Tag: Marea Britanie

  • Informaţii de la aeroporturi

    Informaţii de la aeroporturi


    Din 2 decembrie se poate ajunge cu autobuzul mai rapid din centrul Bucureştiului până la Aeroportul Internaţional ‘Henri Coandă’ Otopeni, principalul aeroport din România. Linia expres 783 a devenit 100, iar autobuzul opreşte doar în staţiile care sunt principalele puncte de legătură cu alte linii importante. Linia 100 va funcţiona 24/24, la intervale între vehicule de 15 minute ziua şi 30 de minute noaptea. Tot din 2 decembrie, traseul liniei de autobuz 442 a fost modificat, cu trecere pe la Aeroportul ‘Henri Coandă’. Autobuzele vor circula la de 20 de minute în orele de vârf.



    Parcarea autovehiculelor nu mai este gratuită pe Aeroportul Internaţional Ghimbav-Braşov. Pentru primele 6 ore, tariful este de 5 lei (circa un euro) pe oră, 45 de lei (circa 9 euro) pentru cei care vor parca între 6 şi 12 ore, 60 lei (circa 12 euro) între 12 şi 24 de ore. Pentru fiecare 24 de ore suplimentare staţionarea în parcarea aeroportului va costa 50 de lei (circa 10 euro) în plus. Parcarea Aeroportului Internaţional Braşov are 175 de locuri, 6 staţii de încărcare pentru maşini electrice, 4 locuri pentru persoane cu dizabilităţi şi 4 locuri pentru autocare.



    Pe de altă parte, transportul aerian de pasageri din România a crescut în primele 9 luni din 2023 cu 18,8% comparativ cu 2022, fiind înregistraţi peste 18,7 milioane de pasageri. Cele mai mari ponderi în transportul de pasageri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă-Bucureşti, peste 5,5 milioane de pasageri îmbarcaţi şi circa 5,5 milioane debarcaţi, Avram Iancu-Cluj-Napoca (nord-vest), aproape 1,27 milioane de pasageri îmbarcaţi şi 1,23 milioane debarcaţi şi Aeroportul Internaţional Iaşi (nord-est), peste 880.000 de pasageri îmbarcaţi şi 877.000 debarcaţi.



    În transportul internaţional, primele 10 aeroporturi de unde au provenit, în curse regulate, pasagerii debarcaţi în România sau către care s-au îmbarcat, au fost Londra Luton, Milano-Bergamo, Istanbul-Internaţional, Tel Aviv, Bruxelles-Charleroi, Viena, München, Madrid-Barajas, Paris-Beauvais, Dortmund. Principalele ţări de unde au sosit pasagerii în România sau către care s-au îmbarcat au fost Italia, Marea Britanie, Germania, Spania, Franţa, Turcia, Grecia, Belgia, Israel şi Olanda.



    Oraşele între care s-a călătorit cel mai mult cu avionul în 2023 sunt Bucureşti, Timişoara (vest), Cluj-Napoca şi Oradea (nord-vest). Cele mai populare zboruri au fost cele între Bucureşti (Otopeni) şi Timişoara, care a fost capitală Europeană a Culturii în acest an, respectiv Cluj-Napoca, folosite de 37%, respectiv 33% dintre pasagerii care au călătorit pe rutele din top 10 cele mai populare destinaţii din interiorul ţării. Locul 3 este ocupat de zborul Bucureşti (Otopeni) – Oradea, cu 9% din totalul pasagerilor pe rute interne. Prima jumătate a clasamentului se încheie cu zborurile din Bucureşti (Otopeni) către Iaşi (8% dintre pasageri), şi Suceava (nord, 5% dintre pasageri).




  • Ariadna Petri din Germania

    Ariadna Petri din Germania

    Ploieşteanca Ariadna Petri, care a trăit, studiat sau lucrat în România, Marea Britanie, Spania, Israel ori Palestina, cu un doctorat la Universitatea Complutense din Madrid, Spania, pe tema negocierilor de pace informale dintre palestinieni şi israelieni, în prezent, lector şi cercetătoare în ştiinţe sociale, în studii de pace şi conflict, la Universitatea Philipps din Marburg, Germania.




  • Instruire pentru piloţii ucraineni

    Instruire pentru piloţii ucraineni

    Primele avioane de luptă F16 fabricate în SUA pe care Țările de Jos le donează Ucrainei vor ajunge în centrul de antrenament din România în termen de două săptămâni – a declarat, la începutul acestei săptămâni, premierul olandez în exercițiu Mark Rutte. Mă aștept ca rachetele Patriot să fie livrate în curând, pentru a ajuta Ucraina în iarna care urmează. Și aceeași viteză este valabilă pentru F16, a spus Mark Rutte, în timpul unei videoconferințe cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, postată pe X, fostul Twitter, și citată de The Guardian.


    Deocamdată, nu este cunoscut numărul avioanelor dislocate de Olanda pentru centrul din România. Forțele aeriene olandeze operează 42 de avioane de luptă F16, iar la mijlocul lunii august premierul Rutte s-a angajat să doneze o parte din ele Ucrainei. Danemarca, Norvegia și Belgia au anunțat, de asemenea, că vor oferi Kievului avioane F16.

    Anterior, pe 29 august, România, Olanda și compania Lockheed Martin semnaseră o scrisoare de intenție pentru înființarea unui centru de pregătire pentru F16. A fost gândit ca un centru regional pentru țările NATO, cu sediul la Baza 86 aeriană de lângă Fetești, dar de care să beneficieze și piloții ucraineni. Documentul a fost semnat la Toledo, în Spania, unde a avut loc reuniunea informală a miniștrilor apărării din Uniunea Europeană, de către România în calitate de țară-gazdă, de Olanda ca țară furnizoare de avioane pentru instruire și de compania producătoare a aeronavelor Lockheed Martin.


    Înființarea centrului la Baza 86 Aeriană Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță este menită să sprijine dezvoltarea competențelor piloților români în operarea aeronavelor F16 și în derularea unui spectru variat de misiuni strategice, spunea ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr. Dar, prin intermediul acestui centru, România se angajează să ofere un mediu de instruire de înaltă calitate, cu acces la resurse tehnice și know-how de ultimă generație nu doar pentru piloții români, ci și pentru cei din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina, completa ministrul, conform unui comunicat al MApN.


    Altfel spus, România se alătură altor naţiuni aliate, cum ar fi Belgia, Canada, Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Suedia şi Marea Britanie, în susţinerea pregătirii piloţilor ucraineni pentru utilizarea, în viitor, a aeronavelor F16.


  • Artistul Traian Cherecheș, premiat în 2023 de UAP

    Artistul Traian Cherecheș, cu studii în Romania, Marea Britanie sau Italia, distins recent cu Premiul Juriului la Gala Uniunii Artiștilor Plastici din România, de la Timisoara, de anul acesta.



  • Bogdan Sassu, artist cu studii în Marea Britanie

    Bogdan Sassu, artist vizual care a studiat în Marea Britanie, unde a terminat de curând un doctorat în arte,a expus recent la Bucureşti.



  • Generația tânără și politica

    Generația tânără și politica

    Absolvent al universităţii King’s College din Londra
    unde a studiat Științe Politice şi masterand în Politici Publice la University
    College tot în capitala Marii Britanii, Răzvan Petri este deopotrivă preocupat
    de implicarea civică şi politică a tinerilor din ţara sa natală. Iar preocuparea
    aceasta e motivată de lipsa de interes manifestată de o bună parte a generaţiei
    din care face parte faţă aceste chestiuni. De ce? Explică chiar Răzvan Petri.

    Cred că există un oarecare dezinteres, dar nu cred că este neapărat
    vina acestei generații, adică a tinerilor sau a oamenilor care nu se implică în
    politică și în acțiuni civice. E vorba de o încredere foarte scăzută în liderii
    politici, în instituțiile politice și în mod general, în instituțiile statului
    și cele europene. Dar această încredere scăzută este cauzată mai degrabă de
    către cei care ar trebui să ne conducă și să ia decizii pentru noi mai mult
    decât de o caracteristică specială a tinerilor de astăzi. Ei sunt la fel de
    interesați sau dezinteresați ca în toate timpurile, doar că pur și simplu
    liderii noștrii de opinii, dar și cei politici, și instituțiile noastre nu știu
    să comunice cu tinerii și din această cauză este foarte greu pentru aceștia să
    fie implicați în politică și să fie atrași de către politicieni.


    Şi pentru că
    interesul se trezeşte pornind de la date, Răzvan Petri, împreună cu prietenul
    său, Vlad Adamescu au co-fondat inițiativa civică Politică la Minut care își
    propune să facă politica mai accesibilă pentru tineri informându-i. Desfăşurat
    online şi pe reţelele sociale, acest proiect încearcă să suplinească absenţa
    orelor de educaţie civică, predate doar la nivelul primar şi gimnazial, nu şi
    la liceu. Răzvan Petri.

    Strângem toate
    informațiile de care noi credem că ei au nevoie și le prezentăm prin câteva
    slide-uri pe care le prezentăm pe rețelele sociale într-un mod cât mai
    atractiv, simplu și ușor de înțeles. Practic, traducem din limbajul politic,
    legislativ, ceea ce se întâmplă în limbajul oamenilor de zi cu zi, lucru care
    ar fi trebuit deja făcut de către oamenii care încearcă să comunice. (…) Cred
    că dacă am începe mai devreme, din școală sau din liceu, să le explicăm
    copiilor ce trebuie să știe despre sistemul politic și cât de importantă este
    democrația, ar fi mai ușor să avem o generație mai implicată și mai informată.
    (…) Și mai mult decât atât : dacă aceștia ar face educație civică și ar
    înțelege că, de exemplu, președintele nu poate să construiască el singur
    autostrăzi, că prim-ministrul este ales de către Parlament și că alegerile
    parlamentare sunt poate mai importante sau cel puțin la fel de importante ca
    cele prezidențiale, ar ști mai bine cum funcționează sistemul politic și nu ar
    face greșeala de a învinovăți pe cineva care nu are de-a face cu acea situație.



    Nu toţi adolescenţii şi tinerii sunt, totuşi, dezinteresaţi de civism şi
    politică. Iar cei care au doresc să se implice sunt atraşi, mai ales, de
    chestiuni foarte apropiate de lumea lor, constată Răzvan Petri.

    Aș spune că îl interesează foarte mult lucrurile care se întâmplă la
    nivel local, în comunitățile și orașele lor pentru că foarte mulți ar vrea să
    facă din orașul sau uneori chiar din satul în care locuiesc un loc mai bun. Și
    atunci domeniile de acțiune ar fi cele locale referitoare la străzi, la
    parcuri, la locuri de joacă sau chiar la școli. Și foarte mult îi interesează,
    desigur, aspecte care țin de drepturile elevilor, de felul în care se
    desfășoară dinamica dintre profesori, elevi și respectarea drepturilor
    elevilor. Foarte mulți au întrebat și au vrut să știe dacă are sens sau nu să
    se implice în consiliile de elevilor și cum să o facă pentru a reprezenta
    interesele elevilor mai bine.


    De câţiva ani, însă, a apărut o
    tendinţă îngrijorătoare în rândul celor tineri. De pildă, amplul studiu
    realizat în 2019 de Fundaţia Friedrich Ebert arăta că, în timp ce majoritatea
    tinerilor din România credeau că democrația
    este singura cale acceptabilă de guvernare a unei țări, 23% dintre ei au spus
    că, în condiții speciale, ar lua în calcul și dictatura. Iar recent, un alt
    studiu, care de data asta n-a inclus România, demonstrează că această
    preferinţă este împărtăşită de o parte însemnată a generaţiei tinere de pe
    glob. Barometrul societății deschise: Este democrația eficientă?,
    realizat în perioada mai-iulie 2023 în 30 de ţări, constata că doar
    57% dintre tineri cu vârsta între 18 și 36 de ani cred că democrația este
    preferabilă oricărei alte forme de guvernământ în timp ce 42% dintre ei susțin
    un regim militar. Totuşi, Răzvan Petri consideră că preferinţa spre autocraţie
    din 2019, dar şi de azi, exprimată de aproape un sfert din tinerii români trebuie
    interpretată cu atenţie faţă de contextul românesc. Răzban Petri.

    Încrederea în instituțiile democratice este foarte
    scăzută şi democrația pare acum puțin învechită, pare că se mișcă greu și că
    rezultatele nu prea apar. Și, foarte important, în acest sondaj apăreau și
    informații legate de felul în care aceeași politicieni se învârt printre
    aceleași funcții. Pare că tot orice
    am face, aceiași oameni sunt la putere. Foarte multă lume crede că, indiferent
    cine vine la putere, rezultatele vor fi mereu aceleași. Se simte nevoia unui
    lider puternic care să nu respecte neaparat aceste reguli democratice care
    încetinesc procesul de luare a deciziilor, care să bată cu pumnul în masă și să
    le rezolve oamenilor problemele. De aici și apetitul pentru mișcări politice
    care propun un sistem alternativ sau o reformă extremă a sistemului politic de astăzi, care, în opinia multora,
    ar duce la rezultate mai rapide, dar nu neapărat mai legitime sau democratice.
    Parțial este și vina sistemului de partide din România și faptul că se comportă
    ca un cartel, în sensul în care partidele politice se validează prin faptul că
    își acordă bani foarte mulți de la stat și prin faptul că nu lasă alte partide
    mici să intre în sistemul politic prin aceste bariere electorale și birocratice
    foarte mari, cum ar fi cele 200.000 de semnături sau cel pragul electoral de
    5%. Și astfel vedem că doar
    aceleași partide sunt la guvernare, că nimic nu pare să se schimbe, că nu
    există reformă reală și de acolo și apetitul pentru altceva, pentru ceva nou,
    rapid, eficient.


    Aşadar, potrivit
    lui Răzvan Petri, nu înclinaţia spre o anumită ideologie extremistă sau
    autocrată ar motiva preferinţa pentru mâna de fier, ci tot dezamăgirea
    produsă de ineficienţa actuală a sistemului politic. Oricum, în 2024, an
    electoral important în România, aceste ipoteze vor putea fi probate sau nu






  • MAE: Marea Britanie – Perturbări ale zborurilor Wizz Air în Luton

    MAE: Marea Britanie – Perturbări ale zborurilor Wizz Air în Luton

    Cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Regatul Unit al Marii Britanii sunt informaţi că, în perioada următoare, respectiv în zilele de 30 august, 6 și 13 septembrie 2023, sunt planificate greve ale operatorilor la sol ai companiei WizzAir din aeroportul Luton/Londra, conform unui comunicat emis de Ministerul Afacerilor Externe.

    De asemenea, persoanele care urmează să călătorească din/în aeroportul Luton în aceste intervale pot întâmpina perturbări ale serviciilor din aeroport și întârzieri ale zborurilor. Ca urmare, MAE recomandă să ia legătura cu operatorii companiei de transport pentru a obține informații în timp real.

    Mai multe detalii regăsiți la https://www.thetimes.co.uk/travel/advice/when-is-the-luton-airport-strike-and-which-flights-are-affected.

    Conform MAE, cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Londra:

    +44(0)2087414311; +44(0)2087413252​; +44(0)2087413955​; +44(0)2087413464; +44(0)2087418707; +44(0)2087416657; +44(0)2087418211; +44(0)2087412372, Consulatului General al României la Edinburgh: +44(0)1315249491; +44(0)1315249492, Consulatului General al României la Manchester: +44(0)1612360478; +44(0)1612375513; +44(0)1612369687; +44(0)1612368995, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi numărul de telefon de permanență al Consulatului General al României la Londra: +447738716335.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor web:

    http://londra.mae.ro,

    https://cglondra.mae.ro/,

    https://edinburgh.mae.ro,

    https://manchester.mae.ro/ și reamintește faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îți poate salva viața!.

    Sursa MAE

  • Greve pe aeroportul Gatwick (Londra)

    Greve pe aeroportul Gatwick (Londra)


    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Marea Britanie că, în perioadele 28 iulie – 1 august și 4 – 8 august 2023 sunt planificate greve ale personalului din aeroportul Gatwick/Londra. Au fost astfel anunțate perturbări ale serviciilor din aeroport, întarzieri și anulări ale zborurilor. Companiile aeriene afectate de aceste acțiuni sunt British Airways, Easyjet, Ryanair, Tui, Westjet și Wizz Air.



    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Londra: +44(0)2087414311; +44(0)2087413252​; +44(0)2087413955​; +44(0)2087413464; +44(0)2087418707; +44(0)2087416657; +44(0)2087418211; +44(0)2087412372, Consulatului General al României la Edinburgh: +44(0)1315249491; +44(0)1315249492, Consulatului General al României la Manchester: +44(0)1612360478; +44(0)1612375513; +44(0)1612369687; +44(0)1612368995, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.



    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi numărul de telefon de permanență al Consulatului General al României la Londra: +447738716335.


    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor web: http://londra.mae.ro, https://cglondra.mae.ro/, https://edinburgh.mae.ro, https://manchester.mae.ro și reamintește faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă” (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îți poate salva viața!”.


  • Gheorghe Cârciu, vizită de lucru în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    Gheorghe Cârciu, vizită de lucru în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    Delegația DRP, condusă de secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a întâlnit românii din conunitatea din Londra, în prima zi a vizitei oficiale, ce se desfășoară în perioada 16-19 iunie 2023.

    Discuțiile au vizat proiectele și programele DRP, precum și identificarea de noi acțiuni care să răspundă nevoilor comunitătii românești din Marea Britanie, în vederea promovării și păstrării elementelor identitare românești.

    Vom demara mai multe programe pentru păstrarea identității naționale, pentru respectarea drepturilor lor peste tot pe glob și pentru susținerea reintegrării celor care își doresc să revină în țară., a transmis demnitarul român în timpul discuțiilor.

    ???? Mulțumim Excelenței Sale Laura Popescu, ambasadorul României la Londra și domnului Robert Marin, gerant interimar al Consulatului General al României la Londra, pentru primirea organizată și, în special, pentru constanta muncă în slujba românilor din această parte a lumii.

  • Regele Charles al III-lea vizitează România

    Regele Charles al III-lea vizitează România

    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, l-a primit, vineri, cu onoruri militare, la Palatul
    Cotroceni din Bucuresti, pe Regele Charles al III-lea al Marii Britanii.

    După ceremonia primirii oficiale, cei doi au convorbiri tete-a-tete, iar apoi o întâlnire cu autorităţile statului, reprezentanţii societăţii civile şi ai Corpul Diplomatic.

    Primirea de la Cotroceni este singurul eveniment oficial din programul Regelui Charles al III-lea în România, acesta aflându-se în vizită privată în ţara noastră.


    Bine aţi revenit în România, ţara pentru care aţi dezvoltat o afecţiune aparte!, a spus Iohannis, şi i-a transmis înaltului oaspete, în numele tuturor românilor, aprecierea şi recunoştinţapentru implicarea autentică în protejarea şi celebrarea unor valori care ţin de
    însăşi identitatea naţională – natura, peisajul rural din ţara noastră, dar şi
    moştenirea culturală bogată.


    Fundaţia caritabilă a Regelui Charles al III-lea a deschis posibilitatea de a redescoperi satul românesc şi de a contribui la prezervarea lui prin activităţi de restaurare a clădirilor sau a obiectelor preţioase, prin dezvoltarea agriculturii ecologice, protejarea zonelor montane sau readucerea la viaţă a unor meserii tradiţionale. Aţi creat astfel oportunităţi deosebite pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, a mai spus şeful statului.

    Aţi făcut din protejarea ecosistemului şi din refacerea biodiversităţii unice a ţării noastre o prioritate. Admiraţia Majestăţii Voastre faţă de peisajele mioritice, faţă de fauna sălbatică şi pădurile maiestuoase a alimentat o dorinţă permanentă de a proteja această frumuseţe naturală. Lansarea, în urmă cu un an, la Sibiu, a celui mai mare proiect transfrontalier de reîmpădurire din Europa este doar cel mai recent exemplu, a afirmat Klaus Iohannis.

    2023, a subliniat preşedintele român, este foarte important pentru relaţia dintre România şi Regatul Unit, celebrându-se 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral, context în care a fost semnată Declaraţia comună reînnoită, arătând că aceasta deschide calea unei cooperări intensificate între cele două ţări.
    Dimensiunea militară şi de securitate, care reprezintă un pilon esenţial al Parteneriatului Strategic, este cu atât mai relevantă în actualul context geopolitic, a adăugat Iohannis.

    El a subliniat şi rolul special al comunităţii româneşti din Marea Britanie, care numără peste 1,2 milioane de persoane, în dezvoltarea legăturilor româno-britanice.

    Şi pentru a ilustra cât de profunde sunt legăturile dintre noi, legături nu doar afective, ci şi prin prisma rădăcinilor Familiei Regale, îmi vin în minte cuvintele unui sătean care, vorbind despre onoarea de a se fi întâlnit cu Majestatea Voastră, în satul său, a spus că nu a avut nevoie de nicio traducere, atât de puternice sunt aceste legături, a afirmat Iohannis.

    Şeful statului i-a mulţumit Regelui Charles al III-lea că a fost şi este în continuare un mare prieten al României.
    Ne uităm cu speranţă spre viitor, convinşi că aceste legături vor deveni tot mai puternice şi că relaţiile dintre statele noastre se vor dezvolta în continuare.


    Am ajuns să iubesc România, cultura şi arta, patrimoniul, istoria, peisajele şi biodiversitatea, a spus Regele Charles al III-lea, care a continuat în limba română: ţară de glorii, ţară de dor.

    El a evocat pădurile şi peisajele rurale neatinse ale României şi modelele sustenabile de agricultură şi a vorbit cu căldură de prietenii săi români şi despre modul în care au fost primiţi aici refugiaţii ucraineni.

    România şi-a păstrat pădurile, peisajele rurale şi modele de agricultură sustenabilă. În continuare, aici sunt numeroase specii care au dispărut în alte zone din Europa şi din lume, cu atât mai preţioasă devine deci această ţară, dar mai ales îi preţuiesc pe prietenii mei români de aici..

    Nu pot descrie plăcerea pe care o am vizitând încă o dată România a spus regele Marii Britanii, amintind că a vizitat această ţară remarcabilă acum un sfert de secol. Când am venit aici şi chiar dinainte, am simţit o legătură profundă cu România, a spus monarhul. El a amintit de legăturile familiei sale cu familia regală română.

    Tatăl meu a fost vărul Regelui Mihai şi aveau amintiri din copilăria comună petrecută aici. Aşadar, pot să spun că întotdeauna m-am simţit acasă în România. În toţi aceşti ani am avut bucuria de a putea călători prin toată ţara şi am întâlnit români din toate domeniile. Am avut astfel posibilitatea de a fi martor, la prima mână, al dezvoltării extraordinare care a avut loc, care este, trebuie să spun, o mărturie a energiei, inovativităţii şi rezistenţei dumneavoastră, a spus Regele Marii Britanii.


    Regele Charles al III-lea a manifestat un interes deosebit pentru România, în special pentru Transilvania, pe care a vizitat-o frecvent. S-a implicat în păstrarea patrimoniului cultural românesc. A cumpărat şi restaurat mai multe case vechi din mediul rural, având, în prezent, mai multe proprietăţi în ţara noastră. În 2015, a fost lansată Fundaţia Prinţul de Wales România, o organizaţie caritabilă ce sprijină conservarea patrimoniului arhitectural, agricultura şi dezvoltarea durabilă în România. Preşedinţia României i-a conferit, la 29 martie 2017, Ordinul Naţional Steaua României în Grad de Mare Cruce, în semn de preţuire pentru activitatea în România şi pentru promovarea imaginii acesteia în lume.


    Este
    prima data când un monarh britanic vizitează România.

    Charles al III-lea a fost încoronat, pe 6 mai a.c., rege al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, precum şi al altor 14 ţări, inclusiv Canada, Australia şi Bahamas, alături de regina consoartă Camilla, în cadrul unei ceremonii la Westminster Abbey. La 10 septembrie 2022, Charles al III-lea fusese proclamat rege de către Consiliul de Ascensiune.

  • Marea Britanie –  perturbări ale controlului de frontieră

    Marea Britanie – perturbări ale controlului de frontieră

    În Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au apărut, de sâmbătă, perturbări ale controlului de frontieră, cauzate de erori în sistemul electronic la nivel naţional, împiedicând folosirea porţilor electronice e-Gates la intrarea în Regatul Unit, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Ministerul de Interne britanic a declarat că este în coordonare cu companiile aeriene şi cu operatorii aeroportuari pentru a minimiza efectele perturbărilor astfel cauzate.

    Sunt afectate toate aeroporturile din Regatul Unit care folosesc e-Gates. Pasagerii care intenţionează să călătorească în Regat sunt avertizaţi cu privire la posibile întârzieri la controlul de frontieră.

    Mai multe detalii se găsesc la https://www.bbc.co.uk/news/uk-65731795, https://www.london-luton.co.uk/passenger-info, https://www.heathrow.com/.

    Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Londra: +44(0)2087414311;+44(0)2087413252;+44(0)2087413955; +44(0)2087413464; +44(0)2087418707; +44(0)2087416657; +44(0)2087418211; +44(0)2087412372, Consulatului General al României la Edinburgh: +44(0)1315249491; +44(0)1315249492, Consulatului General al României la Manchester: +44(0)1612360478; +44(0)1612375513; +44(0)1612369687; +44(0)1612368995, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

    În cazul unei situaţii urgente, cetăţenii români au la dispoziţie şi numărul de telefon de permanenţă al Consulatului General al României la Londra: +447738716335.

    MAE recomandă consultarea paginilor web: http://londra.mae.ro, https://cglondra.mae.ro/, https://edinburgh.mae.ro, https:// manchester.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Şefa LSRS, Marea Britanie: Eu vreau să merg la furat, în afară: de experienţe, de expertiză

    Şefa LSRS, Marea Britanie: Eu vreau să merg la furat, în afară: de experienţe, de expertiză

    Mara Merca are 21 de ani şi
    conduce filiala din Marea Britanie a Ligii Studenţilor Români din Străinătate.
    S-a născut la Câmpina şi după ce a absolvit Colegiul Naţional Nicoale
    Grigorescu din localitate a decis să-şi continue studiile în străinătate. A
    ales Regatul Unit pentru că, pe de o parte, mai avusese contact cu stilul de
    predare britanic cu ocazia unei tabere de vară în UK, şi pe de altă parte, ca
    fost elev olimpic internaţional auzise lucruri foarte frumoase despre
    învăţământul de acolo. În 2020, a ajuns în capitala Marii Britanii şi a început
    cursurile de politici economice la King’s College London în pline restricţii
    cauzate de pandemia de coronavirus. Am întrebat-o pe Mara cum a fost acomodarea
    cu viaţa departe de casă şi în plină pandemie.




    A fost foarte, foarte grea trecerea. Eu oricum eram extrem de
    bulversată, în perioada aceea, din cauza faptului că e oricum greu să-ţi începi
    studiile, adică e un moment destul de greu de adaptare în viaţa oricui, că e o
    schimbare majoră, dar, cu toată pandemia, nu s-a mai înţeles nimic şi nu prea
    am avut la ce să mă acomodez, de fapt, în termeni de viaţă socială, de
    interacţiuni, pentru că nu au existat. La cursuri nu am ajuns în primul an, iar
    în al doilea an, când am început să merg la cursuri, n-a fost rău. Treptat,
    treptat mi-am format un grup de prieteni.




    În vara anului 2021, Mara a sosit
    la Bucureşti pentru a participa la Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni.
    Spune că, atunci a descoperit, cu bucurie, că există o organizaţie a
    studenţilor români din străinătate. Odată revenită în Marea Britanie, s-a
    alăturat filialei din Regat a LSRS, iar acum o conduce.




    Momentan sunt coordonatoare, ceea ce înseamnă că eu gestionez
    absolut toate activităţile (LSRS – n.red.) care se desfăşoară în UK şi, în
    acelaşi timp, sunt şi punct de legătură între filiala din Marea Britanie şi
    sediul nostru central din România. Este o activitate foarte solicitantă, mai
    ales că se întâmplă, în mod firesc, în paralel cu facultatea şi nici facultatea
    nu este uşoară. Am încercat să mergem pe toate direcţiile. Acoperim aspectul
    social cu petreceri, cu ieşiri. Am deschis cumva comunitatea noastră. Nu
    trebuie să fi neapărat membru. Atâta vreme cât ai fost sau eşti student în
    străinătate poţi să te alături activităţilor noastre. Am mers pe componenta
    academică şi formală cu conferinţe. Avem Conferinţa Studenţilor Profesorilor şi
    Cercetătorilor. Este o conferinţă anuală, care se ţine în parteneriat cu
    Ambasada (României la Londra – n.red.). Şi pe lângă asta foarte multe
    colaborări. Există un grup parlamentar al tuturor partidelor din Marea
    Britanie, pentru români dedicat, şi acolo avem un contact constant şi, bineînţeles,
    cu alte asociaţii din Marea Britanie, pentru că există asociaţii similare
    pentru alte categorii.





    Ocupi şi funcţia de cenzor al
    LSRS. E dificil să te împarţi între cele două?




    Nu e deloc complicat. Ca să fii cenzor, din contră, eu chiar aş
    sfătui pe oricine vrea să ocupe o funcţie de genul acesta să fie implicat în
    cât mai multe activităţi, pentru că presupune să urmăreşti şi să înţelegi ce se
    întâmplă în toată organizaţia. Poziţia noastră de cenzor e o poziţie mai mult
    de observator. Noi intervenim doar dacă există nereguli sau dacă ne solicită
    Consiliul Director, dacă ne consultă în anumite probleme. Dar nu există foarte
    multe situaţii problematice şi atunci munca e foarte lejeră.





    Câţi membri are filiala UK a
    LSRS?




    În momentul acesta suntem 12, iar situaţia este, din punctul meu
    de vedere, tragică. Numărul de 12 voluntari nu este neapărat un număr mic.
    Problema intervine când există perioade aglomerate în viaţa unui student. Cred
    că pentru o astfel de activitate ar trebui o echipă de aproximativ 20 de
    persoane. Cred că acela e numărul optim. Nu ştiu dacă este vorba neapărat de o
    lipsă de implicare atât cât este vorba de Brexit şi de faptul că nu mai merg
    studenţi români în Marea Britanie. Cred că filiala, în timp, va muri dacă
    guvernul britanic nu ia nişte măsuri încât să fie, din nou, accesibilă ţara
    pentru studenţii europeni.





    Mara Merca se află, în prezent,
    în România, unde lucrează ca asistent parlamentar pentru un eurodeputat român.
    Totodată, a fost deja acceptată la masterat la Sciences Po, din Paris, unde va
    studia afaceri europene şi politică publică. Spune că este încă în căutare de
    experienţe noi în străinătate, dar că se va întoarce în ţară.




    Eu n-am plecat niciodată din România cu ideea că vreau să mă mut
    în altă ţară. Eu vreau să merg la furat, în afară: de experienţe, de expertiză.
    Nu am plecat din niciun alt motiv decât ca să mă pot întoarce să investesc în
    România mai mult şi mai bine decât aş fi putut dacă aş fi rămas. Îmi doresc
    foarte mult să contribui, să simt că munca mea aduce un plus şi eu simt că asta
    pot să fac doar în România unde înţeleg şi îmi pasă de ce se întâmplă.


  • Încoronarea Regelui Charles al III-lea

    Încoronarea Regelui Charles al III-lea

    Regele Charles al III-lea al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi soţia sa, Regina Camilla, au fost încoronaţi la Londra, la Westminster Abbey, sub privirile celor 2.300 de invitaţi la acest eveniment istoric şi a milioane de telespectatori din lumea întreagă. Charles al III-lea a depus jurământul de recunoaştere a diferitelor religii practicate în ţară, a fost uns cu mir, a primit însemnele regale şi i s-a aşezat pe cap coroana Sfântului Edward. Printre numeroşii şefi de stat şi de guvern, capete încoronate şi membri ai familiei regale extinse a Regatului Unit care au asistat la ceremonia de încoronare s-au numărat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, Custodele Coroanei României, Margareta, şi Principele Consort Radu.



    În ziua Încoronării, îi doresc Majestății Sale Regele Carol al III-lea o domnie lungă, pașnică și prosperă. Fie ca prietenia română – britanică să continue să înflorească, a transmis preşedintele Iohannis. Sunt onorat să fiu astăzi la Londra pentru Încoronarea Majestății Sale Regele Carol al III-lea. Sunt încântat să particip la această ceremonie, un moment istoric și o sărbătoare a tradițiilor de lungă durată, a adăugat şeful statului.



    Regele Charles al III-lea este un prieten al României și are o profundă înțelegere a continentului european în întregimea lui, a afirmat Custodele Coroanei Române într-un mesaj. Încoronarea de astăzi leagă trecutul de prezent printr-o tradiție istorică de 1.000 de ani, o tradiție care a continuat trecând prin războaie, cataclisme, revoluții și fundamentale schimbări ale lumii, se mai arată în mesaj. Custodele Coroanei Române, Margareta, împreună cu Principele Consort Radu, au urat suveranului britanic și reginei consoarte o domnie binecuvântată pentru un viitor mai bun al țării lor și al lumii întregi.



    Zeci de mii de simpatizanţi ai monarhiei britanice au ieşit pe străzile din centrul Londrei pentru a-i saluta pe noul suveran şi pe soţia sa, care au străbătut în trăsură bulevardele, în cadrul unei procesiuni grandioase. După încoronare, ceremonie înrădăcinată în tradiţia monarhică seculară, în Marea Britanie urmează trei zile de festivităţi, până luni inclusiv. Amintim că Regele Charles, fost prinţ de Wales, în vârstă de 74 de ani, a preluat tronul Marii Britanii şi Irlandei de Nord la moartea mamei sale, Regina Elisabeta a II-a, în septembrie anul trecut. Presa de la Bucureşti îl consideră pe noul suveran un mare prieten al României, pe care, în ultimele două decenii, a vizitat-o periodic. Fascinat de tradiţiile din Transilvania, noul monarh britanic a contribuit consecvent la păstrarea şi popularizarea acestora.

  • Jurnal românesc – 22.03.2023

    Jurnal românesc – 22.03.2023

    Legea privind digitalizarea serviciilor consulare a fost adoptată de Senatul României. Iniţiatorul proiectului legislativ, deputatul liberal Valentin Făgărăşian, a declarat că această lege va aduce servicii consulare rapide și de calitate pentru toți românii aflați în afara frontierelor. Românii vor putea să obţină titlurile de călătorie în format electronic, aşa cum, astăzi, putem să obţinem certificatul judiciar. De asemenea, legea va impune autorităţilor statului român să dezvolte soluţii tehnice pentru recunoaşterea tuturor documentelor sau certificatelor emise de alte state, în format electronic, iar românii să nu mai fie puşi inutil pe drumuri, a spus parlamentarul. El a mai arătat că, în termen de 180 de zile de la publicarea legii, misiunile diplomatice şi oficiile consulare vor trebui să facă operaţionale platforme de programare electronică pentru cetăţenii români care au nevoie de servicii consulare. Făgărăşian a mai spus că această lege va avea un impact pozitiv uriaş pentru milioane de români din străinătate şi şi-a exprimat speranţa că va ajunge rapid la votul final în Parlament. Pentru a intra în vigoare, legea trebuie adoptată şi de Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz, şi apoi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

    Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, efectuează o vizită oficială în Marea Britanie, între 22 şi 23 martie, la invitaţia omologului său, secretarul de stat pentru afaceri externe, Commonwealth şi dezvoltare al Regatului Unit, James Cleverly. Bucureştiul arată că, în marja vizitei, şefii diplomaţiilor română şi britanică vor semna Declaraţia comună actualizată a Parteneriatului strategic dintre România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi vor deschide prima ediţie a Forumului Bilateral România – Regatul Unit. Forumul reuneşte reprezentanţi guvernamentali, parlamentari, membri ai cercurilor academice, ai mediilor de afaceri şi ai mediului neguvernamental, cu scopul identificării de noi oportunităţi de aprofundare şi diversificare a cooperării dintre cele două ţări. De asemenea, ministrul Aurescu va avea şi o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Regatul Unit. MAE transmite că întrevederea vizează evidenţierea susţinerii autorităţilor române pentru această comunitate, realizarea unui schimb de opinii cu privire la obiectivele şi preocupările românilor din Regatul Unit, identificarea unor eventuale modalităţi de sprijin suplimentare, precum şi analizarea căilor prin care aceştia pot contribui în continuare la dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Marea Britanie. Aproximativ un milion de români trăiesc, în prezent, pe teritoriul Regatului Unit.

    Academia Română a salutat hotărârea Parlamentului Republicii Moldova de impunere a sintagmei limba română ca denumire a limbii oficiale în toate domeniile vieţii culturale şi ştiinţifice din stânga Prutului. Fundamentată ştiinţific, susţinută cu argumente incontestabile, sintagma «limba română», clară şi univocă, spre deosebire de celelalte denumiri vehiculate până în prezent, pune pregnant în evidenţă legăturile istorice şi culturale existente dintotdeauna între românii trăitori de o parte şi de cealaltă a Prutului, legături bazate pe origine, pe istorie şi pe aspiraţii comune, transmite Biroul Prezidiului Academiei Române. Forul apreciază că decizia Legislativului de la Chişinău reprezintă un act important, un semnal decisiv în vederea recunoaşterii în plan european a unităţii noastre culturale. Academia Română mai transmite că va aprofunda colaborarea cu Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova pentru ca împreună să apere, să cultive şi să promoveze limba şi literatura română şi istoria naţională.

    Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti desfăşoară, în perioada 25-27 martie, a 16-a ediţie a Festivalului Zilele Basarabiei, manifestare care cuprinde dezbateri, concerte şi acţiuni culturale. Evenimentul este prilejuit de împlinirea, la 27 martie, a 105 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Deschiderea oficială va avea loc, la 25 martie, în parcul din Piaţa Unirii din Bucureşti, unde va avea loc City Quest-ul Marea Unire. Ulterior, participanţii vor socializa în cadrul Serii Basarabenilor şi vor privi filmul Afacerea de EST, regizat de Igor Cobileanski. La 26 martie, membrii organizaţiei se vor deplasa la Mânăstirea Cernica pentru a depune coroane şi flori la mormintele membrilor Sfatului Ţării. La ceremonie va participa şi ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Evenimentul se va încheia la 27 martie cu dezbaterea România şi Republica Moldova – Împreună în UE la care vor participa reprezentanţi ai Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă din Camera Deputaţilor, reprezentanţi ai Comisiei pentru Politica Externă din Camera Deputaţilor şi ambasadorul moldovean la Bucureşti.


  • „Eurovision ești tu!” – podcast București FM și TVR

    „Eurovision ești tu!” – podcast București FM și TVR


    “Cine sunt concurenții Selecției Naționale Eurovision?, “Ce experiență au? sau “De unde vin?… sunt doar câteva dintre întrebările pe care și le pun fanii celei mai importante competiții muzicale internaționale organizate de EBU (European Broadcasting Union). Pe 11 februarie, în cadrul show-ului Selecţiei Naţionale a Eurovision 2023, exclusiv prin votul publicului, va fi desemnată piesa câștigătoare care va reprezenta România la cea de-a 67-a ediție a Eurovision Song Contest.



    Pentru o mai bună prezentare a concurenților, trei jurnaliști cu experiență, din Televiziunea Română și Radio România, prin București FM, Laura Fronoiu, Marius Popa și Răzvan Petre, vor realiza o serie podcast #eurovisionestitu în care vor afla răspunsurile întrebărilor legate de fiecare concurent în parte, vor analiza melodiile aflate în Selecția Națională și vor dezbate provocările unei competiții internaționale de o asemenea amploare.



    Așadar, începând de astăzi, fiecare episod al podcastului #eurovisionestitu va putea fi urmărit pe toate mediile. De luni până vineri, de la ora 12:35 în emisiunea Ore deschise pe 98,3 FM cât și în livestream pe pagina de Facebook București FM, pe platformele de podcast ale TVR și pe canalul de Youtube al Televiziunii Române.



    Primul artist invitat al podcastului #eurovisionestitu este Andrei Duțu, urmand ca fiecare dintre ceilalti 11 concurenți să se destăinuie fanilor Eurovision prin intermediul TVR și București FM.


    “Acest proiect este un pas înainte în experiența mea la Eurovision. Spre deosebire de relatările în direct sau de știrile pe care le fac frecvent despre ESC, podcastul îmi oferă posibilitatea de a construi în profunzime, nu doar în volum. Alături de Marius Popa și Răzvan Petre, vom creiona portretul fiecărui concurent pe îndelete, pentru că formatul ne permite o paletă mult mai largă de culori și nuanțe, iar rezultatul final va fi mult mai ofertant pentru fanii concursului, spune Laura Fronoiu.



    De aproape 10 ani, Laura Fronoiu nu a ratat nicio ediție Eurovision. Prezentă la fața locului, a transmis în direct cele mai importante știri pentru Televiziunea Română. Și pentru colegul ei de televiziune, Marius Popa, Eurovision este o pasiune, iar de cinci ani a urmărit și a transmis știri despre competiția muzicală internațională.


    “Eurovision 2023 este cu totul special. Este anul în care publicul are bagheta de dirijor. Este un lucru așteptat și necesar, din punctul meu de vedere. Eurovision a fost întotdeauna despre bucuria de a fi împreună, uniți de muzică și de oamenii care strălucesc pe scenă. Însă ca mesajul să ajungă la public este necesar să îi cunoaștem ceva mai bine. Să ne lase să intrăm în lumea lor, sä ne conectăm cu muzica pe care o fac. Asta este misiunea noastră, la podcast, descoperim omul din spatele artistului, povestea din spatele muzicii și ne bucurăm de magia Eurovision, a adăugat jurnalistul TVR Marius Popa.



    Vocea lui Răzvan Petre ne însoțește la radio de 17 ani, dar realizatorul București FM e pasionat de Eurovision de mai mult timp. Ca jurnalist și playlist manager al postului public de radio nu a ratat nicio melodie intrată în competiție. Mai mult, e de tradiție ca artiștii din Selecția Națională Eurovision să fie invitați și în emisiunile Radio România.


    “Invitaţia TVR de a vorbi cu și despre concurenții Eurovision anul acesta mă onorează şi sunt foarte bucuros că mă voi afla în fața camerelor alături de Laura și de Marius, într-un proiect pe care cu toții îl realizăm cu mândrie. Pentru orice om pasionat de media și de muzică, Selecţia Naţională a concursului Eurovision este o provocare. Mă bucur că sunt parte din proiect în acest an și sper că experiența jurnalistică și cunoștintele mele despre muzică și Eurovision să reușească să țină publicul cu sufletul la gură. Este pentru prima dată când sunt implicat într-un astfel de concept pentru radio, dar și pentru televiziune și sper ca această premieră să fie doar începutul unui lung șir de povești frumoase! Doresc succes tuturor concurenţilor şi inspirație la vot publicului!, spune jurnalistul de radio Răzvan Petre.



    În finala Selecției Naționale ESC 2023 s-au calificat 12 piese muzicale: Call on Me – Deiona, No Time for Me – Andrada Popa, Take you Home – Ocean Drive, Puppet – Amia, Statues – Andrei Duțu, D.G.T. (Off and On) – Theodor Andrei, Lele – Steven Roho x Gabriella x Formaţia Albatros, Bla Bla Bla – Aledaida, Faralaes – Adriana Moraru, Hai vino – Maryliss, JaxMan Bad&Cool și Periniţa mea – Andreea D Folclor Orchestra.



    Eurovision Song Contest 2023 va avea loc în Marea Britanie, țară care va organiza evenimentul în numele Ucrainei, din cauza războiului declanşat de Rusia. Semifinalele sunt programate pentru zilele de 9 şi 11 mai, iar finala, pe 13 mai 2023.