Radio România Internațional

Tag: Melescanu

  • 11.11.2014

    11.11.2014

    Elections — Le nouveau ministre des Affaires étrangères de Bucarest, Teodor Melescanu, a présenté au Bureau électoral central des propositions pour améliorer le processus électoral au second tour de la présidentielle prévue le 16 novembre. La décision survient alors que le nombre de bureaux de vote organisé à l’étranger – jugé insuffisant – et les procédures trop longues ont fait que de nombreux Roumains n’ont pas pu exercer leur droit de vote. Cet état de choses a engendré des protestations dans des villes européennes importantes ainsi que des meetings de solidarité en Roumanie, suivies, lundi, par la démission du ministre des Affaires étrangères Titus Corlatean. Le ministère, responsable de l’organisation des élections à l’étranger, a déjà annoncé que le nombre d’isoloirs et de cachets allait croître à sept, soit le maximum admis par la loi. L’institution soutient pourtant que la création de nouveaux bureaux de vote peut se faire uniquement par des modifications ou des dérogations à la législation en vigueur. Le scrutin décisif de l’élection présidentielle opposera le candidat de la gauche et premier ministre Victor Ponta à Klaus Iohannis, maire de la ville de Sibiu (centre).



    Contestation — La Cour d’appel de Bucarest juge aujourd’hui la contestation par laquelle l’homme d’affaires Dan Voiculescu, fondateur du Parti conservateur (au pouvoir également) demande l’annulation de la peine de dix années de prison ferme prononcée contre lui en août dernier, dans le dossier de la privatisation de l’Institut de recherches alimentaires (ICA). Il a été jugé coupable de trafic d’influence et de blanchiment d’argent. L’affaire porte sur la privatisation frauduleuse de l’institut bucarestois, qui a été racheté par le groupe détenu par Dan Voiculescu. Les biens de l’institut ont été largement sous-évalués, et le préjudice est supérieur à 60 millions d’euros. Dans le même dossier, Gheorghe Mencinicopschi, ancien directeur général de l’ICA, a été condamné à huit années de prison ferme.



    Exercice — Des militaires roumains et américains participent, à compter d’aujourd’hui jusqu’au 24 novembre, dans des localités de Transylvanie, au module de formation « RUBICON 2014 », mené par la Brigade 6 d’Opérations spéciales « Michel le Brave ». Plus de 400 militaires feront des entraînements de vol et de parachutage, des tirs aux différentes catégories d’armement et exercices tactiques, informe un communiqué du ministère roumain de la Défense. « RUBICON 2014 », c’est une activité majeure de l’opération Atlantic Resolve, censée prouver l’engagement des Etats Unis et de la Roumanie pour améliorer la sécurité collective de l’OTAN et qui a pour objet l’accroissement du niveau d’interopérabilité entre les forces participantes, l’échange d’expérience et l’harmonisation des techniques, des tactiques et des procédures dans ce domaine.



    Agriculture — Plusieurs Etats de l’UE, dont la Roumanie, ont demandé à la Commission européenne de garantir l’allocation dans le budget pour l’année prochaine de fonds suffisants pour aider les agriculteurs affectés par l’embargo russe, ainsi que pour d’autres crises qui pourraient apparaître. Il s’agit de compensations de 450 millions d’euros financées par le budget de la Politique agricole commune. La Commission européenne a déjà annoncé qu’elle fournirait des compensations aux producteurs de légumes et de produits laitiers qui enregistrent des pertes suite à l’embargo imposé par Moscou. Ces compensations se montent à 344 millions d’euros. Une décision sera prise dans le cadre des négociations sur le budget de l’Union pour l’année prochaine, qui doit être finalisé le 17 novembre.



    Inflation — En Roumanie, le taux annuel de l’inflation a diminué de 1,54% en septembre 2014 à 1,44% en octobre, indique l’Institut national des statistiques (INS). Les prix à la consommation ont grimpé de 0,19% en octobre, par rapport à septembre, vu la hausse du prix des denrées alimentaires et des services et la baisse des prix des produits non alimentaires. Par rapport à octobre 2013, les prix des aliments sont plus grands, de 0,09% en moyenne, tandis que les produits non alimentaires et les services sont plus chers de 2%. La Banque centrale de Roumanie a réduit la semaine dernière sa prévision concernant l’inflation, de 2,2% à 1,5% pour l’année en cours, et elle prévoit une inflation de 2,2% pour la fin 2015.


  • les défis du nouveau ministre roumain des Affaires Etrangères

    les défis du nouveau ministre roumain des Affaires Etrangères

    A compter de lundi, le ministère des Affaires Etrangères de Bucarest a un nouveau ministre. L’ancien chef du Service de Renseignements Extérieurs, Teodor Meleşcanu, a prêté serrement, quelques heures seulement après la démission de Titus Corlatean.



    La clé du problème est à retrouver dans le nombre des bureaux de vote existants à l’étranger — 294 au total, un nombre qui s’est avéré insuffisant et dont l’organisation n’a pas été à même de permettre à tous les Roumains qui se sont présentés aux urnes d’exercer leur droit. En signe de solidarité avec la diaspora les Roumains du pays sont descendus dans les rues pour protester contre la mauvaise organisation du premier scrutin.



    Toutefois, la loi ne permet pas de créer davantage de bureaux de vote à l’étranger pour le second scrutin présidentiel, affirme, l’ancien ministre des Affaires Etrangères, Titus Corlatean. Il explique que cette décision n ‘avait pas pour but de créer les prémices pour contester les élections: “En tant que ministre, j’ai l’obligation de m’assurer, aux côtés de l’équipe du ministère des Affaires Etrangères, que la loi est respectée et que l’image et le prestige de l’institution sont préservés. Par conséquent, vu que je souhaite respecter la loi, j’ai décidé de présenter ma démission de la fonction de ministre des Affaires Etrangères de la Roumanie”, a déclaré Titus Corlatean


    .


    Effectivement, la loi électorale en vigueur ne permet pas la création de nouveaux bureaux de vote à l’étranger, en l’absence de certaines dérogations et de modifications législatives. La loi permet uniquement de prendre des mesures censées rendre le processus de vote plus fluide, explique à son tour le nouveau chef de la diplomatie roumaine, Teodor Melescanu :A mon avis, il faut adopter toutes les mesures nécessaires pour que les gens puissent voter sans difficulté. Mais concrètement, tout dépend de la discussion sur les aspects légaux et surtout du temps qui nous reste”.



    Selon un communiqué du Bureau electoral central, l’organisation des bureaux de vote à l’étranger est une compétence exclusive du ministère des Affaires Etrangères, et aucun obstacle légal n’empêche l’ouverture de nouveaux bureaux de vote pour la diaspora. Par la voix de Catalin Predoiu, chef de l’Alliance Chrétienne Libérale, l’opposition insiste sur le fait que la démission de Titus Corlatean ne résout pas les problèmes du premier scrutin et qu’il suffit d’un décret du gouvernement pour créer davantage de bureaux de vote.



    Catalin Predoiu: C’est Ponta qui doit résoudre le problème. Augmenter le nombre des bureaux de vote, émettre un décret gouvernemental, faire tout ce qu’un premier ministre doit faire pour permettre aux Roumains de la diaspora d’exercer leur droit constitutionnel”, exige Catalin Predoiu.



    Pour sa part, le président Traian Basescu estime que la démission de Titus Corlatean vient trop tard. (trad.Valentina Beleavski)

  • Provocările noului ministru de Externe

    Provocările noului ministru de Externe

    Ministerul de Externe de la Bucureşti are, de luni, un nou titular. Schimbarea s-a produs pe fondul acuzelor legate de modul în care a fost organizat în diaspora primul tur al alegerilor prezidenţiale, pe 2 noiembrie. Fostul director al Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, a depus jurământul, la doar câteva ore după ce Titus Corlăţean şi-a prezentat demisia, spunând că ia această decizie pentru a nu încălca legea.



    Cheia întregii probleme stă în numărul secţiilor electorale organizate în străinătate — 294 — insuficiente şi nu tocmai bine organizate, spun cei care nu au reuşit să-şi exercite dreptul la vot. În week-end, în mari oraşe europene – Londra, Dublin, Madrid, Paris, Viena — românii au ieşit în stradă, cerând demisia lui Corlăţean şi suplimentarea secţiilor. Li s-au alăturat, în semn de solidaritate, conaţionali din ţară.



    Legea nu permite crearea mai multor secţii de votare în străinătate pentru turul al doilea, a lăsat să se înţeleagă în ultima sa luare de poziţie în calitate de ministru de Externe Titus Corlăţean, care a explicat că prin gestul său nu a dorit să ofere motive de contestare a alegerilor prezidenţiale:


    Ca ministru, am obligaţia să asigur împreună cu echipa MAE respectarea legalităţii dar şi prezervarea imaginii şi prestigiului instituţiei MAE. În consecinţă, pentru că doresc să respect legea, am decis să îmi depun mandatul de ministru al afacerilor externe al României.”



    Legislaţia electorală actuală nu permite înfiinţarea de noi secţii în străinătate, în lipsa unor derogări sau modificări legislative putând fi luate doar măsuri de fluidizare a procesului de votare, a susţinut şi noul ministru, Teodor Meleşcanu, la sediul BEC, unde a mers pentru clarificări:


    Este nevoie, consider eu, de adoptarea tuturor măsurilor ca lumea să poată vota fără nici un fel de dificultăţi. În legătură cu modul concret, depinde în primul rând de discuţia pe aspectele legale şi mai ales de timpul rămas.”



    Într-un comunicat, BEC a precizat, luni, că organizarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a Ministerului de Externe şi că nu ar exista niciun impediment legal pentru înfiinţarea de noi secţii în diaspora. Opoziţia, prin liderul ACL, Cătălin Predoiu, fost ministru al justiţiei, insistă că demisia lui Corlăţean nu rezolvă problemele constatate în turul întâi şi că noi secţii de votare în diaspora ar putea fi înfiinţate printr-o ordonanţă a guvernului:


    Ponta să rezolve problema. Să mărească secţiile de votare, să dea hotărâre de guvern, să facă ce trebuie să facă un premier şi să dea drept constituţional românilor din diaspora să îşi exercite votul.” În opinia şefului statului, Traian Băsescu, demisia lui Corlăţean a intervenit prea târziu.

  • Controverse privind agenţii acoperiţi

    Controverse privind agenţii acoperiţi

    Rivali tradiţionali, preşedintele României, Traian Băsescu, şi premierul social-democrat Victor Ponta lasă impresia că disputa ce-i separă a depăşit, demult şi cu mult, graniţele decenţei politice, într-o ţară ce aparţine, totuşi, din multe puncte de vedere, lumii euro-atlantice. De la poziţiile cacofonice – exprimate, desesori, pe un ton ridicat şi cu un limbaj considerat inadecvat – în domenii fundamentale, de la economie şi justiţie până la politică externă, conflictul cu rădăcini mai vechi s-a mutat, parcă, în plan personal.



    Ultima poveste cu cei doi în distribuţie a izbucnit la începutul acestei săptămâni, când şeful statului l-a acuzat pe premier că, între 1997 şi 2001, pe vremea când era procuror, a fost înregimentat, ca agent sub acoperire, de Serviciul de Informaţii Externe al României (SIE), altminteri, o instituţie foarte apreciată de partenerii occidentali şi care, în ţară, are imagine bine lustruită. Ca urmare, susţine preşedintele, Victor Ponta s-a aflat în stare de incompatibilitate, fiindcă legea îi interzicea să fie, concomitent, magistrat şi agent al SIE.



    Iar ca povestea să aibă un scenariu complex, Traian Băsescu a plusat: în 2013, cabinetul condus de Victor Ponta, fără aprobarea Consiliului de Suprem de Apararii a Ţării (CSAT), pe care şeful statului o consideră absolut obligatorie, a dat o hotărâre prin care a fost extinsă secretizarea datelor şi asupra foştilor agenţi ai SIE. Preşedintele apreciază că hotărârea, menită să-i faurească o armură premierului, a fost aprobată de guvern cu complicitatea fostului şef al Serviciului, Teodor Melescanu. Pe cel din urmă, Traian Băsescu îl acuză şi că a pus între acolade legea care îi permite preşedintelui accesul la orice tip de informaţii, inclusiv la cele clasificate.



    În faţa şuvoiului de incriminări aduse de preşedinte, reacţiile lui Victor Ponta şi Teodor Meleşcanu nu s-au lăsat aşteptate. Într-un registru devenit familiar pentru publicul larg, premierul îl acuză pe preşedinte de minciună. Dacă în acest caz există indicii că a fost încălcată legea, există instituţii care să-l tragă la răspundere pe cel care a făcut acest lucru, a mai spus premierul.



    La rându-i, Teodor Meleşcanu a declarat că legea nu-i permite să confirme sau să infirme dacă Victor Ponta a fost sau nu ofiţer acoperit. Ca instituţii, SIE a precizat că nu este abilitat să răspundă întrebărilor legate de indentiatea ofiţerilor acoperiţi, iar Ministerul de Justiţie, prin titularul portofoliului, Robert Cazanciuc, susţine că nu este abilitat să afle dacă şi în ce entităţi publice se află ofiţeri acoperiţi.



    Noul scandal, comentează observatorii, dă măsura contondenţei luptelor ce se practică uzual pe frontul politic românesc şi, totodată, a lipsei de maturitate a unei întregi clase politice, chiar dacă a trecut un sfert de veac de la despărţirea de regimul comunist.


  • Candidaţi la preşedinţia României

    Candidaţi la preşedinţia României

    Cu excepţiile de rigoare, impuse de natura aproape exotică a unora din cei care se visau instalaţi în funcţia supremă, dar care nu au reuşit nici măcar să adune numărul necesar de semnături, toţi pretendenţii care reprezintă ceva pe scena politică s-au înscris oficial în competiţia din noiembrie. Stânga este reprezentată de un singur candidat, liderul PSD şi premierul în funcţie Victor Ponta.



    Unic exponent al acestei zone politice, dar cel mai bine cotat în sondaje, Ponta este sigur de intrarea în turul al doilea. Lansarea sa grandioasă la Bucureşti, pe cel mai mare stadion din ţară şi numărul imens de semnături strânse, circa 2,3 milioane, sunt menite să demoleze moralul contracandidaţilor. Cei mai mulţi şi mai serioşi dintre aceştia provin, toţi, din zona de centru-dreapta.



    Favorit să se bată cu Victor Ponta în turul al doilea este considerat actualul primar al oraşului transilvan Sibiu, etnicul german Klaus Iohannis. El va candida din partea Alianţei Creştin Liberale, în fapt o formulă de tranziţie spre ceea ce iniţiatorii — PNL şi PDL, foşti aliaţi, ulterior adversari şi, acum, din nou camarazi – doresc a fi marele partid de dreapta din România. Alţi trei candidaţi s-au aflat, până nu demult, în rândurile liberalilor sau democrat –liberalilor, de care s-au despărţit mânaţi, însă, de interese diferite.



    Fostul premier şi lider al PNL Călin Popescu Tăriceanu a rămas fidel defunctei alianţe cu Ponta şi cu PSD şi este suspectat că, prin crearea unui nou partid liberal şi candidatura la preşedinţie, face jocurile stângii. De partea ei, fostul ministru Elena Udrea, lider al Partidului Mişcarea Populară, a divorţat de PDL pe motiv că acesta s-ar fi dezis de liderul suprem, actualul preşedinte Traian Băsescu, şi de ambiţiile acestuia de reformare a statului. Udrea se consideră continuatoarea mentorului şi candidează de pe acest aliniament programatic. În sfârşit, tot de la dreapta provine şi Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei. Candidat independent după ieşirea din PDL, este văzută ca o intransigentă luptătoare pentru statul de drept şi un sistem judiciar epurat de influenţa politicului.



    Alţi doi candidaţi cu nume, dar cu şanse pur teoretice sunt liderul UDMR, aliat la guvernare cu PSD, Kelemen Hunor şi controversatul om de afaceri Dan Diaconescu, aspirant din partea unui partid populist ce-i poartă numele. Pentru liderul UDMR, candidatura este o utilă platformă de negociere în perspectiva turului doi. În cazul lui Diaconescu, fost realizator şi patron al unor televiziuni tabloide, este vorba despre nevoia de expunere mediatică a unor idei dubioase. Pe ultima sută de metri şi-a depus candidatura Teodor Meleşcanu. Luni, el demisionase din fruntea Serviciului de Informaţii Externe. Un candidat surpriză, care lasă loc speculaţiilor de tot felul.