Radio România Internațional

Tag: Michel Barnier

  • December 5, 2024

    December 5, 2024

    COALITION – The leaders of the Social-Democratic Party (PSD), the National Liberal Party (PNL), the Save Romania Union (USR) and the Democratic Union of Ethnic Hungarians (UDMR), in addition to the group of national minorities, have agreed to create a coalition meant to ensure stable governance and continue reforms. The coalition seeks to avoid isolating Romania at global level, to uphold a sustainable pace of economic growth and to safeguard the country’s European track, the absorption of EU funds, implement reforms stipulated in the Recovery and Resilience mechanism and ensure Romania’s accession to Schengen and the OECD. The exact structure of the cabinet will be decided after Sunday’s second round of the presidential election.

     

    DOCUMENTS – The Prosecutor General’s office announced it would investigate the documents presented by secret services at the meeting of the country’s Supreme Defense Council, to ascertain whether there is sound legal basis to start a criminal investigation targeting Călin Georgescu, an independent candidate enrolled in the presidential race. According to documents declassified by president Klaus Iohannis, a state actor coordinated the activity of TikTok accounts, which boosted Călin Georgescu’s standing in global trends on TikTok, ahead of the first round of the presidential election. Tens of thousands of Russian cyber-attacks targeted the Permanent Electoral Authority, including on election night, intelligence services say. An independent candidate criticized for his pro-Russian, extremist views, Călin Georgescu will face pro-European candidate Elena Lasconi of USR in the presidential runoff slated for December 8.

     

    CRIME – Anti-crime prosecutors (DIICOT) have arrested a 34-year-old Columbian, suspected of planning various subversive actions. In July, the suspect devised a plan to destroy objectives of national security importance, prosecutors say. The Columbian national was reportedly radicalized by a Russian citizen. Investigators also say that the man had been trained to collect intelligence in his home country, and had taken pictures of the objectives he was planning to attack.

     

    MOLDOVA – The Moldovan government could call a state of emergency in connection to the energy crisis, the line minister Victor Parlicov said, as the Russian provider Gazprom could cut gas supplies. Prime Minister Dorin Recean said he would announce a number of measures meant to ensure energy security on Thursday, adding that gas prices will not go up over the coming months.

     

    FRANCE – Michel Barnier’s Cabinet, sworn in in September at the end of a tough negotiation, has collapsed in the wake of a no-confidence vote called by the opposition in connection to next year’s budget. The far right and the alliance of left-wing parties all voted to oust Barnier. Sources close to Emmanuel Macron say the president will announce a new Prime Minister over the next 24h. The future head of government will need to stabilize financial markets on the short term, to prove France has a leadership, and to vote the state budget for 2025. At the end of Wednesday’s Parliament sitting, the French left-wing alliance persistently called on the president of the Republic to entrust them with forming a government. In turn, the far right warned it would block any and all actions of a leftist cabinet. Given the current structure of the National Assembly, none of the three main political groups can secure absolute majority to form a government by itself.

     

    HANDBALL – Romania tonight takes on France, the Olympic vice-champions, at the European Handball Championship hosted by Austria, Hungary and Switzerland, in its first match in the main group phase. Romania will next play Sweden on Friday and Hungary on Sunday. We recall Romania has taken part 14 times in the European Championship, obtaining a single medal, bronze in 2010. Romania ranked 12th at the previous edition of 2022. (VP)

  • Nachrichten 14.12.2020

    Nachrichten 14.12.2020

    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hat sich am Montag mit den politischen Kräften beraten, die nach den Wahlen vom 6. Dezember ins Parlament eingezogen sind. Er muss einen Premierminister mit der Regierungsbildung beauftragen. Die Sozialdemokraten, die die Wahlen gewonnen haben und sich bereits am Sonntag mit Präsident Iohannis traf, schlägt den Epidemiologen Alexandru Rafila vor. Er solle eine Regierung der nationalen EInheit bilden. Die Liberalen, die als zweitstärkste Kraft abschnitten, wünschen sich den derzeitigen Finanzminister Florin Cîţu als Premierminister, die Partei USR-PLUS will, dass der ehemalige Premierminister Dacian Cioloş das Amt wieder übernimmt. Die Liberalen, die PNL, USR-PLUS und der Ungarnverband UDMR wollen zwar eine Mitte-Rechts-Koalition bilden wollen, konnten sich jedoch nach zwei Verhandlungstagen nicht auf einen gemeinsamen Premierministervorschlag einigen. Nach Gesprächen mit dem Präsidenten sagte PNL-Chef Ludovic Orban, dass diese Verhandlungen fortgesetzt werden. Heute führt der Präsident auch Gespräche mit der UDMR und der Allianz für die Vereinigung der Rumänen, AUR, einer radikal-nationalistischen Partei, die auf dem vierten Platz neu in die Legislative eingezogen ist. Auch sind Gespräche mit Vertretern der Minderheiten außer der ungarischen vorgesehen.



    Einer von drei Schülern in Rumänien ist nach der Schließung der Schulen aufgrund der Pandemie nicht fähig gewesen, Online-Unterrichtsangebote wahrzunehmen. Rumänien gehört laut einem Bericht des Europäischen Parlaments zu den letzten in der Europäischen Union, wenn es um die Umsetzung digitaler Bildung geht. Dem Dokument zufolge hatten etwa eine Million Schüler nach Schulschluss keinen Zugang zu Bildung, während in Industrieländern 90% der Schüler Zugang zu Fernunterrichtsinstrumenten hatten. Auf der anderen Seite gibt es Spezialisten, die darauf hinweisen, dass ein übermäßiger Einsatz von Technologie bei jungen Lernenden negative Auswirkungen haben kann. Die Verallgemeinerung der Online-Bildung könne das gesamte Bildungssystem gefährden, sowohl durch direkte Konsequenzen für die Qualität als auch durch die Nicht-Gewährleistung eines gerechten Zugangs aller Schüler und Lehrer zu einer leistungsstarken Infrastruktur, betonen die Experten.



    Weitere 3.252 neue Fälle von COVID-19 sind in den letzten 24 Stunden in Rumänien nach nur 8.059 Tests gemeldet worden. Fast 560 Tausend Menschen haben sich damit seit Beginn der Pandemia angesteckt. 1.289 Patienten liegen auf der Intensivstation. Weitere 109 Patienten starben in den letzten 24 Stunden, fast 13.500 Menschen, bei denen eine SARS-CoV-2-Infektion diagnostiziert wurde, sind seit Jahresanfang ums Leben gekommen.

    Die gewählte Präsidentin der Moldaurepublik, die pro-westliche Maia
    Sandu, hatte ein Treffen mit dem rumänischen Botschafter in Chisinau Daniel
    Ioniță, dem sie für die ständige Unterstützung Rumäniens für ihr Land dankte.
    Sie betonte die Notwendigkeit, die natürliche bilaterale Zusammenarbeit
    zwischen Rumänien und der Republik Moldau wiederherzustellen, damit die Bürger
    die Vorteile so schnell wie möglich spüren können. Maia Sandu fügte hinzu, dass
    der Besuch des rumänischen Präsidenten Klaus Iohannis in der Republik Moldau Ende
    dieses Jahres wichtig sei, und äußerte die Hoffnung, dass dies der erste
    Schritt einer dauerhaften und produktiven Zusammenarbeit sein werde.


    Die Verhandlungen
    zwischen Großbritannien und Europa müssen fortgesetzt werden, solange ein
    Abkommen nach dem Brexit möglich ist, sagte am Montag Bundesaußenminister
    Heiko Maas, dessen Land die Präsidentschaft des Rates der Europäischen Union
    innehat. Er fügte jedoch hinzu, dass parallel dazu die Notfallpläne gestärkt
    werden, um einen möglichen Misserfolg zu beheben. Laut AFP haben die
    Verhandlungen zwischen Brüssel und London einige Fortschritte erzielt, aber die
    Blockaden bestehen weiterhin, insbesondere in Bezug auf die überempfindliche
    Frage der Fischerei. Die nächsten Tage sind wichtig, wenn ein Handelsabkommen
    zwischen den Briten und der EU am 1. Januar 2021 in Kraft treten soll,
    sagte Michel Barnier, Chefunterhändler der EU. Die Hauptunterschiede sind die
    von der EU geforderten Wettbewerbsregeln und der Zugang europäischer Fischer zu
    britischen Gewässern. Das Vereinigte Königreich, das die Europäische Union am
    31. Januar 2020 offiziell verlassen hat, wird am 31. Dezember den
    EU-Binnenmarkt und die Zollunion verlassen. Ohne ein Abkommen wird der künftige
    bilaterale Handel gemäß den Regeln der Welthandelsorganisation, gleichbedeutend
    mit Zöllen und Quoten, abgewickelt, wobei die Gefahr eines neuen Schocks für
    die bereits durch die Pandemiekrise geschwächten Volkswirtschaften besteht.

  • UE-UK – intensificarea negocierilor pentru acordul post Brexit

    UE-UK – intensificarea negocierilor pentru acordul post Brexit

    Londra şi Bruxelles-ul au stabilit, săptămâna trecută, să-şi intensifice negocierile pentru stabilirea viitoarei relaţii post-Brexit, care au rămas în impas după ultima sesiune de discuţii, în pofida unui calendar tot mai strâns.

    Principalele divergenţe sunt legate de solicitarea Bruxellesului ca în schimbul unui acord de comerţ liber – fără cote şi taxe vamale – Regatul Unit să aplice în continuare unele dintre normele blocului comunitar, pentru a evita o posibilă concurenţă neloială din partea britanicilor pe piaţa europeană. Un dosar sensibil este şi cel referitor la pescuit.

    ”Pentru a ajunge la un acord, aceste divergenţe vor trebui să fie surmontate obligatoriu în săptămânile următoare”, a declarat negociatorul şef european Michel Barnier, la finalul ultimei runde de negocieri.

    Negociatorul şef britanic David Frost s-a declarat ”îngrijorat” de timpul insuficient rămas pentru surmontarea divergenţelor persistente dintre Londra şi Bruxelles.

    Regatul Unit vrea să ştie până la 15 octombrie dacă va exista un acord comercial cu Uniunea Europeană, întrucât companiile trebuie să se pregătească, susţin autorităţile de la Londra.

    Premierul britanic Boris Johnson consideră că Regatul Unit ar putea să trăiască foarte bine cu un no-deal, dacă negocierile comerciale post-Brexit cu Uniunea Europeană, în continuare în impas, nu vor duce la un acord înainte de finalul perioadei de tranziţie, care este 31 decembrie.

    Uniunea Europeană vrea un nou acord comercial cu Regatul Unit, dar nu cu orice preţ, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie, la câteva zile după semnarea Acordului de retragere care includea condiţiile despărţirii.

    Ţara a intrat de atunci într-o perioadă de tranziţie, până la 31 decembrie 2020, timp în care va continua să aplice regulile europene. Bruxellesul şi Londra profită de acest lucru pentru a negocia un acord privind viitoarea lor relaţie, în special legătura comercială, cu speranţa că ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2021.

    Dacă un asemenea acord nu este convenit, viitoarea relaţie comercială dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.


  • Noi negocieri eşuate post-Brexit

    Noi negocieri eşuate post-Brexit

    Progresele rămân limitate, însă discuţiile s-au purtat pe un ton pozitiv – a transmis într-un comunicat negociatorul şef britanic David Frost. Şi negociatorul şef european Michel Barnier a remarcat că nu au existat zone semnificative de progres şi a insistat că nu se poate continua aşa la nesfârşit. Michel Barnier a subliniat că cele două părţi trebuie să ajungă la un acord până la 31 octombrie şi a afirmat că rămâne valabilă propunerea Uniunii Europene de prelungire a perioadei de tranziţie post-Brexit dincolo de data de 31 decembrie, prelungire respinsă până în prezent de guvernul condus de Boris Johnson.

    Potrivit lui David Frost, guvernul britanic este dispus să facă eforturi pentru a se ajunge la o înţelegere cu Uniunea Europeană cel puţin asupra liniilor generale ale unui acord echilibrat, care să ţină cont de refuzul Marii Britanii de a se alinia normelor Uniunii şi de poziţia sa privind dosarul pescuitului – cele două principale subiecte de divergenţă între Londra şi Bruxelles. Reprezentanţii sectorului britanic de pescuit se împotrivesc vehement cerinţei Bruxelles-ului ca un acord comercial să fie legat de accesul în apele britanice, în aceleaşi condiţii ca şi până acum, pentru pescarii europeni, mai ales cei francezi, belgieni şi olandezi.

    Speranţa unei ieşiri din impas se îndreaptă acum spre întâlnirile pe care premierul britanic Boris Johnson le va avea la sfârşitul lunii cu preşedintele Comisiei şi al Consiliului European.

    Zilele trecute, premierul Johnson a declarat că, indiferent dacă va exista sau nu un acord, Regatul Unit va părăsi piaţa unică europeană şi uniunea vamală europeană şi a cerut mediului de afaceri să se pregătească. Iar ministrul de stat Michael Gove a estimat că preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene care va începe la 1 iulie va aduce leadership-ul necesar pentru a se ajunge la un acord. Precedenta rundă de negocieri, defăşurată la jumătatea lunii mai, s-a încheiat cu un schimb de ameninţări între Bruxelles şi Londra cu privire la un posibil eşec al negocierilor privind relaţia lor post-Brexit.


  • Stadiul negocierilor Uniunea Europeană – Marea Britanie

    Stadiul negocierilor Uniunea Europeană – Marea Britanie

    La sfârșitul lunii aprilie a anului 2020, agențiile de
    știri difuzau informații despre nemulțumirile lui Michel Barnier,
    negociator-șef din partea Uniunii Europene pentru încheierea acordului de
    ieșire din blocul comunitar cu Marea Britanie, despre calendarul riguros impus
    de Albion.

    Marea Britanie a impus un calendar foarte riguros pentru negocieri
    atât de importante    , exclama oficialul european, vizibil iritat. În afara
    refuzului Londrei de prelungire a perioadei de tranziție, negociatorul-șef al Uniunii
    Europene a deplâns și lipsa de progrese efective în negocierile pentru un nou
    acord bilateral.

    Obiectivul pe care îl aveam, de a avansa pe baza unor
    progrese tangibile, este atins doar în mică măsură. Regatul Unit nu poate să
    refuze prelungirea tranziției și în același timp să nu se miște, să nu facă
    progrese pe anumite subiecte care sunt importante pentru Uniunea Europeană    , a
    spus Barnier citat de agențiile de presă. Guvernul premierului britanic Boris Johson
    insistă ca negocierile asupra unor teme sensibile cum ar fi cooperarea privind
    securitatea și pescuitul să fie finalizate până la 31 decembrie 2020.


    L-am rugat pe Mihai Sebe, expert în
    chestiuni europene, să comenteze motivul nemulțumirilor negociatorului-șef
    Barnier:

    Principalele
    acuzații ale Uniunii Europene și ale lui Michel Barnier se referă la
    nerespectarea de către partea britanică a principiilor declarației politice
    semnate cu Comisia Europeană. Este acuzat faptul că Marea Britanie încearcă să
    forțeze mâna Uniunii Europene pentru a obține tarife preferențiale și alte
    avantaje economice în detrimentul blocului comunitar. În acest moment, poziția
    Uniunii Europene este una fermă, și anume Barnier susține faptul că Uniunea
    Europeană nu va accepta nicio înțelegere care riscă să pună în pericol
    integritatea și suveranitatea blocului comunitar, respectiv privilegiile
    economice și avantajele comerciale ale Uniunii Europene și insistă încă o dată
    asupra respectării acestei declarații politice.

    Situația este cu atât mai
    complicată în această perioadă cu cât avem criza sanitară provocată de
    coronavirus, lucru care a dus la cvasistoparea negocierilor în sensul în care
    discuțiile au loc online, fapt care face foarte dificilă ajungerea la un acord
    politic, cu atât mai mult cu cât părțile interesate nu se pot retrage separat pentru
    a discuta aspectele spinoase. Totul se desfășoară de la distanță, deseori
    într-un climat intern tensionat cauzat de problemele sociale și economice
    curente.


    Deși mai este puțin timp, situația
    actuală rămâne fluidă și deschisă tuturor opțiunilor. Astfel că perspectiva
    neajungerii la un acord până la sfârșitul anului este una realistă care trebuie
    luată în seamă. Totul depinde însă de voința politică a părților.


  • BREXIT-ul s-ar putea amâna

    BREXIT-ul s-ar putea amâna

    Runda de negocieri Uniunea Europeană-Marea Britanie programată pentru săptămâna trecută a fost amânată din cauza pandemiei de COVID-19, iar între timp ambele echipe de negociatori au intrat în izolare. Negociatorul-şef al Uniunii Europene, Michel Barnier, a fost testat pozitiv cu noul coronavirus, iar şeful echipei britanice, David Frost, manifestă uşoare simptome, dar nu are încă un diagnostic confirmat.

    În ciuda acestei situaţii, negocierile privind relaţiile post-Brexit dintre Bruxelles şi Londra vor continua, a dat asigurări preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Layen. Ea a declarat la postul public de radio german că Uniunea este dispusă să accepte o eventuală solicitare a premierului britanic Boris Johnson de a extinde perioada de tranziţie post-Brexit, prevăzută să se încheie la sfârşitul acestui an.

    Marea Britanie poate cere prelungirea tranziţiei până la doi ani, mai ales în contextul problemelor cauzate de pandemia de COVID-19. Un astfel de pas ar putea fi făcut doar până în iulie – termen stabilit de cele două părţi pentru finalizarea negocierilor asupra relaţiilor viitoare. Presa britanică scrie că un oficial de rang înalt din guvernul de la Londra ar fi admis că dacă pandemia se va prelungi atât de mult şi nu se vor putea încheia discuţiile la termen, există posibilitatea ca executivul britanic să reanalizeze ideea solicitării unei prelungiri.

    Deocamdată guvernul de la Londra insistă că se va ține de programul anunțat şi negocierile se vor încheia la timp. În plus, premierul Boris Johnson a subliniat din nou că perioada de tranziţie – până la 31 decembrie – este stipulată într-o lege aprobată de parlamentul britanic, ceea ce-i interzice practic guvernului să solicite o prelungire.

    Regatul Unit, care a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie, speră să semneze un acord cu blocul comunitar până la 31 decembrie, când tranziţia post-Brexit se va încheia şi regulile comerciale europene nu vor mai fi aplicate de Londra.

    Deocamdată pentru ambele părţi prioritatea este lupta cu pandemia de COVID-19 şi adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru oprirea răspândirii virusului şi pentru contracararea efectelor asupra economiei.


  • Mandatul european în negocierile post-Brexit cu UK

    Mandatul european în negocierile post-Brexit cu UK

    Suntem pregătiți să începem noua etapă a negocierilor după Brexit. Suntem pregătiți să ne așezăm la masa discuțiilor de luni după amiază, spune negociatorul șef al Uniunii Europene, Michel Barnier, cel care s-a ocupat de dosarul Brexit și care are acum misiunea de a pune bazele unui nou parteneriat cu Marea Britanie. Mandatul cu care va merge la negocieri a fost aprobat marți de la reuniunea miniștrilor de externe sau ai afacerilor europene din cele 27 de state membre ale Uniunii.

    Regatul Unit a ieșit din spațiul comunitar pe 31 ianuarie, iar din acel moment a inceput o perioadă de tranziție până la sfârșitul anului. În tot acest timp, Londra va continua să aplice regulile europene, dar nu va mai lua parte la luarea deciziilor. La finalul perioadei de tranziție nu va mai avea însă nici o obligație față de Bruxelles.

    Suntem convinși că este în interesul ambelor părți ca parteneriatul pe care îl vom încheia să fie extrem de ambițios atât în materie de economie, comerț, pescuit și transport, cât și în ceea ce privește securitatea internă, politica externă și apărare, spune același Michel Barnier. El a promis că în cele 10 luni pe care le are la dispoziție va purta negocierile cu britanicii cu respect, dar a ținut să precizeze: Nu vom încheia acordul cu orice preț.


    Încă de pe acum cele mai aprinse discuții se anunță a fi cele legate de viitoarele relații comerciale. Există de altfel o condiție importantă pe care o pune Bruxelles-ul Londrei. Este vorba despre respectarea liberei circulaţii pentru europeni, după cum a ținut să precizeze chiar șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen.

    Dacă nu există libera circulaţie a persoanelor, bineînţeles că nu poate exista libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi capitalurilor.

    Europenii și-ar dori de asemenea ca britanicii să respecte în continuare anumite reguli ale Uniunii, în special în materie de ajutoare de stat, mediu, dreptul muncii şi fiscalitate.

    Britanicii și-ar dori în schimb un acord comercial similar celor negociate de Uniune cu Canada şi Japonia, care să le menţină capacitatea de a-şi reglementa economia singuri, aşa cum își doresc. Spun chiar că sunt pregătiţi să părăsească masa negocierilor în cazul în care până în iunie nu se conturează posibilitatea încheierii unui acord comercial convenabil pentru ambele părți.


  • Poziția UE față de UK post-Brexit și pregătirea unui viitor acord bilateral

    Poziția UE față de UK post-Brexit și pregătirea unui viitor acord bilateral

    Marea Britanie ar trebui să continue să respecte reglementările europene – fără a avea, însă, și drept de vot – de-a lungul unei perioade de tranziție de 11 luni in care se va negocia un viitor acord între părți. Nu este clar în acest moment cum va arăta acesta, mai ales că au fost citate mai multe variante – un acord similar celui dintre Canada și UE sau celui dintre Australia și blocul comunitar. Bruxellesul și-a schițat, deja, poziția, prin negociatorul-șef al UE, Michel Barnier:

    Suntem gata să oferim un acord comercial ambițios ca pilon central al parteneriatului nostru. Acesta va include tarife și cote zero pentru toate bunurile care intră pe piața noastră comună de 450 de milioane de persoane. Un acord ambițios de liber schimb în domeniul serviciilor, care acoperă o gamă largă de sectoare ce merg de la servicii comerciale la telecomunicații și servicii în domeniul mediului. Intenționăm, de asemenea, să includem comerțul electronic, proprietatea intelectuală și acces la piețele noastre de achiziții publice. Suntem gata să oferim toate acestea în pofida faptului că știm că, în viitor, competiția dintre Regatul Unit, care este vecinul nostru, și Uniunea Europeană, va fi mai mare.


    Michel Barnier a adăugat că, pentru ca oferta europeană să fie valabilă, trebuie garanții că va fi o competiție care rămâne deschisă și echitabilă. Bruxelles-ul vrea să cadă de acord cu Londra cu privire la măsuri specifice și eficiente care să garanteze acest lucru și să asigure pe termen lung un mediu concurențial echitabil. Acest lucru implică introducerea unor mecanisme care să garanteze menținerea standardelor UE avem în chestiuni sociale, de mediu, cu privire la climat, taxare și ajutor de stat. Totodată, acordul de liber schimb trebuie să reglementeze și drepturile de pescuit și să prevadă acordarea reciprocă de acces la piețe și ape, precum și cote specifice pentru ambele părți.

    Negociatorul șef european a vorbit și despre cooperarea în domeniul securității interne, unde Bruxelles-ul pune trei condiții: în primul rând ca Regatul Unit să implementeze Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în al doilea rând, ca guvernul britanic să implementeze standarde de protecție a datelor și, în sfârșit, să se adopte un mecanism de reglementare a disputelor.


  • Nachrichten 03.02.2020

    Nachrichten 03.02.2020

    Der Präsident des rumänischen Senats Teodor Melescanu ist am Montag zurückgetreten. Die Entscheidung wurde getroffen, nachdem das rumänische Verfassungsgericht am 22. Januar zugegeben hatte, dass seine Wahl gegen das Grundgesetz verstieß. Die Verfassungsrichter haben das Urteil in diesem Fall sechs Mal verschoben. Die Beschwerde wurde im September 2019 von den Abgeordneten ALDE, PNL, PMP, UDMR und nicht angeschlossenen Senatoren eingereicht.



    Der Misstrauensantrag der oppositionellen Sozialdemokratischen Partei (PSD) gegen die liberale Regierung in Bukarest wurde am Montag im Parlament verlesen. Auslöser ist die Entscheidung des Kabinetts Orban, ein halbes Jahr vor den Kommunalwahlen, die Vertrauensfrage für einen Gesetzentwurf zur Wiedereinführung der Wahlen in zwei Durchgängen für die Bürgermeister zu stellen. Der Text des Antrags mit dem Titel Die Orban-/Nationalliberale Regierung – die Privatisierung der rumänischen Demokratie“ besagt, dass die Regierung nicht nur deshalb gehen muss, weil der Versuch, das Wahlsystem unmittelbar vor der Wahl zu ändern, gegen europäische Standards verstößt, sondern auch, weil diese Änderungen einseitig, ohne parlamentarische Konsultation und Debatte, durchgeführt wurden. Die Liberalen argumentieren jedoch, dass das neue Wahlsystem die Vertretung und Legitimität der Kandidaten verbessern werde. Ludovic Orban erklärte am Montag, die liberalen Abgeordneten werden offen gegen den Misstrauensantrag stimmen. Er sagte ferner, der Antrag werde nicht die erforderlichen Stimmen auf sich vereinen. Um die Regierung abzusetzen sind Ja-Stimmen 233 erforderlich.



    Der frühere Präsident der Abgeordnetenkammer Valeriu Zgonea wurde am Montag von den Richtern des Bukarester Gerichts zu drei Jahren Haft in einem Fall der Vorteilsgewährung verurteilt. Die Verteidiger behaupten, dass es keine Beweise für die Schuld von Valeriu Zgonea gebe. Das Urteil des Gerichts ist nicht endgültig und kann beim Bukarester Berufungsgericht angefochten werden. Der Fall von Valeriu Zgonea kam auf den Richtertisch im Januar 2018.



    Der Verhandlungsführer der EU Michel Barnier hat am Montag den Entwurf des Verhandlungsmandats der Europäischen Kommission für die Gespräche über das Handelsabkommen mit Großbritannien vorgestellt. In einer Rede sagte Barnier heute, die EU sei bereit, ein sehr ehrgeiziges Handelsabkommen als zentralen Pfeiler dieser Partnerschaft“ anzubieten, das Null-Zölle und Null-Kontingente umfasse, berichtet die BBC. Voraussetzung sei jedoch, so Barnier, dass Großbritannien spezifische und wirksame Garantien zur Gewährleistung gleicher Wettbewerbsbedingungen zustimme, um sicherzustellen, dass der Wettbewerb offen und fair ist und bleibt“. Michel Barnier sagte, dass alle Waren, die in die EU kommen, ihren Gesundheits- oder anderen Normen entsprechen müssen, und dass folglich alle Waren, die in die Union kommen, einer behördlichen Kontrolle unterzogen werden“.



    Zehn Tage nach dem die chinesische Stadt Wuhan abgeriegelt wurde, meldet Peking 361 Todesopfer, von denen allein am Sonntag 57 Menschen starben. Das Virus infizierte über 17.000 Menschen in China und über 170 im Ausland. Der erste Todesfall außerhalb Chinas wurde in den Philippinen gemeldet. Mit Ausnahme von Hongkong und Macao hat das Virus mehr Menschen getötet als das Schwere Akute Atemwegssyndrom (bekannt als SARS), an dem im Zeitraum 2002–2003 349 Menschen starben. Rumänien hat zusätzliche Maßnahmen ergriffen, um die Ausbreitung des Virus zu überwachen und zu verhindern. Die Ankündigung erfolgte am Ende einer von Innenminister Marcel Vela einberufenen Krisensitzung. Die Regierung hat einen Entwurf für eine Notverordnung ausgearbeitet, mit der die Reaktionsfähigkeit des Landes im Falle eines Coronavirus-Ausbruchs in Europa gestärkt werden soll. Die Regierung wird spezielle Schutzanzüge- und Isolierungsausrüstung kaufen und die Zahl des medizinischen Personals auf internationalen Flughäfen zu erhöhen. Der internationale Flughafen Henri Coanda in Otopeni hat bereits spezielle Abfertigungsverfahren für Ankünfte aus China eingeführt. Zusätzliches medizinisches Personal wird an den Grenzübergängen eingesetzt werden.



    Die Zahl der an der saisonalen Grippe gestorbenen Menschen ist in Rumänien auf 14 angestiegen. Dies teilte das Landeszentrum für Überwachung und Kontrolle der übertragbaren Krankheiten mit. Das letzte Opfer ist einen 90-jährige Frau aus dem zentral rumänischen Landkreis Mures, nicht geimpft war. In Folge der Grippe ist in Bukarest und anderen Ortschaft der Unterricht teilweise ausgesetzt worden, einige Kindergärten blieben geschlossen. Das Gesundheitsministerium teilte mit, es werde 35 Tausend zusätzliche Grippeimpfungen für Risikogruppen kaufen.



    Arbeitsministerin Violeta Alexandru teilte mit in der Bäckerei in Ditrău werden Kontrollen durchgeführt. Zahlreiche Einwohner der zentral rumänischen Gemeinde haben gegen die Einstellung von zwei Arbeitern aus Sri Lanka protestiert. Die Ministerin fügte hinzu, jeder Arbeitgeber ist frei seine Arbeit nach belieben zu planen, sie sei jedoch von der Reaktion der lokalen Gemeinschaft gegenüber den zwei ausländischen Angestellten überrascht. Die Polizei hat eine Akte für Anstiftung zum Hass und Diskriminierung eröffnet. Die Einwohner der betreffenden Gemeinde erklärten, sie befürchten, dass auch andere Einwanderer kommen, die ihnen ihre Kultur aufzwingen und die Sicherheit in Gefahr bringen.



    Der Himmel ist größtenteils bewölkt, die Temperaturen sinken in den folgenden 24 Stunden. Vom Westen breiten sich Niederschläge im ganzen Land aus, in den Ebenen in Form von Regen, im Gebirge Schnee. Die Tageshöchstwerte liegen zwischen 4 – 13 Grade liegen, die Tiefstwerte zwischen minus 2 – 7 grade C.

  • Prime Minister Ludovic Orban in Brussels

    Prime Minister Ludovic Orban in Brussels

    Romania’s Liberal Prime Minister Ludovic Orban was sworn in in November 2019. As part of his first official visit to Brussels, Orban held talks with several high-ranking European officials, among whom European Council president Charles Michlef and the Union’s Chief Negotiator for Brexit Michel Barnier. Orban’s talks agenda with the president of the European Council targeted the importance of promoting the European Union’s strategic policy focusing on the construction of a green and equitable Europe, which should also be neutral as regards the impact on climate change. By the same token, in the new Europe, citizens’ rights and freedoms should be protected. With respect to the challenges the European Union has to face, a balanced solution is required, a solution that should perfectly tie in with the interests of the European citizens, according to Prime Minister Orban. As part of the talks with the Union’s Chief Negotiator for Brexit Michel Barnier, one of the topics was the situation of Romanian citizens in Great Britain.


    Ludovic Orban:


    For the Romanians working there, as we speak, their rights are practically guaranteed, the agreement includes stipulations guaranteeing their rights. For the European citizens who will go to Great Britain post- Brexit, there is no such thing as a system of regulations after Brexit and further talks will tackle the ensuing regulations after Great Britain will have pulled out of the European Union.


    According to the Romanian official, the future partnership with Great Britain will have to be an ambitious and a balanced one. Such a partnership must take into account the implications that go beyond the trade and economic framework. As part of the talks he held with the EU high-ranking officials, Ludovic Orban avowedly emphasized the need for a strong cohesion-steered financing policy, capable of enabling Romania to have a progress pace that should equal that of EU member states. Prime Minister Orban also made mention of a consistent financing for the agricultural policy.


    Convergence was also made certain for us as regards direct payments per hectare, which includes bringing the subsidy per hectare, as it is known to Romanian farmers, in line with the average European level as much as possible.


    The situation in the neighboring Republic of Moldova was another issue that was broached during Orban’s talks with the officials in Brussels.


    Ludovic Orban:


    As regards the position we have conveyed during the talks we held with the enlargement commissioner but also with other European officials, we clearly stated we need to be extremely cautious and demanding as we watch what is going on in the Republic of Moldova and in effect, unless commitments are honored with respect to the country’s European integration efforts, the European Union, the European Commission must act accordingly.


    This coming Thursday, which is Ludovic Orban’s last day as part of his official visit to the European Union, the Romanian Prime Minister will hold talks with the president of the European Commission Ursula von der Leyen and NATO Secretary General Jens Stoltenberg.


    (Translated by Eugen Nasta).





  • Romania – UE: il premier Ludovic Orban a Bruxelles

    Romania – UE: il premier Ludovic Orban a Bruxelles

    Nel corso della sua prima visita ufficiale a Bruxelles dopo l’insediamento nell’incarico a novembre, il premier liberale Ludovic Orban ha incontrato il presidente del Consiglio Europeo, Charles Michel, e il capo negoziatore dell’UE per la Brexit, Michel Barnier. Durante i colloqui con il presidente del Consiglio Europeo, il premier romeno ha sottolineato quanto sia importante promuovere l’agenda strategica dell’Unione, che contempla un’Europa verde, equa e neutrale per quanto riguarda il clima, con la protezione dei diritti e delle libertà del cittadini.

    Le sfide che l’UE deve affrontare vanno risolte in maniera equilibrata e in perfetta sintonia con gli interessi dei cittadini europei, ha detto Ludovic Orban. Nel corso dell’incontro con il capo-negoziatore per al Brexit, si è parlato anche della situazione dei cittadini romeni in Gran Bretagna.

    Praticamente, i diritti dei romeni che attualmente vivono lì sono garantiti. L’accordo include provvedimenti che garantiscono i loro diritti. Per i cittadini europei che si trasferirarnno in Gran Bretagna nel dopo Brexit, non esiste ancora una regolamentazione, che sarà discussa dopo il ritiro del Regno Unito dall’Unione, ha spiegato il premier romeno, sottolineando che il futuro partenariato con la Gran Bretagna deve essere ambizioso, equilibrato e tenere in considerazione aspetti che superano il quadro commerciale ed economico.

    Durante gli incontri con gli esponenti delle istituzioni comunitarie, Ludovic Orban si è pronunciato per il mantenimento di un solido finanziamento alla coesione, in grado di consentire alla Romania uno sviluppo economico pareggiabile a quello dei Paesi UE. Un finanziamento consistente va mantenuto anche per l’agricoltura, ha detto ancora Ludovic Orban. Assicurare la convergenza per quanto riguarda i pagamenti diretti per ettaro, e portare la sovvenzione per un ettaro, come è nota tra i farmers romeni, ad un livello quanto più vicino a quello medio europeo.

    La situazione in Moldova ha rappresentato un altro tema discusso a Bruxelles. La posizione che ho presentato sia al commissario all’Allargamento che ad altre autorità europee è di seguire con massima circospezione e con massima esigenza gli sviluppi in Moldova. Praticamente, se non vengono rispettati gli impegni assunti per quanto riguarda il percorso comunitario, l’Unione Europea, la Commissione Europea devono reagire di conseguenza, ha detto il primo ministro romeno.

    Dopo l’incontro di oggi con il capo dell’Europarlamento, David Sassoli, a chiudere domani la visita del premier romeno a Bruxelles saranno i colloqui con la presidente della Commissione, Ursula von der Leyen, e con il segretario generale della NATO, Jens Stoltenberg.

  • Premierul Orban la Bruxelles

    Premierul Orban la Bruxelles

    Aflat în prima sa
    vizită oficială la Bruxelles, după învestirea oficială din noiembrie, premierul
    român liberal Ludovic Orban s-a întâlnit cu mai mulți oficiali europeni, între care
    preşedintele Consiliul European, Charles Michel, şi negociatorul-şef al UE
    pentru retragerea Regatului Unit, Michel Barnier.


    În discuţiile cu preşedintele
    Consiliului European, premierul român a susţinut importanţa promovării agendei
    strategice a UE, o agendă care vizează construirea unei Europe verzi,
    echitabile şi neutre din punct de vedere al impactului climei, una în care
    drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt protejate. În ceea ce priveşte
    provocările care stau în faţa UE, acestea trebuie soluţionate echilibrat şi în
    perfectă concordanţă cu interesele cetăţenilor europeni, consideră Ludovic
    Orban. În cadrul întrevederii cu negociatorul-şef al UE pentru Brexit, a fost
    abordată şi situaţia cetăţenilor români din Marea Britanie.


    Ludovic Orban: Pentru românii care sunt astăzi, practic, drepturile lor sunt garantate,
    sunt prevederi în acord care le garantează drepturile. Pentru cetăţenii
    europeni care urmează să se ducă în Marea Britanie după realizarea Brexitului
    încă nu există o reglementare, ea va face obiectul discuţiilor ulterioare
    părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie.


    În opinia oficialului român, viitorul parteneriat cu Marea Britanie trebuie
    să fie ambiţios, echilibrat şi să ţină cont de aspecte dincolo de cadrul comercial
    şi economic. În cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii principalelor instituţii
    europene, Ludovic Orban a pledat pentru menţinerea unei finanţări solide pentru
    coeziune care să permită României o dezvoltare economică apropiată de cea din
    ţările UE, precum şi menţinerea unei finanţări consistente pentru agricultură.


    Ludovic Orban: De asemenea, avem asigurarea convergenţei în
    ceea ce priveşte plăţile directe la hectar, aducerea subvenţiei la hectar, cum
    este cunoscută de fermierii români, la un nivel cât mai apropiat de cel mediu
    european.


    Situaţia din Republica Moldova a fost un alt
    subiect abordat la Bruxelles.

    Ludovic
    Orban: În ceea ce priveşte poziţia pe care am exprimat-o atât comisarului
    pentru extindere, cât şi altor oficiali europeni, a fost aceea de a privi cu
    maximă circumspecţie şi cu maximă exigenţă tot ceea ce se întâmplă în Republica
    Moldova şi practic, dacă nu se respectă angajamentele care au fost luate în
    ceea ce priveşte parcursul european, Uniunea Europeană, Comisia Europeană, să
    reacţioneze în consecinţă.


    Joi, în ultima zi a vizitei, premierul român are programate întrevederi
    cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen si cu secretarul
    general al NATO, Jens Stoltenberg.






  • Evoluția negocierilor privind relațiile UE-Marea Britanie post Brexit

    Evoluția negocierilor privind relațiile UE-Marea Britanie post Brexit

    Şefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniţi, săptămâna trecută, în Consiliul de Iarnă, i-au solicitat Marii Britanii să ratifice şi să pună în aplicare în timp util Acordul de Retragere din Uniune.

    În primul discurs după ce a fost reconfirmat în funcţie şi a primit acordul Reginei Elisabeta a II-a de a forma un nou guvern, premierul Boris Johson le-a promis britanicilor că va livra Brexitul până la 31 ianuarie.

    În consecinţă, liderii europeni se pregătesc pentru etapa următoare, de construire a unei relaţii cât mai strânse cu Regatul Unit. În acest sens, Consiliul i-a solicitat Comisiei să prezinte un proiect de mandat cuprinzător de negociere, care trebuie adoptat cât mai rapid de Consiliul Afaceri Generale.

    Intervalul de timp pentru stabilirea tuturor acestor detalii este de doar 11 luni, ceea ce constituie o adevărată provocare, a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a subliniat, însă, că Uniunea este pregătită să treacă la următoarea fază a procesului Brexit.





    Ursula von der Leyen: Vrem ca relaţiile noastre viitoare să fie cât mai strânse posibil, cu respectarea integrală a principiilor noastre. Consiliul a cerut Comisiei să rămână negociatorul Uniunii pentru următoarea fază a discuţiilor. Intervalul de timp pe care-l avem înaintea noastră este o provocare. Va trebui să începem să lucrăm cât mai curând posibil. Vom fi gata să obținem tot ce se poate în perioada scurtă disponibilă. Consider că este important să precizez în acest moment că, da, Marea Britanie va deveni o ţară terţă, dar în cele din urmă vom avea un parteneriat fără precedent. Acesta nu este sfârşitul a ceva ci începutul unor relaţii viitoare excelente între vecini buni.

    Şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, speră ca viitoarea relaţie a Uniunii cu Regatul Unit să fie una strategică foarte puternică.

    Consiliul a salutat decizia Comisiei de a-l numi din nou pe Michel Barnier în vederea negocierilor privind relațiile viitoare. Acestea vor continua să aibă loc într-un mod coerent și într-un spirit de unitate și transparență cu toate statele membre.

  • Comisia Europeană acceptă un nou proiect de acord privind Brexitul – evoluții ale negocierilor

    Comisia Europeană acceptă un nou proiect de acord privind Brexitul – evoluții ale negocierilor

    Saga Brexitului continuă, de data aceasta cu o nouă variantă de acord privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acesta a fost convenit după negocieri de ultim moment menite să găsească o soluție înainte de 31 octombrie, data la care ar fi trebuit să aibă loc Brexitul.

    Negociatorul șef al UE, Michel Barnier, a spus că soluția găsistă în urma negocierilor se bazează pe patru elemente:

    Numărul 1: Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de reguli europene, în special în ceea ce privește bunurile. Asta înseamnă că toate procedurile care li se aplică bunurilor vor avea loc la intrarea în Irlanda de Nord și nu în întreaga insulă. În acest scop, autoritățile britance vor fi însărcinate cu aplicarea Codului Vamal al Uniunii în Irlanda de Nord. Numărul 2, dincolo de procedurile care se aplică, există și chestiunea taxelor vamale. Irlanda va rămâne în teritoriul care aplică taxele vamale britanice și, în consecință, va beneficia de viitoarele politici comerciale ale Marii Britanii. Dar, totodată, Irlanda de Nord va rămâne și un punct de intrare pe piața noastră comună.

    Ce am făcut pentru a ocoli această problemă? Autoritățile britanice pot aplica tarife britanice pe bunuri care vin din țări terțe atât timp cât nu există riscul ca, din Irlanda de Nord, să pătrundă pe Piața Comună. Dacă există această posibilitate, a intrării pe Piața Comună, atunci autoritățile britanice vor aplica taxele vamale din UE. Numărul trei, am lucrat asupra chestiunii TVA-ului. Este important ca să nu denaturăm competiția pe Piața Comună. În ceea ce privește acest acest aspect, am reușit să atingem două obiective: să păstrăm integritatea Pieței Comune și să venim, în același timp, în întâmpinarea dorințelor legitime ale Marii Britanii. În sfârșit, numărul patru. Premierii Marii Britanii și Irlandei au vrut să asigure sprijinul democratic pentru aplicarea, pe termen lung, de către autoritățile britanice, a regulilor Uniunii în Irlanda de Nord. La patru ani de la intrarea în vigoare a Protocolului, reprezentanții aleși ai Irlandei de Nord vor putea decide, prin majoritate simplă, dacă să continue să aplice regulile Uniunii în Irlanda de Nord sau nu.




    Noul acord va trebui să fie aprobat de Parlamentul britanic, care l-a respins de trei ori pe cel anterior. Deputații din Camera Comunelor au dat un semnal că, de data aceasta, ar fi dispuși să voteze acordul – însă doar după ce se adoptă legislația care să îl pregătească. Asta înseamnă că este imposibil ca acordul să fie ratificat până pe 31 octombrie. Cu sau fără acord, se pare că Brexitul va fi amânat din nou.

  • Un nouvel accord sur le Brexit

    Un nouvel accord sur le Brexit

    Qualifié de « juste et équilibré » par le négociateur en chef de l’UE pour le Brexit, Michel Barnier ou encore d’ « excellent » par le premier ministre britannique, Boris Johnson, le nouvel accord entre Bruxelles et Londres sur la sortie du Royaume-Uni du bloc communautaire, a reçu l’aval des leaders des pays membres de l’UE, réunis pour leur sommet d’automne.


    Le document avalisé invite la Commission européenne, le Parlement européen et le Conseil de l’Union à franchir toutes les étapes nécessaires pour que cet accord entre en vigueur le 1er novembre 2019. Le texte ne comporte aucune mention sur un éventuel nouveau report du Brexit en cas de vote négatif des députés britanniques.


    Selon Michel Barnier, lors d’un entretien téléphonique entre le président en exercice de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, le premier ministre britannique Boris Johnson s’est dit confiant dans sa capacité à obtenir l’appui du Parlement de Londres. A son tour, le président du Conseil européen, Donald Tusk, a exprimé son optimisme et assuré qu’il ne donnerait jamais son feu vert à un accord si celui-ci n’était pas Ok pour l’UE et pour l’Irlande.


    Le compromis sur le divorce entre la Grande Bretagne et l’UE prévoit que l’Irlande du Nord reste alignée sur les normes européennes fixées dans le cadre du marché intérieur communautaire, même si elle fait partie du territoire douanier britannique. Les marchandises ayant pour destination l’Irlande du Nord et qui transitent par le Royaume — Uni seront exemptes des taxes douanières imposées par l’UE. De même, aucun tarif de lUE ne serait payé sur les biens personnels transportés par des voyageurs franchissant la frontière entre les deux Irlandes.


    A la différence de la solution du backstop stipulée par le précédent accord négocié par l’ex première ministre Theresa May et rejeté à trois reprises par le Parlement britannique, il n’y aura pas besoin que le nouveau protocole convenu maintenant soit remplacé par un accord ultérieur, entre Londres et Bruxelles, ce qui constitue une concession substantielle de la part des Européens.


    Le président Klaus Iohannis, qui a signé le document au nom de la Roumanie, a déclaré que l’accord sur le Brexit annoncé jeudi n’apportait aucun changement en ce qui concerne la situation des ressortissants roumains résidant au Royaume Uni, en ce sens que tous leurs droits continueront d’être respectés. Les seuls aspects de l’accord à avoir été renégociés et modifiés ont trait à la question de la frontière irlandaise, a précisé le chef de l’Etat roumain, qui a réaffirmé que la sortie de l’UE sur la base d’un accord était la meilleure variante. (Trad.Mariana Tudose)