republik Moldau in Bukarest, in Iasi, Galati, Bacau und Suceava (alle im Osten Rumäniens, in der Nähe der moldauischen Grenze), in Temeswar (im Westen), in Brasov (in der Landesmitte), in Cluj (im Nordwesten), in Constanta (im Südosten) und in Craiova (im Süden). Die Bukarester Regierung sichert auch dieses Jahr kostenlosen Transport hin und zürück zu den Wahlokalen für die Schüler und Studenten aus der Republik Moldau, die in Rumänien studieren.

28 October 2016
Moldaurepublik: Komplizierte Konstellation kurz vor Präsidentenwahl

Am 30. Oktober werden in der Moldaurepublik Präsidentschaftswahlen stattfinden. 10 Kandidaten ringen um das höchste Amt im Staat. Zum ersten Mal nach 1996 werden die Wahlberechtigten ihren Staatschef direkt wählen. Das Verfassungsgericht in Chişinău hat im März 2016 mehrere Veränderungen der Verfassung, die im Jahre 2000 durchgeführt wurden, als verfassungswidrig erklärt, darunter auch jene, die vorsahen, dass der Staatspräsident vom Parlament gewählt wurde. Unter den Kandidaten zählt auch Marian Lupu, ehemaliger Parlamentsvorsitzender und Chef der Demokratischen Partei (PD), die für eine Stärkung der Staatsbildung der Moldaurepublik und der moldauischen Nation sowie für eine europäische Integration plädiert, die die Republik Moldau von den östlichen Partnern nicht isoliert.

Der ehemalige Interimsstaatschef und Vorsitzender der Liberalen Partei, Mihai Ghimpu, ist prounionistisch gerichtet und plädierte in seiner Wahlkampagne für eine dringende Vereinigung mit Rumänien. Maia Sandu ist die Kandidatin der Partei Aktion und Solidarität“. Laut Meinungsumfragen habe sie die grö‎ßten Chancen (16%), in die Stichwahl zu kommen, in der sie möglicherweise gegen den Sozialisten Igor Dodon antreten wird. Dodon belege laut denselben Umfragen den ersten Platz mit 30-35% der Stimmen. Wenn Igor Dodon die Präsidentschaftswahlen gewinnt, wird er die Struktur der Republik in eine föderalistische ändern und dem separatistischen Regime in Tiraspol vorschlagen, der Föderation beizutreten. Dann würde Transnistrien wieder ins moldauische Staatsgebilde zurückkehren, allerdings mit einer erweiterten Autonomie. Nach Dodon müsse Chişinău auf das Assoziierungsabkommen mit der EU verzichten. Weitere Kandidaten sind Iurie Leancă, ehemaliger Au‎ßenminister und Vorsitzender der Europäischen Volkspartei in der Moldau, Dmitri Ciubasenco, Journalist, Vertreter der Formation Unsere Partei, einer mitte-linksgerichteten Partei, deren Chef der Geschäftsmann Renato Usatâi und gleichzeitig Chef der prorussischen Opposition in Moldawien ist.

Weitere vier Kandidaten, die jedoch nur geringe Chance haben, sind Silvia Radu, unabhängige Kandidatin, Geschäftsfrau und Honorarkonsulin Spaniens in Moldawien, Maia Laguta, unabhängige Kandidatin, Schauspielerin und Journalistin, Ana Guţu, Ex-Abgeordnete, Anhängerin der Vereinigung Moldawiens mit Rumänien, Valeriu Ghileţchi, unabhängiger Kandidat, baptistischer Pfarrer und Abgeodneter.

Luat der Zentralen Wahlkommission in Chişinău werden ca. 3 Millionen Wahlzettel, davon ein Drittel in Russisch gedruckt. Die moldawischen Studenten und volljährigen Schüler, die in Rumänien studieren oder aufs Gymnasium gehen, könnten eine freie Zugfahrt nach Moldawien erhalten, um ihre Stimme abzugeben. Laut den jungsten Meinungsumfragen werden 56,8% der Wahlberechtigten an die Urnen gehen.

25 October 2016
Jurnal românesc – 14.10.2016

Românii din Diaspora ar investi în IT, agricultură şi
turism, conform primei ediţii a Business
Summit – Împreună pentru România. Aceasta s-a încheiat cu succes, iar
discuţiile antreprenorilor din Diaspora cu cei din România s-au concretizat cu
idei de business, în sectoare precum IT, agricultură şi turism. Obiectivul
summitului organizat de RePatriot, proiectul de repatriere prin antreprenoriat,
a fost încurajarea reconectării românilor din Diaspora cu România, în special
prin realizarea de investiţii în România. Au participat aproximativ 100 de
antreprenori de succes din Diaspora şi 130 de antreprenori români, alături de
reprezentanţi de vârf ai autorităţilor centrale române şi invitaţi de excepţie
din ţări care deja au găsit soluţii pentru fructificarea potenţialului existent
în România. Majoritatea participanţilor la Summit au concluzionat că România
oferă oportunităţi atractive pe care oamenii de afaceri îşi doresc să le
fructifice, însă există încă obstacole
care stau în calea unui mediu de afaceri sănătos precum birocraţia excesivă,
modalitatea de realizare şi implementare a politicilor fiscale şi lipsa
predictibilităţii legislative. Atenţia faţă de Diaspora este acum recunoscută
drept o prioritate naţională, de când, la începutul acestui an, preşedintele
Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş au lansat românilor de peste hotare
invitaţia de a-şi valorifica expertiza acumulată în străinătate pentru
dezvoltarea României.

Ministerul Sănătăţii lucrează la un proiect prin care
îşi propune să oprească exodul medicilor în străinătate, dar să ducă şi la
întoarcerea celor care pleacă. O primă întâlnire cu doctori români care
lucrează în Marea Britanie a avut loc deja. Potrivit consilierului de stat în
Departamentul Sănătate Publică al Administraţiei Prezidenţiale, Loreta Păun, aceştia s-au arătat interesaţi
de modalităţile cele mai eficiente prin care pot reveni în ţară. Statisticile
arată că pleacă, în special, medicii tineri înalt specializaţi şi România se
confruntă cu un deficit de personal. Loreta Păun a adăugat că, deşi pregăteşte
cei mai mulţi absolvenţi ai facultăţilor de medicină, România are cel mai mic
număr de medici la mia de locuitori.

Ambasadorii Slovaciei, Irlandei, Ciprului, precum şi un
reprezentant al Ambasadei Poloniei vor efectua, sâmbătă, o vizită de
documentare în judeţul Alba, la diverse proiecte finanţate din fonduri
europene, în cadrul campaniei ‘Yes, we care!’ (‘Da, ne pasă!’), derulată de
Reprezentanţa Comisiei Europene. Campania are loc pentru familiarizarea
ambasadorilor statelor membre UE la Bucureşti cu proiectele finanţate din
fonduri europene în România. Tema acestei vizite este ‘Transilvania, între
tradiţie şi reînnoire!’. Prin acest eveniment, organizatorii consideră că vor
fi reflectate implicarea şi pregătirea autorităţilor publice locale şi a
mediului privat pentru dezvoltarea de noi investiţii şi parteneriate.

Liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu,
va fi candidatul comun al dreptei pro-europene la alegerile prezidenţiale din
Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). Atât Partidul
Liberal-Democrat, cât şi fostul ONG, transformat în partid, Demnitate şi
Adevăr, au anunţat că renunţă la propriii candidaţi şi o vor susţine pe Sandu,
fost ministru reformator al Educaţiei. Potrivit ultimelor sondaje privind
intenţiile de vot, atât ea, cât şi liderul DA, Andrei Năstase, beneficiau de
procentaje cuprinse între 12 şi 15%, mult sub socialistul filorus Igor Dodon,
cotat cu circa 30%. Primul tur de scrutin al prezidenţialelor e programat pe 30
octombrie, iar al doilea pe 13 noiembrie. Este prima oară în ultimii 20 de ani
când şeful statului, până acum desemnat de Parlament, va fi ales prin votul
direct al cetăţenilor.

14 October 2016
Nachrichten 27.07.2015

BUKAREST: Die rumänische Regierung bereitet die erste Korrektur des Staatshaushaltes in diesem Jahr vor. Dabei soll der Haushaltsplan nach oben korrigiert werden, so der Ministerpräsident Victor Ponta. Die Vorlage wurde am Montag der Führung der regierenden sozialdemokratischen Partei vorgestellt. Mehrere Kommunen, Landkreisverwaltungen, sowie auch die Umwelt- und Bildungs werden erhebliche zusätzliche Summen bekommen. Das Gesundheitsministerium und das Transportministerium hingegen verlieren Geld bei dieser Haushaltsanpassung. Die sozialen Ausgaben werden wegen der Erhöhung des Kindergeldes und der Piloten-Renten um 300 Millionen Euro steigen. Die Sozialdemokraten haben ferner eine außerordentliche Parlaments-Sitzung für den Zeitraum 24-25. August einberufen. Dabei soll über den Antrag des Staatschefs Klaus Iohannis zur Neuprüfung des neuen Steuergesetzbuches diskutiert werden. Am 17. Juli hatte Iohannis das neue Steuergesetzbuch abgelehnt und es an das Parlament zurückgeschickt. Laut diesem würde das Gesetz gravierende Folgen für die Wirtschaft haben. Auch die liberale Opposition forderte eine technische Debatte zum Gesetzbuch vor der Abstimmung im Parlament.

WIEN: Der rumänische Schriftsteller Mircea Cărtărescu hat am Montag in Salzburg den Österreichischen Staatspreis für europäische Literatur entgegen genommen. Bereits im April waren die Preisträger anlässlich des Welttags des Buches bekannt gegeben worden. Der Österreichische Staatspreis für Europäische Literatur wird seit 1965 vergeben und ist mit 25.000 Euro dotiert. Nach Eugène Ionesco 1970 wird mit Cărtărescu ein zweiter Autor aus Rumänien geehrt. Den Preis hatten in den vergagenen Jahren weltberühmte Persönlichkeiten wie Vaclav Havel, Doris Lessing, Milan Kundera, Salman Rushdie oder Umberto Eco erhalten.

CHISINAU: Die Beratungen zwischen den proeuropäischen Parteien für die Ernennung eines Ministerpräsidenten in der Moldaurepublik sind festgefahren. Die Anführer der liberaldemokratischen, der demokratischen Partei und der liberalen Partei, die vor einigen Tagen das Abkommen für Bildung der Allianz für Europäische Integration unterzeichnet hatten, lehnen die Ernennung der liberaldemokratischen Maia Sandu ab. Zuvor hatte Sandu einige Bedingungen gestellt, darunter auch die Ernennung einer neuen Leitung der Nationalbank. Das hätte der Regierung ermöglicht, einige Maßnahmen für die Unterzeichnung eines Abkommens mit dem IWF zu treffen. Maia Sandu erklärte, die neue Regierung müsste einen Sparplan, der auch eine erhebliche Kürzung der öffentlichen Ausgaben vorsehen sollte, vorlegen. Die drei proeuropäischen Parteien haben gemeinsam 55 der 101 Sitze im moldauischen Parlament gewonnen. Nachdem der Ex-Ministerpräsident Chiril Gaburici im Juni sein Amt niedergelegt hatte, wurde die von den Kommunisten unterstützte Exekutive in Chisinau interimistisch von Natalia Gherman geleitet.

27 July 2015