Radio România Internațional

Tag: Michel Barnier

The Brexit deal was generally approved

The European Affairs Ministers from the EU countries meeting in Brussels on Monday supported the draft withdrawal agreement setting out the terms of the UK’s exit from the European Union in late March 2019. Several ministers underscored that the agreement must be ratified by both sides and it could not be the object of renegotiation.The EU’s Brexit chief negotiator, Michel Barnier, said the draft Brexit deal reached with London was “fair and balanced”, as the bloc haggled with Britain over any extension to the envisaged transition period, due in late 2020.

Attending the Brussels meeting, Romanian European Affairs Minister, George Ciamba hailed the special efforts made by the EU chief negotiator and his team for a balanced agreement to be reached, equitable for both sides. The Romanian Minister argued that the withdrawal agreement was the most efficient instrument of curtailing the negative follow-ups of Brexit, highlighting the importance of securing the legal status of citizens and the business environment. He said that the agreement would guarantee the protection of the rights of all European citizens settled in Great Britain, as well as of the British nationals settled in the EU countries before December 31, 2020.

Minister Ciamba recalled that Great Britain was further an important partner of the EU and of Romania, particularly in terms of cooperation in the field of security, defense and foreign policy. The draft withdrawal agreement has 585 pages, over 400 chapters and three protocols. The agreement sets out all the terms of the UK’s exit from the EU. Last week, British Prime Minister Theresa May got the support of her cabinet to the Brexit deal, more than two years after the British electorate had stood for Brexit as part of a referendum.

There are still divergent views on the date the transition phase might end; the issue must be solved by the EU summit due on Sunday. This is also the deadline for a document on the EU’s future relationship with Great Britain to be finalized. On Monday, Theresa May said again she was determined to have the British Parliament pass the draft withdrawal agreement. Mrs. May’s task is not an easy one: she is confronted with the opposition of a large political spectrum, including the prospect of her change as prime minister.

20 November 2018
La semaine du 1er au 06 octobre 2018

Débat au Parlement européen sur la situation de l’Etat de droit en Roumanie.

La situation de l’Etat de droit en Roumanie, notamment les récentes modifications opérées dans les lois de la justice par la coalition PSD-ALDE au pouvoir à Bucarest, a fait, cette semaine, l’objet d’un débat au Parlement européen. La première ministre roumaine, Viorica Dăncilă, a été invitée, elle aussi, à Strasbourg. La Commission Européenne suit avec inquiétude les dernières évolutions de Roumanie, a déclaré le premier vice-président de la Commission, Frans Timmermans en lançant le débat au Parlement Européen sur la situation de l’Etat de droit en Roumanie. Evoquant les modifications controversées opérées par le pouvoir de Bucarest dans les lois régissant le fonctionnement de la justice ou encore la destitution de Laura Codruta Kovesi de son poste de cheffe du parquet roumain anticorruption, institution qui a eu une évaluation positive dans le dernier rapport MCV, le responsable européen a affirmé que la Roumanie a fait des pas en arrière en ce qui concerne la réforme du système judiciaire et la lutte contre la corruption. L’indépendance du système judiciaire et sa capacité de lutter contre la corruption sont essentiels pour une Roumanie forte au sein de l’UE, a souligné Frans Timmermans.

La chef du gouvernement roumain, Viorica Dăncilă, a répliqué en affirmant qu’un système de justice viable devait être construit avant tout pour les citoyens, non pas pour les magistrats, les politiciens et les institutions. Elle a déclaré ne pas s’être présentée devant le Parlement européen pour rendre des comptes, mais par respect pour les institutions européennes et qu’elle s’attendait à ce que la Roumanie soit traitée comme les autres Etats membres.

Mme Dăncilă a aussi parlé du Mécanisme de coopération et de vérification: « Ce Mécanisme a échoué dans la mission pour laquelle il a été créé et je demande officiellement à ce que l’on nous dise qui a rédigé les rapports du MCV, qui a fourni les données et a omis par négligence ou par mauvaise foi ces réalités inconcevables dans l’Union européenne. »

Par ailleurs, dans son allocution devant le PE de Strasbourg, Mme Dancila a défendu la Gendarmerie roumaine, accusée d’avoir agi de manière disproportionnée lors de la manifestation antigouvernementale du 10 août dernier de Bucarest. Selon la cheffe du gouvernement roumain, les forces de l’ordre sont intervenues de la même manière dont ont agi les structures similaires d’autres Etats membres de l’Union. Le débat de Strasbourg a produit des réactions diverses parmi les eurodéputés roumains, qui, soit, ont critiqué la position exprimée par Frans Timmermans, soit se sont fait des reproches mutuels ou bien ont reproché d’autres choses au gouvernement de Bucarest. Dans la capitale de la Roumanie, les positions des représentants des partis parlementaires ont été, là encore, totalement divergentes. Les leaders des partis au pouvoir, le Parti social-démocrate et l’Alliance des libéraux et des démocrates, ont loué la prestation de la première ministre, tandis que le Parti national libéral et l’Union Sauvez la Roumanie, d’opposition, ont été d’avis que Mme Dăncilă avait présenté une réalité parallèle.

Visite en Roumanie du négociateur en chef de l’Union européenne pour le Brexit, Michel Barnier.

En visite en Roumanie, le négociateur en chef de l’UE pour le Brexit, Michel Barnier, a rencontré les principaux leaders politiques de Bucarest. L’agenda des entretiens a comporté le stade des négociations et les étapes qui restent à franchir pour que le Royaume-Uni puisse quitter l’UE. Le président Klaus Iohannis a souligné qu’il était nécessaire de préserver l’unité des 27 Etats membres tout au long des négociations pour le Brexit. A son tour, Michel Barnier a rappelé le fait qu’en sa qualité d’Etat qui présidera le Conseil de l’UE au premier semestre de l’année prochaine, la Roumanie allait jouer un rôle important dans le déroulement des négociations sur les futures relations entre l’Union et le Royaume Uni. La première ministre Viorica Dăncilă a insisté sur le fait que la Roumanie accordait une attention spéciale au dossier du Brexit, en pensant à l’importante communauté roumaine installée en Grande Bretagne. Bucarest suivra attentivement la manière dont des dispositions de l’accord seront mises en œuvre, de sorte que tous les ressortissants roumains vivant au Royaume-Uni puissent continuer à y habiter, travailler et étudier dans les mêmes conditions qu’avant – a encore déclaré Viorica Dăncilă. Les Roumains constituent la deuxième minorité européenne du Royaume Uni, après les Polonais.

Une ex-ministre du tourisme et une ancienne chef du parquet antiterroriste de Roumanie, arrêtées au Costa Rica.

La police roumaine a confirmé jeudi matin le fait que l’ex ministre du Tourisme, Elena Udrea, et l’ancienne cheffe du parquet antiterrorisme, Alina Bica, ont été arrêtées au Costa Rica, suite à des informations transmises par Bucarest. Selon des sources judiciaires, les deux femmes seront auditionnées par les juges. Vu que les deux ont déposé des demandes d’asile au Costa Rica, les juges pourraient ajourner la décision portant sur leur extradition. Elena Udrea et Alina Bica étaient investiguées et surveillées par les autorités costaricaines, étant poursuivies par l’Interpol suite aux condamnations reçues en Roumanie dans des dossiers de corruption. Longtemps considérée comme le personnage le plus influent de l’entourage de l’ancien président Traian Basescu, Elena Udrea a reçu de la part des juges de la Haute Cour de cassation et de justice de Roumanie une condamnation définitive de 6 ans de prison ferme pour acceptation de pots-de-vin et abus de fonction. La même instance a condamné définitivement Alina Bica à 4 ans de prison ferme pour favorisation de l’infracteur.

Référendum pour la révision de la Constitution.

Samedi et dimanche, près de 19 millions d’électeurs roumains sont appelés aux urnes pour dire s’ils sont d’accord avec la révision de la Constitution de leur pays, dans le sens de définir la famille comme une union librement consentie entre un homme et une femme au lieu de la définition actuelle d’« union entre deux époux ». Le projet de modification de la Constitution a déjà été adopté par le Parlement. Pour être valide, le référendum doit avoir une participation d’au moins 30% des électeurs et 25% de votes valides. Plus de 18.600 bureaux de vote seront ouverts en Roumanie et 378 seront mis en place à l’intention des Roumains de la diaspora, la plupart se trouvant en Italie, en Espagne, en République de Moldova, en France, en Allemagne et aux Etats-Unis. (Trad. : Ileana Ţăroi)

6 October 2018
Retrospectiva săptămânii 30.09 – 06.10.2018

Dezbatere în Parlamentul
European asupra situației statului de drept din România.

Situaţia statului de drept din
România s-a aflat în atenția Parlamentului European în această săptămână, cu
accent pe recentele modificări la legile justiției, făcute de coaliția PSD-ALDE
de la București. La Strasbourg a fost invitată și Viorica Dăncilă, primul
ministru român. Comisia Europeană urmarește
cu îngrijorare ultimele evoluții din România, a declarat prim-vicepreşedintele
Frans Timmermans în debutul dezbaterii. El a spus ca țara a făcut pași înapoi
în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și în lupta anticorupție,
evocând modificările controversate aduse de majoritatea de stânga legilor
justiției și demiterea Laurei Codruta Kovesi din funcția de procuror șef al
DNA, instituție a cărei activitate a determinat o evaluare pozitivă în ultimul
raport MCV. Independenţa
sistemului judiciar şi capacitatea sa de a lupta împotriva corupţiei sunt
esenţiale pentru o Românie puternică în UE, a punctat Frans Timmermans. În replică, Viorica Dăncilă a afirmat că un sistem de
justiţie viabil trebuie construit în primul rând pentru cetăţeni şi nu pentru
magistraţi, politicieni şi instituţii. Ea a mai spus că nu a venit la
Strasbourg pentru a da socoteală, ci din respect pentru instituţiile europene, şi
se aşteaptă ca România să fie tratată la fel ca şi celelalte state membre.
Premierul român s-a referit şi la
Mecanismul de Cooperare si Verificare. Viorica Dăncilă (TRACK): Acest mecanism şi-a ratat menirea pentru
care a fost creat şi cer oficial să ni se spună cine a redactat rapoartele MCV,
cine a furnizat datele şi a omis din neglijenţă sau din rea-credinţă aceste
realităţi de neconceput în Uniunea Europeană. Viorica Dăncila a apărat, pe de alta parte, Jandarmeria română, acuzată că
a acționat disproportionat la mitingul antiguvernamental din 10 august de la
București. În opinia sa, forțele de ordine au intervenit exact asa cum au
făcut-o structurile similare din celelalte state europene. Reamintim că, în
urma inervenției brutale a forțelor de ordine, au fost depuse 770 de plângeri penale
din partea unor persoane care au avut de suferit, iar mai mulți șefi ai
Jandarmeriei sunt cercetați penal. Dezbaterile de la Strasbourg au generat
diferite reacţii din partea eurodeputaţilor români, care fie au criticat
poziţia exprimată de Frans Timmermans, fie şi-au adus reproşuri unii altora sau
actualului executiv. Și la București poziţiile reprezentanţilor partidelor parlamentare au fost diferite. Liderii
formaţiunilor la guvernare, PSD şi ALDE, au salutat prestaţia premierului, în timp
ce PNL şi USR, în opoziţie, au fost de părere că Viorica Dăncilă a prezentat o
realitate paralelă.

Negociatorul şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, în vizită în
România

Negociatorul şef al UE pentru Brexit,
Michel Barnier, s-a întâlnit, la Bucureşti, cu principalii lideri politici ai
statului, unde a fost analizată evoluţia negocierilor şi a etapelor următoare
în cadrul procesului de retragere a Marii Britanii din UE. Preşedintele Klaus
Iohannis a subliniat importanţa deosebită a menţinerii unităţii celor 27 de
state comunitare în cadrul negocierilor privind Brexitul. La rândul său,
negociatorul şef al Uniunii pentru Brexit a amintit faptul că România, în
calitate de stat care va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în
primul semestru din anului viitor, va avea un rol important în derularea
negocierilor privind viitoarele relaţii dintre Uniune şi Regatul Unit. Şi
premierul Viorica Dăncilă a subliniat că România tratează cu o deosebită
atenţie dosarul Brexit, pentru că are în vedere comunitatea românească
semnificativă din Marea Britanie. Premierul a mai spus că România va urmări cu atenţie
modalitatea prin care prevederile acordului de ieşire sunt implementate, astfel
încât toţi cetăţenii români rezidenţi în Marea Britanie să poată continua să
locuiască, să muncească şi să studieze, în aceleaşi condiţii ca până acum.
Românii sunt a doua minoritate în Marea Britanie, după polonezi.

Un fost minstru al Turismului și o fosta şefă a DIICOT din România,
reținute în Costa Rica

Poliţia Română a confirmat că fostul ministru al Turismului Elena
Udrea şi fosta şefă a DIICOT (Parchetul antimafia), Alina Bica, au fost
reţinute în Costa Rica. Ele se află în acest moment în arest preventiv pentru două luni în
aşteptarea procesului de extrădare. Cele două au depus
cereri de azil în Costa Rica. Udrea şi Bica erau investigate, supravegheate şi
monitorizate de autorităţile costaricane, fiind urmărite internaţional prin
Interpol ca urmare a condamnărilor primite în România. Mult timp considerat cel
mai influent personaj din anturajul fostului presedinte Traian Basescu, Udrea a
fost condamnată definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 6 ani de
închisoare, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Aceeaşi instanţă a
condamnat-o definitiv pe Bica la 4 ani de detenţie, într-un dosar în care era
acuzată de favorizarea făptuitorului.

Referendum pentru revizuirea Constituţiei

Aproape 19 milioane de alegători români sunt aşteptaţi,
sâmbătă şi duminică, la urne, la referendumul pentru revizuirea Constituţiei,
în sensul redefinirii familiei ca fiind căsătoria liber consimţită între un bărbat
şi o femeie, şi nu între soţi, ca în prezent. Proiectul de revizuire a fost
votat în Parlament. La
nivel naţional sunt organizate peste 18.600 de secţii de votare. Românii din
diaspora vor vota în 378 secţii de votare. Mai mult de jumătate dintre ele sunt
organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele
culturale, iar restul în alte locaţii. Cele mai multe secţii
de votare sunt în Italia, Spania, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii,
Marea Britanie, Franţa şi Germania. Referendumul este valabil dacă se prezintă
la urne cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale
permanente şi va fi validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel
puţin 25% din cei înscrişi pe liste.

6 October 2018
Le négociateur en chef de l’UE pour le Brexit en visite à Bucarest

L’agenda des entretiens a comporté le stade des négociations et les étapes qui restent à franchir pour que le Royaume-Uni puisse quitter l’UE. La présence de Michel Barnier dans la capitale roumaine n’est pas du tout fortuite : le 1er janvier 2019, la Roumanie assume la présidence tournante du Conseil de l’UE. Or, ces 6 mois à la tête de l’Union seront dominés par cette question sensible qui doit être réglée durant la première moitié de l’année prochaine.

En tant qu’Etat à la présidence du Conseil, la Roumanie aura un rôle important à jouer pour assurer le cadre institutionnel nécessaire au retrait du Royaume-Uni du bloc communautaire et le bon déroulement des négociations sur les futures relations des Britanniques avec l’Union – a souligné Michel Barnier. Il est nécessaire de préserver l’unité des 27 Etats membres tout au long des négociations, cette approche étant essentielle pour gérer le processus de manière efficace – a affirmé le négociateur en chef de l’UE pour le Brexit lors de sa rencontre avec le chef de l’Etat, Klaus Iohannis.

De l’avis de Michel Barnier, l’intégrité du marché unique de l’UE et l’indivisibilité des 4 libertés sont les piliers sur lesquels repose le projet européen et ils ne sont pas négociables. Selon lui, il est tout aussi essentiel de réglementer le décompte financier. Les Roumains étant, après les Polonais, la plus nombreuse communauté ethnique vivant au Royaume-Uni, les responsables de Bucarest placent le citoyen au centre de leurs préoccupations et soutiennent l’importance d’une réglementation ambitieuse dans le domaine de la mobilité, respectant les principes de la réciprocité et de la non-discrimination.

Bucarest suivra attentivement la manière dont des dispositions de l’accord sur le Brexit seront mises en œuvre, de sorte que tous les ressortissants roumains vivant au Royaume-Uni puissent continuer à y habiter, travailler et étudier dans les mêmes conditions qu’avant – ont déclaré la première ministre Viorica Dăncilă et le ministre des Affaires étrangères, Teodor Meleşcanu. Selon les chiffres fournis par l’Office national de la statistique, quelque 328.000 Roumains se trouvent actuellement un peu partout au Royaume-Uni, étant massés surtout autour de Londres et d’autres grandes villes : Birmingham, Manchester, Liverpool, Edinbourg, Glasgow, Leeds et Belfast. Parmi eux comptent plus de 2.000 médecins, mais aussi de nombreux spécialistes dans les domaines financier et bancaire, des artistes, des architectes, des professeurs, des spécialistes en informatique ou des chercheurs. S’y ajoutent quelque 10.000 jeunes Roumains qui font des études dans les universités britanniques.(Trad. Dominique)

3 October 2018
Negociatorul-şef al UE pentru Brexit, la Bucureşti

Negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier,
s-a întâlnit, la Bucureşti, cu principalii lideri politici români. Au fost analizate stadiul
actual al negocierilor Uniunii cu Londra, precum şi paşii următori în cadrul
procesului de retragere a britanicilor din blocul comunitar.

Prezenţa lui
Michel Barnier în capitala României nu este deloc întâmplătoare! De la 1
ianuarie, românii vor prelua preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii
Europene, agenda celor şase luni de mandat urmând să fie dominată de această
chestiune delicată, care ar urma să fie definitivată în prima jumătate a anului viitor. De altfel,
însuşi Michel Barnier a subliniat că România, în calitate de stat care va
deţine preşedinţia Consiliului, va avea un rol important în asigurarea cadrului
instituţional necesar care să permită retragerea ordonată a Marii Britanii şi
în derularea negocierilor privind viitoarele relaţii ale acesteia cu Uniunea.

Este
deosebit de importantă menţinerea unităţii celor 27 de state membre ale Uniunii
în negocierile privind Brexitul, această abordare reprezentând o premisă
esenţială în gestionarea eficientă a întregului proces – a spus preşedintele
Klaus Iohannis la întrevederea cu negociatorul-şef Michel Barnier.

În viziunea sa, integritatea
Pieţei Unice a UE şi indivizibilitatea celor patru libertăţi sunt piloni de
bază ai proiectului european şi nu sunt negociabili. Esenţială este, totodată,
reglementarea decontului financiar! Nu în ultimul rând, cum românii sunt a doua
minoritate în Marea Britanie, după polonezi, autorităţile de la Bucureşti pun
în centrul obiectivelor lor cetăţeanul şi de aceea susţin cu fermitate
importanţa unui cadru de reglementare ambiţios în domeniul mobilităţii, cu
respectarea principiilor reciprocităţii şi nediscriminării.

Potrivit
premierului Viorica Dăncilă şi
ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, Bucureştiul va
urmări cu atenţie modalitatea prin care prevederile acordului de ieşire sunt
implementate, astfel încât toţi cetăţenii români rezidenţi în Marea Britanie să
poată continua să locuiască, să muncească şi să studieze în aceleaşi condiţii
ca până acum.

Conform Oficiului Naţional de Statistică, precum şi altor
instituţii relevante, 328.000 de români locuiesc în Regatul Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord. Sunt răspândiţi pe întreg teritoriul Regatului,
cu concentrări mai mari în regiunea Londrei şi în zonele urbane Birmingham,
Manchester şi Liverpool, Edinburgh, Glasgow, Leeds şi Belfast. În Marea
Britanie lucrează peste 2.000 medici români, cărora li se adaugă numeroşi
specialişti în domeniul financiar-bancar, artişti, arhitecţi, profesori,
specialişti în IT sau cercetători. Iar, în învăţământul universitar britanic sunt
înscrişi, în prezent, aproximativ 10.000 de tineri români.

3 October 2018
Nachrichten 02.10.2018

BUKAREST: Der rumänische Staatschef Klaus Iohannis hat am Dienstag auf dem Treffen mit dem Chefunterhändler für Brexit Michel Barnier erklärt, Rumänien unterstütze eine enge Zusammenarbeit zwischen der Europäischen Union und Großbritannien nach dem Brexit und dass Bukarest sich für ein Abkommen im Bereich der Sicherheit interessiere. Iohannis fügte hinzu, Rumänien unterstütze die Bedeutung der Verhandlungen für einen Regelungsrahmen im Bereich der Mobilität der Bürger, wo die Prinzipien der Gegenseitigkeit und Nichtdiskriminierung nicht verletzt werden. Michel Barnier sagte seinerseits, Rumänien, das die EU-Ratspräsidentschaft im ersten Halbjahr 2019 innehaben wird, werde eine wichtige Rolle in der Sicherung des institutionellen Rahmens, der einen geordneten Rückzug Großbritanniens erlauben soll und in der Entwicklung er Verhandlungen über die zukünftigen Beziehungen zwischen der EU und dem Vereinten Königreich spielen. Ebenfalls am Dienstag kam Barnier mit der rumänischen Premierministerin Viorica Dancila zusammen. Diese erklärte, Rumänien sei daran interessiert, neben der Aufrechterhaltung enger Beziehungen zwischen der Europäischen Union und Großbritannien nach dem Brexit, dass alle im Vereinigten Königreich ansässigen rumänischen Staatsbürger weiterhin unter den gleichen Bedingungen wie zuvor leben, arbeiten und studieren können.

STRASSBURG: Die rumänische Premierministerin Viorica Dăncilă, begleitet von Justizminister Tudorel Toader, nimmt am Mittwoch in Straßburg an der Debatte im Europäischen Parlament über die Rechtsstaatlichkeit in Rumänien teil. Gestern hatten die Abgeordneten verschiedener Fraktionen im Ausschuss für bürgerliche Freiheiten einen Meinungsaustausch mit dem ersten Vizepräsidenten der Europäischen Kommission Frans Timmermans über die Situation in Rumänien, einschließlich der Unabhängigkeit der Justiz, geführt. Er sagte, dass die Initiativen der Behörden in Bukarest in diesem Bereich nicht nur für einige Rumänen, die auf die Straße gingen, sondern auch für die Europäische Union Anlass zur Besorgnis gebe. Frans Timmermans sagte, dass die Europäische Kommission nicht zögern würde, die rumänische Regierung vor Gericht zu stellen, wenn die europäischen Vorschriften verletzt würden. Minister Tudorel Toader antwortete, er werde den Ersten Vizepräsidenten der Kommission in Straßburg bitten, die besorgniserregende Phase zugunsten einer punktuellen Diskussion zu überwinden. Mehr dazu nach den Nachrichten.

BUKAREST: Der rumänische Staatschef Klaus Iohannis hat am Dienstag den Erlass unterzeichnet, durch den die Ministerin für Europäische Fördermittel Rovana Plumb auch das Amt des Bildungsministers interimistisch übrnnehmen wird. Der Ex-Bildungsminister Valentin Popa ist vergangene Woche nach einem Treffen mit dem Chef der Sozialdemokraten Liviu Dragnea zurückgetreten. Es war der zweite Rücktritt aus dem von Viorica Dăncilă geleitetenen Kabinett, nach jenem des Fiorschungsministers Nicolae Burnete Ende August.

BUKAREST: Die Europäische Kommission wird Rumänien bei der Betrugsbekämpfung im Bereich Mehrwertsteuer unterstützen. Rumänien verzeichnet ein Defizit beim Einsammeln der Mehrwertsteuer von 36%, so er rumänische Finanzminister Eugen Teodorovici. Die Erklärung kam nach dem Treffen in Luxemburg mit dem EU-Währungskommissar Pierre Moscovici. Dieser akzeptierte die Einladung des rumänischen Finanzministers, Rumänien im November zu besuchen.

2 October 2018
Jurnal românesc – 02.10.2018

România este
interesată, pe lângă menţinerea unor relaţii apropiate între UE şi Marea
Britanie după Brexit, ca toţi cetăţenii români rezidenţi în Regatul Unit să
locuiască, să muncească şi să studieze în aceleaşi condiţii ca până acum – a
declarat, marţi, premierul Viorica Dăncilă, în timpul întâlnirii de la Bucureşti
cu negociatorul-şef pentru Brexit, Michel Barnier. Discuţiile au evidenţiat
nivelul foarte bun al cooperării dintre autorităţile române şi structura
condusă de Michel Barnier, în perspectiva preluării de către România, în primul
semestru al anului viitor, a preşedinţiei rotative a Consiliului UE. Pe de alta
parte, Viorica Dăncilă a reconfirmat importanţa menţinerii unităţii celor 27 de
state membre, în jurul principiilor fundamentale stabilite pentru negocierea
dosarului Brexit. Comunitatea românească din Regatul Unit al Marii Britanii şi
Irlandei de Nord a crescut constant după aderarea României la UE. Conform datelor de la Oficiul Național de
Statistică, 328.000 de români locuiesc în Marea Britanie. Comunitatea
românească este în general bine integrată în societatea britanică, cu
calificări profesionale înalte, ocupând locuri de muncă în sectoare deficitare
ale pieței muncii (medici, asistenți medicali, asistenți sociali), dar și în
domenii precum agricultură, construcții, îngrijirea persoanelor în vârstă. Potrivit
MAE, care preia estimările unei organizații profesionale, în Marea Britanie
lucrează peste 2.000 medici români, cărora li se adaugă numeroși specialiști în
domeniul financiar-bancar, artiști, arhitecți, profesori, specialiști în IT și
cercetători. În învățământul universitar britanic studiază în prezent
aproximativ 10.000 de tineri români, la nivelul studiilor de licență, master și
doctorat. Totodată, există o comunitate extrem de dinamică la nivelul
corpului profesoral și de cercetare la nivel academic.

Grație
conlucrării Băncii Naționale a Moldovei (BNM) cu Banca Comercială Română și
Banca Transilvania, leul moldovenesc va fi acceptat pentru operațiuni de schimb
valutar și tranzacții bancare în România, informează un comunicat al BNM. Cele
două bănci comerciale au lansat serviciul de schimb valutar lei moldovenești
(MDL) contra lei românești (RON) pe teritoriul României, precum și serviciul de
transferuri bancare în lei moldovenești. Serviciul de schimb valutar este
disponibil începând cu 1 octombrie la sucursalele și ghișeele din principalele
orașe din România, care e primul partener comercial al Republicii Moldova, cu o
pondere de 26% în exporturile și 14% în importurile moldovenești, în prima
jumătate a anului.

În perioada 4-7 octombrie, la Alba Iulia, are loc a treia ediţie a Summitului RePatriot
care are ca tema in acest an ‘Noi facem România mai bună!’. 200 de antreprenori români din ţară şi
Diaspora se întâlnesc în oraşul Marii Uniri. Summitul RePatriot va fi platforma
de conectare a românilor din Diaspora cu antreprenorii din ţară, de descoperire
şi oferire de oportunităţi de investiţii acasă şi, totodată, o oportunitate
pentru antreprenorii români care doresc să pătrundă pe pieţele externe sau care
au reuşit deja să îşi internaţionalizeze companiile. Cu acest prilej va avea loc lansarea unei iniţiative
speciale, creată de echipa RePatriot cu ocazia Centenarului – ‘Top 100 Români
de pretutindeni’ – care îi va celebra pe românii al căror exemplu personal ne
poate inspira pe toţi, cei din ţară şi cei din comunităţile româneşti de
pretutindeni.

Preşedintele Acţiunii 2012 George Simion a fost
expulzat, luni noapte, din Republica Moldova şi declarat de autorităţi persona
non grata pentru o perioadă de cinci ani. După ce i s-a permis trecerea
graniţei şi a realizat o emisiune la postul unionist 10TV, George Simion a fost,
potrivit propriilor spuse, reţinut fără a i se comunica vreun temei, urcat cu
forţa într-un automobil fără numere distinctive ale statului, lovit şi apoi
escortat la vama Leuşeni. Situația
legată de cazul expulzării unuia din liderii organizațiilor unioniste, George
Simion este în atenția autorităților române competente, a declarat marţi
ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță. Diplomatul român
a declarat că autoritățile de la Bucureşti îl încurajează pe George Simion să
utilizeze toate modalitățile legale pentru a clarifica această chestiune.

2 October 2018
October 1, 2018

2018-2019 ACADEMIC YEAR – Nearly half a million students in Romania
today are starting a new academic year. President Klaus Iohannis attended the
opening ceremony in Iasi, recalling that the city hosted the first modern
university in Romania in 1860. The President added that the recent decades,
marked by economic and technological advancement, have turned the great
university centers in pillars of economic growth. In turn, Prime Minister
Viorica Dancila attended the opening ceremony at the Faculty of Medicine and
Pharmacy in Craiova, saying that the Romanian medical school is an elite
school, and that healthcare and education should underlie the development of
society. The new academic year starts with the Education Minister position left
vacant, after Valentin Popa resigned last week. Rovana Plumb, Minister of
European Funds, has been nominated as interim Education Minister.

REMARKS – The recent changes to the justice legislation in Romania
risk throwing the country back in the early 2000s, a period marked by deep
corruption, US Ambassador to Bucharest Hans Klemm said today at the opening
ceremony of a new academic year at the Law School in Bucharest, also attended
by the French Ambassador to Bucharest, Michele Ramis. Hans Klemm referred to
the amendments brought to the Criminal Code and Criminal Procedure Code, the
modifications brought to the Judicial Inspection Corps, and the magistrates’ protests
against the changes, which were unimaginable in the past, Klemm argued. In
their current version, these amendments will hinder or make it utterly
impossible the investigation and prosecution of such crimes as murder and
organized crime, the US official went on to say. According to Ambassador Klemm,
international cooperation in the justice field will be reduced significantly
over worries linked to sharing information with Romania.

DEBATE – The latest developments in Romania related
to the independence of the justice system are today under debate in the
Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs at the European
Parliament, in a meeting chaired by European Commission first vice-president
Frans Timmermans. According to the European Parliament, the preliminary opinion
issued by the Venice Commission regarding the three draft laws revising the
status of judges and prosecutors, judicial organization and the functioning of
the Superior Council of Magistracy will be also tackled. The meeting precedes
Wednesday’s scheduled debate in the European Parliament, devoted to the rule of
law in Romania, to be attended by Romania’s Prime Minister Viorica Dancila. The
Romanian official discussed the topic earlier this week with the main political
parties in the European Parliament.

PARLIAMENT – Romanian Senators and Deputies will resume session on
Tuesday after today they are attending ceremonies marking the start of a new
academic year across the country. The Chamber of Deputies’ agenda includes the
law regulating the exploitation of natural gas in the Black Sea. The debate and
the vote on this matter was delayed by a week. The bill got Senate’s approval
and has been tabled to the Chamber of Deputies. Members of the Alliance of
Liberals and Democrats in Romania have announced they would introduce several
amendments, while Social-Democrat leader Liviu Dragnea wants to delay the vote,
to give MPs enough time to analyze and discuss the offshore bill. Also this
week the ruling coalition faces two simple motions. The Liberal Party in
opposition has filed a simple motion against Finance Minister Eugen Teodorovici
in the Chamber of Deputies, while the Save Romania Union and Liberal party have
filed a motion against Transport Minister Lucian Sova in the Senate. Both documents
will be debated and voted on Wednesday. Parliament’s committee investigating
the involvement of the Personal Security Service (SPP) in the activity of
certain political parties and some of their leaders is also scheduled to start
its activity this week. Deputy Prime Minister Paul Stanescu and the former
director of the Service, Dumitru Iliescu, will be the first to be deposed.

VISIT – European Union Chief Negotiator for Brexit Michel Barnier
on Tuesday is paying an official visit to Bucharest. According to a press
release made public by the European Commission’s Representation in Romania,
Michel Barnier will meet with Romanian President Klaus Iohannis, Senate Speaker
Calin Popescu-Tariceanu, Chamber of Deputies Speaker Liviu Dragnea, Prime
Minister Viorica Dancila and Minister Delegate for European Affairs, Victor
Negrescu. Additionally, the EU official will hold talks with representatives of
Parliament’s joint committees for European affairs and foreign policy and with
members of Parliament’s special committee for the coordination of actions
connected to the Romanian Presidency of the European Council in the first half
of 2019.

NOBEL PRIZE – Scientists James P. Allison of the United States and
Tasuku Honjo of Japan were today awarded the Nobel Prize for Medicine in 2018
for their discovery of cancer therapy by inhibition of negative immune
regulation. The Nobel Prize for Literature will be announced next year along
with the recipient selected for 2019, in the wake of wide-ranging sexual
assault allegations targeting members of the Swedish academy, made public by
#MeToo. The Academy has thus decided to postpone the literature prize for next
year, to allow the institution to reform and replace its outgoing members. Five
Nobel prizes were instated by Swedish inventors, industrialist and
philanthropist Alfred Nobel, for medicine, chemistry, physics, literature and
peace. A sixth Nobel Memorial Prize in Economic Sciences was founded by Bank of
Sweden in 1968.

TSUNAMI – The Government of Indonesia
today called for international aid in the wake of Friday’s earthquake and
ensuing tsunami that hit Sulawesi Island, killing some 830 people. The
Government said 1,200 inmates escaped from three prisons, speculating the chaos
that followed Friday’s catastrophe. The Romanian Foreign Ministry has conveyed
condolences to the families of the victims and expressed its deepest compassion
and solidarity with the Indonesian people and authorities. In another
development, at least two people died and some 120 were wounded after Trami
typhoon swept through southern Japan, disrupting the transport network.

REFERENDUM – 90% of Macedonian voters on Sunday favored the name
changing to North Macedonia in a Government-organized referendum.
Unfortunately, the referendum was invalidated due to low voter turnout. The
name-changing plan is aimed at putting an end to a long-standing spat with
Greece, a country which this summer signed an agreement unlocking Macedonia’s
path to NATO and the EU. To become a member of the North-Atlantic Treaty
Organization, Macedonia needs to ratify the agreement with Greece by referendum
and change its constitutional name. Only then will the Greek Parliament be able
to ratify the agreement. The European Union has urged both parties to respect
the results of Sunday’s referendum, with NATO also hailing what it has termed
a historic decision to put aside all differences with Greece.

TENNIS – Romanian tennis player Simona Halep is ranked first and
enjoys a considerable lead in WTA standings. Halep is up 2,400 points over
runner-up Caroline Wozniacki of Denmark and 2,700 against Germany’s Angelique
Kerber. The gap will shrink starting next week, considering Halep withdrew in
the first round in Beijing this year. Last year the Romanian player reached the
finals. This is Simona’s 48th consecutive week at the top of the
women’s singles rankings. Also the Romanian player is ranked 11th in
an all-time ranking. Other Romanians ranked in the WTA Top 100 are Mihaela
Buzarnescu (24), Irina Begu (53), Sorana Cirstea (61), Ana Bogdan (80) and
Monica Niculescu (82).

(Translated by V. Palcu)

1 October 2018
Noi discuţii Bruxelles – Londra privind Brexit: negocieri pe articolul 50

Uniunea Europeană şi Marea Britanie încă speră ca mijlocul lunii octombrie să fie data limită pentru un acord care să permită o tranziţie liniştită după ce Londra va ieşi din blocul comunitar în luna martie a anului viitor. Negociatorul-şef britanic Dominic Raab s-a întâlnit din nou, zilele trecute, la Bruxelles, cu negociatorul-şef al Uniunii Michel Barnier, pentru discuţii pe tema Brexit-ului.

Cei doi oficiali au declarat, într-o conferinţă de presă, că există progrese în unele domenii, cum ar fi schimbul de informaţii între instituţiile responsabile de aplicarea legii, dar au recunoscut şi că cele mai importante chestiuni sunt încă nerezolvate. Un acord la mijlocul lunii octombrie ar coincide cu viitorul summit al Uniunii Europene, care va avea loc la 18 octombrie. Dominic Raab a spus că este încrezător” că se va ajunge la o înţelegere până atunci, deşi a refuzat să ofere un pronostic.

Cred că este absolut vital să nu existe diferenţe. Am avut o discuţie sinceră despre ele şi, de asemenea, avem energia şi pragmatismul necesare pentru a asigura încheierea acordului şi sunt convins că acest lucru se va întâmpla în octombrie” — a spus oficialul britanic în faţa jurnaliştilor, sugerând totodată ca cele două părţi să încerce să convină la nivel politic în privinţa chestiunilor asupra cărora nu reuşesc să se înţeleagă în discuţiile tehnice.

Michel Barnier a fost mai precaut în privinţa termenului limită. El a spus că cele două părţi ar avea nevoie de o înţelegere până cel târziu în noiembrie, pentru ca aceasta să poată fi în vigoare când Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană la data stabilită, 29 martie 2019.

Provocarea noastră, pentru următoarele săptămâni, este de a încerca să definim parteneriatul între Regatul Unit şi Uniunea Europeană – un parteneriat fără precedent. Acest parteneriat trebuie să respecte piaţa unică şi bazele proiectului european, iar dacă acest lucru va fi bine înţeles, putem încheia cu succes negocierile.”

Unul dintre cele mai sensibile subiecte rămâne viitoarea reglementare a graniţei între Irlanda, membră a Uniunii, şi Irlanda de Nord, care va părăsi blocul comunitar, ca parte a Regatului Unit. Michel Barnier a reafirmat că un acord de tip plasă de siguranţă” privind graniţa este esenţial pentru a obţine o înţelegere mai largă privind Brexit-ul. Fără o plasă de siguranţă, nu poate exista niciun acord” — a insistat negociatorul european. De altfel, Barnier i-a cerut lui Raab să detalieze de urgenţă” propunerea Londrei privind chestiunea frontierei irlandeze, care este un punct crucial” pentru încheierea înţelegerii privind Brexit-ul.

Alte chestiuni care necesită progrese — afirmă Michel Barnier — sunt indicaţiile geografice, guvernanţa, cu rolul Curţii de Justiţie de la Luxemburg, schimburile de date sau Euratom, organismul european de reglementare din sectorul energiei nucleare.

În contextul apropierii termenului limită, există o temere tot mai mare că s-ar putea ajunge la un Brexit fără acord în privinţa chestiunilor esenţiale, fapt care ar duce la haos economic — notează analiştii.

4 September 2018
UE și Marea Britanie, încă departe de un acord pentru Brexit

Negociatorul şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, și ministrul britanic însărcinat cu Brexit, Dominic Raab, au avut o nouă întrevedere, marți, la Bruxelles. După întâlnire, Barnier a declarat în că negocierile cu Marea Britanie intră în etapele finale şi se vor desfăşura încontinuu, a transmis agenția Reuters, citată de Agerpres.

Acord pâna în luna noiembrie?

Deși negocierile de luna trecută au adus progrese, cele două părți încă mai au multe aspecte de lămurit pentru o înțelegere privind relațiile economice post-Brexit. “Acest parteneriat trebuie să respecte piaţa unică şi fundamentele proiectului european, iar dacă acest lucru este bine înţeles vom putea încheia cu succes negocierile”, a declarat Michel Barnier la conferința de presă comună cu Dominic Raab.

Negociatorul european a mai precizat că acordul cu Marea Britanie trebuie încheiat cel mai târziu la începutul lunii noiembrie, iar Uniunea Europeană nu lucrează pentru un scenariu fără acord (no deal).

La rândul său, Dominic Raab s-a declarat încrezător în semnarea unei înțelegeri până la finalul lunii octombrie. “Scopul nostru în primul rând este de a facilita continuitatea şi buna desfăşurare a afacerilor, transporturilor, infrastructurilor, cercetării, programelor de ajutor şi a fluxurilor de finanţare provenite anterior din UE”, a spus oficialul britanic.

Efectele unui Brexit ‘no deal’ pentru britanici

Guvernul britanic a publicat, joi, 24 de note tehnice care arată ce impact ar avea ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană fără un acord (no deal). În acest scenariu, cetățenii britanici vor plăti mai mulți bani la plata cu cardurile de credit pentru bunurile sau serviciile cumpărate din UE, iar cetățenii britanici care trăiesc în străinătate și-ar putea pierde accesul la conturile bancare, scrie The Guardian, citat de CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, britanicii care trăiesc în statele din blocul comunitar “pot pierde capacitatea de a accesa serviciile de creditare și de depozit și contractele de asigurare”,se arată în documentul guvernului de la Londra.

Și companiile britanice pot fi puternic afectate de lipsa unui acord la finalul negocierilor pentru Brexit. Lipsa unei înțelegeri între UE și Regatul Unit va avea ca rezultat încetarea liberei circulații a mărfurilor către și dinspre continent. În această situația companiile trbui “să pună în practică măsuri pentru a renegocia condițiile comerciale pentru a reflecta orice schimbări în procedurile vamale și de accize și toate tarifele care se pot aplica comerțului dintre UE și Marea Britanie”, se arată în notele tehnice ale executivului britanic, conform publicației Calea Europeană.

Cetățenii UE din Marea Britanie după Brexit

Probabil cea mai stringent capitol din negocierile pentru Brexit este cel al drepturilor cetățenilor UE care locuiesc în Marea Britanie, iar România este foarte interesată de acest capitol. Datele publicate în luna mai de Biroul Național de Statistică din Marea Britanie arată că cetățenii de naționalitate română au devenit, în 2018, a doua comunitate non-britanică din Regatul Unit, după polonezi. Astfel, 411.000 de români erau înregistrați anul trecut în Marea Britanie, cu 25% mai mulți ca în 2016, potrivit BBC. Polonia are circa 1 milion de cetățeni stabiliți în Regatul Unit, iar a treia comunitate este cea irlandeză, cu circa 350.000 de cetățeni care trăiesc pe insula britanică.

Conform, cotidianului the Telegraph, imigranţii din Uniunea Europeană vor primi dreptul dreptul de a rămâne în marea Britanie în cazul în care nu se va ajunge la un acord asupra Brexitului. Decizia s-ar aplica pentru un număr de 3,8 milioane de europeni aflați pe teritoriul britanic. Britanicii își doresc ca decizia să fie reciprocă din partea celor 27 de state UE, chiar dacă nu va exista un acord privind Brexit agreat de ambele părți.

24 August 2018
Comisia Europeană cere statelor membre să se pregătească pentru orice scenariu în cazul Brexit

Comisia Europeană cere statelor membre ale Uniunii să-şi intensifice pregătirile și să ia în calcul orice scenariu al ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar.

Pe 30 martie anul viitor, Regatul Unit nu va mai face parte din Uniune şi va deveni o ţară extracomunitară, iar acest lucruva avea efecte asupra cetăţenilor, întreprinderilor şi administraţiilor publice. Sunt cuvintele cu care Comisia Europeană își începe mesajul transmis statelor membre.Iar efectele vor fi extrem de variate de la noi controale la frontieră, la valabilitatea diplomelor și certificatelor până la norme diferite pentru transferurile de date.

În aceste condiții, Comisia Europeană le cere statelor membre, dar și companiilor din sectorul privat să accelereze ritmul pregătirilor. Pregătirea pentru retragerea Regatului Unit nu este numai responsabilitatea instituţiilor europene, ci este un efort comun la nivel comunitar, naţional şi regional, insistă Bruxelles-ul.

Două scenarii principalesunt vehiculate.Într-un prim scenariu, dacă Uniunea și Marea Britanie ajung la un acord de retragere, iar documentul este ratificat până pe 30 martie anul viitor, va exista o perioadă de tranziție de un an și 9 luni. Acest lucru înseamnă cădreptul comunitar va înceta să se aplice Regatului Unit şi în Regatul Unit la 1 ianuarie 2021.

În cel de-al doilea scenariu, dacă acordul de retragere nu este ratificat înainte de 30 martie, nu va exista nici o perioadă de tranziţie, iar dreptul european va înceta să se aplice în Marea Britanie chiar din acea zi.

Totul depinde acum de capacitatea Marii Britanii și a Uniunii de a încheia în octombrie negocierile privind acordul de retragere, așa cum s-au angajat. Iar termenul limită a fost stabilit pentru ca documentul să poată fi prezentat parlamentului britanic și celui European spre ratificare.

Mai este puțin timp și trebuie să facem două lucruri: să finalizăm acordul de retragere, iar noi nu suntem încă acolo, şi să pregătim o declaraţie politică privind viitoarea noastră relaţie post-Brexit’‘, a avertizat, negociatorul european, Michel Barnier. Și tot el insistat: În ceea ce priveşte acordul de retragere este urgent să se convină asupra unui cadru de securitate juridic pentru Irlanda şi Irlanda de Nord. Avem nevoie de o poliţă de asigurare.Iar în privința viitoarei noastre relații, Uniunea a propus în martie un parteneriat fără precedent în domeniul economiei și al comerțului, cu un ambițios Acord de liber schimb care să respecte integritatea pieței unice, dar și în materie de securitate internă și externă.

Un Brexit fără un acord comercial ar provocațărilor Uniunii pagube termen lung echivalente cu aproximativ 1,5 la sută din PIB-ul anual, potrivit studiu al Fondului Monetar Internaţional, citat de Reuters. Pagubele reprezintă echivalentul a aproximativ 250 de miliarde de dolari.

Între timp, premierul britanic, Theresa May, a anunţat că ea personal va conduce de acum încolo negocierile cu Uniunea Europeană.

3 August 2018
Brexit – stadiul negocierilor înaintea Consiliului European

Negociatorul-şef al Brexitului din partea Uniunii, Michel Barnier, a
avertizat, la ultima prezentare a stadiului discuţiilor, că Uniunea nu se va
lăsa impresionată de Regatul Unit în negocierile cu privire la viitorul
parteneriat dintre cele două părţi, după marele divorţ.

Soluţia transmisă la Bruxelles de către guvernul britanic nu
corespunde celei pe care noi o dorim şi celei dorite de Irlanda şi Irlanda de
Nord pentru a evita revenirea la o frontieră fizică între cele două entităţi,
a spus Barnier.

Uniunea Europeană cere ca în viitorul acord privind retragerea Marii
Britanii să fie înscrisă o soluţie denumită backstop, care prevede
o aliniere la normele vamale ale Uniunii până la sfârşitul anului 2021. Acest
termen depăşeşte cu un an sfârşitul perioadei de tranziţie (decembrie 2020)
negociată de Londra pentru a atenua efectele economice ale Brexitului, perioadă
considerată necesară pentru a negocia un acord de liber schimb, în special
odată ce Marea Britanie devine o terţă ţară. Cu toate acestea, planul
‘backstop’ va fi utilizat doar în cazul în care nu va fi găsită nici o altă
soluţie pentru evitarea unei ‘frontiere dure’ între Irlanda de Nord şi Irlanda.

Referindu-se la discuţiile asupra formei pe care o va lua relaţia dintre cele
două părţi după Brexit atât din punct de vedere economic, cât şi strategic,
responsabilul francez a subliniat un paradox:

Michel
Barnier: Ne aflăm, în acest moment, în pline discuţii despre cadrul acestei noi
relaţii care va cuprinde un parteneriat economic şi o cooperare strategică în
domeniul securităţii. Până în prezent, în toate documentele britanice pe care
le-am primit şi pe care eu le citesc cu mare atenţie, există o cerere a
statu-quoului, o formă de continuitate destul de paradoxală, în contextul în
care această ţară a luat ea însăşi decizia de a părăsi Uniunea Europeană.
Astfel, Regatul Unit pare să dorească să păstreze toate beneficiile relaţiei
actuale, ieşind totodată din cadrul nostru de reglementare, din cadrul nostru
de supravegehre comună şi din implementarea lui. Atunci când le răspundem
liderilor britanici că, în exteriorul sistemului creat de Uniunea Europeană,
aceste beneficii nu sunt accesibile, unii dintre ei încearcă să ne facă să ne
asumăm responsabilitatea pentru consecinţele deciziei Regatului Unit de a ieşi
din Uniune.

Problema frontierei irlandeze rămâne unul dintre subiectele cele mai
spinoase în negocierile asupra Brexitului între Bruxelles şi Londra. Ea va
trebui reglementată până la toamnă, ca de altfel toate celelalte subiecte
discutate, pentru ca acordul de retragere să poată fi ratificat până la
sfârşitul lui martie, când este prevăzută ieşirea Marii Britanii din Uniunea
Europeană.

15 June 2018
VIDEO Euranet Plus Summit la Bruxelles

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost tema principală a Euranet Plus Summit, organizat marți, la Bruxelles. Invitatul primei părți a summit-ului, negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, a răspuns întrebărilor venite din partea jurnaliștilor europeni legate de negocierile dintre Regatul Unit și cele 27 de state membre ale Uniunii.

În prima parte a dialogului, susținut în limba franceză, oficialul European a vorbit despre progresul către un acord cu Marea Britanie, soluții pentru granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord și temerile legate de destrămarea Uniunii.

Urmăriți aici prima parte a interviului cu Michel Barnier, partea în limba franceză:

A doua parte a dezbaterii a fost dedicată relațiilor UE-Marea Britanie post-Brexit, dar și despre securitatea și drepturile cetățenilor europeni ce trăiesc în Regatul Unit.

Urmăriți aici a doua parte a interviului cu Michel Barnier, partea în limba engleză:

A doua jumătate a summit-ului Euranet Plus a fost acordată dezbaterii pe tema viitorului Uniunii Europene la care au participat parlamentarii europeni David McAllister, Tanja Fajon, Ernest Urtasun și Liadh Ní Riada. Dezbatarea s-a concentrate pe teme precum problema migrației, relația Parlamentului European cu cetățenii, dar și alegerile pentru forul European din 2019.

Urmăriți aici dezbaterea pe tama viitorul Europei, în limba engleză:

24 May 2018
Brexit și viitorul Europei, în dezbatere la Euranet Plus Summit

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost tema principală a Euranet Plus Summit, organizat marți, la Bruxelles. Evenimentul a debutat cu un interviu acordat de Michel Barnier, negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, care a vorbit despre progresele făcute în discuțiile dintre Marea Britanie și UE: “Au fost erori ce trebuie corectate în UE, există neînţelegeri, există temeri, dar totul trebuie dezbătute, trebuie să răspundem problemelor ridicate de cetăţenii europeni. Sunt hotărât să obţin un acord; timpul trece repede, vreau să accelerez negocierile. Sper ca şi britanicii să accepte să accelerăm negocierile, pentru ca Acordul să fie ratificat.”

Despre teama europenilor ca alte state membre să părăsească Uninea, Michel Barnier a declarat: “Trebuie să explicăm tuturor care se gândesc la un efect de domino al Brexit ce înseamnă să fii în UE sau în afara UE. La finalul Brexit lumea îşi va da seama că e mai bine în UE decât în afară! Am învăţat cu toţii lecţia Brexit, trebuie reformat ce e de reformat în UE. Cetăţenii trebuie să simtă că UE îi protejează mai bine decât a făcut-o până acum.“

Interviul cu Michel Barnier, partea în limba franceză:

Decizia Regatului Unit al marii Britanii de a ieși din structurile UE înseamnă și părăsirea a circa 750 de acorduri internaționale, a amintit Barnier. Negociatorul-șef al UE a subliniat că acordul cu britanicii trebuie să fie în avantajul cetățenilor: “Negocierile sunt pentru oameni. Există peste 3 milioane de cetăţeni UE în UK şi 1,5 milioane de britanici în UE; toţi trebuie să se bucure deplin de toate drepturile, inclusiv sociale şi de rezidenţă.”

Barnier a vorbit și despre viitorul realțiilor dintre UE și Marea Britanie, dorind ca relațiile comerciale să se desfășoare după modelul statelor din Spațiul Economic European: “Dacă reuşim să finalizăm Acordul cu UK, vom avea o perioadă de tranziţie de 21 de luni în care vom avea timp să negociem viitorul relaţiei UE-Marea Britanie. Prefer pentru Marea Britanie post-Brexit un model de relaţii economice cu UE de tipul Norvegia (n.r și celelalte state din SEE).”

Interviul cu Michel Barnier, partea în limba engleză:

A doua parte a Euranet Plus Summit a fost acordată dezbaterii pe tema viitorului Uniunii Europene la care au participat parlamentarii europeni David McAllister, Tanja Fajon, Ernest Urtasun și Liadh Ní Riada. Pe lângă Brexit, invitații au abordat teme precum problema migrației, relația Parlamentului European cu cetățenii, dar și alegerilepentru forul European din 2019.

“Este o provocare imensă cum abordăm problema migraţiei, ce facem cu cei care au dreptul să rămână în UE, cum oferim mai multă solidaritate; sunt probleme foarte diferite în statele membre pe acest subiect”, a spus David McAllister, europarlamentar din partea Partidului Popular European.

Ernest Urtasun, europarlamentar din grupul Verzilor, consideră că Europa are nevoie de o nouă strategie pentru problema migrației: “Unele guverne ţin seama de idei de extremă dreapta. Există o distribuire dezechilibrată a migranţilor între statele UE. Modelul european de cooperare în domeniul migraţiei a eşuat, ne trebuie un mod eficient de a primi refugiaţii.“

Social-democrata Tanja Fajon a vorbit despre efectul ieșirii Marii Britanii din UE asupra populației Europei: “După Brexit cetăţenii vor mai multe politici europene, sunt puţin speriaţi. Ca politicieni trebuie să ne întoarcem la cetăţeni, să ne întoarcem pe stradă, să-i ascultăm pe oameni şi să-i facem să se implice.”

“Uneori parlamentarii europeni sunt într-o bulă, trebuie să căutăm realitatea, să ştim ce vor oamenii, trebuie translatat la nivelul oamenilor ce facem. Oamenii nu sunt aşa interesaţi de problemele europene cum credem“, este de părere Liadh Ní Riada, parlamentar din grupul Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică care speră că alegerile pentru PE de anul viitror va aduce mai mult interes din partea tinerilor: “Trebuie să ajungem la cei tineri, să dezbatem cu ei şi să-i învăţăm să-şi exercite dreptul de vot; tinerii trebuie să ştie că putem să facem şi să schimbăm multe la nivelul UE.”

Dezbaterea pe teama viitorului Europei în limba engleză:

22 May 2018
The Brexit transition agreement

Brexit secretary David Davis and the EU’s chief negotiator Michel Barnier on Monday announced that they had reached a draft agreement on the terms of a transition deal which will take effect once Britain departs in March 2019 lasting until December 2020. Those terms will underlie the EU’s future partnership with Great Britain. The sides reached an agreement on the rights of some 4.5 million EU citizens residing in the United Kingdom and of 1.2 million British citizens residing in EU countries.

During the 20-month transition period, Great Britain will be able to negotiate and sign new free trade deals with the EU. The agreement also includes a financial deal, the citizens’ rights in the transition period and a provisional compromise on the post-Brexit border between Northern Ireland and the Republic of Ireland. Michel Barnier said that the transition period demanded by the United Kingdom would give Britain time to prepare its administration and affairs. The agreement will be debated at the European Council Summit later this week.

In another development, the European Parliament’s Brexit Coordinator, Guy Verhofstadt, said Parliament had taken note of the political agreement on the Brexit transition period but it reserved the right to monitor it. The European Parliament has reiterated that according to procedures, it will be the one to determine the final withdrawal agreement. In turn, the British government argues that the transition agreement with the EU will give more certainty to companies and citizens.

The announcement regarding the terms of the Brexit transition period was made after a day before the UK Parliament Committee supervising the Brexit negotiations had issued a report saying that the withdrawal from the EU might be delayed given the poor progress in the talks between London and Brussels. Great Britain is going to pull out of the Union on March 29, 2019, two years after the withdrawal procedure was put in place under Article 50 of the Lisbon Treaty and nearly three years after the vote in favour of Brexit at the referendum of June 2016. The negotiations are due to end by October 2018 to allow for the European Parliament and the UK Parliament to ratify the agreement.

(Translated by A.M. Palcu)

20 March 2018