Radio România Internațional

Tag: Marea Britanie

  • Jurnal românesc – 26.03.2021

    Jurnal românesc – 26.03.2021

    Marea Britanie a fost eliminată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din lista ţărilor şi regiunilor care prezintă risc epidemiologic ridicat şi pentru care, la revenirea în România, se impune carantina sau izolarea la domiciliu. Secretarul de stat în ministerul de Interne Raed Arafat a declarat că, în urma deciziei, “se va putea călători fără intrarea în carantină dinspre Marea Britanie către România”. În prezent, peste 44 de state şi teritorii se mai află în zona galbenă, între care Italia, Franţa, Austria, Olanda, Cehia, Belgia, Suedia, Polonia, Ungaria, Republica Moldova şi Bulgaria. Noua listă a intrat în vigoare din 25 martie şi la actualizarea ei au fost utilizate datele publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor aferente perioadei 7 – 21 martie.



    Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, a avut un dialog online cu reprezentanţii comunității românești din Germania, la care au participat şi reprezentanți ai oficiilor consulare din cadrul Ambasadei României la Berlin alături de ambasadorul Emil Hurezeanu. Discuţiile au vizat situația muncitorilor sezonieri și provocările legate de mobilitate, în special în țările din Uniunea Europeană. Dezbaterea a continuat cu reprezentanții mediului asociativ și ai grupurilor civice româneşti din Germania, în cadrul căreia s-a vorbit despre măsurile implementate pentru românii de pretutindeni dar și despre posibile măsuri în sprijinul acestora, în contextul pandemiei de coronavirus, precum înlesnirea accesului la serviciile oferite de autoritățile române în străinătate. De la preluarea mandatului, Oana Ursache a avut o serie de întrevederi cu reprezentanţi ai conaţionalilor din Spania, Franţa, Portugalia, precum şi cu cei ai comunităţilor istorice din jurul României.



    Alianţa pentru Unirea Românilor se va poziţiona împotriva aderării Serbiei la Uniunea Europeană, a declarat copreşedintele formaţiunii senatorul Claudiu Târziu. Acesta a spus că s-a întors dintr-o vizită oficială de câteva zile în Valea Timocului, unde a observat că românilor, numiţi şi vlahi, “nu li se respectă niciun fel de drept”, nu îşi pot construi biserici, nu au activităţi culturale finanţate de statul sârb şi nu au reprezentare parlamentară, spre deosebire de cetăţenii de etnie sârbă care trăiesc în România. “Vom face toate cele necesare pentru a bloca în Parlament votarea aderării Serbiei la UE, dar până atunci există mai multe momente în care ne vom poziţiona împotriva aderării Serbiei la UE. Pentru că, aşa cum şi România a trebuit să facă, şi Serbia este chemată să îndeplinească anumite criterii pentru a intra în UE. La acest moment, în privinţa drepturilor şi libertăţilor acordate minorităţii române vlahe din Valea Timocului, nu le îndeplineşte”, a declarat Claudiu Târziu. Parlamentarul a anunţat şi că a sesizat Comisia Europeană pe acest subiect. Aproximativ 300.000 de etnici români trăiesc în Valea Timocului, iar reprezentanţii acestora au deplâns politica de asimilare etnică la care sunt supuşi, precum şi lipsa unor drepturi elementare consfinţite în Carta Europeană a Drepturilor Omului.



    Spectacolul de teatru “Autobahn” de Neil LaBute, o producție a Teatrului Național “Radu Stanca” din Sibiu, va fi prezentat online de Institutul Cultural Român de la Madrid, subtitrat în limba spaniolă, în perioada 27 martie — 3 aprilie pentru a marca Ziua Mondială a Teatrului. Piesa, regizată de Andrei şi Andreea Grosu, este un nou concept de spectacol-film, care propune o serie de şapte episoade de sine stătătoare. Spectacolul este prima mini-serie de teatru-film produsă de Teatrul Naţional “Radu Stanca” din Sibiu şi a avut premiera pe 15 iunie 2020, în cadrul ediţiei speciale online a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. Cele șapte episoade ale spectacolului vor fi difuzate în fiecare zi a săptămânii următoare, începând cu ora 19.00 (ora Spaniei), pe pagina de Facebook a ICR Madrid, iar transmisia va fi restricționată pentru teritoriul Spaniei. Ziua Mondială a Teatrului se sărbătorește din 1961 la 27 martie.




  • Comisia Europeană, favorabilă continuării transferului de date personale către Marea Britanie

    Comisia Europeană, favorabilă continuării transferului de date personale către Marea Britanie

    Executivul Uniunii Europene a evaluat cu atenţie legislaţia şi practicile Regatului Unit în materie de protecţie a datelor personale şi a ajuns la concluzia că această ţară asigură un nivel de protecţie practic echivalent celui garantat în statele blocului comunitar – precizează Comisia, într-un comunicat. Decizia, care a fost salutată de Londra, mai trebuie să primească avizul consultativ al Comitetului european pentru protecţia datelor şi să obţină undă verde din partea ţărilor membre pentru adoptare definitivă. Ea prevede că, la finalul perioadei de tranziţie, care se încheie la sfârşitul lunii iunie, conform acordului post-Brexit, transferurile de date personale vor putea continua către Regatul Unit ca şi când ar fi vorba de transferuri intracomunitare, fără a fi necesare autorizări sau garanţii suplimentare.

    Potrivit Verei Jourova, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi responsabilă cu valorile şi transparenţa, au fost prevăzute mecanisme pentru a putea supraveghea, reexamina, suspenda sau retrage această decizie în cazul în care, de partea britanică, evoluţia ar deveni problematică.

    Dreptul fundamental al cetăţenilor Uniunii Europene la protecţia datelor nu trebuie să fie niciodată compromis când date personale trec Canalul Mânecii – a subliniat, la rândul său, comisarul european pentru Justiţie Didier Reynders, arătând că mecanismul prevăzut permite acest lucru.

    Decizia va fi valabilă pentru o durată iniţială de patru ani şi va face obiectul unei examinări înainte de a fi prelungită.

    Salut publicarea acestui proiect de decizie care reflectă în mod corect angajamentul Regatului Unit faţă de standardele înalte de protecţie a datelor şi deschide drumul către aprobarea sa oficială – a transmis Oliver Dowden, secretarul de stat pentru digitalizare al Marii Britanii.

    Deşi progresul Uniunii Europene în acest domeniu a fost mai lent decât am fi dorit, sunt bucuros că am atins acum această bornă semnificativă – a mai spus responsabilul britanic, citat de Reuters.


  • Jurnal românesc – 17.02.2021

    Jurnal românesc – 17.02.2021

    Viceprim-ministrul
    Dan Barna s-a întâlnit cu ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew
    Noble, cu care a discutat despre scăderea costului vizelor de muncă pentru
    românii care vor dori să lucreze în Regatul Unit.

    Românii din Marea
    Britanie sunt, în acest moment, una dintre cele mai mari şi solide comunităţi
    din Regatul Unit. Ca procent din populaţia activă, ei sunt chiar mai importanţi,
    pentru că toţi sunt la vârsta la care pot munci. Şi o fac. În companiile din
    City-ul londonez, în sistemul de sănătate sau în servicii şi producţie pe
    întreg teritoriul britanic. Contribuţia pozitivă a românilor este evidentă şi
    adaugă la bunele noastre relaţii,     a scris Barna pe Facebook.

    Vicepremierul a stabilit cu diplomatul britanic să continue eforturile de
    găsire a unei soluţii pentru reducerea costului vizelor de muncă şi a arătat că
    relaţiile dintre Marea Britanie şi România au potenţial major de dezvoltare.
    Guvernul de la Londra a aplicat o reducere de 55 de lire sterline a costului
    vizei de muncă în baza Cartei Sociale Europene din 1961, la care Regatul Unit
    şi 22 de state membre ale UE sunt părţi. România, Bulgaria, Estonia, Lituania,
    şi Slovenia s-au alăturat ulterior grupului, atunci când această cartă a fost
    revizuită. Marea Britanie nu a ratificat, însă, noua variantă, astfel că
    reducerea valorii taxei s-a făcut exclusiv pentru grupul ţărilor semnatare ale
    Cartei din 1961. În prezent, costul vizei de muncă în Marea Britanie pentru
    români, bulgari, estonieni, lituanieni şi sloveni este de 244 de lire sterline.




    Ministrul slovac
    al Afacerilor Externe, Ivan Korčok, a transmis susţinerea Slovaciei pentru
    aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi la
    Spaţiul Schengen    . Am confirmat sprijinul slovac pentru accederea României
    în Spaţiul Schengen. Cred că trebuia să se întâmple deja şi (…) susţinem
    apartenenţa României în OECD,     a declarat acesta în timpul unei vizite la
    Bucureşti. Korčok a mulţumit pentru sprijinul acordat minorităţii slovace din
    România şi a apreciat că administraţia de la Bucureşti reprezintă un exemplu
    pozitiv pentru mulţi din această regiune în ceea ce priveşte promovarea
    identităţii culturale. Şeful diplomaţiei slovace a arătat că relaţiile
    bilaterale sunt excelente, iar România se bucură de o reputaţie foarte bună în
    Slovacia, deoarece trupele româneşti au contribuit la eliberarea teritoriului
    ţării în cel de-Al Doilea Război Mondial.

    La rândul său, ministrul de Externe
    român, Bogdan Aurescu, a arătat că discuţiile cu omologul slovac au vizat,
    printre altele, creşterea cooperării bilaterale în domeniul educaţiei, muncii,
    afacerilor sociale, afacerilor interne şi al apărării. Aurescu a afirmat că a
    constatat cu plăcere că protecţia acordată de România persoanelor aparţinând minorităţilor
    naţionale se reflectă în integrarea foarte bună a etnicilor slovaci în
    societatea românească şi a salutat integrarea foarte bună a românilor care
    trăiesc în Slovacia. Peste 7.400 de conaţionali trăiesc în Slovacia, potrivit
    Ambasadei României la Bratislava.




    Persoanelor care
    s-au aflat anterior în aşa-numitele zone speciale de risc -
    categoria 1, unde au fost depistate noi tulpini ale SARS-CoV-2, şi în
    zone speciale de risc – categoria 2, statele cu incidenţă ridicată
    a infectărilor, le este interzis accesul în Germania.     Ministerul de Externe de
    la Bucureşti transmite că România este inclusă în lista cu zone de
    risc – categoria 3. Intrarea pe teritoriul german este permisă doar
    cetăţenilor germani şi membrilor de familie ai acestora, persoanelor cu
    reşedinţă sau drept de şedere în acest stat, transportatorilor de mărfuri,
    personalului medical, celor care au un motiv umanitar sau medical urgent,
    angajaţilor organizaţiilor internaţionale, precum şi anumitor categorii de
    lucrători din domenii critice a căror listă este stabilită la nivelul
    administraţiilor de land. Categoriile menţionate trebuie să prezinte un test
    negativ pentru COVID-19, efectuat cu 48 de ore anterior sosirii, să completeze
    un formular online şi să efectueze o perioadă de carantină de 10 zile, care
    poate fi suspendată doar după obţinerea unui rezultat negativ al unui nou test
    prelevat începând cu a 5-a zi de la sosire.

    MAE român transmite că a întreprins
    o serie de demersuri pe lângă Berlin şi pe lângă Comisia Europeană, pentru
    identificarea unor soluţii care să permită remedierea blocajelor apărute la
    frontierele germane ca urmare a intrării în vigoare a noilor restricţii şi
    recomandă evitarea tranzitării Cehiei, în condiţiile în care pe teritoriul
    acestui stat s-au format cozi de mai mulţi kilometri la graniţa cu Germania.
    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la Ambasada ţării noastre la
    Berlin, la Consulatele Generale la Bonn, Munchen şi Stuttgart, precum şi la
    Ambasada României la Praga. Datele de contact ale acestora se găsesc pe site-ul
    mae.ro şi pe paginile oficiale de Facebook.


  • Jurnal românesc – 12.02.2021

    Jurnal românesc – 12.02.2021

    Europarlamentarul
    Dan Nica anunţă că a mobilizat Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din
    Legislativul European în vederea stopării discriminării cetăţenilor europeni
    din cinci state membre de către autorităţile britanice. Într-o scrisoare
    adresată vicepreşedintelui Comisiei Europene Maros Sefcovic, Dan Nica atrage
    atenţia că cinci ţări ale UE – România, Bulgaria, Estonia, Lituania, şi
    Slovenia – nu sunt eligibile pentru taxe de viză reduse pentru Marea
    Britanie.

    Eurodeputatul român subliniază că cetăţenii din 22 de state
    membre UE beneficiază de o reducere de 55 de lire sterline, atunci când
    solicită anumite vize în Marea Britanie, în cadrul programelor destinate
    antreprenorilor, personalului medical, cercetătorilor, lucrătorilor caritabili,
    muncitorilor cu calificare medie şi lucrătorilor temporari. Nu e vorba
    atât de preţ, cât de principiu şi de riscul ca, dacă UE nu acţionează acum, să
    se creeze un precedent şi Marea Britanie să continue să aleagă în mod
    discriminator între statele membre. De aceea, e nevoie acum de solidaritatea
    ţărilor UE,     a declarat Dan Nica.

    Acesta pledează pentru o acţiune
    imediată a Comisiei Europene, menită să determine Marea Britanie să renunţe la
    tratamentul discriminator. Londra a aplicat reducerea în baza Cartei Sociale
    Europene din 1961, la care Regatul Unit şi 22 de state membre ale UE sunt
    părţi. România s-a alăturat grupului în 1996, atunci când această cartă a fost
    revizuită. Marea Britanie nu a ratificat, însă, noua variantă, astfel că reducerea
    valorii taxei s-a făcut exclusiv pentru grupul ţărilor semnatare ale Cartei din
    1961. În prezent, costul vizei de muncă în Marea Britanie pentru români este de
    244 de lire sterline.




    România
    trebuie să ceară urgent Serbiei un tratament egal pentru minoritatea
    românească, așa cum minoritatea sârbă este tratată în România, unde se bucură
    de toate drepturile, finanțare din partea Statului și un reprezentant de drept
    în Parlament,     a declarat în Legislativul de la Bucureşti deputatul Ringo
    Dămureanu. Acesta a afirmat că românii din Serbia sunt supuși unei
    asimilări etnice fără precedent, sunt lipsiți de elementara educație în limba
    română, de dreptul de a avea biserică și posturi de radio și televiziune în
    limba maternă.

    Politicianul a explicat că în nicio localitate din Timoc,
    limba română nu este folosită în administrația locală sau în
    inscripționarea localităților. Nu există niciun monument care să reprezinte o
    personalitate istorică sau culturală de origine etnică română, iar campaniile
    publice antiromânești sunt tot mai dese și mai agresive.

    Dămureanu
    deplânge faptul că ministerul de Externe român nu-i recunoaște încă pe etnicii
    vlahi sau rumâni ca fiind români de pretutindeni, deşi în Serbia trăiesc peste
    300.000. Deputatul consideră că este necesară o Strategie națională în privința
    comunităților românești din afara granițelor ţării și le-a cerut
    parlamentarilor, indiferent de afiliere, sprijin în a o defini și implementa.




    Ciclul
    de prezentări Cuvântul românesc în spaţiul german a fost lansat de
    reprezentanţa la Berlin a Institutului Cultural Român cu o prelegere despre
    Școala românească din Leipzig, susținută de academicianul Klaus Bochmann,
    profesor emerit pentru limbi romanice în cadrul Institutului de Romanistică al
    Universităţii Leipzig și președinte al Institutului Moldova.
    Programul îşi propune să ofere o platformă cadrelor didactice, autorilor,
    oamenilor de litere, care, fără a fi români sau originari din România, şi-au
    dedicat şi continuă să îşi dedice activitatea cunoaşterii şi promovării limbii,
    culturii şi civilizaţiei românești în spaţiul german.




    Teatrul
    Național Marin Sorescu din Craiova s-a alăturat proiectului
    Hektomeron la care participă 100 de regizori din 100 de țări. Scopul iniţiativei culturale este de a
    reproduce cele 100 de episoade prezentate de Giovanni Boccaccio în opera sa
    Decameronul. Fiecare poveste din cele 100 este transformată într-un
    spectacol de 14 minute difuzat zilnic în regim de live streaming. Spectacolele
    româneşti, jucate în limba română cu subtitrare în engleză, sunt transmise din
    Sala I.D. Sîrbu a teatrului craiovean şi pot fi urmărite pe
    platforma hektomeron.com.

    După difuzare episoadele rămân pe platformă, într-o
    pagina construită pentru fiecare țară participantă, și vor putea fi vizionate
    gratuit. Hektomeron este prezentat și pe canalele de comunicare ale
    reprezentanțelor Institutului Cultural Român până pe 24 aprilie, dată la care
    cele 100 de povești vor fi reunite în Ziua Hektomeronului, sub
    forma unui maraton de 25 de ore de teatru. Programul evenimentului se regăseşte
    atât pe hektomeron.com, cât și pe site-ul Teatrului Național Marin Sorescu
    din Craiova.

  • Lista actualizată a ţărilor pentru care se impune carantina de 14 zile

    Lista actualizată a ţărilor pentru care se impune carantina de 14 zile

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat lista ţărilor/zonelor cu risc epidemiologic ridicat pentru COVID-19, pentru care se instituie carantina pentru 14 zile. Lista privind Zona galbenă este în vigoare de la 19 ianuarie, ora 0,00.



    Ţările/zonele/teritoriile de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea sunt, între altele: Gibraltar, Cehia, Andorra, Irlanda, Slovenia, San Marino, Marea Britanie, Israel, Lituania, Statele Unite ale Americii, Muntenegru, Portugalia, Cipru, Suedia, Monaco, Slovacia, Letonia, Liechtenstein, Olanda, Estonia, Elveţia, Danemarca, Spania, Serbia, Georgia, Malta, Italia, Africa de Sud, Croaţia, Luxemburg, Polonia, Franţa, Germania, Austria, Emiratele Arabe Unite, Argentina, Canada, Teritoriile Palestiniene, Brazilia.



    A fost instituită excepţia de la carantinare pentru persoanele care au fost vaccinate cu a doua doză (doza de rapel), dacă aceste persoane intră în România la mai mult de 10 zile după vaccinarea cu a doua doză. Acelaşi regim se aplică şi în cazul persoanei care este contact direct cu o persoană pozitivă, dacă momentul contactului a fost la mai mult de 10 zile de la vaccinarea cu a doua doză.



    De asemenea, a fost instituită posiblitatea ca şi persoanele care sunt contact direct cu un pacient pozitiv cu virusul SARS-COV-2 să iasă din carantină în ziua a 10-a, dacă efectuează un test în a 8-a zi, rezultatul acestuia este negativ şi nu prezintă simptomatologie specifică.



    Persoanelor care sosesc în România din Marea Britanie li se aplică excepţiile de la măsura carantinei stipulate în Hotărârea nr. 1/2021 şi Hotărârea nr. 3/2021, dar şi excepţia de la carantinare în cazul în care au fost depistate pozitiv la testul COVID-19, dacă au trecut mai mult de 14 zile de la data confirmării, dar nu mai mult de 90 de zile de la acest moment. Şi pentru persoanele care intră în România din Marea Britanie poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină, la fel ca pentru persoanele care sosesc în România din celelalte state aflate pe lista de risc epidemiologic, pentru situaţii deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naştere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenţii/ tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare, precizează CNSU. Persoanele care vin din Marea Britanie şi sunt exceptate de la măsura carantinării, respectiv persoanele vaccinate sau cele care au fost confirmate cu SARS-COV-2 şi sunt în perioada cuprinsă între 14 şi 90 de zile de la momentul confirmării, nu trebuie să prezinte rezultatul testului COVID-19 la intrarea în România.



    Excepţiile prevăzute în Hotărârea nr. 1/2021 din 03.01.2021:


    Art. 3 (2) Excepțiile de la măsura carantinei instituită cu privire la persoanele care sosesc din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se aplică doar pentru:


    a) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;


    b) conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;


    c) conducătorii auto prevăzuți la lit. a) şi lit. b) care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al UE în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;


    d) piloții de aeronave şi personalul navigant;


    e) persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;


    f) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora.



    Excepţiile prevăzute în Hotărârea nr. 3/2021 din 11.01.2021:


    Art.3 – Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 1 din 03.01.2021 se completează la art. 3, alin. (2), cu trei noi litere astfel:


    g) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;


    h) personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;


    i) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri.

  • Jurnal românesc – 18.01.2021

    Jurnal românesc – 18.01.2021

    Ministerul Afacerilor Externe a semnalat părţii
    britanice, cât şi la nivel european, diferenţa de valoare a taxei pentru viza
    ce permite dreptul la muncă pe teritoriul Regatului Unit şi a transmis
    argumentele pertinente care să fundamenteze continuarea dialogului pe această
    temă    . Poziţia MAE vine după ce Londra a decis reducerea de 55 de lire
    sterline a taxei de viză de muncă din anumite ţări, România nefiind inclusă
    printre acestea. MAE român arată că autorităţile britanice au aplicat reducerea
    în baza Cartei Sociale Europene din 1961, la care Regatul Unit şi 22 de state
    membre ale Uniunii Europene sunt părţi.

    Ţara noastră s-a alăturat grupului în
    1996, atunci când această cartă a fost modernizată. Marea Britanie nu a
    ratificat însă varianta revizuită, motiv pentru care reducerea taxei pentru
    viza de muncă s-a făcut exclusiv grupului ţărilor semnatare ale Cartei din
    1961. Bucureştiul precizează că această măsură nu este îndreptată exclusiv
    împotriva lucrătorilor români, în aceeaşi situaţie juridică regăsindu-se şi
    cetăţenii celorlalte state UE care au ratificat versiunea din 1996 a Cartei.
    Potrivit Ambasadei Regatului Unit la Bucureşti, costul vizei de muncă în Marea
    Britanie pentru cetăţenii români este de 244 de lire sterline.




    Accesul în Irlanda se poate face doar cu condiţia
    prezentării unui rezultat negativ al unui test molecular de tip PCR pentru
    infecţia cu SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior momentului
    prezentării la frontieră, transmite Ministerul român de Externe.     Măsura a
    intrat în vigoare din16 ianuarie. MAE precizează că testul trebuie prezentat
    atât înainte de îmbarcare, cât şi la sosirea pe aeroportul din Dublin.
    Exceptate sunt persoanele care călătoresc din Irlanda de Nord, transportatorii
    internaţionali, echipajele aeronavelor şi navelor maritime, copiii cu vârsta
    sub 6 ani, precum şi oamenii aflaţi în tranzit, cu condiţia de a nu părăsi zona
    de tranzit aeroportuar.

    De asemenea, la intrarea în Irlanda pe cale aeriană sau
    maritimă, pasagerii au obligaţia de a completa un formular de localizare care
    poate fi găsit pe site-ul Guvernului irlandez sau primit din partea companiei
    care asigură transportul. Autorităţile irlandeze le recomandă celor care sosesc
    din ţări din afara Uniunii Europene precum şi din statele şi regiunile incluse
    în lista roşie sau gri, România fiind inclusă în lista roşie, să îşi limiteze
    deplasările pentru o perioadă de 14 zile după sosire. Izolarea poate fi
    suspendată dacă în a 5-a zi se efectuează un test care confirmă absenţa
    infecţiei. Oamenii care sosesc din Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Africa de
    Sud nu au posibilitatea suspendării izolării înainte de termen. Nerespectarea
    restricţiilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă de 2.500 euro
    sau închisoare până la 6 luni. Cetăţenii români pot solicita asistenţă
    consulară la numerele de telefon ale Ambasadei ţării noastre în Irlanda ale
    cărei date de contact se găsesc pe pagina dublin.mae.ro.




    Guvernul de la Roma a introdus regiunile Lombardia,
    Alto Adige şi Sicilia în zona roşie de risc epidemiologic şi, din 18 ianuarie,
    a instituit carantina în aceste zone.     Totodată, pe întreg teritoriul italian,
    circulaţia este interzisă între orele 22.00 şi 5.00, centrele comerciale sunt
    închise în weekend şi de sărbătorile legale, barurile se închid cel mai târziu
    la ora 18.00 iar deplasările între regiuni sunt interzise până pe 15 februarie.
    În acest context, Ambasada României în Italia a publicat informații privind
    restricţiile valabile în perioada 16 ianuarie – 5 martie. Astfel, la sosirea
    din România, oamenii sunt obligaţi să efectueze 14 zile de carantină. Cei care
    s-au aflat sau au tranzitat teritoriul României cu 14 zile înainte de sosirea
    în Italia au obligația de a prezenta un rezultat negativ al unui test pentru
    COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înainte.

    Orice persoană care sosește
    în Italia este obligată să prezinte o declarație pe proprie răspundere,
    disponibilă pe site-ul ministerului de Externe de la Roma esteri.it.Exceptate
    de la restricţii sunt echipaje ale mijloacelor de transport, cei care intră în
    Italia pentru a lucra în domenii reglementate de protocoale speciale de
    siguranță, persoanele care intenţionează o şedere de maximum 5 zile, oamenii
    care tranzitează teritoriul italian cu un mijloc de transport personal ,cu
    obligaţia de a părăsi Italia în maximum 36 de ore, personalul sanitar,
    lucrătorii transfrontalieri, elevii și studenții care urmează cursuri într-un
    alt stat decât cel în care își au reşedinţa. Românii pot solicita asistenţă
    consulară din partea Ambasadei şi a Consulatelor Generale la Milano, Torino,
    Trieste, Bari, Bologna şi Catania. Datele de contact ale acestora se găsesc pe
    site-ul mae.ro.

  • Jurnal românesc – 15.01.2021

    Jurnal românesc – 15.01.2021

    Guvernul Marii
    Britanii a amânat pentru 18 ianuarie intrarea în vigoare a măsurii privind
    prezentarea unui rezultat negativ al unui test pentru infecţia cu SARS-CoV-2 la
    intrarea pe teritoriul Angliei,     transmite Ministerul român de Externe.
    Bucureştiul avertizează însă că această condiţie se aplică, din 15 ianuarie,
    pentru intrarea pe teritoriul Scoţiei. Sunt acceptate testele moleculare, de
    tip PCR sau tehnologii derivate, LAMP sau antigen. Documentul care atestă
    rezultatul negativ trebuie să fie redactat în limbile engleză, franceză sau
    spaniolă, nefiind acceptate traduceri. MAE reaminteste, totodată, că
    prezentarea unui test cu rezultat negativ pentru COVID-19 nu exclude
    autoizolarea obligatorie timp de 10 zile.

    Această măsură poate fi suspendată cu
    condiţia efectuării unui al doilea test, începând cu a 5-a zi de la sosire,
    care să confirme lipsa bolii. Nu vor fi nevoiţi să se izoleze minorii sub 11
    ani, persoanele care sosesc din Scoţia, Ţara Galilor, Irlanda de Nord, Irlanda,
    Jersey, Guernsey, Isle of Man, Ascension, Faukland şi Saint Helena, cei care se
    deplasează pentru urgenţe medicale şi nu au timp pentru efectuarea testului,
    oamenii care pot dovedi cu acte medicale că se află în imposibilitatea de a fi
    testaţi, transportatorii, echipajele aeriene, maritime şi feroviare şi
    muncitorii specialişti care efectuează lucrări de urgenţă. Românii pot solicita
    asistenţă consulară la Ambasada ţării noastre la Londra şi la Consulatele
    Generale de la Edinburgh şi Manchester, ale căror date de contact se găsesc pe
    site-ul mae.ro.




    Lucrătorii
    sezonieri din România pot lucra anul acesta în Marea Britanie în baza vizei
    care le asigură o şedere de până la şase luni, a informat Ambasada Regatului
    Unit la Bucureşti.     Cetăţenii români care caută muncă sezonieră în Marea
    Britanie vor fi bineveniţi în 2021. Proiectul pilot pentru muncitorii
    sezonieri, lansat iniţial în 2019, a fost extins şi prelungit cu un an pentru
    cei care doresc să vină să lucreze la fermele din Marea Britanie pentru o perioadă
    de până la şase luni,     se precizează într-un mesaj publicat pe Facebook de
    misiunea diplomatică.

    Potrivit site-ului Guvernului britanic, cei interesaţi să
    solicite o viză de lucrător sezonier trebuie să arate că vor fi plătiţi şi să
    îndeplinească anumite condiţii, printre care să aibă peste 18 ani şi să
    dovedească faptul că se pot întreţine financiar pe durata şederii. Românii pot
    solicita viză cu cel mult trei luni înainte să lucreze ca sezonieri pe
    teritoriul Regatului Unit, costul acesteia fiind de 244 de lire sterline.
    Guvernul de la Londra atrage atenţia că persoanele care au primit acest tip de
    viză nu pot accepta un loc de muncă permanent, nu pot avea un al doilea loc de
    muncă, nemenţionat în certificatul de sponsorizare, şi nu pot aduce membri de
    familie în Marea Britanie.




    Liderul grupului
    parlamentar USR PLUS din Senat, Radu Mihail, le-a adresat o serie de întrebări
    preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente şi directorului general al
    Poştei Române în legătură cu voturile prin corespondenţă ale românilor din
    diaspora care nu au putut fi contabilizate la scrutinul legislativ din
    decembrie 2020.     Acesta vrea să afle câte plicuri nu au mai ajuns deloc la
    alegători şi care sunt cauzele, câte plicuri au ajuns la birourile electorale
    pentru votul prin corespondenţă şi la cele din cadrul misiunilor diplomatice
    după expirarea termenului limită prevăzut de legislaţia electorală, care sunt
    cauzele acestor probleme şi ce măsuri vor fi luate pentru a se evita situaţii
    similare la viitoarele alegeri.

    Cetăţenii români, indiferent de locul în
    care se află, trebuie să îşi exprime neîngrădit dreptul la vot, iar statul
    român are îndatorirea să se asigure că acest drept le este respectat. Sper să
    avem un răspuns detaliat cât mai curând. În lipsa unui răspuns, vom reveni cu o
    interpelare scrisă, odată cu reluarea activităţii parlamentare în
    februarie,     a arătat senatorul. Aproximativ 14.000 de plicuri cu voturi
    prin corespondenţă nu au ajuns până la termenul limită, de 3 decembrie, ora
    24.00, la misiunile diplomatice sau la secțiile de votare organizate pentru
    votul prin corespondență şi nu au fost validate.




    O nouă serie a
    programului Conferințele Leon Feraru este organizată online, până
    pe 9 iunie, de reprezentanța Institutului Cultural Român la New York.
    Proiectul, realizat împreună cu Centrul de Studii Sud-Est Europene al
    Universității Columbia, are drept scop crearea unui spațiu al dialogului
    intelectual româno-american care să scoată în evidență cele mai valoroase contribuții
    românești, americane și internaționale, în domeniile istorie, literatură și
    arte, politologie şi relații internaționale. Programul a început, pe 13
    ianuarie, cu un dialog între ambasadorul Emil Brix, președintele Academiei
    Diplomatice din Viena, și directorul Forumului Cultural Austriac de la New
    York, Michael Heider, despre relațiile culturale internaționale și viitorul
    diplomației culturale înainte și după pandemie. Seria va continua pe 27
    ianuarie cu o discuţie despre momentele definitorii ale istoriei României în
    ultimii 100 de ani, la care va participa istoricul Oliver Jens Schmitt,
    profesor la Universitatea din Viena. Programul complet al manifestării se
    găseşte pe pagina de Facebook a ICR New York şi pe site-ul icr.ro.

  • Preşedinta Senatului, Anca Dragu, întrevedere cu E.S. Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii

    Preşedinta Senatului, Anca Dragu, întrevedere cu E.S. Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii

    Primirea de către doamna Anca Dana Dragu,
    președinta Senatului României, a E.S. domnul Andrew Noble, ambasadorul
    Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România


    Președinta Senatului, doamna Anca
    Dana Dragu, l-a primit, joi, 14 ianuarie 2021, pe E.S. domnul Andrew Noble,
    ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, în
    cadrul unei vizite de prezentare.

    Discuțiile au avut ca temă colaborarea româno-britanică post Brexit, în plan
    politic, economic, financiar, social și cultural.


    În domeniul politic, părțile au convenit asupra necesității impulsionării
    dialogului, în special în planul cooperării parlamentare bilaterale. Președinta
    Senatului a arătat intenția domniei sale și a coaliției pe care o reprezintă de
    a impulsiona procesele de reformă care să contribuie la dezvoltare economică și
    la asigurarea unei creșteri economice sustenabile și incluzive bazate pe
    digitalizare și luând în considerare protejarea mediului înconjurător.


    De asemenea, domnia sa a arătat că dorește o creștere a relațiilor economice și
    comerciale cu Regatul Unit, a investițiilor reciproce, pentru a reflecta
    adevăratul potențial al celor două țări.

    Demnitarul român a apreciat totodată contribuția comunității române din Marea
    Britanie, la economiile celor două state și la creșterea și întărirea relației
    bilaterale, precum și nevoia de a proteja interesele cetățenilor români care
    muncesc în Marea Britanie.


    În cadrul dialogului au mai fost abordate teme ce țin de drepturile și
    libertățile minorităților, violența împotriva femeilor și a persoanelor
    vulnerabile, în general, traficul de persoane și rolul organizațiilor
    neguvernamentale din aceste domenii.

  • Jurnal românesc – 14.01.2021

    Jurnal românesc – 14.01.2021

    ***Toţi cei care vor să intre pe teritoriul Angliei începând din 15 ianuarie, de la ora locală 4.00, o vor putea face doar cu condiţia prezentării unui rezultat negativ al unui test pentru infecţia cu SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore înainte, transmite Ministerul român de Externe. Sunt acceptate testele moleculare de tip PCR, precum şi, în anumite condiţii, testele rapide de tip lateral flow sau LAMP. Autorităţile britanice au precizat că prezentarea testului negativ nu exclude măsura obligatorie de autoizolare pentru o perioadă de 10 zile. Carantina poate fi suspendată cu condiţia efectuării unui al doilea test începând cu a 5-a zi de la sosire şi a confirmării rezultatului negativ.

    De asemenea, operatorii care asigură servicii de transport de persoane au obligaţia de a verifica dacă pasagerii deţin un test cu rezultat negativ anterior intrării pe teritoriul Angliei. Persoanele care vor sosi în Anglia fără a deţine un astfel de test pot fi amendate cu 500 de lire sterline. Transportatorii internaţionali, echipajele maritime, feroviare şi aeriene, precum şi minorii sub 11 ani nu sunt obligaţi să aibă un test negativ. Românii pot solicita asistenţă consulară la Ambasada României la Londra şi la Consulatele Generale de la Edinburgh şi Manchester, ale căror date de contact se găsesc pe site-ul mae.ro.

    ***Persoanele care călătoresc în Austria, începând din 15 ianuarie, au obligaţia de a se înregistra online, anterior intrării pe teritoriul austriac, prin completarea unui document numit Pre-Travel-Clearance, informează Ministerul de Externe de la Bucureşti. Formularele, disponibile în limbile germană şi engleză, se găsesc pe site-ul guvernului de la Viena. La momentul intrării în Austria, călătorii sunt obligaţi să prezinte în format electronic sau tipărit confirmarea completării documentului menţionat. În situaţia în care nu este posibilă înregistrarea online, în mod excepţional, se poate opta pentru completarea formularului tipizat şi semnat olograf. Exceptaţi de la măsura înregistrării electronice sunt transportatorii de mărfuri, navetiştii, persoanele aflate în tranzit şi care participă la evenimente de familie ce nu pot fi amânate.

    MAE reaminteşte că, până la 31 martie, oamenii care intră pe teritoriul austriac sunt plasaţi în carantină pentru 10 zile. Aceasta poate fi intreruptă după efectuarea unui test în a 5-a zi de la sosire, care să ateste lipsa bolii. Costurile testării sunt suportate de persoanele în cauză. Exceptaţi de la măsura canrantinei sunt cei care sosesc din Australia, Finlanda, Grecia, Islanda, Japonia, Noua Zeelandă, Norvegia, Coreea de Sud, Singapore şi Vatican şi prezintă documente justificative care să ateste faptul că în ultimele 10 zile anterior intrării în Austria s-au aflat pe teritoriul statelor respective. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la Ambasada României la Viena. Datele de contact ale misiunii diplomatice se găsesc pe site-ul viena.mae.ro.

    ***Ziua Culturii Naţionale va fi marcată online în reprezentanţele din străinătate ale Institutului Cultural Român prin organizarea de concerte, expoziţii, recitaluri, proiecţii de film şi dezbateri.

    ICR Berlin pune în scenă un concert susţinut de Orchestra de Cameră Constantin Silvestri şi expoziţia documentară bilingvă 100 de ani de la naşterea Societăţii Filarmonica.

    ICR Bruxelles prezintă 11 personalităţi ale culturii române, care au primit recunoaşterea celor mai importante instituţii din Belgia pentru contribuţia adusă în domeniile artei şi ştiinţei, între care George Enescu, Mircea Eliade şi Emil Racoviţă.

    ICR Budapesta transmite un recital al violonistului Vlad Stănculeasa, care va interpreta piesa Lăutarul de George Enescu,

    ICR Chişinău difuzează la postul de televiziune Moldova 1 filmul Un bulgăre de humă, în regia lui Nicolae Mărgineanu, şi prezintă expoziţia Eminescologia la începutul mileniului trei, iar ICR Istanbul transmite o înregistrare a concertului De la clasic la contemporan, susţinut de Ansamblul Violoncellissimo.

    ICR Londra prezintă patru voci creative feminine româneşti în seria Generaţia 2020, ICR Lisabona organizează un maraton de lectură ce-l are invitat, printre alţii, pe poetul Dinu Flămând, ICR Madrid prezintă spectacolul de poezie, muzică şi dans Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată, produs de Teatrul Regina Maria din Oradea, iar ICR New York difuzează proiectul Essentials. Eminescu. Essential în care newyorkezii recită poezii de Mihai Eminescu.

    ICR Paris transmite materialul video Poezia Glossă, spusă de 40 de iubitori ai culturii române pe străzile pariziene, ICR Praga prezintă un spectacol de muzică şi poezie susţinut de Ansamblul Musica Viva, ICR Viena organizează dezbaterea Arta care nu hibernează niciodată: Scenografia de teatru, la timpul prezent la care participă scenografii Dragoş Buhagiar, Adrian Damian şi Cristina Milea, iar ICR Tel Aviv propune un colaj video dedicat operei şi personalităţii lui Mihai Eminescu, ce cuprinde interpretări susţinute de Constantin Chiriac şi de actori israelieni ai Teatrului Karov.

    ICR Stockholm transmite un concert extraordinar al Orchestrei Române de Tineret, înregistrat la Palatul Tinerimea Română, Accademia di Romania din Roma difuzează un recital susţinut de 11 poete românce din peninsulă care compun versuri în limba italiană şi, nu în ultimul rând, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia prezintă un dialog despre noua traducere a poemului Luceafărul, realizată de ziaristul, poetul şi traducătorul Viorel Boldiş, rezident de peste 20 de ani la Brescia.

  • Jurnal românesc – 11.01.2021

    Jurnal românesc – 11.01.2021

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat lista ţărilor şi regiunilor care prezintă risc epidemiologic ridicat şi pentru care, la revenirea în România, se impune carantina. Din document au fost eliminate Ungaria, Monaco, Azerbaidjan, Andorra şi Curacao, însă au fost adăugate Irlanda, Spania, Malta, Franţa, Rusia, Belarus, Aruba, Polinezia Franceză, Insulele Turks si Caicos. În prezent, 49 de state şi regiuni se află în zona galbenă, între care Marea Britanie, Republica Moldova, Croaţia, Austria, Portugalia, Olanda, Cehia, Suedia, Danemarca, Israel, Polonia, Turcia şi Statele Unite ale Americii. Exceptaţi de la măsura carantinei sunt cei care declară la graniţă că rămân în România mai puţin de trei zile şi au un test negativ. Oamenii care intră în izolare pentru două săptămâni pot ieşi după a 10-a zi, dacă efectuează un test pentru SARS-CoV-2 în a 8-a zi de carantină, iar rezultatul acestuia este negativ. CNSU actualizează săptămânal lista ţărilor din zona galbenă de risc în funcţie de rata de incidenţă a COVID-19 cumulată la 100.000 locuitori.



    Marea Britanie a introdus, din 11 ianuarie, obligativitatea prezentării unui test PCR negativ la intrarea în ţară, efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de sosire. Măsura se aplică tuturor celor care ajung în Regatul Unit, inclusiv britanicilor care se întorc acasă din străinătate. Exceptaţi sunt copiii mai mici de 11 ani, transportatorii internaţionali şi cetăţenii irlandezi. Pe lângă această regulă rămâne în continuare în vigoare oblîgativitatea auto-izolării timp de 10 zile în cazul celor care sosesc din ţările cu risc epidemiologic ridicat, precum România. Carantina poate fi restrânsă la 5 zile, dacă persoanele care intră în Marea Britanie se supun unei testări pentru COVID-19, care confirmă că nu au coronavirus. Potrivit corespondentului Radio România, aceste teste se fac la clinicile private şi costă câteva sute de lire sterline. Cea mai mare parte a Regatului Unit se află în acest moment într-un nou lockdown. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Londra +44 2076 027 328, +44 2076 029 833 şi +44 2076 022 065. Pentru situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice +44 7738 716 335.



    Guvernul italian a reintrodus codurile de culori în funcţie de riscul epidemiologic în 20 de regiuni. Cinci dintre acestea, Veneto, Lombardia, Emilia-Romagna, Calabria şi Sicilia, au fost declarate zone porotocalii cu risc ridicat, în vreme ce restul sunt galbene, cu interzicerea deplasărilor la nivel naţional între regiuni. Singura zonă roşie este oraşul Messina din Insula Sicilia, în care, din 11 ianuarie, nimeni nu poate ieşi pe stradă fără un motiv întemeiat şi fără o declaraţie pe propria răspundere. Restul regiunilor din peninsulă sunt zone galbene. În privinţa persoanelor care vin din ţara noastră, corespondentul Radio România transmite că până pe 15 ianuarie inclusiv se impune autoizolarea pentru două săptămâni şi doar cei care călatoresc din motive de muncă pot rămâne 72 de ore în Italia, prezentând un rezultat negativ al unui test de depistare a infecţiei cu SARS-CoV2. Restul conaţionalilor sunt obligaţi să intre în carantină pentru două săptămâni. Românii pot solicita asistenţă consulară din partea Ambasadei României la Roma şi a Consulatelor Generale la Milano, Torino, Trieste, Bari, Bologna şi Catania. Datele de contact ale acestora se găsesc pe site-ul mae.ro.



    Toate persoanele care sosesc în Germania începând cu 11 ianuarie, şi care cu 10 zile anterior intrării pe teritoriul german s-au aflat într-una dintre “zonele de risc”, între care şi România, trebuie să prezinte un rezultat negativ al unui test pentru COVID-19 sau să efectueze un astfel de test pe teritoriul Germaniei, imediat după sosire. Ministerul român de Externe informează că testul trebuie să fi fost efectuat cu maximum 48 de ore anterior sosirii pe teritoriul german, iar certificatul care atestă rezultatul negativ trebuie să fie redactat în limbile germană sau engleză. MAE le reaminteşte celor care sosesc în Germania să sunt obligaţi să se deplaseze direct la domiciliu sau în alte spaţii de cazare în vederea autoizolării pentru 10 zile şi că respectarea acestei proceduri este verificată de autorităţile din fiecare land. Carantina poate fi suspendată mai devreme dacă, începând cu a 5-a zi, se efectuează un test al cărui rezultat este negativ. Cetăţenii românii pot solicita asistenţă consulară la Ambasada ţării noastre la Berlin şi la Consulatele Generale de la Bonn, Munchen şi Stuttgart. Datele de contact ale acestora se găsesc pe site-ul Ministerului de Externe de la Bucureşti, mae.ro.

  • Noua tulpină de coronavirus confirmată şi în România

    Noua tulpină de coronavirus confirmată şi în România

    Noua tulpină de
    coronavirus apărută în Marea
    Britanie, a fost confirmată şi în România la o femeie în vârstă de 27 de ani,
    informează Ministerul Sănătăţii. Potrivit sursei, pacienta este
    în stare clinică foarte bună, se află în izolare la domiciliu, supravegheată
    de medicul de familie, conform metodologiei în vigoare.

    Una dintre tulpinile
    SARS-CoV-2 secvenţiate în perioada 5 – 8 ianuarie 2021 la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, se
    încadrează în varianta cu transmisibilitate crescută descrisă în Marea
    Britanie.

    În perioada următoare va continua supravegherea prin epidemiologie
    moleculară a cazurilor suspecte. Având în vedere contagiozitatea mai mare
    a acestei tulpini, în paralel cu Campania naţională de vaccinare, măsurile de
    protecţie rămân la fel de importante: purtarea corectă a măştii de protecţie,
    evitarea aglomeraţiilor, distanţarea socială şi igiena mâinilor, transmite
    Ministerul Sănătăţii.

  • Noua relație UE – Marea Britanie

    Noua relație UE – Marea Britanie

    Cu doar câteva zile înainte de expirarea perioadei de tranziție, Marea
    Britanie – care a ales, prin referendum, în 2016, să părăsească blocul
    comunitar – și Uniunea Europeană – nevoită în urma acestei decizii să evolueze
    în format de 27 – au reuşit să ajungă la un acord ‘in extremis’ pe tema
    relaţiilor post-Brexit. S-a semnat Acordul Comercial şi de Cooperare, acordul
    privind procedurile de securitate pentru schimbul şi protejarea informaţiilor
    cu caracter confidenţial între UE şi Regatul Unit, precum şi acordul privind
    cooperarea pentru folosirea sigură şi paşnică a energiei nucleare, între
    Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom) şi Londra. În scurt timp,
    Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020, a
    abandonat definitiv piaţa unică şi uniunea vamală ale Uniunii pe 31 decembrie,
    fiind prima țară care, după aproape jumătate de secol de apartenență la UE,
    părăsește această structură.

    Negocierile pentru definitivarea ultimelor
    documente au fost dificile, dând deseori impresia că e aproape imposibil să se
    iasă din blocajele în care se ajunsese în urma discuțiilor guvernate de dorința
    fiecărei părți de a-și proteja cât mai bine interesele.

    Principalele puncte de
    divergenţă care au împiedicat luni de zile ajungerea la un acord comercial au
    fost regulile privind concurenţa solicitate de UE, care a vrut să se asigure că
    nu se va ajunge la o concurenţă neloială din partea companiilor britanice,
    reglementarea diferendelor şi accesul pescarilor europeni în apele britanice.
    În absența acestui acord, lucrurile ar fi fost extrem de volatile, aducând un
    plus de impredictibilitate într-o ecuație cu multe necunoscute și a cărei
    rezolvare va veni doar odată cu trecerea timpului. Dacă nu s-ar fi ajuns la un
    acord, spun analiștii, schimburile comerciale între UE şi Londra ar fi fost
    guvernate de la 1 ianuarie 2021 de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului,
    ceea ce ar fi însemnat introducerea de taxe vamale şi cote, cu riscul unui nou
    şoc pentru economiile deja fragilizate de criza sanitară cauzată de COVID-19.

    Semnarea acestui acord este extrem de important
    pentru coeziunea lumii occidentale, a apreciat, la Radio România, Iulian Fota, directorul general al Institutului Diplomatic Român. După ce votul britanic a devenit evident pentru
    toată lumea şi Brexitul a devenit ireversibil, cred că Marea Britanie şi restul
    UE s-au aplecat asupra salvării relaţiei dintre cele două părți în condiţii de
    Brexit, iar acest acord arată că elementele care ne leagă
    sunt în continuare mai importante decât cele care ne separă, consideră Iulia
    Fota:

    Faptul
    că cei doi actori importanţi s-au înţeles, Marea Britanie şi UE, ne arată că în
    continuare putem miza pe un nivel ridicat de coeziune în interiorul lumii
    occidentale. De ce este important acest aspect? Suntem în globalizare, deja competiția nu se mai
    duce numai între state ca actori internaţionali, competiţia se duce din ce în
    ce mai mult şi între spaţii de civilizaţie.

    Când vine vorba de UE, de Statele
    Unite, de NATO, de Marea Britanie, noi toţi intrăm şi sub această umbrelă
    foarte importantă a civilizaţiei occidentale. Or, evident că din această
    perspectivă, mai ales observatorii externi s-au uitat să vadă cât de bine mai
    funcţionează Occidentul în interiorul lui.

    Deci, aici este vestea bună
    nemaipomenită: că Marea Britanie şi UE, în ciuda Brexitului, în ciuda
    unor diferende, unele dintre ele importante şi chiar tensionate, au găsit o
    posibilitate în continuare să salveze relaţia bilaterală, să o pună într-un nou
    format, inclusiv juridic. Un format care n-o să funcţioneze perfect de la
    început, unele lucruri vom vedea în timp cât de bine sunt negociate, dar, per
    ansamblu, mesajul pe care britanicii şi restul europenilor îl dau împreună este
    că Brexitul nu duce la plecarea Marii Britanii din Europa. UE e o poveste,
    Europa e o altă poveste, Marea Britanie rămâne în Europa prin acest acord.

    Mesajul este clar: acesta nu este un acord să ne separe, acesta este un acord care să ne
    ţină în continuare într-o relaţie strânsă, într-un alt format, în interiorul
    Occidentului ne putem depăşi diferenţele generate de tradiţie, de politica
    internă şi de o serie întreagă de alte aspecte.

    Marea Britanie a
    părăsit oficial piaţa unică europeană şi Uniunea Vamală, dar în acordul
    comercial este stipulat că nu sunt impuse tarife asupra circulaţiei între cele
    două părţi a mărfurilor originare din Uniunea Europeană şi din Regatul Unit. În
    schimb, nu se mai aplică Programul Erasmus, prin care studenţii britanici şi
    cei europeni puteau studia în universităţile de pe continent sau din Regatul
    Unit. În ce priveşte vizele, românii, de exemplu, vor putea intra şi sta fără
    viză în Marea Britanie pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an.


    Mulţi se
    întreabă acum cum vor evolua relaţiile în anii care vor urma. Promovat de
    susţinătorii săi drept zorii unui Regat Unit global, proaspăt independent, Brexit-ul a slăbit
    conexiunile care au legat Anglia, Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord, o
    economie în valoare de 3 trilioane de dolari – scrie Reuters. Pentru
    susţinătorii săi, Brexit-ul este o ieşire dintr-un proiect sortit eşecului,
    dominat de germani, un proiect care a rămas mult în urma celor două mari puteri
    ale lumii, Statele Unite şi China. Opozanţii săi consideră că Brexit-ul este o
    nebunie care va slăbi Occidentul, adaugă Reuters, va face praf ceea ce a mai
    rămas din influenţa globală a Regatului Unit, îi va submina economia şi în cele
    din urmă va transforma regatul într-o serie de insule mai puţin cosmopolite.

  • Jurnal românesc – 08.01.2021

    Jurnal românesc – 08.01.2021

    ***Cetăţenii români care
    călătoresc în Italia trebuie să prezinte un test negativ de COVID-19 efectuat
    în ultimele 48 de ore, potrivit unei decizii a guvernului de la Roma intrată în
    vigoare din 7 ianuarie. În cazul în care românii nu deţin un astfel de document
    sunt obligaţi să se supună masurii de autoizolare pentru 14 zile. Ministerul de
    Externe de la Bucureşti le recomandă românilor ca adeverința care atestă
    rezultatul testului să fie redactată în limba italiană sau engleză, în
    condiţiile în care autorităţile italiene nu au stabilit, deocamdată, un format
    standard al acesteia. Alături de interzicerea circulaţiei oamenilor între
    regiuni sau provincii autonome, măsura prezentării testului negativ este în
    vigoare până pe 15 ianuarie. Potrivit corespondentului Radio România,
    posibilitatea întoarcerii la domiciliu rămâne valabilă cu obligaţia completării
    unei declaraţii pe propria răspundere la solicitarea forţelor de ordine.
    Românii pot solicita asistenţă consulară din partea Ambasadei României la Roma
    şi a Consulatelor Generale la Milano, Torino, Trieste, Bari, Bologna şi
    Catania. Datele de contact ale acestora se găsesc pe site-ul mae.ro.




    ***Guvernul britanic a anunţat
    că toţi călătorii care sosesc în Anglia, inclusiv cei care au reşedinţa acolo,
    vor trebui să prezinte un rezultat negativ al unui test COVID-19 efectuat cu
    maximum 72 de ore înaintea deplasării. Măsura urmează să intre în vigoare
    săptămâna viitoare. Pe lângă această regulă rămâne în continuare în vigoare
    oblîgativitatea auto-izolării timp de 10 zile în cazul celor care sosesc din
    ţările cu risc epidemiologic ridicat. Ministrul britanic al transporturilor,
    Grant Shapps, a declarat că măsura are drept scop protejarea ţării
    împotriva noilor tulpini de coronavirus precum cele observate în
    Danemarca şi Africa de Sud. Îmbarcarea în aeronave, autocare sau
    feriboturi cu destinaţia Marea Britanie fără a deţine un test negativ comportă
    riscul unei amenzi de peste 500 de euro. Exceptaţi de la această restricţie
    sunt transportatorii rutieri şi copiii cu vârsta sub 11 ani. Cetăţenii români
    pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României
    la Londra +44 2076 027 328, +44 2076 029 833 şi +44 2076 022 065. Pentru
    situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice +44
    7738 716 335.




    ***Preşedintele Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen, a acceptat invitaţia primarului Timişoarei,
    Dominic Fritz, de a vizita municipiul în 2023, atunci când oraşul va deţine
    titlul de Capitală Europeană a Culturii. Edilul, de naţionalitate germană, a
    anunţat pe reţelele sociale că i-a povestit şefei Executivului Comunitar despre
    oraşul de pe Bega. Am invitat-o să cunoască Timişoara în 2023 şi se pare
    că am fost foarte convingător. A acceptat imediat şi bucuroasă invitaţia. Nu am
    ocolit dificultăţile pe care le întâmpinăm în acest proiect şi m-a asigurat de
    tot sprijinul ei pentru ca anul 2023 să fie unul de strălucire pentru oraş şi
    pentru România. O să prezint la sfârşitul lunii o propunere pentru cum să ieşim
    din amorţeală actuală, a precizat primarul Timişoarei. Dominic Fritz a
    mai spus că Ursula von der Leyen l-a întrebat despre procesul de vaccinare
    anti-COVID-19 şi l-a asigurat de sprijinul Comisiei Europene în campania de
    inoculare. În 2016, Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană
    2021, însă criza sanitară globală a dus la amânarea evenimentelor pentru 2023.




    ***Piese din patrimoniul
    Muzeului Național de Istorie a României, relevante pentru legăturile
    italo-române, sunt prezentate pe pagina de Facebook și pe canalul YouTube ale
    Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, într-o
    serie video intitulată Fragmente de istorie italo-română.
    Evenimentul a fost deschis, pe 15 decembrie, de episodul dedicat copiei
    Columnei lui Traian realizată între anii 1934-1940 de meşteri de la Vatican şi
    care l-a avut invitat pe directorul Muzeului Naţional de Istorie a României,
    Ernest Oberländer-Târnoveanu. Pe 6 ianuarie, cu ocazia Bobotezei, a fost
    difuzată o prezentare a veşmântului bisericesc din secolul al 17-lea realizată
    de istoricul Andrei Marius Trifu. Seria va continua pe 24 ianuarie, cu ocazia
    celebrării Unirii Ţării Româneşti şi Moldovei, cu prezentarea distincţiei
    Ordinul Sfinţii Mauriciu şi Lazăr, în grad de Mare Cruce, conferite
    domnitorului Alexandru Ioan Cuza de către Regele Emanuel al II-lea. Seria video
    se va încheia pe 27 ianuarie cu un material despre portretul istoricului
    Nicolae Iorga, semnat de pictorul Dan Băjenaru, fondatorul Institutului Român
    de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. După difuzare, materialele
    video pot fi vizionate pe pagina de Facebook a IRCCU Veneţia.

  • Toţi călătorii care sosesc în Anglia trebuie să prezinte un test COVID negativ

    Toţi călătorii care sosesc în Anglia trebuie să prezinte un test COVID negativ

    Guvernul britanic a anunţat vineri că toţi călătorii care sosesc în Anglia, inclusiv cei care locuiesc acolo, vor trebui, începând de săptămâna viitoare, să prezinte un teste COVID negativ efectuat în termen de 72 de ore înaintea deplasării, informează AFP, citată de Agerpres.

    Chiar dacă au un rezultat negativ la test, persoanele din ţările cu risc ridicat vizate de măsurile de carantină vor trebui să continue să se auto-izoleze timp de zece zile, a precizat executivul de la Londra într-un comunicat. Această măsură are ca scop protejarea ţării ‘împotriva noilor tulpini de coronavirus precum cele observate în Danemarca şi Africa de Sud’.

    Ministrul transporturilor Grant Shapps a adăugat că, alături de carantină, testarea înaintea plecării va oferi o linie de apărare suplimentară, ajutându-ne să controlăm virusul pe măsură ce vom administra vaccinul în mod susţinut în următoarele câteva săptămâni.

    Marea Britanie se confruntă cu un focar de contaminari atribuit unei noi variante a virusului ţi este ţara europeană cu cel mai mare număr al deceselor provocate de COVID-19. Peste 78.500 de decese s-au produs în termen de 28 de zile de la un test pozitiv.

    Strategia guvernului britanic de combatere a epidemiei se bazează în principal pe izolare, care a început oficial miercuri în Anglia, precum şi pe administrarea accelerată a celor două vaccinuri autorizate, Pfizer/BioNTech şi Oxford / AstraZeneca. Persoanele care sosesc cu trenul, feribotul sau avionul vor trebui să aibă un test negativ înainte de îmbarcare şi pot fi supuşi controlului la sosire. În cazul nerespectării acestor reglementări, există riscul unei amenzi imediate de 500 de lire sterline (553 euro). Sunt prevăzute şi excepţii, în special pentru transportatorii rutieri şi copiii cu vârsta sub 11 ani.

    La sfârşitul lunii decembrie, autorităţile britanice au restricţionat sosirile din Africa de Sud, unde a fost identificată o nouă variantă a coronavirusului.

    De la jumătatea lunii decembrie, carantina cu durata de zece zile poate fi scurtată la cinci zile în cazul unui rezultat negativ la cel puţin cinci zile de la sosire, măsură destinată redresării industriei transporturilor.

    Sursa Agerpres