Tag: Marea Britanie

  • Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – Proteste sindicale

    Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – Proteste sindicale

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord că, în contextul protestelor sindicale anunțate de personalul Poliției de frontieră britanice (Border Force), aceasta va organiza o grevă în perioadele 23-26 decembrie 2022 și 28-31 decembrie 2022.

    Sunt afectate următoarele puncte de frontieră: Aeroportul Heathrow – Terminalele 2, 3, 4 și 5, Aeroportul Cardiff, Aeroportul Gatwick, Aeroportul Birmingham, Aeroportul Glasgow, Aeroportul Manchester, Portul Newhaven.

    Persoanele care urmează să călătorească dinspre/înspre Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în perioada menționată, pot întâmpina timpi de așteptare mai lungi la controlul la frontieră.

    Operatorii de bagaje din aeroportul Heathrow, Londra, din terminalele 2, 3 și 4, vor întreprinde o grevă în perioada 29 decembrie 2022 – 1 ianuarie 2023 (ora locală 03:59). Din această cauză pot apărea perturbări considerabile și întârzieri ale zborurilor pe aeroportul Heathrow. Cele mai afectate companii aeriene pot fi: Air Canada, American Airlines, Lufthansa, Swiss Air, Air Portugal, Austrian Airlines, Qantas, Egypt Air, Aer Lingus și Finnair.

    Recomandarea MAE este ca toți pasagerii să verifice situația zborului cu operatorii companiilor de transport înainte de a se deplasa la aeroport si pentru informații suplimentare, consultarea paginii web https://www.gov.uk/government/news/strike-action-to-affect-travellers-entering-the-uk.

    Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Londra: +44 (0)20 8741 4311; +44 (0)20 8741 3252; +44 (0)20 8741 3955; +44 (0)20 8741 3464; +44 (0)20 8741 8707; +44 (0)20 8741 6657; +44 (0)20 8741 8211; +44 (0)20 8741 2372, Consulatului General al României la Edinburgh: +44(0)1315249491; +44(0)1315249492, Consulatului General al României la Manchester: +44(0)1612360478; +44(0)1612375513; +44(0)1612369687; +44(0)1612368995, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. In cazul uneri situații urgente, poate fi apelat telefonul de permanență al Consulatului General al României la Londra: +447738716335.


    MAE recomandă și consultarea paginilor de Internet: http://londra.mae.ro, https://edinburgh.mae.ro, https:// manchester.mae.ro și reamintește faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îți poate salva viața!.

  • Jurnal românesc – 14.12.2022

    Jurnal românesc – 14.12.2022

    85 de piese
    muzicale realizate de artişti din ţară şi din străinătate intră, la 17
    decembrie, în Selecţia Naţională a Eurovision România, a anunţat Televiziunea
    Română.
    Conform regulamentului, preselecţia pieselor participante la concurs
    are loc în perioada 14 – 16 decembrie, când fiecare dintre acestea va fi
    audiată de juriul de specialitate. Membrii juriului vor selecta 12 compoziţii
    pentru marea finală, lista aceastora urmând să fie publicată pe 19 decembrie,
    după etapa eventualelor contestaţii. Marea Finală va avea loc în studiourile
    Televiziunii Române, pe 11 februarie. Ediţia din 2023 a concursului Eurovision
    va avea loc în Marea Britanie, care va organiza evenimentul în numele Ucrainei,
    ca urmare a războiului declanşat de Rusia. Evenimentul se va desfăşura la Arena
    Liverpool şi va consta în două semifinale, transmise în direct pe 9 şi 11 mai,
    şi o finală, pe 13 mai.




    Ambasadorul
    României la Roma, Gabriela Dancău, a vizitat Arhivele Centrale ale Statului
    italian, instituţie care adăposteşte o parte din patrimoniul documentar privind
    relaţiile diplomatice româno-italiene.
    Ambasadorul a fost primit de membrii
    conducerii Arhivelor, între care directorul Andrea de Pasquale şi responsabilul
    de punerea în valoare a patrimoniului documentar, Simonetta Ceglie. Gabriela Dancău
    a trecut în revistă o serie de documente diplomatice bilaterale aflate în
    custodia instituţiei italiene şi a obţinut acordul părţii italiene ca, în
    perioada următoare, documentele cele mai relevante din perspectiva relaţiei
    bilaterale să facă obiectul unei cercetări a specialiştilor români de la
    Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe. Ulterior, acestea vor
    fi cuprinse într-o expoziţie aniversară cu tema relaţiilor diplomatice româno-italiene,
    la care vor participa atât Ambasada României în Italia, cât şi mai multe
    instituţii italiene care au competenţe în domeniul patrimoniului documentar.
    Demersurile au loc în contextul în care, în 2023 se împlinesc 150 de ani de la
    deschiderea primei agenţii diplomatice româneşti la Roma.




    Reprezentanţa la
    Tel Aviv a Institutului Cultural Român organizează, la 15 decembrie, un
    eveniment multidisciplinar care va include prezentarea expoziției documentare
    cu fotografii de la evenimentele din timpul Revoluției Române din decembrie
    1989,
    însoțită de lansarea volumelor O lume, o carte de Lucreția
    Berzintu şi Jurnalism în diaspora de Cristian Bucur. Expoziția
    fotodocumentară Revoluția Română din decembrie 1989 este realizată
    de Agenția Națională de Presă Agerpres și de Asociația Jurnaliștilor Români de
    Pretutindeni, cu sediul în Canada. Manifestarea reuneşte imagini din Arhiva
    Fotografică Agerpres care ilustrează evenimentele din București și Timișoara,
    din perioada 17 – 25 decembrie 1989. În cadrul prezentării, istoricul
    Lucian-Zeev Herșcovici şi editorul volumelor Adrian Grauenfels vor vorbi despre
    ecourile Revoluției Române în Israel.




    Directorul
    adjunct al reprezentanţei la Budapesta a Institutului Cultural Român, Andreea
    Dogariu, a fost aleasă vicepreședinte al Clusterului EUNIC din Ungaria.
    Noua
    conducere a EUNIC Ungaria a fost aleasă, prin vot unanim, în cadrul ultimei
    ședințe a Clusterului. În funcția de președinte a fost aleasă Adela Galova,
    directorul Centrului Ceh din Budapesta, iar cel de-al doilea vicepreședinte va
    fi Christian Autengruber, directorul Forumului Cultural Austriac de la
    Budapesta. Vicepreședinții Clusterului EUNIC Ungaria sunt implicați direct în
    organizarea și coordonarea unor proiecte precum Noaptea Literaturii, Insula
    Filmului sau European Language Cocktail bar. EUNIC, rețeaua institutelor
    culturale din statele europene, sprijină și extinde colaborarea culturală
    europeană în 103 țări din întreaga lume, cu o rețea de 137 de clustere.




    Reprezentanţa la
    Londra a Institutului Cultural Român, în colaborare cu Ambasada României în Marea Britanie,
    organizează concertul de colinde MA RA MU,
    susținut de muzicienii Ligia Hojda,
    Maria Hojda, Flavia Hojda, Francesca Hojda, Iuliu Hojda, Sergiu Catană, Pavel
    Ulici şi Corneliu Ulici. Spectacolul, care va avea loc la 15 decembrie în sala
    de concerte a Institutului Cultural Român din Londra, va fi înregistrat și va
    putea fi urmărit la 24 decembrie și pe paginile de YouTube și Facebook ale ICR
    Londra.


  • Marea Britanie – Perturbări ale serviciilor de transport aerian

    Marea Britanie – Perturbări ale serviciilor de transport aerian

    Autoritățile din Marea Britanie au anunțat că, în perioada 12-13 decembrie 2022, se înregistrează perturbări ale serviciilor de transport aerian din cauza vremii nefavorabile, pentru care s-a emis un cod galben de gheață și ceață, în vigoare pentru: Scoția, zona capitalei Londra și sud-vestul Angliei, infrormează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Unele zboruri au fost anulate sau au suferit întârzieri. Informații suplimentare pot fi obținute accesând paginile web:

    https://www.bbc.co.uk/news/business-63938958

    https://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/snow-forecast-today-schools-closure-weather-latest-b2243367.html

    https://www.theguardian.com/uk-news/2022/dec/11/uk-cold-weather-to-last-into-this-week-after-snow-and-ice-cause-disruption.

    Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Londra: +44 (0)20 8741 4311; +44 (0)20 8741 3252; +44 (0)20 8741 3955​; +44 (0)20 8741 3464; +44 (0)20 8741 8707; +44 (0)20 8741 6657; +44 (0)20 8741 8211; +44 (0)20 8741 2372, Consulatului General al României la Edinburgh: +44(0)1315249491; +44(0)1315249492, Consulatului General al României la Manchester: +44(0)1612360478; +44(0)1612375513; +44(0)1612369687; +44(0)1612368995, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    În cazul unei situații urgente, poate fi apelat şi telefonul de permanență al Consulatului General al României la Londra: +447738716335.


    MAE recomandă consultarea paginilor web:

    http://londra.mae.ro, https://edinburgh.mae.ro, https://manchester.mae.ro

    și reamintește faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îți poate salva viața!.

  • Jurnal românesc – 03.11.2021

    Jurnal românesc – 03.11.2021


    Oficiul Național de Statistică al Marii Britanii (ONS) a dat publicității rezultatele recensământului pentru anul 2021 în privința migrației. Potrivit datelor, Regatul Unit avea anul trecut 59,6 milioane de rezidenți, dintre care zece milioane (sau 16,8% din total) erau cetățeni născuți în afara granițelor. Spre comparație, la precedentul recensământ din 2011, numărul acestora din urmă era de 7,5 milioane.ONS arată că după indieni, polonezi și pakistanezi, persoanele care au venit din România reprezintă a patra minoritate în Anglia și Țara Galilor. Dacă în 2011 erau 80 de mii de cetățeni care declarau că au imigrat din România, anul trecut erau 539 de mii. Creșterea a fost determinată de ridicarea restricțiilor de muncă pentru cetățenii români în 2014, explică biroul de statistică.În Anglia și Țara Galilor sunt 920 de mii de persoane care au imigrat din India, 743 de mii venite din Polonia și 624 de mii din Pakistan. Datele pentru Scoția și Irlanda de Nord nu au fost încă publicate.



    O nouă incursiune în minunata lume a poveștilor copilăriei are loc pe 4 noiembrie, în cadrul unei noi ediții a Serilor Acasă la Ambasada României de la Madrid. Astfel, este răsfoită o minunată culegere de 34 de basme populare scrise de renumitul autor Petre Ispirescu. Antologia de Povești minunate românești (Cuentos maravillosos rumanos) este tradusă în limba spaniolă de Mihai Iacob și este presărată de minunatele ilustrații ale Roxanei Irimia, artistă atât de îndrăgită de comunitatea românească din Spania și iubită de micuții care, în fiecare zi de luni, la sediul misiunii diplomatice, află tainele picturii de la talentata Roxana Irimia. Evenimentul va fi moderat de Maria Pop. Sunt povești în care smerenia, simțul dreptății, onestitatea, hărnicia, umanitatea și dragostea sunt calități mai importante decât îndrăzneala sau curajul, după cum spunea scriitorul și jurnalistul Stelian Țurlea.



    Institutul Cultural Român susține participarea artistului Petrică Ștefan la prestigiosul târg de artă contemporană Artissima, care se desfășoară anul acesta în perioada 4- 6 noiembrie, la Torino, în Italia. Ediția actuală este structurată în secțiuni specifice. Petrică Ștefan a fost acceptat la secțiunea DISEGNI, iar lucrările sale vor fi prezentate într-un stand special amenajat în acest sens. În cadrul acestei secțiuni sunt acceptați doar 10 artiști din întreaga lume. Absolvent al Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara, Petrică Ştefan este preocupat deopotrivă de pictură şi de fotografie.



    Cea de-a XVII-a ediție a Festivalului de Film Românesc (FFR) de la Londra va avea loc în perioada 24 – 28 noiembrie. Unul dintre cele mai importante evenimente dedicate culturii române în Marea Britanie, FFR prezintă o selecție atractivă și provocatoare de titluri. Invitați speciali din România vor fi prezenți la proiecții și evenimente conexe. Printre ei se numără actorii Vlad Ivanov (Metronom, Crai Nou) și Andreea Grămoșteanu (#dogpoopgirl), alături de regizorii Bogdan George Apetri (Miracol, Neidentificat), Ștefan Constantinescu (Om-Câine), Alina Grigore (Crai Nou) și Andrei Huțuleac (#dogpoopgirl). Festivalul de Film Românesc de la Londra este un brand care a împlinit șaptesprezece ani, un eveniment de tradiție, care se bucură de un public foarte dedicat. Când am inițiat FFR în 2003, noul val al cinematografiei românești tocmai se lansa, aducând în prim-plan actori și regizori remarcabili. Susținut și inspirat de aceste noi talente extraordinare, festivalul a devenit din ce în ce mai puternic. FFR a crescut constant, prin prezentarea unor producții cinematografice românești foarte diverse, de cea mai bună calitate, spune Ramona Mitrică, directoarea evenimentului. FFR are în program un spectru larg de filme în limba română: succese incontestabile, producţii semnate de regizori de ultimă oră şi retrospective. Scopul său a fost să contribuie la eforturile comunităţii româneşti de a-şi face cunoscută vocea în capitala britanică.



  • Reprezentanții speciali pentru Holocaust din 10 state condamnă Rusia

    Reprezentanții speciali pentru Holocaust din 10 state condamnă Rusia

    Coordonatorii speciali pentru problematica Holocaustului din Canada, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Germania, Israel, Olanda, România, Marea Britanie, SUA au semnat, cu ocazia comemorării masacrului de la Babyn Yar, o declaraţie comună prin care condamnă acţiunile Rusiei în Ucraina, a anunţat reprezentantul Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, Alexandru Muraru.



    Nu trebuie să uităm niciodată oribilele crime împotriva umanităţii care au avut loc acum 81 de ani, când circa 34.000 evrei au fost ucişi de nazişti şi de complicii lor la Babyn Yar. Timp de 45 de ani după sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a cenzurat documentaţia despre Holocaust, inclusiv cercetările şi documentaţia din arhive ce vizează masacrul evreilor de la Babyn Yar, se precizează în textul declaraţiei.



    Potrivit semnatarilor declaraţiei, nu se poate permite ca memoria acelor victime şi a celor care au fost ucişi în perioada Holocaustului să fie dezonorate, şterse sau instrumentalizate cinic pentru a atinge obiective politice.



    În acest context, este îngrozitor că Vladimir Putin încearcă să îşi justifice războiul său neprovocat împotriva Ucrainei prin distorsionarea şi revizuirea istoriei Holocaustului. A spune că Ucraina democratică de astăzi trebuie să fie de-nazificată este o insultă către toţi cei care au suferit sub regimul nazist din Ucraina şi de peste tot. O astfel de distorsionare erodează înţelegerea despre Holocaust, afectează memoria Holocaustului şi subminează eforturile contemporane globale de prevenire a atrocităţilor în masă în aşa fel încât să nu mai aibă loc vreodată un alt Holocaust, transmit semnatarii declaraţiei.



    Conform documentului, ţările semnatare stau împreună în susţinerea pe care o acordă drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, mai ales prin combaterea distorsionării istorice şi prin consolidarea cercetării, educaţiei şi memorializării autentice a Holocaustului.



    Înţelegerea istoriei care a dus la atrocităţile din trecut ne poate ajuta să identificăm şi, sperăm, să prevenim astfel de abominaţii în viitor, se mai menţionează în declaraţia comună.



    Cea de-a patra Convenţie de la Geneva pentru protejarea civililor în situaţii de conflict armat, semnată urmare celui de-al doilea Război Mondial, prevede că transferul ilegal sau deportarea persoanelor protejate de aceasta constituie o încălcare gravă şi o crimă de război, amintesc semnatarii declaraţiei.



    Semnatarii au mai transmis că susţin toate eforturile de păstrare a dovezilor atrocităţilor, inclusiv cele realizate de Curtea Penală Internaţională, ONU, misiunile de experţi din cadrul Mecanismului Moscova al OSCE şi altele.

  • Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a murit

    Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a murit

    Regina Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh al Marii Britanii, a murit la Balmoral, la vârsta de 96 de ani, după ce a domnit 70 de ani. Familia ei s-a adunat la moşia ei din Scoţia, după ce îngrijorările au crescut cu privire la sănătatea ei.



    Regina a preluat conducerea în 1952.



    Odată cu moartea ei, fiul ei cel mare, Charles, fostul Prinţ de Wales, va prelua conducerea.

  • Divergențe între Uniunea Europeană și Marea Britanie privind Irlanda de Nord

    Divergențe între Uniunea Europeană și Marea Britanie privind Irlanda de Nord

    Referendumul
    din 2016 prin care Marea Britanie își anunța intenția de părăsi Uniunea
    Europeană se materializa în 2020. Negocierile dintre blocul comunitar și
    Regatul Unit au privit evitarea unei frontiere tari între Irlanda de Nord și
    Irlanda și menținerea unei piețe unice între cele două părți ale insulei. Protocolul
    privind Irlanda de Nord nu a satisfăcut partea britanică și disensiunile au
    apărut curând. În martie 2021, Bruxellesul protesta împotriva deciziei
    unilaterale a Marii Britanii de a prelungi perioada de grație privind
    controalele produselor agroalimentare cu Irlanda de Nord. Iar recent, guvernul
    Marii Britanii a publicat un proiect de lege prin care intenționează să renunțe
    la o parte din obligațiile asumate în 2020.



    Uniunea Europeană
    se opune însă deciziei unilaterale afirmând că modificarea acordului încalcă
    legislația internațională. Ca urmare, blocul european anunță acțiuni în
    justiție împotriva Londrei. Vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič a
    afirmat că blocul european a căutat să găsească soluții reciproc avantajoase în
    relația cu Marea Britanie. Însă comportamentul unilateral al guvernului de la
    Londra deteriorează încrederea dintre cei doi parteneri:

    Nu există nicio justificare legală, nicio justificare
    politică pentru schimbarea unilaterală a unui acord internațional. Deschiderea
    ușii către schimbarea unilaterală este o breșă în legea internațională. Să o
    spunem direct: este ceva ilegal. Marea Britanie provoacă daune mari încrederii
    reciproce și respectului între Uniunea Europeană și Marea Britanie. Ea creează
    o incertitudine adâncă și aruncă o mare umbră în cooperarea noastră. Niciodată
    acordurile internaționale n-au fost mai importante. De aceea, Comisia Europeană
    a decis să deschidă acțiuni legale împotriva Marii Britanii pentru
    nerespectarea unor părți semnificative ale protocolului privind Irlanda de
    Nord. Ne-am abținut să începem aceste acțiuni în ultimii ani deoarece am vrut
    să construim o atmosferă pozitivă pentru a găsi soluții. Deciziile guvernului
    britanic ne-au lăsat fără alte alegeri în afara aceleia de a acționa.


  • Sport Club RRI: Tenis

    Sport Club RRI: Tenis

    În cadrul turneului de tenis WTA de la Birmingham din
    Marea Britanie, turneu dotat cu premii în valoare totală de 251.750 de dolari,
    Simona Halep și Sorana Cârstea au pierdut în semifinale. Simona Halep a fost
    învinsă de brazilianca Beatriz Haddad Maia cu 6-3, 2-6, 6-4, În a doua
    semifinală, Sorana Cârstea a fost învinsă chinezoaica Shuai Zhang cu 4-6, 6-1,
    7-6. Atât Halep, cât și Cârstea au primit câte un cec de 11.000 de dolari şi
    110 puncte WTA.


    Au
    început calificările de la turneul de Grand Slam de la Wimbledon care în acest
    an se va disputa fără participarea sportivilor ruși și belaruși. La feminin,
    românca Alexandra Cadanţu-Ignatik a învins o altă româncă, pe Cristina Dinu, cu
    6-3, 6-1. În alt meci, românca Gabriela Lee a fost întrecută de australianca
    Zoe Hives cu 6-2, 6-4. O altă româncă, Laura-Ioana Paar, a fost învinsă de americanca
    Christina McHale cu 2-6, 6-4, 6-4. Cadanțu a primit un cec de 19.000 de lire
    sterline şi 20 de puncte WTA, în timp ce Dinu, Lee și Paar au primit câte
    11.000 de lire şi 2 puncte WTA.


    La masculin, românul Marius Copil a
    fost învins de francezul Constant Lestienne, cu 6-4, 6-3. El a primit un cec de
    11.000 de lire sterline.


    Clasamentul
    mondial feminin este condus de poloneza Iga Swiatek, urmată de estonianca Anett
    Kontaveit și tunisianca Ons Jabeur. În top 100 se află 5 românce: Simona Halep
    este pe locul 19, Sorana Cîrstea pe 36, Irina-Camelia Begu pe 43, Elena-Gabriela
    Ruse pe 55 și Jaqueline Cristian pe 70. Clasamentul masculin este condus de
    rusul Daniil Medvedev, urmat de germanul Alexander Zverev și sârbul Novak
    Djokovici. Cel mai bine clasat român este Nicholas David Ionel, pe locul 307.


  • Sport Club RRI: Tenis

    Sport Club RRI: Tenis

    În cadrul turneului de tenis WTA de la Birmingham din
    Marea Britanie, turneu dotat cu premii în valoare totală de 251.750 de dolari,
    Simona Halep și Sorana Cârstea au pierdut în semifinale. Simona Halep a fost
    învinsă de brazilianca Beatriz Haddad Maia cu 6-3, 2-6, 6-4, În a doua
    semifinală, Sorana Cârstea a fost învinsă chinezoaica Shuai Zhang cu 4-6, 6-1,
    7-6. Atât Halep, cât și Cârstea au primit câte un cec de 11.000 de dolari şi
    110 puncte WTA.


    Au
    început calificările de la turneul de Grand Slam de la Wimbledon care în acest
    an se va disputa fără participarea sportivilor ruși și belaruși. La feminin,
    românca Alexandra Cadanţu-Ignatik a învins o altă româncă, pe Cristina Dinu, cu
    6-3, 6-1. În alt meci, românca Gabriela Lee a fost întrecută de australianca
    Zoe Hives cu 6-2, 6-4. O altă româncă, Laura-Ioana Paar, a fost învinsă de americanca
    Christina McHale cu 2-6, 6-4, 6-4. Cadanțu a primit un cec de 19.000 de lire
    sterline şi 20 de puncte WTA, în timp ce Dinu, Lee și Paar au primit câte
    11.000 de lire şi 2 puncte WTA.


    La masculin, românul Marius Copil a
    fost învins de francezul Constant Lestienne, cu 6-4, 6-3. El a primit un cec de
    11.000 de lire sterline.


    Clasamentul
    mondial feminin este condus de poloneza Iga Swiatek, urmată de estonianca Anett
    Kontaveit și tunisianca Ons Jabeur. În top 100 se află 5 românce: Simona Halep
    este pe locul 19, Sorana Cîrstea pe 36, Irina-Camelia Begu pe 43, Elena-Gabriela
    Ruse pe 55 și Jaqueline Cristian pe 70. Clasamentul masculin este condus de
    rusul Daniil Medvedev, urmat de germanul Alexander Zverev și sârbul Novak
    Djokovici. Cel mai bine clasat român este Nicholas David Ionel, pe locul 307.


  • God save the Queen

    God save the Queen

    Sărbăturisirea a 70 di ani di la alinarea pi tron a văsiloañillei Elisabeta a II-a a Regatlui Unit easti un evenimentu cadealihea ti miraki britanic. Tru prinţipiu, la ahurhita a meslui cirisaru a anului 1952 nu s-feaţi ici ţiva memorabil. Succesiunea la tron s’avea faptă tru meslu şcurtu, cându văsilloanea Elisabeta a II-a avea priloată cumăndusearea a statului ună ş-ună după moartea a tatălui a llei, văsillelu George al VI-lea. Iara fastuoasa ţeremonie ti alinarea pi tron s’feaţi la 2 di cirişaru, ama tru 1953.


    Britaniţllii amână, ama, sărbătorli ţi lipsea s’li treacă iarna şi, la cât di muşeată fu dzua di 2 cirişaru ditu estan, cându s-ţănură ţeremoniile publice a Jubileului di Platină, au mare ndriptate. Catandisea a kirolui di Londra easti şi exighisearea di itia că văsilloanea, şi mulţă ditu predecesorllii a llei, au dauă dzăli di amintari, aţea di arada, cându s’feaţiră, şi aţea ditu meslu cirişaru, când s’faţi yiurtusearea a evenimentului. Formula nkisi tru 1748, cu văsillelu George al II-lea, cari eara amintatu tru brumaru.


    Idyea cum aoa şi ndauă dzăli, manifestărli suntu ligate di un eveniment ma veclliu, difilarea şi manevrele a născăntoru regimente, tru uniformili anămusiti şi cu glorioasili a loru hlamburi, eveniment număsitu “trooping the colour”.


    Tutunăoară, tut ţi s’faţi tru aesti dzăli di yiurtuseari easti mplin di simboluri şi semnificaţie. Maxusu di itia că văsilloanea Elisabeta a II-a easti un vărtosu, nica şi di mari simasie, semnu britanic. S-amintă tru 1926 iara tatăl a llei eara doilu hilliu a văsillelui George al V-lea. Tru aţel moment şi până la moartea văsillelui, Albert, ducele di York părea afirit di piriclliulu alinarillei pi tron. Maş că fratili a llei, Eduard, aleapsi haraua personală, neise trapsi mănă di la tron. Asi, tatăl a văsiloañillei Elisabeta a II-a fu anănghisitu s’acată calea a nauăllei catandisi di lucre, dimi naua responsabilitate, di agiumsi aşi văsillelu George al VI-lea. Iara prinţesa agiumsi clirunumsitoarea a tronlui. După perioada a polimlui, tru cari tută fumeallea văsilikească – văsillelu, văsilloanea şi prinţesa clirunumsitoari – agiumsiră simboluri a alumtăllei şi a rezistenţăllei, tinira Elisabeta easti călisită s’prillea borgea a tronului. Nica nu avea umplută 26 di ani ama îlli avea ningă ea mama a llei, Elisabeta, pi nicukirlu a llei, prinţul consort Phlipp, populu şi clasa politică, Marea Britanie şi tutu Commonwealthulu.


    Anaparti di recordurile di timpu ţi li agumsi vsiloañea tru lunga a llei bană şi domnie, easti ună perioadă di fantastiţi alăxeri şi evoluţii, la scara a globlui tutu. Marea Britanie lo parti la tute aestea cu ună boaţi aleaptă şi vărtoasă. Prota borgi fu redresarea după polimu, diapoa kivernisearea a ligăturloru cu cu coloniile, tru mplinu proţes di di-colonizari, ama şi a ligăturloru cu Europa. Marea Britanie intră amănatu tru organizaţia comunitară şi işi prima. Lo parti la mărli opearaţii ditu lumea tută, şi trapsi di itia a terorismului, atelu intern ama şi aţelu extern. Tute crizile şi provocările a economiillei internaţionale tricură şi pisti Marea Britanie ama vitalitatea alustui stat u adusi diznău văsilia pi liniile nai cama dinamiţi.


    Aţelli 70 di ani di dumnille nsimnară nai ptănu tut ahănţa añi di bănaticu tru luñina incandiscentă a reflectoarilor atenţiillei publiţi. Cathi apofasi, cafi gestu a văsiloañillei şi a aprukeaţloru a llei, cilimeañi şi nicukirlli a lor, nipoţlli şi strănipoţllii, agiumsiră imagini publiţi şi subiecti di tuti turliili. Nu puţăne suntu traghediile şi căvgadzlli cari u-agudiră personal pi văsiloañe, tricu pisti tute ca un exemplu di nămuzi, un semnu a lidirilor britaniţ cari străbatu tuti piriclliurli ama nu trag mănă di borgea a loru. Easti ună listă lungă di evenimente tru cari văsilloanea Elisabeta a II-a fu semnulu şi reperlu ti supuşllii a llei şi ti tuţ oamiñilli di pi pimintu. Ti aţea, nu lipseaşti s’nă ciudusească popularitatea entuziastă di cari s’hărseaşti văsilloanea tru arada a tinirilor, a aţiloru cari dukescu că sunt părti ali istorie şi ved yinitorul cu responsabilitate. Diadunu cu văsilloanea a loru.




    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • God save the Queen

    God save the Queen

    Sărbătorirea a 70 de ani de la urcarea pe tron a reginei Elisabeta a II-a a
    Regatului Unit este un eveniment perfect britanic. În principiu, la începutul
    lunii iunie a anului 1952 nu s-a întâmplat nimic memorabil. Succesiunea la tron
    se produsese în februarie, când regina Elisabeta a II-a preluase conducerea
    statului imediat după moartea tatălui său, regele George al VI-lea. Iar
    fastuoasa ceremonie a încoronării a avut loc la 2 iunie, dar 1953.

    Britanicii
    amână, însă, sărbătorile ce ar trebui să se petreacă iarna şi, la cât de
    frumoasă a fost ziua de 2 iunie din acest an, când au avut loc ceremoniile
    publice ale Jubileului de Platină, au mare dreptate. Starea vremii la Londra
    este şi explicaţia pentru faptul că regina, şi mulţi dintre predecesorii săi,
    au două zile de naştere, cea obişnuită, când au venit pe lume, şi cea din luna
    iunie, când are loc celebrarea evenimentului. Formula a debutat în 1748, cu
    regele George al II-lea, care era născut în noiembrie.


    Ca şi acum câteva zile, manifestările
    sunt legate de un eveniment mai vechi, defilarea şi manevrele unor regimente,
    în uniformele vestite şi cu glorioasele lor drapele, eveniment numit trooping
    the colour.

    De asemenea, tot ce se întâmplă în aceste zile de celebrare este
    plin de simboluri şi semnificaţie. Mai ales pentru că regina Elisabeta a II-a
    este un puternic, chiar esenţial, simbol britanic. S-a născut în 1926 iar tatăl
    său era al doilea fiu al regelui George al V-lea. În acel moment şi până la
    moartea regelui, Albert, ducele de York părea ferit de pericolul urcării pe
    tron. Numai că fratele său, Eduard, a ales fericirea personală, renunţând la
    tron. Astfel, tatăl reginei Elisabeta a II-a a fost nevoit să se adapteze la
    noua responsabilitate, devenind regele George al VI-lea. Iar prinţesa a devenit
    moştenitoarea tronului. După perioada războiului, în care întreaga familie
    regală – regele, regina şi prinţesa moştenitoare – au devenit simboluri ale
    luptei şi rezistenţei, tânăra Elisabeta este chemată să preia responsabilitatea
    tronului. Încă nu împlinise 26 de ani dar îi avea alături pe mama sa,
    Elisabeta, pe soţul său, prinţul consort Phlipp, poporul şi clasa politică,
    Marea Britanie şi întregul Commonwealth.

    Dincolo de recordurile de timp atinse
    de regină în lunga sa viaţă şi domnie, este o perioadă de fantastice schimbări
    şi evoluţii, la scara întregului glob. Marea Britanie a participat la toate
    acestea cu o voce distinctă şi fermă. Prima sarcină a fost redresarea după
    război, a urmat gestionarea relaţiilor cu coloniile, în plin proces de
    de-colonizare, dar şi a relaţiilor cu Europa. Marea Britanie a intrat târziu în
    organizaţia comunitară şi a ieşit prima. A luat parte la marile operaţii din
    întreaga lume, şi a suferit din cauza terorismului, cel intern dar şi cel
    extern. Toate crizele şi provocările economiei internaţionale au trecut şi
    peste Marea Britanie dar vitalitatea acestui stat a readus mereu ţara pe
    liniile cele mai dinamice.

    Cei 70 de ani de domnie au însemnat cel puţin tot
    atâţia ani de trăit în lumina incandescentă a reflectoarelor atenţiei publice.
    Fiecare decizie, fiecare gest al reginei şi al apropiaţilor săi, copiii şi
    soţii lor, nepoţii şi strănepoţii, au devenit imagini publice şi subiecte de
    toate felurile. Nu puţine sunt tragediile şi scandalurile care au lovit-o
    personal pe regină, a trecut peste toate ca un exemplu de demnitate, un simbol
    al liderilor britanici care străbat toate pericolele fără să se abată de la
    datorie. Este o listă lungă de evenimente în care regina Elisabeta a II-a a
    fost simbol şi reper pentru supuşii săi şi pentru toţi oamenii de pe pământ. De
    aceea, nu trebuie să ne mire popularitatea entuziastă de care se bucură regina
    în rândul tinerilor, a celor care simt că sunt părtaşi la istorie şi văd viitorul
    cu responsabilitate. Alături de regina lor.

  • Un nou spectacol semnat Vanner Collective

    Un nou spectacol semnat Vanner Collective

    Vanner Collective este un colectiv de creatori de teatru independent
    fondat în 2014, o platformă creativă din România, Irlanda și Marea Britanie.
    Ultimul spectacol produs de Vanner Collective este piesa Captain Amaizing:
    scrisă de dramaturgul britanic Alistar McDowall, sub bagheta regizorului
    Nicolae Constantin Tănase, laureat al Premiului Gopo pentru filmul Lumea e a
    mea în 2016 și avându-l în distribuție pe actorul Liviu Romanescu, producător
    și co-fondator al hub-ului artistic Vanner Collective. Despre ultima creație a
    acestui hub teatral, am stat de vorbă cu protagonistul piesei, Liviu Romanescu:


    Este una dintre inițiativele Vanner orientate spre vulnerabilitate
    și spre acceptarea adultului, a slăbiciunilor și felul în care putem ca adulți
    să transformăm această zonă a vulnerabilității într-o superputere. Spectacolul
    face parte dintr-un demers inițiat de Vanner Collective, demers cofinanțat de
    Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul este un parteneriat și o
    coproducție cu Teatrul unteatru. Este un demers, un proiect mai amplu,
    orientat spre dezvoltarea capacității de a crește reziliența și de a privi și
    de a transforma punctele slabe, aparent slabe, în puteri, și în superputeri, ca
    să ne menținem în domeniul eroilor.



    Liviu Romanescu ne-a introdus mai mult în povestea spectacolului
    Captain Amaizing, dezvăluindu-ne secrete conceptuale din culisele
    spectacolului:


    Aduce în prim-plan un tată, un normal, banal, un tată care
    încearcă să își asume rolul în cadrul familiei, tată de fiică, un adult care
    își observă extrem de tare slăbiciunile și neajunsurile și care, din păcate, se
    lasă dominat și apăsat de aceste slăbiciuni, motiv pentru care inventează
    pentru fiica sa, Emilia, un supererou, acest Captain Amaizing, acest alter ego
    al lui Marc, al personajului principal, care adună în mantia lui toate superputerile
    pe care Marc nu le deține. Și tatăl crede că acest supererou, de fapt, este tot
    ceea ce fiica lui își dorește, de fapt ca în viață, ajunge după multe suișuri
    și coborâșuri, trecând prin multe valuri, ajunge să realizeze și să înțeleagă
    și să își asume chiar, în final, faptul că el este suficient și că el este tot
    ceea ce fata lui își dorește și vrea de la el, așa cum e el – cu neajunsuri, cu
    căutări, cu vulnerabilități – și acceptă asta într-un final.

    Este, practic, un
    parcurs al unui om din ziua de astăzi care se confruntă cu toate elementele
    tehnice, cu telefonia mobilă,cu toate relațiile, toate fricile, și, din păcate,
    cu toate proiecțiile pe care ca adulți le facem asupra a tot ceea ce ne
    înconjoară, dar în special, aș zice, asupra relației cu cei dragi și cei
    apropiați. Este o poveste cu umor mult, cu momente triste, dar în final mesajul
    pe care scriitorul și spectacolul îl pun în fața privitorului este acela că în
    oricare dintre noi există un supererou. Trebuie doar să existe un motiv
    suficient de bun ca să îmbrăcăm mantia. Cred că relevanța supereroului în
    zilele noastre vine tocmai din îmbrățișarea umanului din supererou. Dacă acum,
    nu știu, 30-40 de ani, în filme, în cărți, în benzi desenate, supereroul era unidirecțional,
    purta o tușă foarte groasă, fie bun, fie rău, din ce în ce mai mult vedem că
    supereroii din zilele noastre poartă ambele fețe, sunt oameni, se descoperă. Imaginea
    supereroului este de fapt acea imagine dominată de vulnerabilitate și putere în
    egală măsură. De aici a venit cumva și interesul nostru de a privi felul în
    care creatorii generează ce se află în spatele procesului creativ, care e
    vulnerabilitatea și cum se joacă creatorul, cum modelează folosind acea
    vulnerabilitate.


  • MAE: Eliminarea testului Covid la sosirea în Anglia

    MAE: Eliminarea testului Covid la sosirea în Anglia

    Persoanele vaccinate cu schema completă şi minorii nu mai trebuie să prezinte un test COVID negativ la intrarea în Anglia, începând de vineri, dar ulterior sosirii trebuie să facă un asemenea test şi pot opta pentru varianta antigen, informeaza Agerpres.

    Măsura intră în vigoare vineri, 7 ianuarie, la ora 4,00, ora Londrei, potrivit Ambasadei României în Marea Britanie.

    De asemenea, persoanele vaccinate anti-COVID nu mai sunt obligate să efectueze perioada de autoizolare până la sosirea rezultatului testului din ziua a doua.

    Totodată, începând de duminică, 9 ianuarie 2022, ora 4.00 GMT, pentru testul din ziua 2 persoanele vaccinate și copiii de peste 5 ani pot opta pentru varianta unui test rapid antigen în loc de test tip PCR.

    Ambasada României la Londra precizează că rămâne valabilă obligativitatea pentru toate persoanele – vaccinate sau nevaccinate – de a completa, în prealabil (cu maximum 48 de ore înainte de sosire), formularul de localizare (Passenger Locator Form), disponibil la: www.gov.uk/provide-journey-contact-details-before-travel-uk?fbclid=IwAR0GcE1xxo0tjmecmfhrs0UELjjXCFSfIz9PZ6stLtig0vSYfORrQjLmxeI.


    Pentru persoanele nevaccinate, regulile de intrare pe teritoriul regatului rămân neschimbate şi anume:

    – prezentarea la intrarea pe teritoriul britanic a unui certificat care atestă rezultatul negativ al unui test COVID-19 (tip PCR sau rapid antigen), efectuat cu cel mult 48 de ore înainte de călătorie;

    -rezervarea şi achitarea, anterior sosirii, a pachetului de două teste COVID-19 tip PCR (pentru ziua a doua şi a opta de la sosire);

    -efectuarea unei perioade de 10 zile de autoizolare la adresa de domiciliu/adresa declarată la sosire.

    Informații suplimentare despre condițiile de intrare pe teritoriul Angliei sunt disponibile aici

  • Jurnal românesc – 07.12.2021

    Jurnal românesc – 07.12.2021

    Toate persoanele, inclusiv
    cele vaccinate cu schema completă, care intenţionează să călătorească în Marea
    Britanie începând cu 7 decembrie, trebuie să prezinte la intrarea pe teritoriul
    britanic un rezultat negativ al unui test PCR sau rapid antigen, efectuat cu
    cel mult 48 de ore înainte de sosire. D
    e asemenea, pentru a intra în Regatul
    Unit oamenii trebuie să completeze, în prealabil, Formularul de Localizare,
    disponibil pe site-ul guvernului britanic, gov.uk, şi să-l prezinte la
    frontieră. Ministerul român de Externe transmite că exceptaţi de la
    obligativitatea prezentării unui rezultat negativ al unui test COVID-19 sunt
    copiii în vârstă de până la 11 ani inclusiv. Persoanele vaccinate trebuie să
    efectueze un test PCR în ziua a doua de la sosire şi să se autoizoleze la
    domiciliu până la primirea rezultatului. În cazul în care testul este pozitiv,
    persoana respectivă trebuie să continue autoizolarea pentru o perioadă de 10
    zile. În cazul unui rezultat negativ, perioada de izolare se încheie. Oamenii
    nevaccinaţi vor fi obligaţi să rezerve şi să achite, anterior sosirii, două
    teste tip PCR, care vor fi efectuate în ziua a doua şi în ziua a opta de la
    sosire, şi vor intra în autoizolare timp de 10 zile la adresa declarată.
    Bucureştiul le recomandă românilor să se informeze anterior deplasării în Marea
    Britanie şi să consulte site-ul guvernului britanic, gov.uk, al Ministerului
    român al Afacerilor Externe, mae.ro, precum şi pagina de internet a Ambasadei
    României în Regatul Unit, londra.mae.ro.




    Guvernul italian a introdus
    super-certificatul verde, care include restricţii suplimentare
    pentru persoanele nevaccinate împotriva COVID-19.
    Noul certificat, eliberat
    cetăţenilor vaccinaţi cu schemă completă şi celor care au trecut prin boală, va
    fi necesar până la 15 ianuarie pentru a putea circula cu metroul şi autobuzul,
    a intra în baruri, restaurante, cinematografe, teatre şi discoteci, precum şi
    pentru a putea participa la evenimente sportive, petreceri şi la ceremonii
    publice. Super-certificatul verde are o valabilitate de nouă luni
    după ultima doză de vaccin şi de şase luni după vindecarea de COVID-19.
    Certificatul verde clasic, care se poate obţine şi în baza unui test antigen
    negativ, este obligatoriu pentru a putea merge la muncă sau pentru a tranzita
    zonele comerciale, însă la sfârşit de săptămână, trebuie prezentat
    super-certificatul verde. Autorităţile de la Roma au decis că
    agenţii de poliţie, carabinierii şi personalul angajat în gestionarea
    transportului în comun le pot solicita noul certificat celor care călătoresc cu
    autobuzul sau cu metroul, inclusiv minorilor de peste 12 ani. Cei care nu vor
    putea prezenta documentul vor fi pasibili de amenzi cuprinse între 400 şi 1.000
    de euro. În prezent, aproape 85% din cetăţenii italieni au primit schema
    completă de vaccinare. Aproape 1,2 milioane de români trăiesc în Italia şi
    formează cea mai numeroasă comunitate de etnici străini din peninsulă.




    Dramaturgul George Banu şi-a
    prezentat cartea Povestirile lui Horatio – portrete și mărturii ale
    maeștrilor scenei europene în cadrul unei întâlniri cu prietenul său,
    jurnalistul Jean Lebrun, care a avut loc la sediul Ambasadei României în
    Franţa.
    Evenimentul, organizat la 6 decembrie de reprezentanţa la Paris a
    Institutului Cultural Român, a cuprins lecturi realizate de actriţa Mădălina
    Constantin, regizorul Frédéric Fisbach şi scenarista Alexandra Badea. George
    Banu este profesor universitar, scriitor şi eseist. A consacrat nenumărate
    volume figurilor emblematice ale scenei moderne. A studiat raporturile dintre teatru și
    pictură, sau teatrul oriental. În Franța, a primit de trei ori premiul pentru
    cea mai bună carte despre teatru, din partea Sindicatului criticii, precum și
    Marele Premiu al Academiei Franceze în 2014.




    Noua ediţie a volumului
    Omuleţul roşu de Doina Ruşti, în limba italiană, revizuită şi
    modificată la editura Sandro Teti din Roma, va fi prezentată pe 18 decembrie la
    Fundaţia Cercul cititorilor din Torino, în prezenţa autoarei şi a
    traducătorului, profesorul Roberto Merlo de la Universitatea din Torino.

    Evenimentul este organizat de Accademia di Romania la Roma şi are loc cu
    patronajul Consulatului General al României la Torino. Autoare a 12 romane și a
    peste 50 de povestiri, Doina Ruști este unul dintre cei mai traduși și
    apreciați scriitorii români. A scris trilogia fanariotă, compusă din
    Homeric, Mâța Vinerii și Manuscrisul
    fanariot, dar și alte romane cu
    miză socială puternică, precum Fantoma din moară,
    Lizoanca sau Zogru. Cel mai recent roman al său este
    Paturi oculte, apărut anul trecut. Doina Ruşti a primit, printre
    altele, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Ion
    Creangă al Academiei Române. În prezent, coordonează colecția Biblioteca de
    Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de
    scriere creativă la Universitatea din București.





  • Test COVID pentru intrarea în Marea Britanie

    Test COVID pentru intrarea în Marea Britanie

    Ministerul Afacerilor Externe precizează că autorităţile britanice au revizuit condiţiile de intrare în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în contextul pandemiei de COVID-19. Astfel, începând cu data de 7 decembrie 2021, ora 04:00 GMT (6:00, ora RO), toate persoanele, inclusiv persoanele vaccinate cu schemă completă, care intenţionează să călătorească în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, trebuie să prezinte la intrarea pe teritoriul britanic certificatul care atestă rezultatul negativ al unui test COVID-19 (tip PCR sau rapid antigen), efectuat cu cel mult 48 de ore înainte de sosire.





    Sunt exceptaţi de la obligativitatea prezentării certificatului care atestă rezultatul negativ al unui test COVID-19 copiii în vârstă de până la 11 ani inclusiv.



    Astfel, începând cu data de 7 decembrie 2021, ora 04:00 GMT (6:00, ora RO), intrarea în Regatul Unit va fi permisă cu respectarea următoarelor condiţii:

    – completarea, în prealabil (cu maximum 48 de ore înainte de sosire), a Formularului de Localizare (Passenger Locator Form), disponibil la: https://www.gov.uk/provide-journey-contact-details-before-travel-uk
    – prezentarea, la intrarea pe teritoriul britanic, a unui certificat care atestă rezultatul negativ al unui test COVID-19 (tip PCR sau rapid antigen), efectuat cu cel mult 48 de ore înainte de călătorie;

    suplimentar:

    – pentru persoanele vaccinate: efectuarea unui test tip PCR în ziua a doua de la sosire şi autoizolarea la domiciliu până la primirea rezultatului testului. În cazul în care testul va fi pozitiv, persoana respectivă va trebui sa continue autoizolarea pentru o perioada de 10 zile. În cazul unui rezultat negativ, se încheie perioada de izolare. În categoria persoanelor vaccinate sunt incluse persoanele cărora le-a fost administrată schema completă de vaccinare (două doze – pentru vaccinurile care prevăd administrarea a două doze – sau o singură doză pentru cele care prevăd administrarea unei singure doze – de exemplu Johnson/Janssen) şi în cazul cărora au trecut cel puţin 14 zile de la administrarea ultimei doze. Pentru persoanele cărora le-a fost administrată doza a treia (booster-ul) nu sunt reglementări speciale. Tipul de vaccin administrat trebuie să fie din lista celor recunoscute în Regatul Unit: Oxford/AstraZeneca, Pfizer BioNTech, Moderna, Johnson/Janssen, Sinovac-CoronaVac; Sinopharm Beijing; Covaxin. Detalii despre tipurile de vaccin şi certificatele de vaccinare recunoscute în Regatul Unit sunt disponibile aici:
    https://www.gov.uk/guidance/countries-with-approved-covid-19-vaccination-programmes-and-proof-of-vaccination

    – pentru persoanele nevaccinate: rezervarea şi achitarea, anterior sosirii, a efectuării a 2 teste COVID-19 tip PCR (pentru ziua a 2-a ziua a 8-a de la sosire) şi autoizolarea pentru o perioadă de 10 zile la adresa de domiciliu/adresa declarată la sosire.


    MAE recomandă cetăţenilor români să se informeze anterior deplasării în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi să consulte paginile de internet ale autorităţilor cu privire la informaţiile despre regulile de sosire în Anglia – https://www.gov.uk/guidance/travel-to-england-from-another-country-during-coronavirus-covid-19https://www.gov.scot/publications/coronavirus-covid-19-international-travel-quarantine/https://gov.wales/rules-international-travel-and-wales-coronavirushttps://www.nidirect.gov.uk/articles/coronavirus-covid-19-travel-advice, precum şi pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe: https://www.mae.ro/node/51935 şi a Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: https://londra.mae.ro.