Tag: Michel Barnier

  • Un nou acord pentru Brexit

    Un nou acord pentru Brexit

    Definit de
    negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, ca fiind ”just şi
    rezonabil”, iar de către premierul britanic Boris Johnson drept excelent,
    noul acord între Bruxelles şi Londra privind ieşirea Regatului Unit din blocul
    comunitar a primit votul liderilor din ţările membre ale Uniunii, reuniţi la
    Bruxelles, la Consiliul European de toamnă. Documentul aprobat invită Comisia
    Europeană, Parlamentul şi Consiliul Uniunii să adopte toţi paşii necesari
    pentru ca acest acord să intre în vigoare la 1 noiembrie 2019, în declaraţie
    nefiind menţionată vreo posibila nouă amânare a Brexitului în cazul în care
    legislativul britanic ar respinge acordul.


    Potrivit lui Michel Barnier, într-o
    conversaţie telefonică cu preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene,
    Jean-Claude Juncker, premierul britanic Boris Johnson s-a declarat încrezător
    în capacitatea sa de a obţine sprijinul parlamentului de la Londra. La rândul
    său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, s-a declarat optimist şi a
    dat asigurări că nu ar accepta niciodată un acord dacă acesta ”nu ar fi OK pentru
    Uniunea Europeană şi pentru Irlanda”.


    Compromisul privind acordul de ieşire a
    Marii Britanii din blocul comunitar prevede că Irlanda de Nord va rămâne
    aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, chiar dacă face parte din
    teritoriul vamal al Regatului Unit. Nu vor exista controale vamale pe insula
    Irlanda, acestea urmând să fie efectuate în porturi. Pentru bunurile care trec
    din Marea Britanie în Irlanda de Nord ca destinaţie finală nu se vor percepe
    taxe vamale ale Uniunii Europene.


    De asemenea, nu se vor plăti astfel de taxe
    nici pentru bunurile transportate de călători peste frontiera dintre Irlanda şi
    Irlanda de Nord. Spre deosebire de soluţia de backstop din precedentul acord
    negociat de fostul premier Theresa May, respins în trei rânduri de parlamentul
    britanic, nu va fi nevoie ca noul protocol convenit acum să fie înlocuit de un
    acord ulterior între Uniunea Europeană şi Regatul Unit, ceea ce reprezintă o
    concesie substanţială făcută de europeni.


    Preşedintele Klaus Iohannis, care a
    semnat documentul în numele României, a declarat că acordul privind ieşirea
    Regatului Unit din blocul comunitar, anunţat joi, nu schimbă nimic în ceea ce
    îi priveşte pe românii din Marea Britanie, acestora urmând să le fie asigurate
    toate drepturile. În acord, lucrurile care au fost negociate şi acceptate de
    ambele părţi nu s-au schimbat, ele au fost păstrate, ceea ce s-a renegociat şi
    s-a schimbat în unele părţi este înţelegerea pe graniţa între Irlanda şi
    Irlanda de Nord, a precizat şeful statului român, reiterând că cea mai bună
    variantă este cea a unui Brexit cu acord.

  • Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, despre românii din Marea Britanie

    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, despre românii din Marea Britanie

    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, anunţă, într-o postare pe Twitter, că a discutat cu negociatorul şef al Uniunii Europene pentru Brexit, francezul Michel Barnier, despre importanţa protejării drepturilor cetăţenilor români, precum şi ai Uniunii Europene, care trăiesc în Marea Britanie.

    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba: Am avut o discuţie telefonică cu negociatorul şef Michel Barnier. Am împărtăşit acelaşi punct de vedere în ce priveşte importanţa unei acţiuni comune a celor 27 de state membre alături de negociatorul şef pentru a apăra şi proteja drepturile cetăţenilor UE/români care trăiesc în Marea Britanie.


    Sursa AGERPRES






  • UE după Brexit, explicaţii pentru tinerii croaţi

    UE după Brexit, explicaţii pentru tinerii croaţi

    Ne apropiem de încheierea celor șase luni de
    mandat, pe care România le-a avut la Președinția rotativă a Consiliului UE,
    prevăzută de la 1 ianuarie 2019 până la 30 iunie anul acesta. Trio-ul
    România-Finlanda-Croația urmăreşte prin acțiunile sale consolidarea coeziunii
    și unității europene, ca premise ale avansării unui proiect european viabil.


    Aflat într-o vizită de lucru în Croaţia, comisarul
    european negociator şef pentru art.50 cu Marea Britanie, Michel Barnier, a
    explicat tinerilor croaţi cum abordează Comisia Europeană problematica
    Brexitului, în contextul în care în alte şase luni ţara îşi va asuma un rol
    important: preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

    Mă aflu aici în
    numele celor 27 de ţări membre ale UE, în numele Parlamentului European şi
    suntem angajaţi în negocierea extraordinară şi complexă a plecării voluntare a
    Marii Britanii din Uniune. Ceea ce dovedeşte, dacă era nevoie, şi că Europa nu
    este o închisoare. În Uniunea Europeană se intră voluntar şi se poate şi ieşi.
    Se asumă responsabilităţi la intrare, dar se asumă responsabilităţi şi atunci
    când părăseşti Uniunea. Şi asta se întâmplă acum cu această ţară foarte mare,
    pentru care eu am foarte mult respect, şi îmi voi menţine respectul pe care îl
    am pentru Marea Britanie, pentru istoria ei, pentru conducătorii renumiţi
    precum Winston Churchill. Nu uităm nici solidaritatea britanică în cazul
    problemelor grave din secolul trecut. Şi rămânem oricum prieteni, vecini,
    parteneri şi aliaţi cu Marea Britanie. Chiar dacă acest parteneriat şi această
    alianţă trebuie construite altfel după Brexit.


    Comisarul european a explicat tinerilor contextul
    geopolitic al Brexitului, accentuând importanţa pieţei unice, din care Croaţia face
    parte, în care dacă suntem împreună şi acţionăm cu vigilenţă avantajele se pot
    menţine:

    Dar dacă suntem singuri, aşa cum a ales Marea Britanie să fie, dăm
    înapoi. Aceasta dovedeşte ceva foarte simplu, pentru a te afla la masa
    tratativelor cu cei ce organizează ordinea sau dezordinea mondială, în
    vremurile ce vin, trebuie să fii european, mai mult decât croat, francez,
    sloven, italian sau german. Mai mult decât sau orice altceva. Pentru că
    împreună avem capacitatea consacrată de funcţionarea pieţei noastre interne,
    pentru că vorbim cu o singură voce în anumite domenii, să fim actori împreună
    şi nu, iremediabil, spectatori.


    Comisarul Michel Barnier i-a încurajat pe tineri
    să nu fie doar spectatori la făurirea propriului destin.


    Comisarul Michel Barnier a precizat că apartenenţa
    de 46 de ani a Marii Britanii la UE face să apară multe consecinţe de discutat,
    asigurându-i pe tineri că Tratatul cu Marea Britanie a încercat asigurarea unei
    siguranţe juridice, în toate domeniile în care Brexitul crează incertitudini. Au
    fost luaţi în calcul cetăţenii din alte ţări ale UE ce trăiesc în Marea Britanie,
    precum şi cei britanici ce locuiesc în alte ţări ale UE. Comisarul european a
    admis însă că după 2020 va fi o altă situaţie pentru cei ce vor fi interesaţi
    să trăiască, să studieze şi să lucreze în Marea Britanie, iar aspectele acestea
    vor depinde deja de politica de migraţie pe care o va avea Marea Britanie, pe
    care nu o ştim încă.


  • Nachrichten 10.04.2019

    Nachrichten 10.04.2019

    Brüssel: Die Verhandlungen zwischen dem Europäischen Parlament und dem EU-Rat über die Ernennung des Europäischen Generalstaatsanwalts, für die die ehemalige rumänische Chefin der Antikorruptionsbehörde Laura Codruta Kövesi kandidiert, haben am Mittwoch ohne jegliche Einigung Ende genommen. Das Themna wird auf der Tagesordnung des künftigen Europäischen Parlaments bleiben. die nach den Europawahlen im Mai gebildet wird. Neue Abgeordnete könnten das Verfahren von vorne beginnen oder die Verhandlungen auf der Grundlage des aktuellen Mandats fortsetzen. Der EU-Rat unterstützt den Franzosen Jean François Bohnert für diese Position, während die europäische Exekutive Laura Codruta Kövesi bevorzugt. Gemäß den geltenden Regelungen ernennen Parlament und Rat den Generalstaatsanwalt der Europäischen Union für eine Amtszeit von sieben Jahren, die nicht verlängert werden kann. Die Europäische Staatsanwaltschaft würde Ende 2020 ihren Betrieb aufnehmen.



    Brüssel: Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hat am Mittwoch in Brüssel an der Sitzung des Europäischen Rates teilgenommen, die vom Rückzug des Vereinigten Königreichs aus der Europäischen Union dominiert wird. Laut dem Korrespondenten von Radio Rumänien in Brüssel diskutieren die EU-Staats- und Regierungschefs über den Antrag von Premierministerin Theresa May, den Brexit auf den 30. Juni zu verschieben, sowie über den Vorschlag des EU-Rat-Präsidenten Donald Tusk, den Prozess um ein Jahr zu verlängern, mit der Möglichkeit, früher die EU zu verlassen, wenn das Parlament in London das Abkommen ratifiziert. EU-Chefunterhändler Michel Barnier sagte, dass diese neue Verzögerung in Abhängigkeit von dem Plan, den die britische Premierministerin den europäischen Staats- und Regierungschefs vorlegt, verlängert wird.

    Bukarest:Der rumänische Justizminister Tudorel Toader hat am
    Mittwoch alle vier Kandidaturen für das Amt des Generalstaatsanwalts Rumäniens
    abgelehnt, so dass das Verfahren wieder aufgenommen wird. Die vier Kandidaten
    waren DIICOT-Staatsanwalt Marian Drilea, der frühere DIICOT-Oberste Richter
    Daniel Horodniceanu, der derzeitige Generalstaatsanwalt Augustin Lazar, dessen
    Amtszeit Ende dieses Monats ausläuft, und Gabriela Scutea, Staatsanwältin der
    Staatsanwaltschaft in Brasov. Laut Gesetz wird der Vorschlag des
    Justizministers an den Obersten Richterrat geschickt, wo die Staatsanwaltschaft
    ein beratendes Gutachten abgibt. Danach
    wird er bei Präsident Klaus Iohannis ankommen, der den Generalstaatsanwalt der
    Staatsanwaltschaft ernennt, der vom Obersten Kassations- und Justizgerichtshof
    abhängt.

    Bukarest: Die Nationalliberale Partei, in der Opposition, hat am Mittwoch der Abgeordnetenkammer eine einfachen Antrag gegen Energieminister Anton Anton vorgelegt – SOS-Energiesektor – PSD und ALDE führen Rumänien ins Leere. Die Unterzeichner sind über den Anstieg der Strom- und Gaspreise und die Tatsache, dass Rumänien keine anerkannte nationale Energiestrategie hat, besorgt. Sie weisen darauf hin, dass die Energiesicherheit des Landes gefährdet ist. Die Regierung fördere nicht den internen Gasverbrauch und blockiere sogar die nationale Produktion, indem er sie von importierten Ressourcen abhängig macht. Laut der nationalen Regulierungsbehörde für Energie stiegen die Erdgasimporte 2018 im Vergleich zu 2015 um mehr als 500%. Über den Antrag wird am Montag debattiert Die Abstimmung ist für Dienstag geplant.



    Washington: Der Präsident des rumänischen Senats Calin Popescu Tariceanu ist am Dienstag in Washington mit dem US-Vizepräsidenten Mike Pence und seinem nationalen Sicherheitsberater Keith Kellogg zusammengekommen. Tariceanu betonte die wichtige Rolle, die Rumänien bei der Anpassung und Umsetzung von Verteidigungs- und Abschreckungsmaßnahmen an der Ostflanke der NATO spielt, und plädierte dafür, den politischen Dialog zwischen Rumänien und den USA durch Diversifizierung zu stärken und die wirtschaftliche und strategische Präsenz der USA auf dem rumänischen Staatsgebiet zu verstärken. Der Präsident des rumänischen Senats hat den Vizepräsidenten der USA zu einem offiziellen Besuch in Rumänien eingeladen.



    Bukarest: Rumänien führt die EU-Rangliste für Chancengleichheit von Männern und Frauen mit einem Lohnunterschied von nur 3,5% an, während der EU-Durchschnitt bei 15% liegt. Das sagte der rumänische Minister für Arbeit und soziale Gleichstellung Marius Budai auf dem informellen Treffen der Arbeitsminister. Er sagte, dass dieses Thema für Rumänien als das Land, das den Vorsitz im Rat der Europäischen Union innehat, eine Priorität darstellt. Der Minister erklärte, dass Rumänien innerhalb von drei Monaten alle seine vier Ziele für die Unionsbürger erreicht habe, nämlich bessere und sicherere Arbeitsbedingungen, die Gewährleistung der Arbeitskräftemobilität in der gesamten EU, die Chancengleichheit von Männern und Frauen sowie die Vereinbarkeit von Beruf und Privatleben.

  • Relaţia UE cu Marea Britanie post-Brexit

    Relaţia UE cu Marea Britanie post-Brexit

    Uniunea Europeană își dorește o relație apropiată cu Marea Britanie după ieșirea acesteia din spațiul comunitar și există planuri privind reglementarea viitoarei cooperări, ale cărei direcții generale au fost schițate și în declarația care a însoțit acordul privind Brexitul.

    Modul în care Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană reprezintă doar un aspect – pentru moment cel mai important – al negocierilor dintre Londra și Bruxelles, iar complexitatea procesului este demonstrată de blocajul în care acesta a intrat imediat ce părțile au semnat acordul privind Brexit, un document de aproape 600 de pagini care a fost respins în repetate rânduri de Parlamentul britanic. Acordul a fost însoțit și de o declarație politică de 26 de pagini privind liniile generale ale relațiilor viitoare pentru că, indiferent cum va fi Brexitul, dur sau reglementat, atât Londra cât și Bruxellesul își doresc o cooperare strânsă pe viitor, după cum a explicat negociatorul șef al UE, Michel Barnier:

    În toate aceste chestiuni – diplomație, dezvoltare, apărare – intenția noastră, ambiția noastră, interesul nostru este să edificăm un parteneriat durabil și puternic cu Regatul Unit. Iar acesta e spiritul declarației politice pe care vă invit să o citiți, dacă nu ați făcut-o deja, și care a fost convenită cu echipa Theresei May. Motivele sunt evidente. Regatul Unit va rămâne o țară aliată, membră permanentă a Consiliului de Securitate al ONU. Avem o proximitate geografică și valori comune și suntem, în mod evident, solidari în fața amenințărilor și trebuie ca prin această solidaritate cu Regatul Unit să garantăm securitatea.


    Michel Barnier a precizat că părțile au pornit de la o serie de documente — rezoluțiile Parlamentului European, reperele Consiliului European și, de partea cealaltă, Carta Albă propusă de guvernul britanic și au convenit cinci mecanisme care ar urma să reprezinte baza viitoarei relații dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie:

    Unu, un dialog strategic pentru a ne conjuga eforturile la Națiunile Unite, în special în cadrul lucrărilor Consiliului de Securitate, pentru a răspunde la marile dosare internaționale – mă gândesc aici la Acordul nuclear cu Iranul, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu și schimbările climatice și, de asemenea, un dialog politic și strategic pentru a asigura, de acum înainte, complementaritatea regimului nostru de sancțiuni. Numărul doi – un cadru de cooperare operațional care să îi permită Regatului Unit, dacă dorește acest lucru, să participe la eforturile europene de stabilizare sau la demersuri ca, de exemplu, lupta împotriva pirateriei în Golful Aden sau antrenarea soldaților somalezi.

    Trei – posibilitatea de a participa la proiectele de cercetare și apărare militară pentru a garanta inter-operabilitatea echipamentelor noastre, în special în cadrul Agenției Europene a Apărării, de a avea o nouă formă structurată de cooperare permanentă și, de asemenea, în cadrul Forului European de Apărare pe care vrem să-l punem pe picioare. Al patrulea mecanism de mecanism vizează cooperarea în domeniul informațiilor, în special în ceea ce privește lupta împotriva terorismului, non-proliferarea nucleară și amenințările hibride. Cel de-al cincilea mecanism – un cadru de cooperare pentru a face față noilor amenințări, în special cele cibernetice, cu un schimb de informații cu privire la incidentele cibernetice, o cooperare internatională și o cooperare mai operativă cu și între toate structurile Uniunii însărcinate cu acest tip de probleme.


  • Ultimele evoluții Brexit, văzute de la Bruxelles și București

    Ultimele evoluții Brexit, văzute de la Bruxelles și București


    Parlamentul britanic a respins acordul negociat de premierul Theresa May pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. După dezbateri lungi și aprinse, legislativul britanic a mai decis ca Brexit-ul să nu se producă fără un acord (no-deal). În același, timp amendamentul prin care se solicită ca în moțiunea propusă de guvern pentru amânarea Brexitului să fie inclusă și organizarea unui al doilea referendum pe tema ieșirii din Uniune a fost respins, joi, cu votul unei largi majorități.



    UE nu e de acord cu o extindere scurtă a termenului pentru Brexit



    Decizia nu a fost bine primită de către oficialii europeni și liderii celorlalte 27 de state membre. “Dacă Marea Britanie va solicita o extindere a termenului de retragere din Uniunea Europeana, va fi nevoie de “acordul unanim” al statelor membre”, a afirmat joi un purtator de cuvânt al Comisiei Europene, conform agenției dpa.


    Președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că o extindere pentru câteva luni a datei Brexit-ului pentru noi discuții privind acordul de retragere “nu intră în discuție”.



    Michel Barnier: Brexit-ul este o situație de tipul lose-lose



    Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, s-a aflat joi în capitala României unde a participat la cel de-al 8-lea Summit european al regiunilor și orașelor. Oficialul european a reacționat în urma deciziilor luate miercuri și joi de legislativul de la Londra:


    “Am avut o echipă extrem de competentă şi ne-am străduit să obţinem un acord cu britanicii, nu unul împotriva lor. Acesta este acordul care se dezbate acum în Camera Comunelor, este un document care nu se citeşte uşor, are 600 de pagini. Brexit-ul nu are niciun fel de valoare adăugată, este o situaţie de tipul lose-lose şi nimeni, nici măcar Nigel Farage, nu a reuşit până acum să-mi demonstreze ce aduce pozitiv ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană”, a declarat Barnier.



    Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a discutat la București cu ministrul Afacerilor Europene, George Ciamba (Foto: mae.ro)


    michel-barnier-george-ciamba-foto-mae.jpg



    George Ciamba: Trebuie să fim pregătiți și pentru un Brexit fără acord



    Negociaturul-șef al UE s-a întâlnit la București și cu ministrul român al Afacerilor Europene, George Ciamba. În cadrul întrevederii, oficialul român a arătat ca este esențială adoptarea tuturor măsurilor de contingență de către Uniunea Europeană, dar și de către statele membre, pentru ca acestea să fie pregătite pentru orice scenariu, inclusiv cel al unei ieșiri a Marii Britanii din UE fără acord.



    Ministrul a mai precizat că o eventuală prelungire a termenului de retragere poate fi luată în considerare de Consiliul European, în urma unei solicitări oficiale primite din partea guvernului britanic.


  • Die Woche 11.03.-15.03.2019 im Überblick

    Die Woche 11.03.-15.03.2019 im Überblick

    Der Staatshaushalt steht wieder auf dem Tisch des Präsidenten



    Die Haushalts- und Finanzausschüsse des rumänischen Parlaments haben am Mittwoch den vor einer Woche von Präsident Klaus Iohannis eingereichten Antrag abgelehnt, das Staatshaushaltsgesetz 2019 zu überprüfen. Die Vorlage wurde also ohne Änderung der ursprünglichen Fassung verabschiedet und erreichte das Plenum der Legislative für die Schlussabstimmung. Als Senatoren und Abgeordnete dem Vorbild der Ausschüsse folgten, kehrte der Rechtsakt zur Verkündung an das Staatsoberhaupt zurück, und zwar in derselben Form wie im Februar. Diese hatte der Präsident als nationale Schande“ bezeichnet. Der Staatschef hatte gesagt, das Dokument müsste umgeschrieben werden, weil der Haushalt auf einer unrealistischen Prognose basiert und das optimale Funktionieren einiger öffentlicher Institutionen mit einer Schlüsselrolle in der Gesellschaft nicht gewährleisten würde. Klaus Iohannis hatte außerdem erklärt, dass die PSD, die Hauptregierungspartei, der einzige Schuldige daran ist, dass Rumänien Mitte März kein Staatshaushaltsgesetz hat. Dessen Entwurf hätte dem Parlament seit November 2018 vorgelegt werden müssen. Ebenso wahr ist, dass Präsident Iohannis, sich als Kandidat für eine zweite Amtszeit beworben hat. Deshalb, so meinen viele, habe er als Vorbereitung für den Wahlkampf, auf die von seinem Amt verliehenen Rechte zurückgegriffen, das Haushaltsgesetz nicht zu verkünden und an den Verfassungsgerichtshof weiterzuleiten. Da das Verfassungsgericht seinen Antrag abgelehnt hat, schickte der Präsident die Haushaltsvorlage zurück ins Parlament, um erneut geprüft zu werden, und dessen Inkrafttreten wurde verschoben. Wenn jemand für die Verspätung Schuld trägt, dann muss diese großzügig geteilt werden – behauptete man am Mittwoch im Parlament, wo es heftige Auseinadersetzungen zwischen der PSD-ALDE-Regierung und der Opposition gegeben hat.



    Der erste Vizepräsident der Europäischen Kommission Frans Timmermans besuchte Bukarest



    Die rumänische Premierministerin Viorica Dăncilă und der erste Vizepräsident der Europäischen Kommission Frans Timmermans trafen sich am Montag in Bukarest und werden nächste Woche noch einmal in Brüssel zusammenkommen. Grund für die Häufigkeit dieser Treffen ist der Status Rumäniens, das in diesem Semester den Vorsitz des EU-Rates innehat. Bei den Diskussionen geht es jedoch nicht ausschließlich um das reibungslose Funktionieren der Europäischen Union. So hat sich Frans Timmermans am Montag mit der heiklen Frage der Behörden in Bukarest, mit dem Zustand der Demokratie und mit der Rechtsstaatlichkeit in Rumänien befasst. Die jüngsten Änderungen der Justizgesetze, zuerst im Parlament und dann durch Dringlichkeitsverordnungen, sind zumindest fragwürdig, und dies hat die EU-Partner Rumäniens alarmiert.


    Nach der Veröffentlichung eines ungünstigen Berichts im Rahmen des Kooperations- und Kontrollverfahrens im Justizbereich im vergangenen Herbst sagte nun Frans Timmermans, dass er in Rumänien keine Fortschritte feststellen konnte, sondern nur die Weigerung der linksgerichteten Regierung, das Dokument zu berücksichtigen. Der EU-Würdenträger hofft, dass Experten beider Seiten rasch Lösungen für die Umsetzung der Empfehlungen des Kooperations- und Prüfungsverfahrens im Justizbereich finden. Nächste Woche werden Viorica Dăncilă und Frans Timmermans erneut zusammenkommen, um das Thema zu besprechen. EU-Vizepräsident Timmermans, der als Kandidat der europäischen Sozialisten die Präsidentschaft der Europäischen Kommission anstrebt, wird bei jedem Treffen mit rumänischen Würdenträgern für die Rechtsstaatlichkeit in Rumänien plädieren.



    Beratungen in Bukarest über den Brexit



    Seit drei Jahren hat der Austritt Großbritanniens aus der Union London gelähmt, die EU-Einrichtungen in Brüssel in Schwierigkeiten gebracht und überall Angst und Verwirrung ausgelöst. Am 23. Juni 2016 stimmten rund 17,4 Millionen Briten von insgesamt 66 Millionen Einwohnern des Vereinigten Königreichs für den Austritt aus der Europäischenn Union. Sie machten weniger als 52 Prozent der Befragten aus.


    Vor zwei Jahren hatte Premierministerin May bekanntgegeben, dass das Vereinigte Königreich nicht mehr Teil des Binnenmarktes sein könne, weil der Binnenmarkt mit Londons Wunsch, die Abwanderung vom Kontinent zu stoppen, inkompatibel sei. Bald darauf kündigten die britische Premierministerin Theresa May und der Präsident der Europäischen Kommission Jean-Claude Juncker eine erste Vereinbarung über die drei Hauptkapitel der sog. Gütertrennung nach der Scheidung an. Es handelte sich und die Finanzregelung, die Rechte der europäischen Bürger im Vereinigten Königreich und der britischen Staatsbürger in der EU, und um den Status der Grenze zwischen Ulster und die Republik Irland. Dies entsprach jedoch nicht den Forderungen des Parlaments in London, wo der Brexit durch aufeinanderfolgende Nein-Abstimmungen weit über die ursprüngliche Frist vom 29. März hinauszugehen scheint.


    Am Donnerstag sagte der Beauftragte der EU-Kommission für die Verhandlungen zu dem Brexit Michel Barnier in Bukarest, niemand hätte ihn von den Vorteilen des Brexits überzeugen können, und die zweite Ablehnung der Vereinbarung, die er mit Premierministerin May verhandelt habe, hätte die Dinge noch erschwert. Dies sei eine Situation, in der beide Seiten verlieren würden, betonte Michel Barnier.


    Wir bedauern, aber gleichzeitig respektieren wir die Entscheidung der Mehrheit der britischen Bevölkerung, so der EU-Unterhändler. Seine Gesprächspartner in Bukarest – Staatspräsident Klaus Iohannis, Ministerpräsidentin Viorica Dăncilă und der Minister für europäische Angelegenheiten George Ciamba – betonten einstimmig, dass es wichtig sei, die Rechte von über 400.000 rumänischen Staatsbürgern im Vereinigten Königreich im Fall eines Brexits ohne Vereinbarung zu sichern. Die Bukarester Regierung bemüht sich auch darum, dass die Rechte der britischen Bürger in Rumänien respektiert werden, hieß es vom Außenministerium.

  • Jurnal românesc – 15.03.2019

    Jurnal românesc – 15.03.2019

    Cel de-al 8-lea
    Summit european al regiunilor şi oraşelor de la Bucureşti a reunit lideri
    naţionali, locali şi regionali din întreaga Europă şi i-a avut invitaţi pe
    comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Creţu şi pe
    negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier. Acesta din urmă a
    declarat că soarta celor 4,5 milioane de cetăţeni care vor fi afectaţi direct
    prin ieşirea Marii Britanii din spaţiul comunitar reprezintă o prioritate
    pentru Bruxelles. Barnier a precizat că sunt 3,5 milioane de cetăţeni europeni
    care lucrează în Regatul Unit, inclusiv numeroşi români, iar restul dintre cei
    afectaţi sunt britanici, care lucrează pe teritoriul altor state membre.
    Oficialul european a apreciat că, prin acord, drepturile lor şi ale familiilor
    acostora trebuie să fie garantate, cel puţin până în 2020, deoarece până la
    acea dată Regatul Unit este contributor net la bugetul european. Ministrul
    afacerilor europene, George Ciamba a afirmat, la rându-i, că o prioritate pentru
    Guvernul României este asigurarea drepturilor românilor din Marea Britanie şi
    ale britanicilor din România, în contextul unui Brexit fără acord.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a organizat o reuniune cu reprezentanții
    Coaliției Naționale pentru Modernizarea României în cadrul căreia s-a stabilit
    semnarea unui acord de parteneriat în scopul susținerii intereselor românilor
    din afara granițelor. Ministrul Natalia Elena Intotero și președintele
    Coaliţiei, Alexandru Cumpănașu, au evocat nevoia de unire a instituțiilor
    statului și a societății civile în vederea sprijinirii inițiativelor de
    promovare a valorilor României. Discuțiile s-au axat pe identificarea comună a
    unor soluții concrete care să vină în ajutorul conaționalilor noștri, prin
    dezvoltarea de activități și acțiuni care să promoveze păstrarea identității
    culturale, lingvistice și naționale a românilor de pretutindeni.




    Vice-premierul
    croat Marija Pejcinovic Buric s-a întâlnit, la Bucureşti, cu ministrul de
    Externe Teodor Meleşcanu cu care a discutat, printre altele, despre protecţia
    minorităţilor din cele două ţări. Avem şi de o parte şi de alta
    minorităţi, care sunt foarte bine integrate în societate, dar în acelaşi timp
    îşi păstrează specificităţile, a spus oficialul croat. Poate ca o
    particularitate pentru istro-românii din Croaţia, care sunt foarte puţini, dar
    trăiesc aici de 1.000 de ani, ei şi-au păstrat limba ca un aspect foarte
    valoros şi noi vom face tot ce ţine de partea croată, indiferent de cât de
    puţini ar fi, vom face totul ca limba şi cultura lor să se păstreze, a
    declarat Buric. Ea a mulţumit României pentru modul în care i-a protejat pe
    croaţii care trăiesc aici şi care au posibilitatea de a învăţa în limba maternă
    începând de la grădiniţă.




    Facultatea de
    Ştiinţe Sociale a Universităţii Pontificale San Tommaso d’Aquino, în colaborare
    cu Ajuvantes Onlus, va prezenta pe 16 martie, la Roma, rezultatele unei cercetări
    etnografice asupra prejudecăţilor anti-româneşti în capitala italiană.
    Evenimentul, realizat sub patronajul Ambasadei României la Sfântul Scaun şi al
    Accademia di Romania in Roma, se va desfăşura la sediul Universităţii
    Angelicum. Cercetarea, o premieră în mediul academic din Italia, a fost
    realizată de un grup de studenţi români, coordonaţi de profesorul italian de
    antropologie culturală Antonio Riccio. Mărturiile adunate în timpul cercetării
    vor fi împărtăşite în cadrul unui moment artistic intitulat Mândrie şi
    prejudecată. Acesta va reda, prin vocile a şapte actori români şi
    italieni, poveştile de viaţă ale românilor şi romanilor intervievaţi de-a
    lungul cercetării etnografice.




    Președintele
    Klaus Iohannis a semnat un decret prin care dispune decorarea unor instituții
    culturale din Serbia, în semn de apreciere pentru contribuţia importantă pusă
    în slujba promovării culturii, limbii şi spiritualităţii româneşti. Astfel,
    pentru afirmarea identităţii etnice a românilor din ţara vecină, preşedintele a
    conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, Categoria F
    Promovarea culturii, Revistei de Literatură, Artă şi Cultură
    Transfrontalieră Lumina din Panciova și Ordinul Meritul
    Cultural în grad de Cavaler, Categoria F Promovarea culturii,
    Societăţii Literar-Artistice Tibiscus din Uzdin.

  • Brexit, o saga fără sfârşit?

    Brexit, o saga fără sfârşit?

    Caz unic în istoria Uniunii Europene, care, de-a lungul deceniilor, a crescut de la şase la 28 de membri, Brexitul se dovedeşte mult mai dificil de gestionat decât extinderile succesive. De trei ani, plecarea Marii Britanii din Uniune paralizează Londra, încurcă Bruxellesul şi provoacă nelinişte şi confuzie pretutindeni. Pe 23 iunie 2016, circa 17,4 milioane de britanici, dintr-o populaţie de peste 66 de milioane, au votat pentru ieşire. Ei însumau mai puţin de 52 de procente dintre cei care au mers la urne.



    Harta Marii Britanii se colorează discordant. Scoţia, Irlanda de Nord şi metropola londoneză vor în Europa, marile oraşe industriale engleze, aşezările rurale şi Ţara Galilor vor să plece. Premierul conservator David Cameron, adept al rămânerii în Uniune, dar şi omul care a organizat referendumul, îşi dă imediat demisia. Îl înlocuieşte Theresa May, eurosceptică, dar şi votantă anti-Brexit. Ea este omul care, de atunci, gestionează acest dosar fierbinte, încercând să navigheze între exigenţele Bruxellesului şi aşteptările propriilor cetăţeni, deopotrivă pro şi anti-Brexit.



    Acum doi ani, ea decreta că Regatul Unit nu mai poate face parte din piaţa unică‚ incompatibilă cu dorinţa Londei de a stopa migraţia de pe continent. Ulterior, doamna May şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunţă un acord iniţial asupra celor trei capitole esenţiale ale partajului post-divorţ: reglementarea financiară, drepturile cetăţenilor europeni din Regat şi ale celor britanici din Uniune şi, respectiv, statutul frontierei dintre Ulster şi Republica Irlanda. Acesta nu satisface, însă, pretenţiile Parlamentului de la Londra, unde voturi succesive împotrivă par să amâne Brexitul mult peste termenul iniţial de 29 martie.



    Aflat, joi, la Bucureşti, negociatorul şef al UE pentru Brexit, francezul Michel Barnier, a declarat că nimeni nu a reuşit să-l convingă de vreun avantaj al plecării Regatului Unit, iar a doua respingere a acordului pe care l-a negociat cu premierul May complică şi mai mult lucrurile. Aceasta este, a subliniat el, o situaţie în care ambele părţi au de pierdut.



    Noi regretăm, dar, în acelaşi timp, respectăm decizia luată de majoritatea poporului britanic — a conchis negociatorul comunitar. Interlocutorii săi – preşedintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă sau ministrul afacerilor europene, George Ciamba – au subliniat, la unison, importanţa asigurării drepturilor celor peste 400 de mii de cetăţeni români din Marea Britanie, în scenariul unui Brexit fără acord. Executivul de la Bucureşti se preocupă ca drepturile cetăţenilor britanici din România să fie respectate — a menţionat ministerul de Externe.



    Comentatorii notează, de altfel, că independent de convulsiile birocratice legate de Brexit, relaţiile bilaterale româno-britanice sunt excelente. Iar cele două ţări, deşi nu vor mai fi partenere în UE, rămân aliate în NATO.

  • 14.03.2019

    14.03.2019

    Visite – Le négociateur européen pour le Brexit, Michel Barnier, se trouve à partir d’aujourd’hui à Bucarest pour des pourparlers au sommet au sujet de la sortie de la Grande Bretagne de l’UE. Antérieurement, il a affirmé que le temps des discussions avait expiré et que dorénavant, Bruxelles prétend avoir une justification pour tout ajournement de la date du divorce. Et le responsable européen d’ajouter qu’il ne saurait répondre à la place du gouvernement britannique si un autre délai pour un nouveau référendum ou de nouvelles élections s’impose, mais une chose est sûre: l’accord de retrait déjà négocié ne sera plus modifié.

    Brexit – Après le rejet voté mercredi par les députés britanniques d’une sortie de l’UE sans accord, les parlementaires doivent s’exprimer jeudi sur un éventuel report du Brexit après ladate fixée, le 29 mars, ainsi que sur l’accord obtenu par Theresa May, déjà rejeté deux fois par la Chambre des Communes. Selon le correspondant de Radio Roumanie à Londres, si l’accord passe, la première ministre demandera aux Européens un report du Brexit jusqu’au 30 juin. En cas de rejet, l’ajournement se prolongera au delà de cette date et le gouvernement se verra contraint d’organiser, en mai, des élections pour le Parlement européen.

    Sommet – Le VIIIe Sommet européen des régions et des villes se déroule à partir d’aujourd’hui à Bucarest. Deux jours durant, des leaders nationaux, locaux et régionaux se pencheront sur l’avenir de l’UE et sur les modalités d’une participation citoyenne plus efficace au projet européen. Présente à la réunion, la commissaire européenne à la Politique régionale, la Roumaine Corina Cretu, aura une allocution sur la politique de cohésion de l’UE et débattra avec les représentants des autorités locales et régionales des bénéfices que les fonds structurels apportent aux investissements. Organisé par le Comité des régions, en coopération avec la présidence roumaine de l’UE, le sommet débouchera sur la signature d’une déclaration sur l’avenir de l’Europe.

    Corruption – La durée excessive des procès, la corruption endémique de la classe politique et les actes de violence de la police envers les citoyens roms figurent parmi les problèmes signalés en Roumanie par le Département d’Etat sur les droits de l’homme dans le monde, dans son rapport pour 2018. Selon Washington, en Roumanie, les poursuites en justice n’ont pas éradiqué la corruption qui touche aussi bien la classe politique que les attributions de marchés publics. Les pots-de-vin sont monnaie courante, notamment dans le domaine de la santé.

    Mission – 12 avions F-16 appartenant aux Forces aériennes roumaines de la Base aérienne de Fetesti, dans le sud-est, participeront à partir d’aujourd’hui à des missions de police aérienne sous commandement roumain. Pour pouvoir accomplir des missions de police aérienne sous commandement otanien, les avions doivent achever le processus de certification de l’Alliance.

    Macédoine – La Roumanie a ratifié par vote décisionnel le protocole d’adhésion de la République de Macédoine du Nord à l’OTAN. Le vote du Sénat, assemblée décisionnelle dans ce cas, s’est déroulé en présence du président du Parlement macédonien, Talat Xhaferi. La Roumanie est le 29e Etat membre de l’Alliance à ratifier l’adhésion de cette ex-république yougoslave aux structures otaniennes.

    Météo – En Roumanie, il fait doux, avec un ciel variable, plutôt nuageux sur la moitié occidentale du pays. Des pluies éparses peuvent toucher les régions de montagne. Le vent souffle légèrement sur l’ensemble du territoire. Les températures maximales vont de 8 à 12 degrés. 10 degrés à midi, dans la capitale.

  • 07.03.2019 (mise à jour)

    07.03.2019 (mise à jour)

    Visite – La première ministre roumaine, Viorica Dancila, a rencontré jeudi, au dernier jour de sa visite à Bruxelles, le négociateur en chef de l’UE pour le Brexit, Michel Barnier, dans le contexte où Londres devrait quitter le bloc communautaire le 29 mars. Les deux officiels ont discuté de la protection des droits des citoyens européens. Mercredi, au premier jour de sa visite, la responsable roumaine s’est entretenue avec le premier vice-président de la Commission Européenne, Frans Timmermans, des récentes modifications opérées dans le paquet des lois visant le domaine de la justice de Roumanie. Loccasion pour M. Timmermans de faire part de son inquiétude quant aux dernières évolutions visant le Mécanisme de coopération et de vérification concernant la Roumanie. Les deux dignitaires ont décidé que des experts roumains et européens se rencontrent la semaine prochaine pour examiner plus en détail cette question.



    JAI — Le Conseil de l’UE a adopté jeudi une décision portant modification du mécanisme de protection civile. LUE renforce ainsi ses capacités en matière de protection civile, afin de garantir quun soutien puisse être apporté en temps utile aux États membres et à dautres pays participant au mécanisme en cas de catastrophes naturelles ou dorigine humaine. Le document adopté jeudi au sein du Conseil Justice et Affaires intérieures (JAI) prévoit la création d’une réserve de ressources (rescEU), afin de fournir de l’assistance si les capacités existantes s’avèrent insuffisantes. La réunion du Conseil est présidée par la ministre roumaine de l’Intérieur, Carmen Dan, dans le contexte de la présidence roumaine du Conseil de l’UE. A lagenda de la réunion figurent aussi des questions visant la coopération au niveau européen en matière de justice et la sécurité des frontières et la réponse de l’Union aux problématiques de la migration et du terrorisme. Vendredi, les ministres européens de la Justice se verront informer quant aux avancées enregistrées par lUnion en vue de la mise en place, en 2020, du nouveau Parquet européen.



    Justice — Lancienne cheffe du Parquet national anti-corruption de Roumanie, Laura Codruţa Kovesi, a fait des déclarations, jeudi, à l’issue des auditions à la Section chargée denquêter sur les éventuelles infractions commises par les magistrats. Elle a dit avoir été entendue comme suspecte dans un autre dossier pénal que celui dont elle avait connaissance. Laura Codruţa Kovesi a précisé qu’elle y est accusée d’avoir coordonné un groupe criminel organisé formé de procureurs de la Direction nationale anti-corruption. Elle a ajouté que le magistrat qui instruit le nouveau dossier n’avait respecté aucun de ses droits découlant de la procédure par laquelle de nouvelles accusations sont portées à la connaissance de l’intéressé, un des vices de procédure constaté étant la présentation de documents non signés.


    Laura Codruta Kovesi a été convoquée jeudi à la Section chargée denquêter sur les éventuelles infractions commises par les magistrats pour être entendue dans le dossier où elle est accusée dabus de service, corruption et faux témoignage. Laura Codruta Kovesi, qui nie en bloc ces accusations, est en lice pour le poste de procureur européen. En février, elle s’est classée en première position suite au vote des Commissions CONT et LIBE du Parlement européen.



    Procureur européen — La Direction nationale anticorruption de Bucarest a annoncé avoir transmis jeudi une lettre à Financial Times, précisant que certaines informations transmises auparavant par le ministre roumain de la Justice, Tudorel Toader, au sujet de l’ancienne patronne du Parquet anticorruption, Laura Codruta Kovesi n’étaient pas réelles. Le Parquet présente des chiffres démontrant que la nouvellement créée Section d’investigation des magistrats n’a repris que 275 enquêtes pénales, loin des 1.422 évoquées par le ministre de la Justice, Tudorel Toader. En outre, seulement 12% de ces enquêtes ont été ouvertes d’office par ladite Section, contre les 70% dont parle le ministre. Par ailleurs, le nombre d’enquêtes menées par le Parquet anticorruption sous la direction de Mme Kovesi est bien en-deçà de celui précisé par Tudorel Toader. En plus, une bonne partie des enquêtes avait été classée sans suite, vu l’absence d’éléments de preuve. Pour rappel, le quotidien Financial Times a publié jeudi une lettre signée par le ministre roumain de la Justice Tudorel Toader, dans laquelle il affirme que Mme Kovesi ne correspond pas au poste procureur européen, pour lequel elle s’est portée candidate. Il déclare aussi que Laura Codruta Kovesi n’a pas été démise de ses fonctions pour avoir visé des hommes politiques corrompus, mais parce qu’elle a violé la loi.



    Banque nationale — La promotion de la coopération financière et l’évaluation des dernières évolutions économiques et financières au niveau mondial ont figuré à l’agenda de la visite que le gouverneur de la Banque centrale de Roumanie, Mugur Isarescu, a entreprise, du 28 février au 5 mars, à Pékin, à l’invitation de son homologue, Gang Yi. Selon un communiqué de la Banque nationale, la délégation roumaine a rencontré la direction de la Banque nationale de Chine, celle de la Bank of China, l’une de banques commerciales à capital public les plus importantes, et la direction de l’Asian International Infrastructure Bank, une banque internationale fondée à Pékin en 2016, qui investit dans l’infrastructure et dans d’autres secteurs sur le continent asiatique.



    Radio — Un accord de collaboration entre les radios publiques roumaine et italienne (la RAI et Radio Roumanie) a été conclu jeudi, à Rome, par les représentants des deux institutions, respectivement Fabrizio Salini, administrateur délégué de la RAI et Georgică Severin, président directeur général de la Société roumaine de radiodiffusion. L’accord conclu avec la RAI fait suite à celui que la radio publique roumaine avait signé avec Radio France, en décembre dernier. Radio Roumanie est dans un stade avancé des négociations avec, également, la BBC. Selon le PDG de Radio Roumanie, la RAI envisage de développer des programmes destinés aux Roumains qui vivent dans la péninsule italienne. Les Roumains forment la communauté étrangère la plus nombreuse qui vit en Italie.



    Météo — Dans le prochain intervalle de 24 heures, il fera très chaud pour cette période de l’année. Le ciel sera variable, plutôt nuageux dans le nord, l’ouest et le centre du pays, où l’on attend aussi des pluies à verse accompagnées de phénomènes électriques. Les températures maximales iront de 12° à 22°.


  • Nachrichten, 07.03.2019

    Nachrichten, 07.03.2019

    Die ehemalige Chefin der rumänischen Antikorruptionsbehörde DNA, Laura Codruţa Kövesi, ist am Donnerstag in der Ermittlungsabteilung der Richter und Staatsanwälte in einem Fall verhört worden, in dem sie wegen Amtsmissbrauchs, Bestechung und falscher Zeugenaussage angeklagt wird. Kovesi, die die Anschuldigungen bestreitet, wurde in diesem Fall am 15. Februar vorgeladen, aber sie wurde damals nicht angehört, weil sie die Ablehnung des Staatsanwalts und des Abteilungsleiters wegen Befangenheit in diesem Fall anforderte. Die Anträge wurden jedoch abgelehnt. Der Fall, in dem Laura Codruţa Kovesi angeklagt wird, wurde in Dezember 2018 nach einer Beschwerde des ehemaligen Abgeordneten Sebastian Ghita eröffnet. Ghita war nach Serbien geflüchtet, nachdem er in mehreren Korruptionsfällen in Rumänien angeklagt wurde. Laura Codruta Kovesi kandidiert für das Amt des Europäischen Generalstaatsanwaltes. Ende Februar wurde sie von den CONT- und LIBE-Ausschüssen des Europäischen Parlaments für diese Position angehört, wobei sie nach der Abstimmung von beiden Ausschüssen an erster Stelle stand. Der Europäische Generalstaatsanwalt, der das Präsidium der Europäischen Staatsanwaltschaft führen wird, wird im gegenseitigen Einvernehmen vom Europäischen Parlament und vom EU-Rat ernannt.



    Die Antikorruptionsbehörde (DNA) hat am Donnerstag der Financial Times ein Schreiben übermittelt, in dem ein Teil der von Justizminister, Tudorel Toader der ehemaligen Leiterin der Behörde, Laura Codruţa Kövesi, vorgebrachten Anschuldigungen widerlegt werden.


    Die DNA belegte, dass die neue Abteilung für die Untersuchung der Richter und Staatsanwälte 275 Akten übernommen hat und nicht 1.422, wie vom Minister behauptet. Von Amts wegen wurden lediglich 12 % der Akten eröffnet und nicht 70 %, wie Toader dargelegt hat. Auch die Zahl der Untersuchungen wahrend Kövesis Amtszeit ist in Wirklichkeit viel kleiner, die meisten Akten wurden als unbegründet geschlossen, hei‎ßt es in den Schreiben der DNA. Die Financial Times hatte am Freitag einen Brief des Justizminister veröffentlicht, in dem dieser behauptete, Kövesi sei nicht für das Amt des EU-Staatsanwalts geeignet. Dem Minister zufolge sei Kovesi im vergangenen Jahr abgesetzt worden, weil sie das Gesetz überschritten habe und nicht weil sie korrupte Politiker untersucht hat.




    Zahlreiche Professoren und Studenten der Nationalen Hochschule für politische und administrative Studien (SNSPA) haben am Donnerstag in Bukarest an einer spontanen Protestdemonstration teilgenommen. Damit zeigten sich die Demonstranten solidarisch mit den Protesten der Richter und Staatsanwälte und schlossen sich den protestierdenden Kollegen aus anderen Universitäten und Universitätszentren an. Die protestierenden Professoren und Studenten verurteilen jeden Versuch der Regierung, die Justiz in Rumänien politisch unterzuordnen. Auch zahlreiche Schauspieler von mehreren Theatern in Bukarest und in anderen rumänischen Städten organisierten Protestaktionen als Zeichen der Solidarität mit den protestierenden Richtern und Staatsanwälten. Die kürzlich erlassene Eilverordnung Nr. 7/2019, die die Gesetze der Justiz ändert, wird von den Richtern und Staatsanwälten vehement kritisiert. Staatsanwälte und Richter von rund 80 Gerichten und Staatsanwaltschaften in mehr als der Hälfte der Landkreise Rumäniens haben seit mehr als einer Woche ihre Aktivität eingestellt, und Mahnwachen vor den Gerichten gehalten, als Protest gegen die Eilverordnung Nr. 7/2019.




    In Rom ist am Donnerstag ein Zusammenarbeitsabkommen zwischen Radio RAI und Radio Rumänien von delegierten RAI-Verwalter, Fabrizio Salini und den Intendanten und Generaldirektor des Rumänischen Hörfunks, Georgică Severin unterzeichnet worden. RAI mochte Programme für die in Italien lebenden Rumänen produzieren. Die Rumänen bilden, mit über 1 Mio. Menschen, die grö‎ßte ausländischen Volksgruppe in Italien.


    Im Dezember hat Radio Rumänien ein Abkommen mit Radio France unterzeichnet und handelt gegenwärtig mit der BBC ein solches aus.




    Die rumänische Premierministerin Viorica Dăncilă ist am Donnerstag, den letzten Tag ihres Besuchs in Brüssel, mit dem Verhandlungsführer der Europäischen Union für Brexit, Michel Barnier, zusammengekommen. Hauptthema der Gespräche war der Schutz der Rechte der EU-Bürger im Kontext des für den 29. März geplanten Brexits. Am Mittwoch, dem ersten Tag ihres Besuch in Brüssel, war Dancila mit dem Vizepräsidenten der Europäischen Kommission, Frans Timmermans, zusammengekommen, um die jüngsten Änderungen der rumänischen Justizgesetze zu erörtern. Der Vizepräsident der Europäischen Kommission äu‎ßerte seine wachsende Besorgnis über die jüngsten Entwicklungen in Fragen des Kooperations- und Kontrollverfahrens für Rumänien. Die zwei Würdenträger haben beschlossen, dass Experten aus Rumänien und der Europäischen Kommission nächste Woche zusammenkommen werden, um die betreffenden Fragen zu erörtern.




    Die Zusammenarbeit in Bereich der Finanzen und die weltweiten wirtschaftlichen und finanziellen Entwicklungen standen auf der Tagesordnung des Treffens des Gouverneurs der Zentralbank Rumäniens, Mugur Isarescu mit seinen chinesischen Amtskollegen, Gang Yi. Isărescu unternimmt von 28. Februar — 5 März einen offiziellen Besuch in Peking.




    Der EU-Rat hat am Donnerstag einen Beschluss zur Änderung des Zivilschutzmechanismus angenommen. Daher stärkt die EU ihre Kapazitäten zur Verbesserung der Risikoprävention und bietet den Mitgliedstaaten und anderen teilnehmenden Ländern zeitnahe Unterstützung bei Naturkatastrophen oder von Menschen verursachten Katastrophen. Das am Donnerstag im Rat “Justiz und Inneres” angenommene Gesetz sieht die Einrichtung einer zusätzlichen Reserve (rescEU) vor, um in Situationen zu helfen, in denen die vorhandenen allgemeinen Kapazitäten nicht ausreichen. Das Treffen des Rates Justiz und Inneres wird von der rumänischen Innenministerin Carmen Dan im Rahmen der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft geleitet. Auf der Tagesordnung stehen auch die Zusammenarbeit auf europäischer Ebene im Bereich Justiz und Grenzsicherheit, die Reform des gemeinsamen europäischen Asylsystems und die Reaktion der EU auf Migration und Terrorismus. Am Freitag werden den Justizminister aktuelle Informationen über die Gründung der Europäischen Staatsanwaltschaft erhalten, die im Jahr 2020 aktiv werden sollte.




    Wetter: Morgen bleibt es weiterhin sehr warm in Rumanien. Der Himmel ist wechselhaft, teilweise bewölkt mit Schauer und moglicherweise Gewitter im Norden, Westen und in der Landesmitte. Die THT werden zwischen 12 und 22 Grad Celsius liegen.

  • 05.03.2019 (mise à jour)

    05.03.2019 (mise à jour)

    Motion – Le plénum de la Chambre des députés a débattu mardi de la motion simple dans le domaine de la Justice, initiée par le Parti national libéral et par lUnion Sauvez la Roumanie, les deux dopposition. Le vote final est prévu mercredi. Les deux formations politiques demandent la démission du ministre de la Justice, Tudorel Toader. Lobéissance, le mensonge, lirresponsabilité et la mauvaise foi sont à lorigine de lassujettissement de la Justice, affirment les signataires de la motion, qui désapprouvent certaines mesures relatives au concours dadmission à lInstitut national de la magistrature ou à la formation professionnelle initiale des juges et des procureurs. Les députés issus des deux formations politiques initiatrices de la motion accusent le ministre Toader de maintenir létat de surpeuplement des pénitenciers, ce qui mènera à la libération des détenus avant la date dexpiration de leur peine avec des conséquences négatives sur la vie, lintégrité et la santé des citoyens ainsi que sur la sécurité de leurs biens.



    Justice – Le gouvernement de Bucarest a approuvé mardi plusieurs modifications à sa célèbre ordonnance durgence n° 7, qui modifie le fonctionnement du système judiciaire de Roumanie. Ainsi, selon le ministre de la Justice, Tudorel Toader, seuls les procureurs qui peuvent se targuer dune ancienneté dau moins 15 ans pourront occuper des fonctions de haut rang au sein du ministère public, et seule la section des procureurs du Conseil supérieur de la Magistrature sera en mesure de donner un avis consultatif, et non plus le Conseil dans son entièreté. Par ailleurs, la bonne réputation ne va plus constituer un motif valable de révocation dun magistrat. Par ailleurs, les informaticiens travaillant au sein du système judiciaire bénéficieront dun même degré de salarisation. Tudorel Toader na en revanche fait aucune mention au sujet de la moult décriée Section denquête des magistrats, qui demeure telle quelle. Les actuelles modifications sont approuvées en dépit de lavis négatif émis par le Conseil supérieur de la magistrature. Près de 8.000 personnes ont manifesté dimanche passé à Bucarest et dautres milliers à travers le pays, pour sopposer aux modifications subies par les lois de la justice. Des procureurs et des juges originaires de près de 80 parquets et de plus de la moitié des instances judiciaires du pays ont déclenché un mouvement de protestation et ont suspendu leur activité, pour les mêmes raisons.



    Présidence Conseil UE – La première ministre roumaine Viorica Dancila effectuera ces mercredi et jeudi une visite de travail à Bruxelles, dédiée à la promotion de légalité des chances et aux droits des femmes. Elle rencontrera à loccasion de hauts responsables européens, tels le premier vice-président de la CE, Frans Timmermans, ainsi que le négociateur en chef de la Commission pour le Brexit, Michel Barnier. Cette année, le Conseil européen des femmes a lieu en partenariat avec la présidence roumaine du Conseil de lUE, étant dédiée à mieux promouvoir la femme en politique et dans des postes de direction, selon la cheffe du Cabinet de Bucarest. Le second événement qui va compter sur la présence de Mme Dancila porte sur la promotion de légalité de genres et sera organisé par lAmbassade roumaine auprès de lUE. La première ministre a par ailleurs fait savoir que la réunion du Conseil Justice et Affaires intérieures, prévu jeudi et vendredi à Bruxelles, sera dirigée par les ministres roumains Carmen Dan (Affaires intérieures) et Tudorel Toader (Justice). La coopération judiciaire européenne, la sécurité des frontières et la politique européenne dasile, ainsi que la réponse de lUnion face à la migration et au terrorisme figurent à lagenda de la réunion du Conseil Justice et Affaires intérieures.



    Météo – Un temps chaud, voire très chaud pour la saison sera de rigueur en Roumanie pour les 24 prochaines heures, notamment dans le sud du pays. Un risque limité de pluie persiste toutefois dans le centre, lest et le sud-est du territoire, le verglas étant à craindre localement sur les routes de montagne. Les températures maximum varieront entre 5 et 17°C.

  • Reacții europene după respingerea acordului dintre UE și Marea Britanie privind Brexit

    Reacții europene după respingerea acordului dintre UE și Marea Britanie privind Brexit

    Liderii
    Uniunii Europene ar putea decide să
    extindă termenul de 29 martie pentru ieşirea Marii Britanii din blocul
    comunitar, în cazul în care Londra furnizează un motiv valid pentru o astfel de
    cerere, a anunţat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Anunţul a survenit
    la o zi după ce deputaţii britanici au respins, cu o largă majoritate, 432 de
    voturi pentru faţă de 202 împotrivă, acordul de retragere a Marii Britanii din
    Uniunea Europeană.
    Pe de altă parte, premierul britanic Theresa May a dat
    asigurări, miercuri, când a trecut cu bine de o moţiune de cenzură, că ţara sa
    va părăsi Uniunea Europeană la 29 martie
    . După rezultatul de
    miercuri seara din Camera Comunelor, purtătorul de cuvânt al
    prim-ministrului britanic a declarat că nu
    exclude retragerea din Uniunea Europeană fără acord, iar ministrul muncii,
    Amber Rudd, a afirmat că nicio opţiune nu poate fi exclusă, nici măcar amânarea
    Brexit-ului.


    Anterior, preşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker solicitase Marii Britanii să îşi
    clarifice intenţiile cât mai repede posibil, precizând că, deşi Comisia
    Europeană nu îşi doreşte un divorţ fără acord, Bruxelles-ul va continua
    să îşi pregătească munca pentru o soluţie de urgenţă pentru a fi sigură că UE
    este pe deplin pregătită
    în faţa consecinţelor unui Brexit dur. La rândul său,
    preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a făcut apel, într-un mesaj
    postat pe Twitter, la o ‘soluţie pozitivă’.


    Negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a evocat miercuri în
    plenul Parlamentului European posibilitatea renegocierii declaraţiei politice
    privind viitoarea relaţie dintre UE şi Regatul Unit. Acest
    compromis ne oferă timpul necesar pentru a negocia viitoarea noastră relaţie,
    pe baza unei declaraţii politice pe care să o convenim noi, Uniunea Europeană
    cu guvernul britanic, o declaraţie care să lase deschisă posibilitatea unor
    opţiuni diverse, respectând principiile noastre fundamentale. Bineînţeles, în
    toate ipotezele, vă reamintesc, ratificarea acestui acord de retragere este
    necesară, e un pas prealabil pentru a crea încrederea reciprocă dintre noi în
    perspectiva unei a doua negocieri care ar trebui să se deschidă cât mai repede
    posibil, negociere cu privire la viitoarea noastră relaţie.


    Negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a subliniat că
    acordul respins de Camera Comunelor are aproape 600 de pagini şi că elaborarea
    acestuia a presupus 18 luni de muncă pentru echipa sa şi pentru instituţiile
    europene.
    Michel Barnier în plenul Parlamentului European: Atâta
    vreme cât nu se va găsi o soluţie la actualul impas politic al britanicilor,
    atâta timp cât nu va fi identificată o soluţie clară pentru ieşirea Marii
    Britanii, cu un sprijin parlamentar clar, noi nu suntem în măsură să facem
    progrese. De aceea viitoarele etape trebuie să fie aşa cum aţi spus şi dvs indicate
    clar de guvernul britanic.



    În timp ce state precum Austria şi Germania par dispuse să acorde Londrei un
    timp suplimentar Londrei pentru evitarea unui Brexit dur, Franţa îşi va
    intensifica pregătirile în perspectiva unui Brexit fără acord
    , urmând să adopte
    în această săptămână un proiect de lege care abilitează guvernul de la Paris să
    emită ordonanţe. Pe de altă parte, preşedintele organizaţiei patronale franceze
    Medef, Geoffroy Roux de Bézieux, a cerut firmelor franceze să se pregătească pentru
    cel mai rău scenariu, chiar dacă acesta nu este sigur
    . Conform acestui
    scenariu, persoanele, bunurile, serviciile şi capitalurile nu ar mai putea
    circula liber între Europa şi Regatul Unit.


  • Michel Barnier despre Brexit în Parlamentul European

    Michel Barnier despre Brexit în Parlamentul European

    17 luni au negociat europenii cu guvernul britanic pentru a încheia, în final, acordul de retragere. Premierul Theresa May se află în plină campanie de comunicare în ţară, în mod direct, cu concetăţenii săi, pentru a-i convinge de necesitatea acestui acord, ce trebuie aprobat de Parlamentul de la Londra, într-o şedinţă programată pe 11 decembrie, înainte de vacanţa de Crăciun. O respingere ar însemna o întoarcere în punctul de plecare care va deschide uşa şi mai multor disensiuni şi incertitudini – i-a avertizat Theresa May pe parlamentarii care i se opun.

    Între timp, negociatorul european pentru Brexit, francezul Michel Barnier, a prezentat în Parlamentul European rezultatele acestor lungi negocieri. El a subliniat importanţa celor două documente – acordul de şi declaraţia politică – agreate de cele două părţi, la Summit-ul european din 25 noiembrie:

    Acordul european de retragerea a Marii Britanie are rolul de a garanta drepturile cetăţenilor europeni, interesele Uniunii, integritatea pieţei unice, indivizibilitatea libertăţilor şi autonomia deciziei la nivelul Uniunii Europene. Acordul aduce securitate juridică pentru toţi cetăţenii, întreprinderile şi unităţile administrativ teritoriale europene îngrijorate de urmările deciziei britanice de a părăsi Uniunea. Avem acum un cadru pentru o retragere ordonată, înainte de a începe să proiectăm viitoarea relaţie dintre Uniune şi Regatul Unit. Vreau să subliniez încă odată că Uniunea Europeană nu şi-a dorit Brexitul! Însă, cele două documente încheiate la summit ne permit să limităm consecinţele negative pentru ambele părţi, dar mai ales pentru cele 27 de state membre ale Uniunii.

    Michel Barnier a amintit că celor 4,5 milioane de europeni care trăiesc şi muncesc în Marea Britanie, li se vor respecta toate drepturile pe care le au în prezent. Regula este valabilă şi pentru britanicii care locuiesc în ţările membre. A fost evitată in extremis reistalarea unei graniţe între Republica Irlanda şi provinicia britanică Irlanda de Nord. Vor fi continuate toate proiectele comune în domeniul educaţiei, inclusiv parteneriatele la nivelul universităţilor, finanţate de la bugetul european – a asigurat Michel Barnier, în discursul despre Brexit rostit în Parlamentul European. Mai mult, cei ale căror date personale au fost schimbate cu organizații sau companii din Regatul Unit vor beneficia de acceaşi protecţie ca până acum.

    Negociatorul european a mulţumit conducerii Comisiei, Consiliului, Parlamentului European, precum şi ţărilor care au asigurat preşedinţia semestrială în perioada de negociere – Austria, Bulgaria, Estonia şi Malta – şi a adăugat că procesul va continua acum cu România, care preia, de la 1 ianuarie 2019, preşedinţia Consiliului European.