Radio România Internațional

Tag: Marea Britanie

  • Eugenia și reconfigurarea Europei la sfârșitul primului război mondial

    Eugenia și reconfigurarea Europei la sfârșitul primului război mondial

    Pe 1 decembrie 1918, 1228
    de delegați adunați la Alba Iulia votau unirea Transilvaniei cu Regatul
    României. A fost un act de liberă voință a românilor din bazinul carpatic de la
    sfârșitul primului război mondial, când ideea națională domina spiritul
    timpului. După căderea regimului comunist din 22 decembrie 1989, 1 decembrie
    1918 a devenit ziua națională a românilor și dezbaterile istorice au devenit
    libere. Astfel, despre 1 decembrie 1918 s-a vorbit mai ales din punctul de
    vedere al geopoliticii. Însă alte idei de atunci nu au fost mai puțin
    importante, de exemplu eugenia și rasa. Ele au figurat în dosarul Ungariei cu
    care aceasta și-a apărat punctul de vedere la tratatele de pace din anii
    1919-1920.


    Istoricul Marius Turda este profesor de istoria medicinei
    la Universitatea Brookes din Oxford și autor a numeroase cărți și studii despre
    eugenie și rasă. El a detaliat punctul de vedere maghiar bazat pe cele două
    idei. Gândirea eugenică și rasială maghiară a fost destul de dezvoltată în
    preajma primului război mondial. Mulți dintre oamenii politici maghiari de
    seamă și cei care au contribuit într-un fel la discuțiile de la Congresul de
    pace au fost eugeniști importanți. Ei au avut o contribuție la ce putea oferi
    Ungaria din punct de vedere rasial pentru stabilitatea regiunii, de ce era
    importantă eugenia pentru supraviețuirea națiunii maghiare în regiune din punct
    de vedere demografic, din punctul de vedere al elementului cultural, din
    punctul de vedere al situației economice. A fost toată această discuție pe care
    ei au purtat-o în jurul câtorva suibiecte-cheie în speranța că vor convinge
    Marile Puteri de a păstra integritatea teritorială a Ungariei.


    Ideile
    eugenice și rasiale apar la jumătatea secolului al 19-lea și devin foarte
    populare în SUA, Marea Britanie, Germania și spațiul central-european, Franța.
    Apare și termenul de biopolitică, adică gândirea politicii pe principii
    biologice. Marius Turda a arătat cum a încercat dosarul maghiar să
    sensibilizeze puterile învingătoare în război cu ajutorul argumentului eugenic
    și rasial.

    Contele Teleki
    Pal, care a fost unul dintre principalii promotori ai acestui curent eugenic,
    președinte al Societății Maghiare de Igienă Rasială și Studiu al Populației, a
    scris scrisori atât președinților de societăți eugenice din lume, inclusiv
    președintelui Societății Eugenice din Marea Britanie Leonard Darwin, fiul lui
    Charles Darwin. Teleki încerca să-i explice de ce societatea britanică de
    eugenie trebuia să promoveze și să lupte pentru păstrarea integrității
    naționale a Ungariei. De la un imperiu la altul, spunea Teleki, dacă luăm
    Transilvania, toată intelectualitatea este maghiară. Dacă luăm
    intelectualitatea din Transilvania și o mutăm se vor întâmpla două lucruri. În
    primul rând, Transilvania va rămâne fără o elită culturală, politică și
    economică propriu-zisă. În al doilea rând, aceasta va duce la o suprapopulare a
    orașului Budapesta și a Ungariei și la apariția crizei de locuințe și de spațiu.


    Confruntarea
    dintre dosarele maghiar și român a fost tranșată în favoarea argumentului
    majorității populației pe care îl promova România. Marius Turda spune că nu
    putem vorbi despre un eșec al argumentului eugenic, ci mai degrabă de
    interpretarea și punerea într-o singură decizie a tuturor ideilor prezente.

    Era mult mai important
    argumentul superiorității demografice în Transilvania decât faptul că efectul
    eugenic al dezmembrării statului maghiar ar fi avut consecințe. Faptul că
    românii erau majoritari în Ardeal a contat mult mai mult la discuția politică
    decât ce se va întâmpla cu Ardealul după ce va deveni parte din România, cât va
    pierde cultural și cât se va pierde din calitățile biologice ale populației
    care exista acolo. N-a fost vorba de un eșec, ci de o prioritizare ori de
    confruntarea cu argumente care erau mai importante. Discuția etnografică despre
    Transilvania la tratativele de pace a fost foarte mult bazată pe argumentul că
    românii erau majoritari. Eșecul rasial e mai vizibil aici. Toate aceste
    argumente pe care unii rasiști maghiari le-au adus, în loc să meargă în
    direcția unei simbioze etnice și pentru un interes comun, ei au ales să le ducă
    spre o separație mult mai directă a populațiilor.


    L-am întrebat pe Marius Turda dacă
    România nu a contracarat Ungaria folosind tot un argument eugenic și rasial. România nu a
    avut un argument eugenic propriu-zis, dar a avut un argument
    rasialo-etnografico-demografic care a contat foarte mult. Toată discuția despre
    grupurile etnice și importanța unui anumit grup într-o regiune a fost făcută de
    către oameni care au citit foarte multă antropologie fizică. Erau la curent cu
    dezbaterile despre rasă, e vorba de gânditori precum Aurel C. Popovici și
    Alexandru Vaida-Voevod, legate de calitățile rasiale ale unui anumit grup
    etnic. Toate aceste idei au contat foarte mult în apariția unei opinii despre
    vitalitatea națiunii române din Ardeal, despre importanța ei rasială chiar dacă
    mai mult cu argumente etnografice. Dar argumente eugenice de tipul celor
    produse de partea maghiară nu au existat în cadrul delegației române sau în
    campaniile române duse în străinătate pentru a promova unirea Transilvaniei cu
    România.



    Apariția
    României Mari nu a fost un obiectiv ușor de obținut, așa cum am fi tentați să
    credem. Argumentele eugenic și rasial și cel al majorității demografice s-au
    confruntat puternic, având câștig de cauză cel al României, aflată în alianță cu Franța, Marea
    Britanie și SUA.


  • UE avertizează că eventuala suspendare a protocolului nord-irlandez ar avea consecinţe grave

    UE avertizează că eventuala suspendare a protocolului nord-irlandez ar avea consecinţe grave

    O eventuală suspendare a Protocolului nord-irlandez anexat acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar însemna o respingere a eforturilor Bruxelles-ului de a găsi o soluţie consensuală în punerea în practică a documentului – a explicat, zilele trecute, vicepreşedintele Maros Sefcovic, după întrevedere cu ministrul britanic pentru Brexit, David Frost. Oficialul britanic a evocat din nou o posibilă suspendare unilaterală de către Londra a protocolului, aşa cum permite un articol din acest acord, în cazul unor mari dificultăţi economice.

    O suspendare a aplicării acestui protocol ar crea o nouă criză între Londra şi Uniunea Europeană, cu riscul unei spirale a represaliilor comerciale. Între timp, Guvernul irlandez a anunţat că pregăteşte măsuri de urgenţă în eventualitatea unui conflict comercial între blocul comunitar şi Marea Britanie.

    De când Marea Britanie a părăsit efectiv Uniunea, la 1 ianuarie, premierul Boris Johnson a amânat unilateral aplicarea unor dispoziţii din protocolul privind Irlanda de Nord inclus în acordul de Brexit. Guvernul de la Londra cere revizuirea acestui protocol, pe care-l consideră nesustenabil, solicitare respinsă de Bruxelles. Conform protocolului, pentru evitarea reapariţiei unei frontiere fizice între provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda – membră a Uniunii -, care ar ameninţa acordul de pace din Vinerea Mare semnat în 1998, controalele vamale au fost deplasate în porturile nord-irlandeze, acestea aplicându-se şi mărfurilor venite din Marea Britanie. Irlanda de Nord rămâne astfel atât în teritoriul vamal britanic, cât şi în piaţa unică europeană – situaţie care, în practică, a perturbat comerţul dintre Marea Britanie şi Irlanda de Nord.

    Mai mult, potrivit Londrei, apare astfel o frontieră de facto în interiorul Regatului Unit, ameninţând integritatea şi suveranitatea acestei ţări. Marea Britanie cere renegocierea protocolului şi în special înlăturarea dreptului Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de a examina aplicarea sa, înlocuindu-l cu un arbitraj internaţional – o modificare inacceptabilă pentru europeni.


  • Românii din Marea Britanie, o prioritate

    Românii din Marea Britanie, o prioritate

    Avem peste un milion de români în UK, trebuie să ne asigurăm că dispunem de resursele financiare şi umane necesare pentru a putea sprijini această comunitate, Simina Tulbure.

    În calitate de preşedintă a grupului parlamentar de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi deputată de Diaspora, Simina Tulbure s-a aflat la Londra pe 18 şi 19 octombrie. Scopul vizitei a constat în participarea la o serie de întâlniri cu Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Secţia Consulară a Ambasadei României la Londra şi grupuri de iniţiativă locală ale românilor.

    Din calendarul de activităţi a făcut parte şi evenimentul Together for Freedom, organizat de Ambasada României şi ROconect. Alături de organizatori şi voluntari, a particiat E.S., doamna ambasador Laura Popescu, domnul Robert Marin, coordonatorul Secţiei Consulare Londra, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane şi Romanian Metropolitan Police. Întâlnirea s-a remarcat prin dialogul deschis şi eficient, fiind abordate metodele de traficare a cetăţenilor români în UK, de susţinere a victimelor atât pe teritoriul britanic, cât şi la întoarcerea în România, precum şi despre paşii necesari privind raportarea unui caz. În ceea ce priveşte exploatarea sexuală, s-a subliniat că este important să notăm că cel de-al treilea actor foarte important, pe lângă victimă şi traficant, este clientul – de aceea, sunt necesare măsuri atât legislative cât şi informative pentru a diminua şi a descuraja cererea care favorizează traficul. Colaborarea care a avut loc până acum între autorităţile britanice şi române este lăudabilă – aceasta a dus la identificare unui număr mare de victime şi de autori. Reprezentanţii sectoarelor participante au analizat modurile prin care se pot implica, în funcţie de atribuţiile şi competenţele lor, pentru a combate traficul de persoane, un subiect care afectează tot mai mulţi români.

    Experienţa deplasării a fost una utilă prin preluarea unor idei de la cetăţeni, care pot pot fi transpuse în iniţiative legislative, precum şi pentru conturarea unei direcţii mai pragmatice cu privire la alocarea de resurse pentru consulate. Una dintre problemele persistente, constă în resursele financiare reduse şi numărul mic de angajaţi care deservesc o comunitate considerabilă de români, de exemplu 650 000 de români din Londra.

    Pentru următoarea perioadă, principalul obiectiv pe care mi l-am stabilit este extinderea reţelei consulare prin operaţionalizarea Consulatului General de la Londra, definitivarea relocării Secţiei Consulare Londra, urgentarea înfiinţării unei Secţii Consulare în Birmingham şi a unui oficiu consular la Belfast. Împreună cu echipa mea vom analiza modul prin care se pot transpune propunerile cetăţenilor în iniţiative legislative. Acest demers se va realiza în colaborare cu toţi actorii relevanţi, cu scopul de a proteja şi informa victimele sau potenţialele victime şi a clarifica, inclusiv din punct de vedere legal, rolul clientului. Un alt obiectiv relevant este protejarea victimelor violenţei domestice şi a copiilor acestora, sens în care voi dezvolta un parteneriat aplicat cu românii interesaţi din Diaspora – a declarat Simina Tulbure, deputată de Diaspora

    Întâlnirile cu românii din Diaspora contribuirea la construirea unei Românii în care aceştia ar vrea să se întoarcă.

  • Denisa Calomfirescu, un arhitect al campaniilor LSRS

    Denisa Calomfirescu, un arhitect al campaniilor LSRS

    Denisa
    Calomfirescu are 23 de ani şi este parte a echipei de Grafică şi Design care
    lucrează în centrala Ligii Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut la
    Bucureşti şi a absolvit Liceul German din Capitală. În urmă cu 4 ani a plecat
    în Marea Britanie, unde a obţinut licenţa în arhitectură la Universitatea din
    Newcastle. De peste o lună s-a mutat însă în Austria şi urmează cursurile de
    master în arhitectură ale Universităţii Tehnice din Viena. Spune că, în ciuda
    prejudecăţilor britanicilor, s-a acomodat rapid şi a reuşit să le schimbe
    câtorva opiniile referitoare la români şi România.




    De
    câteva ori am auzit replica, că nu s-ar fi aşteptat din partea unei românce la
    o performanţă academică aşa bună, sau să vin cu anumite răspunsuri, anumite
    idei. Persoanele care mi-au spus lucrurile astea trăiau cumva cu impresia că în
    România noi mergem la şcoală în căruţă şi că este o ţară de lumea a treia
    efectiv şi când stăteau de vorbă cu o persoană din România, care vorbea engleza
    fluent, care ştia despre ce vorbeşte atunci când deschide gura, asta i-a lăsat
    puţin surprinşi. Dar, în rest, nu pot spune că am fost, nu ştiu, marginalizată.
    N-am primit un tratament diferit pentru că provin din România.




    Denisa s-a
    alăturat echipei LSRS în decembrie 2020, într-o perioadă în care se afla într-o
    tranziţie de la licenţa din UK la masterul din Austria. Pe atunci lucra pentru
    un birou de arhitectură din Bucureşti şi a decis să se reconecteze la
    experienţa de sudent în străinătate.




    Alături
    de colega mea Roxana, am creat anumite strategii de grafică şi de design pentru
    postările pe care LSRS le realizează şi le publică pe reţelele de socializare.
    Ne ocupăm de campanii, strategii, evenimente. Ne-am acupat de promovarea Galei
    LSRS din 2021, am lucrat mai devreme, prin luna iulie, la o campanie de
    promovare a vaccinării în România şi cum putem să facilităm accesul studenţilor
    din străinătate în România, care este politica. Practic am încercat să punem
    informaţia care este la liber pe internet pe platformele de social-media ale
    LSRS într-un mod facil, accesibil şi uşor de înţeles. În momentul de faţă ne
    concentrăm pe nişte campanii de recrutare, de asemenea dorim să pornim o
    campanie a ajutorare a studenţilor care abia acum se mută în străinătate – cum
    pot lua legătura cu filialele din ţările respective pentru a le uşura procesul
    de tranziţie.


    În perioada în care a lucrat ca proiectant, Denisa spune că a observat o stare de fapt care o deranjează şi anume că, în România clienţii decid mult prea multe aspecte ale planului de construcţie şi nu ţin cont de expertiza arhitecţilor, de context sau cel puţin de una dintre regulile nescrise, cea a bunului simţ. De aceea, spune Denisa, mediul construit din ţară nu arată
    aşa cum ar trebui şi cum se poate observa în străinătate. Dacă se va întoarce
    în ţară nu ştie încă. Îşi doreşte să revină, dar vrea să o facă atunci când va
    avea un bagaj substanţial de cunoştinţe şi când speră că va putea face ceva
    constructiv în domeniul arhitecturii.




    În caz ideal mi-aş dori să mă întorc, însă nu pot spune dacă
    asta se va întâmpla peste 10, 15, 20 de ani sau dacă se va întâmpla vreodată.
    Zona mea de interes în arhitectură este lucrul cu clădirile de patrimoniu,
    consolidarea lor şi adaptarea lor într-un mod sustenabil, care este un domeniu
    de înaltă importanţă în România, sunt conştientă de asta. Tocmai de aceea în
    timpul liber şi cât timp am stat în România am intrat în legătură cu diverse
    ONG-uri care lucrează pe partea asta, m-am alăturat şi lor în anumite proiecte
    de voluntariat. Momentan, însă, doresc să acumulez cât mai multă experienţă de
    aici pentru ca în viitor, să zicem, dacă mă întorc în ţară să pot avea un imput
    adevărat, să fie constructiv nu să mă întorc de dragul de a spune că m-am
    întors. Într-adevăr îmi este greu. Îmi este dor de casă, îmi este dor de
    părinţi, de cei dragi, dar cumva maturizarea mea m-a făcut să văd şi acest dor
    altfel şi sunt sigură că toate lucrurile se vor întâmpla la momentul oportun
    şi, momentan, mă concentrez pe evoluţia mea profesională.


  • Nora Blaj din Marea Britanie

    Nora Blaj din Marea Britanie

    Nora Blaj, artistă plastică din Timişoara, care trăiește și pictează în Marea Britanie, decorată în 2020 de către președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, la categoria “Arte plastice, a revenit în România cu o serie de expoziții personale, prima fiind vernisată deja în 12 octombrie la Galeria Romană din București.



  • Alexandra Bulat din Marea Britanie

    Alexandra Bulat din Marea Britanie

    Alexandra Bulat, o tânără în vârstă de 27 de ani, originară din Iași, cu studii în sociologie şi politici de imigraţie în Marea Britanie, primul cetățean român din Regatul Unit care a fost ales, prin vot, din partea laburiştilor, pe postul de consilier de comitat în Cambridgeshire




  • Jurnal Românesc – 16.08.2021

    Jurnal Românesc – 16.08.2021

    Patriarhul Daniel a participat la manifestările aniversare de la
    Mănăstirea Putna cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la marea Serbare de
    la Putna din anul 1871. ”În aceste zile, ne întâlnim, de fapt, prin
    rugăciune cu cei care s-au întâlnit aici, lângă mormântul voievodului Ştefan
    cel Mare şi Sfânt, şi, de asemenea, prin cinstire, prin rememorare a
    evenimentelor de atunci, pentru speranţa unei unităţi mai intense a românilor
    din ţară şi din străinătate, a spus patriarhul Daniel. Inaltul ierarh a
    oferit 35 de decoraţii unor persoane şi personalităţi care s-au implicat în
    organizarea Serbării de la Putna – 2021. Continuitatea unui ideal.
    Printre acestea se află stareţul Mănăstirii Putna, Velnic Melchisedec, şi preşedintele
    Academiei Române, Ioan Aurel Pop.




    Compozitorul Eugen Doga a primit titlul de cetăţean de onoare al
    municipiului Vaslui. Lucrurile materiale se pierd în timp, însă arta,
    compoziţia rămân veşnic, opera dumneavoastră va rămâne peste vreme, a spus
    primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl. Compozitorul Eugen Doga s-a
    declarat onorat de distincţia primită şi a spus că acest titlu îl obligă să revină
    în Vaslui şi cu alte ocazii. Eu sunt un scriitor muzical. Scriu pentru a aduce
    bucurie lumii. Eu caut curentul care mângâie, care aduce bucurie, fericire,
    care ne uneşte, a afirmat artistul.




    Aproape 2.500 de români își primesc pensiile în Italia pentru cât au
    muncit în România, înainte să plece din țară. Alți 4.000, în Spania. Cei mai
    mulți, 33.000, sunt în Germania și în Ungaria. În total, aproape 47.000 de
    români stabiliți în alte state europene își încasează acolo banii cuveniți,
    arată datele Casei de Pensii, citate de Știrile ProTv. În România, pensia medie
    este de 1.650 de lei, adică de aproximativ 330 de euro. Asta, în vreme ce, în
    Italia, vârstnicii iau și de trei-patru ori mai mult. O persoană care
    lucrează într-un regim mai normal, ca muncitor, ca operator în diverse domenii,
    iese la pensie cam cu 1.300-1500 de euro și nu este o pensie rea. Trăiești
    decent și te mai și plimbi, a decarat Emilia Stoica, președintele Ligii
    Românilor din Italia. Dacă în România abia s-a aprobat posibilitatea ca cine
    dorește să poată munci până la 70 de ani, în alte state creșterea vârstei de
    pensionare deja este un fapt.


    Dacă vă mutați în străinătate, puteți solicita pensia pentru munca prestată în
    România la instituția care se ocupă de pensii în țara respectivă. Toată
    procedura poate dura câteva luni.



    Peste un milion de români au depus cerere pentru rezidenţă în Marea Britanie,
    iar contribuţia lor este extrem de importantă în mai multe sectoare ale
    economiei britanice, relatează corespondentul Radio România la Londra. Potrivit
    asociaţiilor profesionale, zeci de mii de români lucrează în sectorul sanitar
    şi al îngrijirii vârstnicilor sau în agricultură, iar estimările sunt că unul
    din patru muncitori din construcţii este român. Canary Wharf este al treilea
    centru financiar din Europa şi este condus de un român, George Iacobescu, în
    vreme ce în sectorul financiar din Londra sunt angajaţi aproximativ şapte mii
    de cetăţeni români. Românii reprezintă acum a doua cea mai mare comunitate de
    străini din Regatul Unit, după polonezi. În total, peste şase milioane de
    cetăţeni ai UE au primit dreptul de a rămâne în Regatul Unit post-Brexit.




    La Wroclaw, în
    Polonia este în plină desfăşurare Festivalul
    Internaţional de Film Nowe Horyzonty 2021, festivalul vizionarilor
    cinematografiei, al artiştilor lipsiţi de compromis, care au curajul să meargă
    pe drumul propriu în ciuda modelor şi să povestească despre cele mai importante
    lucruri într-un limbaj unic. ICR Varşovia, partener al Festivalului, recomandă
    producţiile şi coproducţiile româneşti. În programul Proiecţiilor de Gală este
    prezentat în premieră poloneză filmul lui Radu Jude, Babardeală cu bucluc sau
    porno balamuc, câştigătorul Ursului de Aur la Berlinale 2021. Filmul va avea 7
    proiecţii la Wroclaw, va putea fi vizionat şi online (doar cu subtitrări poloneze).
    În secţiunea Sezon ICR Varşovia recomandă două coproducţii cu România: Aida
    (Quo vadis, Aida?), regia Jasmila Zbanic (o producţie 2020), despre una dintre
    cele mai întunecate file ale istoriei contemporane a Europei – masacrul de la
    Srebreniţa, şi Servitorii (regia Ivan Ostrochovsky, 2020) cu Vlad Ivanov
    într-unul dintre rolurile principale şi muzica compozitorului Cristian Lolea
    (Premiul IFF Ghent 2020 pentru cea mai bună muzică originală). 231 de filme -
    dintre care 175 de lungmetraje – din câteva zeci de ţări se regăsesc în
    programul celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului care se desfăşoară în perioada
    12-22 august. Mai mult de jumătate din titluri vor fi disponibile şi online, în
    perioada 12-29 august.


  • Fără Carte Verde pentru șoferii din România la intrarea în Muntenegru și Marea Britanie

    Fără Carte Verde pentru șoferii din România la intrarea în Muntenegru și Marea Britanie

    ‘Prin Decizia de punere în aplicare (UE)
    2020/1358 2021/11145 a Comisiei din 30 iunie 2021 privind aplicarea Directivei
    2009/103/CE a Parlamentului European şi a Consiliului începând cu data de 02 august 2021,
    autorităţile din statele membre UE şi cele din Andorra, Bosnia şi Herţegovina,
    Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia, Elveţia se vor abţine de la controlul asigurării de
    răspundere civilă pentru autovehiculele înmatriculate/înregistrate în Marea
    Britanie şi Muntenegru’, se arată în comunicat.



    Totodată, în mod reciproc, autorităţile din Marea Britanie şi
    Muntenegru trebuie să procedeze la fel pentru autovehiculele
    înmatriculate/înregistrate în statele membre UE şi cele din Andorra, Bosnia şi
    Herţegovina, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia, Elveţia începând cu
    aceeaşi dată.



    Cu toate acestea, sunt permise controale nesistematice ale
    acestei asigurări efectuate de autorităţile competente, cu condiţia să nu fie
    discriminatorii şi să aibă loc în cadrul controalelor care nu urmăresc exclusiv verificarea
    asigurării, se menţionează in comunicat.




    Pe lângă eliminarea controlului obligatoriu al asigurării
    RCA, în cazul automobiliştilor români asigurările RCA emise de asiguratorii
    care au dreptul să practice această formă de asigurare pe teritoriul României vor avea acoperire,
    în mod obligatoriu, în baza unei prime unice inclusiv pe teritoriul celor două
    state.




    Biroul Asigurătorilor din România recomandă totuşi
    automobiliştilor să aibă asupra lor documentul internaţional de asigurare tip Carte Verde emis pe suport hârtie chiar şi în cazul în care călătoresc în statele pentru care
    controlul acestui document nu mai este obligatoriu.

  • Jurnal românesc – 21.07.2021

    Jurnal românesc – 21.07.2021

    O delegație a
    Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, condusă de secretarul de stat
    Oana Ursache, se află până pe 28 iulie într-o vizită de lucru în comunitățile
    istorice.     Prima oprire a fost în Bulgaria, la Vidin, unde şefa DRP s-a întâlnit
    cu primarul Tsvetan Tsenkov și cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc.
    În cadrul întrevederii s-a discutat despre comunitățile românești și despre
    proiectele DRP, iar Oana Ursache le-a punctat reprezentanţilor administraţiei
    din Vidin importanța educației în limba română, în condiţiile în care acolo
    trăiesc aproximativ 40.000 de români. Un alt subiect adus în discuţie a fost
    posibilitatea inaugurării unui centru de informare în vederea promovării și predării
    limbii, culturii și civilizației românești. Totodată, s-a decis ca proiectul
    DRP Pâinea care ne unește – Dor de Pâine să ajungă și în Bulgaria, în cadrul
    festivalului folcloric din Vidin, care va avea loc în perioada 2-6 septembrie.
    Vizita de lucru a delegaţiei româneşti continuă cu deplasarea în Macedonia de
    Nord.




    România va dona Republicii
    Moldova alte 100.000 de doze de vaccin anti-COVID produse de Pfizer, a declarat
    vicepreşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind
    Vaccinarea, Andrei Baciu.     Acestea vor fi trimise în stânga Prutului săptămâna
    aceasta. Andrei Baciu a amintit că ţara noastră a mai donat 50.000 de doze Serbiei, 100.000 de doze
    Ucrainei, Argentinei şi Vietnamului, iar până în prezent a fost finalizat un
    singur contract de vânzare, cu Danemarca, pentru 1.170.000 de doze de vaccin.
    Potrivit vicepreşedintelui CNCAV, mecanismul european de contractare a
    vaccinurilor s-a dovedit un succes. În România, am avut acces la
    vaccinuri încă din primele momente la nivel global, spre deosebire de alte
    ţări, chiar din regiune, pe care România le-a sprijinit pentru procesul de
    vaccinare. Noi continuăm activităţile, inclusiv la nivel individual, cât şi în
    partea echipei europene de donaţie şi revânzare, tocmai pentru că toate vaccinurile,
    nu numai cele din România, au o perioadă de valabilitate, a explicat
    Andrei Baciu. România a primit, până în prezent, peste 19.500.000 de doze de
    vaccin: aproape 11,6 milioane de la Pfizer-BioNTech, circa 1,6 milioane de la
    Moderna, mai bine de 3.300.000 de la AstraZeneca şi aproximativ 1.000.000 de la
    Johnson & Johnson.




    Liga Studenţilor Români din
    Străinătate, Uniunea Studenţilor din România, Federaţia Asociaţiilor
    Studenţilor în Medicină din România şi Asociaţia Tineretului ONU din România
    organizează, în perioada 20-24 august, Forumul Studenţilor Români de
    Pretutindeni.     Evenimentul se va desfăşura în format fizic la Universitatea din
    Bucureşti, iar înscrierile pentru participanţi au fost deja deschise pe site-ul
    fsrp.ro. 100 de tineri vor avea astfel ocazia de a dezbate timp de 5 zile cele
    mai importante probleme cu care se confruntă societatea şi de a găsi soluţiile
    optime pentru rezolvarea lor. În cadrul a 6 comitete, fiecare compuse din 15-20
    de studenţi, se va discuta despre combaterea abandonului şcolar, lipsa şi
    stigmatizarea educaţiei profesionale, programele învechite, supraaglomerarea
    şcolară, infrastructură educaţională, digitalizarea educaţiei, despre soluţiile
    prin care România poate să facă tranziţia spre o economie circulară şi să
    devină neutră din punct de vedere climatic, despre lipsa forţei de muncă, inegalitatea,
    lipsa de capital sau lipsa investiţiilor, despre crearea unui spaţiu favorabil
    digitalizării administraţiei publice şi a mediului de afaceri, cadrul
    legislativ care să reglementeze concepte precum blockchain, semnătura digitală,
    cartea de identitate digitală, despre aderarea României la spaţiul Schengen,
    strategia pentru promovarea României prin diaspora, întoarcerea studenţilor
    plecaţi la studii în străinătate, despre integrarea absolvenţilor de studii
    medicale în sistemul românesc şi educaţia sanitară a populaţiei. Potrivit
    organizatorilor, la finalul lucrărilor vor fi elaborate 6 proiecte de acte
    normative ce vor fi înaintate instituţiilor cu putere decizională. Termenul
    limită de înscriere pe site-ul fsrp.ro este 5 august.




    Scurtmetrajele românești
    Cadoul de Crăciun în regia lui Bogdan Mureșanu și
    Opinci în regia fraţilor Anton și Damian Groves vor fi prezentate
    la Latitude Festival din Marea Britanie în cadrul Dash Arts Forum    . Proiecțiile
    sunt susținute de Institutul Cultural Român din Londra și vor avea loc în
    perioada 22-25 iulie în Henham Park, din Suffolk. Latitude Festival, unul
    dintre cele mai mari și populare festivaluri din Regatul Unit a fost creat în
    2006 şi include, pe lângă muzică, artele spectacolului, film și evenimente
    dedicate copiilor.


  • Larisa Neculai – voluntarul LSRS Marea Britanie care se pregăteşte pentru terapia prin muzică

    Larisa Neculai – voluntarul LSRS Marea Britanie care se pregăteşte pentru terapia prin muzică

    Larisa
    Neculai are 24 de
    ani şi este voluntar în cadrul Ligii Studenţilor Români din Străinătate,
    filiala Marea Britanie. S-a născut în satul
    Adjudeni, de lângă Roman în Moldova şi de copil a urmat cursuri de orgă. A
    ajuns apoi la Liceul de Muzică din Bacău, unde a studiat muzică uşoară, pentru
    ca la facultate să aleagă muzicologie. Larisa spune că prin anul doi a simţit
    că îi lipseşte ceva şi acela a fost momentul în care a aflat de muzicoterapie.
    Cum în România nu prea avea oportunităţi de studiu al acestui domeniu, s-a
    decis să plece în străinătate şi acum urmează cursurile de master în
    muzicoterapie ale University of the West of England din Bristol. Am întrebat-o
    pe Larisa cum a fost primul ei contact cu muzicoterapia în Marea Britanie.




    Muzicoterapia este o profesie noua chiar şi în Marea Britanie
    şi am fost foarte surprinsă, când am ajuns în prima zi de master, să văd că
    suntem un grup de studenţi foarte divers, de la 23-24 de ani, eram aproape cea
    mai tânără, până la 63 de ani, cu profesii foarte diferite în spate şi cu
    modalităţi de gândire foarte diferite. Am fost surprinsă să văd că, din punct
    de vedere cultural, nu era o diversitate atât de mare şi mi-a fost greu ca
    student să mă integrez din punctul acesta de vedere, dar ce vreau să subliniez
    este că asta înseamnă că dacă este la început aici, există o grămadă de loc
    pentru România să se dezvolte şi că oricine este binevenit la orice vârstă să
    pornească către cariera aceasta. Cum am pornit eu şi ce-am crezut eu că o să se
    întâmple este că o să fac muzică cu copii cu dizabilităţi şi asta chair asta
    s-a întâmplat anul acesta, dar profesia se duce mult mai departe. Ar trebui
    menţionat că poate fi împărţită în două mari direcţii şi anume muzicoterapia
    activă, când, spre exemplu, stăm cu instrumentul pe covor cu clientul şi
    improvizăm împreună şi ne preocupăm foarte mult de partea terapeutică şi gândim
    foarte mult ce se îmtâmplă şi ce ne comunică clientul, dar există şi partea de
    muzicoterapie receptivă, adică atunci când ascultăm muzică cu anumite
    scopuri.




    Larisa
    a ajuns în Marea Britanie în septembrie 2020 şi acolo, din dorinţa de a face
    parte dintr-o comunitate, a luat contact cu Liga Studenţilor. Spune că i-a
    plăcut dintotdeauna să facă voluntariat, aşa că a devenit membru şi şi-a adus
    aportul la câteva proiecte derulate atât anul trecut cât şi în 2021.




    Contribuţia mea a fost una modestă şi e foarte important de
    menţionat că am lucrat la distanţă şi sunt nişte circumstanţe speciale, care
    într-adevăr, oricât de mult am muncii, conexiunea este diferită faţă de aceea
    în care am fi lucrat mai mult în apropiere sau ne-am fi cunoscut poate puţin
    mai bine. Cel mai drag mi-a fost să lucrez pentru conferinţa din noiembrie
    (2020 – n.r.) , Conferinţa studenţilor, profesioniştilor şi cercetătorilor
    români din Marea Britanie. Mi s-a părut foarte important pentru mine, care
    veneam dintr-o zonă diferită combinând muzica şi terapia, să particip la
    evenimente în care să înţeleg un alt grup de studenţi din Marea Britanie, care
    sunt preocupaţi de economie, care sunt preocupaţi de politică şi aşa mai
    departe şi bineînţeles am luat parte şi la alte conferinţe pe astfel de teme.
    Implicarea mea acum, în perioada care vine, este puţin ambiguă, să zicem,
    pentru că eu tocmai am schimbat oraşul, ceea ce înseamnă că m-am îndepărtat
    cumva de Londra, unde cea mai mare parte din echipă se află, şi încă mă întreb
    care va mai fi rolul meu acum, încerc să-mi definesc rolul, dar ceea ce aş
    putea să menţionez că este foarte important şi s-a lucrat o perioadă este
    Ghidul Studentului, pentru că în contextul Brexit, care schimbă circumstanţele
    viitorilor studenţi din România care ar dori să vină aici, este foarte important
    să existe acces la informaţie pe care noi, fiind deja aici şi având anumite
    experienţe, putem să le-o oferim.




    Muzicoterapia
    necesită foarte multă supervizare, motiv pentru care Larisa Neculai nu ştie
    dacă se va putea întoarce în ţară imediat după finalizarea studiilor. Spune că
    ar fi poate mai indicat să mai rămână în Marea Britanie câţiva ani pentru a
    beneficia de îndrumare şi pentru a dobândi şi mai multe abilităţi de
    antreprenoriat, care-i vor fi necesare pentru a putea pune pe picioare un centru
    pentru terapie prin muzică în România.




    De ce vreau să mă întorc acasă e pentru că, sigur am doar un an
    de când sunt aici şi nu a fost cel mai grozav an pentru că a fost în timpul
    pandemiei, dar pentru mine este foarte importantă cultura noastră, sunt foarte
    legată de comunitatea de acasă, de ceea ce am construit acolo, şi constant ce
    lucrez la facultate gândesc prin filtrul cum se pliază asta pe contextul din
    România şi întrebările pe care le adresez profesorilor, la fel, sunt acestea:
    cum ar putea, de exemplu, fi inclusă
    supervizarea de aici într-un context în România, cum a pornit muzicoterapia ca
    profesie aici şi ce puteam noi prelua ca să mergem acasă. Aşadar, îmi doresc să
    merg acasă şi nu aş spune că asta e în detrimentul carierei mele.


  • Timp de așteptare crescut pentru pasagerii aerieni fără certificat digital

    Timpul de aşteptare în aeroport pentru cei care intră în ţară şi nu au certificatul digital poate fi şi de 40 de minute, potrvit directorului general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), Cosmin Peşteşan: “Timpul se poate ridica şi la 40 de minute în anumite intervale de vârf, recomandarea noastră fiind ca persoanele vaccinate să aibă paşaportul verde, iar cei nevaccinaţi să vină cu formularele necesare completate.”



    El a precizat că pasagerii care au paşaportul digital au la dispoziţie culoare verzi, culoare speciale, astfel încât timpii de aşteptare în aeroport pentru aceştia, după aterizare, se reduc foarte mult.



    “Creându-se aceste culoare, timpul de aşteptare la intrarea în ţară se reduce foarte mult pentru cei care au aceste certificate digitale. Cei care nu le au sau nu sunt vaccinaţi rămân în aceeaşi paradigmă: stau la coadă, completează formulare, aşteaptă decizia medicului DSP, după care intră în frontieră. (…) Foarte multă lume care nu foloseşte acel certificat nu ştie nici de formularul DSP, deşi companiile aeriene le transmit când fac check-in-ul. Ei vin fără formular, stau la coadă, se întorc, completează, deci e un mic haos. Ar putea scurta, asta a fost şi încurajarea noastră şi recomandarea: să avem certificat cei vaccinaţi, cei care nu au certificat să vină cu formularele completate”, a explicat Peşteşan.



    Deşi Marea Britanie eliberează şi ea un certificat digital, acesta nu este eligibil pentru culoarul verde, iar persoanele care deţin un astfel de document trebuie să treacă prin toate formalităţile impuse de autorităţile române. Șeful CNAB a precizat că procedurile nu au fost impuse de conducere aereportulu, ci de legislația în vigoare a României.



    La rândul său, purtătorul de cuvânt al CNAB, Valentin Iordache, este de părere că principala problemă a traficului în ultimele luni de zile este faptul că fiecare ţară a avut alte cerinţe la intrarea pe teritoriul acesteia.



    Pentru fiecare ţară în parte trebuie să ne interesăm foarte bine când plecăm acolo, mai ales dacă luăm cu noi şi copiii. De exemplu, în unele ţări este suficient să ai acest certificat digital. În altele nu este suficient, trebuie să ai şi un test rapid sau un test PCR. Sunt ţări care cer şi test PCR şi test rapid, deci la fiecare dintre ele trebuie să verificăm foarte atent ce ni se cere, cu atât mai mult cu cât în unele ţări copiii sunt scutiţi, dar vârsta de la care copiii sunt scutiţi de aceste teste diferă. De asemenea, la întoarcerea în ţară, ştim că se modifică permanent listele galbene, listele roşii şi asta înseamnă că o ţară care azi este pe o listă mâine poate fi pe cealaltă, aşa că recomandarea fermă din partea noastră este să avem certificatul digital european, pentru că acesta este recunoscut la intrarea în ţară şi ne permite accesul pe fluxul rapid, pe fluxul verde, chiar dacă venim dintr-o ţară roşie. Bineînţeles, el trebuie să menţioneze faptul că suntem vaccinaţi, respectiv că îndeplinim toate condiţiile necesare să intrăm în ţară; nu este suficient să ai un certificat digital dacă, de exemplu, vii dintr-o ţară roşie şi nu ai şi vaccinul, pentru că oricum trebuie să intri în carantină, a precizat Iordache.



    Totodată, Iordache a atras atenţia asupra faptului că pentru multe ţări nu se mai poate face check-in online, iar acest lucru duce la aglomeraţie la ghişeele de check-in.



    Acest lucru implică faptul că toţi pasagerii pe cursa respectivă trebuie să treacă pe la check-in. Suntem în directă şi permanentă legătură cu agenţii de handling care fac operaţiunea de check-in, pentru a ne coordona cu ei şi a ne asigura că deschid suficiente ghişee de check-in, că au personal suficient pentru aceste ghişee şi că aceste întârzieri nu conduc şi la întârzierea curselor aviatice, în condiţiile în care toţi pasagerii trebuie să ajungă la porţile de îmbarcare, a adăugat purtătorul de cuvânt al CNAB.



    Sursa: Agerpres



  • Jurnal românesc – 18.06.2021

    Jurnal românesc – 18.06.2021

    Drepturile celor
    150.000 de români care lucrează ca şoferi de camioane pe şoselele din Europa
    trebuie să fie respectate în condiţiile impuse de legislaţia naţională,     a
    afirmat ministrul Muncii, Raluca Turcan, care s-a aflat într-o vizită de două
    zile la Bruxelles. Aceasta a discutat cu comisarul european pentru
    Transporturi, Adina Vălean, despre protejarea şoferilor români care doresc să
    lucreze în străinătate, atât în ceea ce priveşte condiţiile de angajare, cât şi
    creşterea siguranţei acestora. Turcan a subliniat că firmele de transport
    trebuie să le asigure condiţii de salarizare transparentă, corectă şi în acord
    cu cele de pe piaţa europeană cunoscut fiind faptul că, de multe ori, există
    diferenţe în cazul angajaţilor din estul Europei. Nu există toleranţă faţă de munca la negru
    şi nici faţă de discriminare’, a afirmat ministrul muncii.

    La rândul său,
    Adina Vălean a spus că autorităţile europene fac toate eforturile pentru a
    dezvolta rapid parcări sigure pentru şoferii de tir, în condiţiile în care, la
    nivelul UE, lipsesc în jur de 100.000 de locuri unde şoferii pot parca în
    siguranţă peste noapte. Discuţia are loc în contextul în care, recent, un şofer
    român de automarfar a fost ucis şi un altul rănit după ce au fost atacaţi de
    hoţi în parcări din Franţa.




    Aproape un milion de români au ales să
    trăiască în Regatul Unit, în ciuda Brexit-ului, a vremii şi a absenţei micilor
    din bucătăria englezească,     a afirmat ambasadorul Marii Britanii la
    Bucureşti, Andrew Noble la recepţia de Ziua Reginei. Diplomatul a amintit că
    anul acesta se împlinesc 69 de ani de când Regina Elisabeta a II-a se află pe
    tronul Marii Britanii şi a subliniat prietenia dintre Regele Mihai şi Prinţul
    Philip, care a încetat din viaţă în luna aprilie.

    Prezent la eveniment,
    ministrul Apărării Nicolae Ciucă a punctat importanţa Parteneriatului strategic
    dintre Bucureşti şi Londra şi a menţionat, la rându-i, comunitatea românească
    din Regatul Unit care aduce o contribuţie valoroasă la dezvoltarea
    societăţii britanice. Suntem foarte interesaţi să consolidăm şi să
    valorificăm rolul pozitiv al acestora în interesul relaţiilor româno-britanice
    şi în egală măsură să le protejăm drepturile,     a transmis Nicolae Ciucă.

    Românii
    care au sosit pe teritoriul britanic până la data de 31 decembrie 2020 mai au
    timp până pe 30 iunie să solicite rezidenţa. Până la sfârşitul lunii martie,
    peste 850.000 de conaţionali au primit statutul de rezident sau de rezident
    temporar în Regatul Unit, conform datelor publicate de Ministerul de Interne
    britanic. Detalii despre procedura de înscriere EU Settlement Scheme destinată
    cetăţenilor europeni şi membrilor de familie ai acestora se găsesc pe site-ul
    guvernului britanic gov.uk.




    Preşedintele
    Republicii Moldova, Maia Sandu, a propus un proiect de lege care prevede
    scutirea de la plata mai multor taxe a cetăţenilor moldoveni din diaspora care
    decid să revină acasă şi să se restabilească în republică.     Conform proiectului
    legislativ, la revenirea în Republica
    Moldova persoanele care au locuit peste hotare cel puţin trei ani vor putea
    introduce fără taxe bunuri personale, obiecte de uz casnic, mobilă, echipamente
    şi câte un autovehicul per familie, cu condiţia ca bunurile să fie deţinute de
    cel puţin un an.

    Dar, de multe ori, revenirea este un proces complicat. O
    problemă care ne este semnalată de mulţi dintre cei care s-au întors în ţară
    sunt taxele mari pentru bunurile pe care le-au acumulat lucrând peste hotare şi
    pe care doresc să le aducă cu ei. Sperăm să obţinem sprijinul următorului
    Parlament pentru adoptarea acestui proiect de lege, iar pentru concetăţenii
    noştri sperăm să fie un argument în plus ca să revină acasă,     a declarat
    Maia Sandu. Peste 100.000 de cetăţeni moldoveni din străinătate s-au
    înregistrat online pentru a vota la alegerile parlamentare anticipate din 11
    iulie, cu 60.000 mai mulţi decât pentru scrutinul prezidenţial din noiembrie
    2020.




    Reprezentanța
    Institutului Cultural Român în Belgia lansează în această lună Galeria
    ICR Bruxelles, un proiect care va permite prezența operelor și a
    creatorilor acestora la sediul său din capitala informală a Europei.     Galeria va
    fi un loc destinat creaţiei contemporane româneşti și dialogului în plan
    cultural. Nou concept va include și o componentă fizică, iar programul galeriei
    va cuprinde expoziții, conferințe şi lansări de carte, ce vor avea loc simultan
    cu evenimente virtuale. Prima expoziție din cadrul noii galerii ICR Bruxelles
    are loc în perioada iunie – septembrie și va cuprinde lucrări din expoziția de
    artă vizuală intitulată Vibrații în 3D, a sculptorului Marian Sava.
    ICR Bruxelles transmite că această expoziție urmărește continuarea misiunii de
    promovare a artiștilor români în spațiul de referință și relansarea dialogului
    cu instituții culturale din Benelux. Instituţia precizează că urmărește
    includerea proiectului Galeria ICR Bruxelles în circuitul cultural
    al orașului.




  • Andrew Noble: Aproximativ un milion de români trăiesc în UK

    Andrew Noble: Aproximativ un milion de români trăiesc în UK

    Ambasadorul Marii Britanii, Andrew Noble, a afirmat, joi, la recepţia de Ziua Reginei, că aproximativ un milion de români au ales să trăiască în UK, în contextul Brexit-ului, a capriciilor vremii şi a diferenţelor culinare dintre cele două naţiuni.

    În ultimii doi ani de zile calitatea şi dimensiunea relaţiei bilaterale au crescut remarcabil. Am descoperit chiar că aproape un milion de români au ales să trăiască în Regatul Unit, în ciuda Brexit-ului, a vremii şi a absenţei micilor din bucătăria englezească, a afirmat acesta.

    Noble a amintit de implicarea misiunii britanice în susţinerea ONG-urilor române care se ocupă cu provocări sociale precum violenţa împotriva femeilor sau exploatarea sexuală a minorilor.

    Am sărbătorit în acest an aniversarea a 165 de ani de la dezrobirea romilor din România şi a 50 de ani de la declaraţia drepturilor romilor din 1971. Mai avem multe de făcut la nivel global, nu doar în România, pentru a obţine egalitatea adevărată, a adăugat el.

    Ambasadorul britanic a vorbit despre perspectivele prezentului, după ce Marea Britanie a ieşit din UE. Indiferent de sentimentele personale legate de Brexit, obiectivul actual este de a consolida relaţiile Regatului Unit la nivel global. Summitul G7 a demonstrat cum partenerii globali pot lucra împreună pentru a răspunde la provocări globale precum pandemia, consolidarea democraţiei şi a libertăţii presei.

    Nicolae Ciucă, ministrul apărării, a transmis, cu acest prilej, mesajul premierului Florin Cîţu. Guvernul României preţuieşte Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord ca pe un partener strategic puternic şi de încredere, a arătat acesta.

    A fost amintit Parteneriatul strategic România – Marea Britanie. Obiectivul nostru principal este să modernizăm şi să extindem cooperarea bilaterală şi în alte domenii – de la politica externă şi de securitate, apărare şi legături economice la cele culturale şi din domeniul educaţiei. Este o oportunitate de a reconfirma determinarea noastră pentru un parteneriat mai puternic, se precizează în mesajul transmis de Executivul român.

    Este menţionată şi comunitatea românească din Regatul Unit – aproape un milion, români care aduc o contribuţie valoroasă la dezvoltarea societăţii britanice.

    Suntem foarte interesaţi să consolidăm şi să valorificăm rolul pozitiv al acestora în interesul relaţiilor româno-britanice şi în egală măsură să le protejăm drepturile, a transmis Nicolae Ciucă.

    Potrivit ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, Marea Britanie este un exemplu pe care trebuie să îl urmăm în ceea ce priveşte reformele pieţei libere, comerţului liber şi taxarea muncii.


    sursa: agerpres

  • COVID: Marea Britanie, din nou în zona roșie

    COVID: Marea Britanie, din nou în zona roșie

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a adoptat, sâmbătă, o hotărâre prin care introduce Marea Britanie, începând cu 1 iunie, pe lista statelor aflate în zona roşie, ca urmare a creşterii rapide, în această ţară, a infecţiilor cauzate de unele variante de virus, în special cu B.1.617.2, varianta identificată prima dată în India.



    De asemenea, se instituie carantina de 14 zile pentru cetăţenii străini şi apatrizi care vin în România din ţările terţe, indiferent de zona în care este încadrată ţara din care sosesc, cu anumite excepţii.



    O altă decizie aprobată de CNSU se referă la exceptarea de la carantină a contacţilor direcţi ai unei persoane confirmate pozitiv, în cazul în care aceştia au fost, la rândul lor, confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare contactului.



    Sursa: Agerpres

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Detalii privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi
    recunoaşterea atestatelor academice obţinute în Regatul Unit al Marii Britanii
    şi Irlandei de Nord, oferite de Gianina Chirazi, directoarea Centrului Național
    de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor.