Radio România Internațional

Tag: Michel Barnier

  • Acord preliminar privind tranziţia post-Brexit

    Acord preliminar privind tranziţia post-Brexit

    Negociatorul Marii Britanii
    pentru Brexit, David Davis, şi cel al UE, Michel Barnier, au anunţat, luni, că
    au ajuns la un acord privind principiile generale pentru perioada de tranziţie
    post-Brexit, dintre martie 2019 şi decembrie 2020. Aceste principii vor
    reprezenta baza unui viitor parteneriat al UE cu Marea Britanie. Părţile au
    ajuns la un acord de principiu în ceea ce priveşte drepturile celor aproximativ
    4,5 milioane de cetăţeni europeni care trăiesc
    în Regatul Unit şi ale celor 1,2 milioane de britanici din spatiul comunitar.
    În perioada de tranziţie, Marea Britanie va putea să negocieze şi să semneze cu
    Uniunea documente în domeniul comerţului.

    De asemenea, acordul include
    înţelegerea financiară, drepturile cetăţenilor şi perioada de tranziţie, dar şi
    un compromis provizoriu cu privire la chestiunea frontierei irlandeze
    post-Brexit. Perioada de tranziţie cerută de Regatul Unit va fi un interval de
    timp foarte util pentru ca administraţia şi afacerile din Marea Britanie să se
    pregătească, a declarat Michel Barnier. La sfârşitul acestei săptămâni, textul
    va fi dezbătut de către
    şefii de state şi de guverne, cu ocazia reuniunii Consiliului European. Pe de
    altă parte, coordonatorul Parlamentului
    European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a declarat că instituţia a luat act de
    acordul politic de principiu referitor la perioada
    de tranziţie post-Brexit, însă îşi
    rezervă dreptul de monitorizare a acestuia. Parlamentul European a reiterat că,
    potrivit procedurilor, el este cel care va decide dacă acordul final de
    retragere negociat este acceptabil sau nu. La rându-i, Executivul de la Londra
    susţine că acordul de tranziţie
    cu Uniunea va oferi mai multă certitudine companiilor şi cetăţenilor.

    Anunţul
    privind principiile generale pentru perioada de tranziţie post-Brexit a fost
    făcut după ce, cu doar o zi înainte, Comitetul
    parlamentar britanic care supervizează negocierile pe tema Brexit-ului a
    apreciat, într-un raport, că retragerea din spaţiul comunitar ar putea fi
    întârziată, având în vedere slabele progrese înregistrate în discuţiile dintre
    Londra şi Bruxelles. Marea Britanie urmează să părăsească Uniunea pe 29 martie
    2019, la doi ani după declanşarea procedurii de ieşire, conform Articolului 50
    din Tratatul de la Lisabona, şi la aproape trei ani după votul în favoarea
    Brexit-ului, la referendumul din iunie 2016. Negocierile ar urma să se încheie
    până în octombrie 2018, pentru a permite ratificarea acordului de către
    Parlamentul European şi cel de la Londra.

  • Proiectul de acord UE – Marea Britanie privind Brexit

    Proiectul de acord UE – Marea Britanie privind Brexit

    Comisia
    Europeană     a publicat proiectul de acord între Uniunea
    Europeană și Regatul Unit privind retragerea Marii Britanii    , întemeiat pe
    articolul 50. Documentul cuprinde șase părți – dispozițiile introductive, drepturile
    cetățenilor, alte aspecte privind separarea, de exemplu cu privire la mărfurile
    introduse pe piață înainte de data retragerii, decontul financiar, dispozițiile
    tranzitorii și dispozițiile instituționale, precum și un protocol privind
    Irlanda și Irlanda de Nord. Textul transpune în context juridic
    angajamentele pe care Uniunea Europeană şi Marea Britanie şi le-au asumat în
    decembrie în raportul comun, a explicat Michel Barnier, negociatorul Uniunii
    Europene pentru Brexit – cuprinde poziţiile Bruxellesului, care sunt
    deja cunoscute, referitor la subiectele cu privire la care nu s-au înregistrat
    progrese după luna decembrie, arată cum înţelege Uniunea să se organizeze acest
    acord de retragere, dar şi poziţia comunitară privind tranziţia, tranziţie care
    se poate baza doar pe Articolul 50.

    Michel Barnier: Acest proiect de text asigură protejarea drepturilor cetăţenilor, după cum
    am convenit – aceasta este pentru noi o prioritate. De asemenea, vom fi
    vigilenţi şi ne vom asigura că procedurile administrative vor fi în continuare
    simple şi vor avea preţuri accesibile. Acest draft, prevede, în acelaşi timp,
    că toate procedurile financiare, asumate în 28, vor fi onorate şi de Regatul
    Unit şi de Uniunea Europeană. De asemenea, se va proteja cooperarea nord-sud în Irlanda şi se va evita o frontieră dură.

    Barnier a subliniat că documentul
    conţine soluţii realiste şi concrete pentru a se evita
    reinstituirea unei frontiere irlandeze fizice după ieşirea Marii Britanii din
    uniunea vamală a UE. A doua etapă a negocierilor se va deschide după luna
    martie și va fixa cadrul de cooperare comercială UE – Londra post Brexit.


    Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană pe 29 martie 2019 la miezul nopții,
    urmând ca în timpul fazei tranzitorii să aplice mai departe toate legile
    comunitare – inclusiv pe cele care-i protejează pe cetățenii Uniunii Europene -
    dar fără a mai avea drept de vot.


  • Dezbatere privind Brexit-ul la București

    Dezbatere privind Brexit-ul la București

    Obiectivul României în negocierile cu Londra: atingerea scenariului optim din perspectiva UE



    Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul ministrului delegat pentru Afaceri Europene, a organizat, joi, dezbaterea publică intitulată România în contextul Brexit. A doua etapă a negocierilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie“. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a subliniat faptul că obiectivul României în negocierile cu Marea Britanie îl constituie atingerea scenariului optim din perspectiva Uniunii Europene, în linie cu mandatul general al echipei de negociatori conduse de Michel Barnier.



    Drepturile românilor din Marea Britanie, “prioritatea zero”



    Drepturile românilor care sunt stabiliți, muncesc sau studiază în Marea Britanie, sunt “prioritatea zero” pentru autoritățile de la București după cum a subliniat ministrul Victor Negrescu: “Pe tot parcursul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, autoritățile române au avut drept prioritate zero garantarea drepturilor românilor care trăiesc, lucrează și studiază în Regatul Unit. La finalul primei etape a negocierilor, obiectivul a fost atins, rezultatul confirmând faptul că cetățenii europeni, inclusiv cei români, vor beneficia în continuare de drepturile câștigate sau în curs de dobândire. România trebuie să își folosească în continuare toate resursele pentru a gestiona procesul de negociere privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană la nivelul așteptărilor cetățenilor și în deplin acord cu obiectivele sale în context european.”



    Victor Negrescu a reiterat importanța dialogului cu cetățenii români afectați de ieșirea Marii Britanii din structurile Uniunii: Campania de consultare publică continuă și în cea de-a doua etapă a negocierilor dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, iar contribuțiile și punctele de vedere ale cetățenilor sunt importante în vederea fundamentării mandatului României. Mă bucur să văd că în ultimele luni partenerii noștri de dialog au înțeles și susținut relevanța acestor dezbateri și mai ales că ideile lor sunt integrate în acțiunea ministerului pe care vremelnic îl coordonez“, a declarat ministrul delegat.



    Negociatorul șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, este așteptat la București, în perioada următoare, pentru a discuta despre “consolidarea cooperării și creșterea calității contribuției țării noastre la consolidarea Uniunii Europene”, după cum a anunțat, săptămâna trecută, Victor Negrescu.



    Theresa May: Europenii sosiți după Brexit nu vor avea aceleași drepturi



    De cealaltă parte, premirul britanic Theresa May a declarat, recent, că Marea Britanie nu dorește ca europenii care vor ajunge în Regatul Unit după 2019 să beneficieze de aceleași drepturi cu cei circa 3 milioane de migranți din interiorul Uniunii aflați deja pe teritoriul britanic: “Persoanele care au venit în Marea Britanie când eram membri ai UE şi-au creat anumite aşteptări – au făcut o alegere de viaţă. Există o diferenţă între aceștia şi cei care vor sosi când Marea Britanie nu va mai fi membră a Uniunii.”



    Potrivit datelor oficiale, 328.000 de români locuiesc în Marea Britanie, în prezent. Comunitatea românească este răspândită pe întreg teritoriul Regatului Unit, cu concentrări mai mari în regiunea Londrei și în zonele urbane Birmingham, Manchester și Liverpool, Edinburgh, Glasgow, Leeds și Belfast.

  • Brexit – ultimele evoluţii

    Brexit – ultimele evoluţii

    Deşi în decembrie se părea că cei 27 de membri ai Uniunii
    Europene ajunseseră la un acord cu Marea Britanie în ceea ce priveşte liniile
    mari ale viitorului divorţ, acum se pare că au rămas de negociat extrem de
    multe probleme. În acest moment, perioada de 21 de luni de după Brexit, care
    le-ar fi permis părților să se pregătească mai bine în perspectiva șocului
    rupturii, este încă departe de a fi garantată.





    După ultima rundă de discuţii, negociatorul şef din
    partea Uniunii Europene, Michel Barnier, a ţinut să atragă atenţia că dacă britanicii
    nu deblochează jocul în privinţa mai multor puncte esenţiale, chestiunea
    perioadei de tranziţie este sub semnul întrebării: Interlocutorii noştri nu au fost de acord cu noi pe mai
    multe subiecte, pe care eu le consider esenţiale.     Pe tema drepturilor cetăţenilor, Marea Britanie
    recunoaşte că libertatea de mişcare a oamenilor se aplică integral în timpul
    perioadei de tranziţie, dar nu doreşte ca – la finalul tranziţiei – să
    prelungească, aşa cum a fost agreat în raportul comun, acest drept acelor cetăţeni
    care au ajuns înainte de Brexit sau în perioada de tranziţie. Acesta este un
    punct important pentru noi şi pentru Parlamentul European.     În legătură cu aplicarea regulilor Uniunii în perioada de
    tranziţie: Regatul Unit a cerut dreptul la veto pentru situaţiile în care nu
    este de acord cu o regulă sau o lege nouă care ar putea intra în vigoare în
    timpul acestei perioade de tranziţie.     În materie de Justiţie şi Afaceri Interne, Marea Britanie
    doreşte să continue să beneficieze de unele politici ale Uniunii, dar în
    acelaşi timp a decis să renunţe la aceste politici la sfârşitul tranziţiei.     Sincer, sunt surprins de aceste dezacorduri. Din punctul
    meu de vedere, poziţia Uniunii este logică: dacă vrea să beneficieze de
    avantajele Pieţei Unice, ale Uniunii Vamale şi a politicilor comunitare,
    Regatul Unit trebuie să accepte toate regulile şi obligaţiile până la sfârşitul
    tranziţiei.



    Ambele părţi au declarat că vor să stabilească perioada
    de tranziţie înainte de şedinţa Consiliului European din martie.


    Liderii britanici vor trasa drumul de ieşire al Regatului
    Unit din Uniunea Europeană prin discursuri. Premierul Theresa May va susţine
    unul în următoarele trei săptămâni, în care va defini relaţia de securitate pe
    care Marea Britanie o are în vedere cu Uniunea Europeană. În acelaşi timp, alţi
    membri ai cabinetului său se vor referi la drepturile lucrătorilor europeni, la
    relaţiile comerciale şi la descentralizarea puterii în interiorul ţării.


    Dacă nu va mai exista o perioadă de tranziţie, Marea
    Britanie va ieşi din Uniunea Europeană în martie 2019, fără nici un acord cu
    blocul european.


  • Brexit – deciziile Consiliului pentru perioada de tranziţie

    Brexit – deciziile Consiliului pentru perioada de tranziţie

    Cei 27 de membri ai Uniunii Europene au dat un
    nou mandat Comisiei pentru a negocia o perioadă de tranziţie cu Regatul Unit al
    Marii Britanii, după ieşirea acesteia de pe 29 martie 2019, din blocul
    comunitar.


    Conform directivelor de negociere aprobate la
    începutul săptămânii de miniştrii europeni reuniţi în Consiliul Afaceri
    Generale, principiul de bază este ca în această perioadă de tranziţie Marea
    Britanie să aplice toate reglementările europene, ca şi când ar fi în
    continuare stat membru, dar fără să participe la procesul decizional în
    instituţiile europene.


    Marea Britanie va trebui să accepte orice
    eventuale schimbări juridice pe care Uniunea Europeană le face în timpul
    perioadei de tranziţie de 21 de luni după Brexit, a declarat negociatorul-şef
    al Uniunii pentru Brexit, Michel Barnier: Poziţia Uniunii Europene este
    foarte clară: tranziţia va dura 21-a de luni, până la 31 decembrie 2020. În
    această perioadă limitată de timp, întregul aquis comunitar va continua să se
    aplice Marii Britanii. Ca şi cadrul complet a instanţelor de control şi
    sancţionare, de sub jurisdicţia Curţii Europene de Justiţie. Aceasta va include
    noile reguli ale Uniunii Europene care vor intra în vigoare în această
    perioadă. Dintr-un singur motiv simplu: în timpul tranziţiei, Regatul Unit va
    continua să participe la Piaţa Unică, La Uniunea Vamală şi la toate politicile
    Uniunii Europene. Va continua să aibă toate beneficiile economice. Aşadar,
    trebuie să i se aplice şi regulile europene. Piaţa Unică nu poate fi à la
    carte.



    Obiectivul acestei etape intermediare este ca
    mediul de afaceri şi cetăţenii să se poată adapta noii situaţii create după
    ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar şi să permită pregătirea unui acord
    de liber schimb ce ar servi ca bază a viitoarelor relaţii între blocul
    comunitar şi Marea Britanie.


    Michel Barnier a reamintit, însă, Londrei că
    încă există aspecte nesoluţionate cu privire la ‘divorţul’ dintre Uniune şi
    Marea Britanie şi a avertizat că în perioada de tranziţie post-Brexit e posibil
    ca britanicii să nu beneficieze de pe urma acordurilor comerciale pe care le
    are blocul comunitar cu alte ţări.


    Marea Britanie consideră că poziţia Uniunii
    este ‘aliniată’ propriului plan de tranziţie post-Brexit, a declarat un
    purtător de cuvânt al premierului britanic Theresa May. Aceasta ceruse o
    tranziţie de doi ani de la data efectivă a Brexitului, pentru ca mediul de
    afaceri să se poată adapta schimbărilor generate de ieşirea din blocul
    comunitar. Ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, a anunţat că Londra
    se aşteaptă ca, după ieşirea ţării sale din Uniunea Europeană în martie anul
    viitor, statele din afara blocului comunitar să dorească o renegociere a
    acordurilor de comerţ liber încheiate de Uniune.


  • Facilităţi pentru micile întreprinderi pe piaţa unică

    Facilităţi pentru micile întreprinderi pe piaţa unică

    Oficialii europeni au cerut deseori diagnosticarea pieței interne. S-a observat că o piață unică este din ce în ce mai necesară și mai populară, pentru că rolul oamenilor politici este acela de a face tot ce este necesar pentru buna funcționare a pieței unice.



    Michel Barnier, fost comisar European, despre facilități acordate întreprinderilor mici și mijlocii pe piața europeană:




  • Importanţa unificării bancare la nivelul UE

    Importanţa unificării bancare la nivelul UE

    Ideea
    de uniune bancară a fost susținută de către Parlamentul European încă din
    2010, însă tratativele în acest sens au început abia în anul 2012, la sfârșitul
    căruia cei 27 de reprezentanți ai statelor membre au căzut de acord cu privire
    la supervizarea unică a băncilor, un prim pas în vederea realizării uniunii
    bancare, dorite de către aceștia pentru a încerca să împiedice noi crize.
    Participarea în cadrul proiectului este obligatorie pentru toate cele 17 țări
    din zona euro, iar în ce privește statele care nu folosesc moneda unică,
    participarea a fost anunțată ca fiind una opțională.

    Michel Barnier, fost comisar European pentru Radio Romania: În interiorul acestei
    zone europene cu reglementari exista 27
    de tari membre si 8000 de banci. Pentru toate pietele bursiere si toti actorii
    financiari va voi prezenta doua propuneri legate de separarea riscurilor in
    sistemul bancar ceea ce presupune intreaga piata unica.     În interiorul pietei unice, metodele sunt
    acelea de a preintampina diferentele dintre sistemele bancare ale tarilor, de a
    superviza sistemele bancare si de a regla la nivel lucrurile la nivel european
    si national. Asta facem noi in zona euro cererea sefilor de guverne si scopul unei
    astfel de activitati este integrarea. Ideea este aceea de a avea un singur
    supervizor care sa poata avea o privire amanuntita asupra bancilor cele 6000 de
    banci active in zona euro. Aderarea la un astfel de sistem este una voluntara ce
    tine de dorinta sefilor de guverne ale statelor membre. Pentru a depasi criza si
    a gasi solutii avem nevoie de solutii in sectorul bancar, avem nevoie de un
    sistem bancar stabil si responsabil si echitabil, asta explica faptul ca
    propunera facuta este una in scopul protejarii consumatorului. In toate
    sectoarele bancare se pune problema asigurarii transparentei tranzactiilor
    bancarre, a mobilitatii sistemului bancar in favoarea cetatenilor si
    consumatorilor.     Deci
    un sector bancar stabil,regulat si echitabil
    si piete financiare care sa ramana ancorate in economia reala, sa fie in
    concordanta cu serviciile din economia reala, cu intreprinderile din teritoriu
    pentru a finata economia reala, de asta avem nevoie.     Economia reala este în cadrul, la baza pietei
    unice dincolo de toate proiectele europene si cand spun asta ma gandesc ca
    proiectele europene au aparut in urma cu peste 60 de ani mai intai in domeniul economic si apoi in
    domeniul politic si economic si evident etapa cu etapa,cu trecerea timpului am
    coordonat si armonizat conditiile concurentei libere, am marit sansele
    investitorilor pe piata unica ce include acum 506 milioane de consumatori.     Piata
    Unica este in prezent locul unde toate initiativele private si publice se
    dezvolta. Daca locul este solid,daca nu exista imperfectiuni, nu este fracturat
    cum inca se intampla din motive fiscale si administrative ale celor 27 de tari
    membre daca locul este solid, toate initiativele sunt eficiente.


  • Întrevederea ministrului Andreea Păstîrnac, cu Michel Barnier, Negociatorul-șef al CE pentru Brexit

    Întrevederea ministrului Andreea Păstîrnac, cu Michel Barnier, Negociatorul-șef al CE pentru Brexit

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut o întrevedere cu Michel Barnier, Negociatorul-șef al Comisiei Europene pentru Brexit. În cadrul discuțiilor, demnitarul român a prezentat preocupările comunității românești din Marea Britanie, în contextul recentei vizite din perioada 3-5 noiembrie a.c., accentuând necesitatea informării corespunzătoare a cetățenilor români aflați pe teritoriul britanic, cu privire la procedurile administrative necesare înregistrării acestora pe lângă autoritățile britanice, precum și pentru simplificarea acestora.


    De asemenea, oficialul român a abordat și problematica punctuală a cetățenilor români din Anglia, al căror statut este în proces de reevaluare de catre autoritățile britanice, solicitând ca toate drepturile acestora să fie respectate. Mai mult decât atât, ministrul a adus în atenție teme recurente în rândul comunității românești precum: transferul de pensii, transferul de beneficii sociale, situația studenților sau reîntregirea familiei.

    În acest sens, Michel Barnier a prezentat actualul stadiu al negocierilor, subliniind că se urmărește îndeplinirea mandatului în ceea ce privește protejarea și menținerea drepturilor cetățenilor români din Regatul Unit.

  • Start al negocierilor pentru Brexit

    Start al negocierilor pentru Brexit

    Negocierile pentru Brexit au început la Bruxelles într-o atmosferă de optimism şi transparenţă, la un an după referendumul din 23 iunie 2016, în care britanicii au decis ieşirea din Uniunea Europeană. Negociatorii şefi Michel Barnier şi David Davis au creat trei grupuri de lucru, au stabilit că se vor întâlni o dată la o lună şi au conturat priorităţile negocierilor.



    Ele au fost subliniate de negociatorul şef al europenilor, Michel Barnier: “Astăzi am început să discutăm despre cele trei subiecte cheie. Trebuie să ne angajăm împreună că vom garanta cetăţenilor de ambele părţi că vor putea să-şi continue viaţa ca şi până acum, trebuie să soldăm conturile şi să ne onorăm angajamentele financiare, trebuie să găsim soluţii pentru a păstra toate angajamentele luate în acordul privind Irlanda de Nord. Eliminând incertitudinile pe aceste subiecte, vom pune bazele încrederii necesare pentru a construi ulterior un nou parteneriat între UE şi Marea Britanie.”



    Oficialul a dat asigurări că cele 27 de state rămase sunt unite şi doresc un acord corect împreună cu britanicii, şi nu împotriva lor. La rândul său, ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, a declarat că drepturile cetăţenilor sunt foarte importante în negocieri. David Davis track: “După referendumul de anul trecut am spus mereu că prioritatea mea este să ofer siguranţă cetăţenilor europeni din Marea Britanie şi celor britanici de pe teritoriul Uniunii. Ştiu că Michel Barnier împărtăşeşte aceeaşi opinie. Acum, că negocierile au început, trebuie să ne facem treaba şi să oferim oamenilor această siguranţă.”



    David Davis a anunţat că premierul Theresa May le va prezenta liderilor europeni oferte de negociere referitoare la drepturile cetăţenilor la summitul european ce va avea loc la sfârşitul săptămânii la Bruxelles. Apoi liniile generale ale acestei propuneri vor fi publicate într-un document de guvernul de la Londra.



    În aceeaşi zi în care la Bruxelles au început negocierile oficiale pentru Brexit, grupul de lucru interministerial privind Brexit al Guvernului României a discutat, la Bucureşti, despre dosarele de negociere între cei 27 de membri ai UE şi Marea Britanie. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, a declarat ca România va participa activ la consolidarea unei poziţii care să reflecte interesele UE27 în negocieri. Ea a spus că mandatul Comisiei Europene în negocieri include si obiectivele României, care vizează, în principal, garantarea drepturilor românilor stabiliţi în Regatul Unit. Grupul de lucru a discutat şi despre pregătirea candidaturii României pentru găzduirea Agenţiei Europene pentru Medicamente, dupa relocarea acesteia de la Londra.

  • Brexit – start oficial

    Brexit – start oficial

    A
    devenit, deja, oficial procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea
    Europeană, odată cu activarea articolului 50 din Tratatul de funcţionare a
    forului comunitar. Şefa Executivului de la Londra, Theresa May, a semnat scrisoarea
    de notificare a preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk. Potrivit
    procedurilor comunitare, aceasta intră de acum şi pe agenda Comisiei Europene
    şi a Conferinţei preşedinţilor grupurilor politice din Parlamentul European.

    După referendumul din vara anului trecut, când majoritatea britanicilor s-au
    pronunţat pentru plecare, Uniunea Europeană a anunţat că, în cadrul
    negocierilor, unitatea şi interesele celor 27 de state membre rămase vor avea
    prioritate. În plus, piaţa unică şi cele patru libertăţi ale sale – circulaţia
    bunurilor, a serviciilor, a capitalului şi a persoanelor – sunt indivizibile.
    Corespondenta Radio România pe lângă instituţiile comunitare notează că
    Parlamentul European aşteaptă de la premierul britanic o clarificare rapidă a
    situaţiei legale a cetăţenilor europeni din Marea Britanie.

    Negociatorul şef al
    Uniunii, francezul Michel Barnier, speră ca, până în octombrie 2018, să poată
    fi încheiat un parteneriat cu Londra. Până atunci însă, consideră Barnier, va
    avea loc un proces complicat din punct de vedere juridic, sensibil politic şi
    care va avea un impact economic major asupra ambelor părţi. Încă neconsolaţi de
    verdictul urnelor, mii de londonezi au mărşăluit, din nou, sâmbătă, în semn de
    protest faţă de decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea.

    La rându-i,
    Parlamentul Scoţiei a votat pentru organizarea unui nou referendum privind
    independenţa faţă de Londra. La consultarea pentru Brexit, scoţienii şi
    nord-irlandezii au ales, în majoritate, rămânerea în Uniune, iar la referendumul
    pentru independenţă din 2014 Scoţia hotărâse, cu 55% din voturi, să rămână
    parte a Marii Britanii. Acum, premierul Nicola Sturgeon spune că nordul insulei
    trebuie să-şi aleagă propriul drum. Ea avertizează Scoţia, ca, de altfel,
    întreaga ţară, se află la răscruce. Europa însăşi, aşa cum o ştiam, este, de
    altfel, la un punct de cotitură.


    În ultimele şase decenii, Uniunea s-a extins
    continuu şi, de la şase membri fondatori, ajunsese la 28 de state. Plecarea
    britanicilor e singurul pas înapoi de până acum, dar şi un avertisment că
    Bruxellesul, acuzat adesea de birocraţie excesivă, ineficienţă şi indiferenţă
    faţă de aşteptările europenilor de rând, şi-a epuizat forţa de seducţie.
    Sâmbătă, la Roma, unde au celebrat 60 de ani de la semnarea tratatului
    fondator, liderii ţărilor rămase s-au angajat să facă Uniunea Europeană mai
    puternică şi mai rezistentă.


    În numele României, preşedintele Klaus Iohannis a
    afirmat că summitul informal de la Roma a reprezentat atât un moment de
    sărbătoare, cât şi unul de bilanţ. Menţinerea unităţii celor 27 de state
    membre este şi trebuie să rămână deviza noastră în continuare – a conchis
    şeful statului român.

  • 16.02.2017 (mise à jour)

    16.02.2017 (mise à jour)

    Budget — Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, a promulgué, jeudi, la Loi du budget de l’Etat et celle de la sécurité sociale pour 2017. Pourtant, le chef de l’Etat a réitéré que le budget de l’Etat était problématique, parce qu’il comporte des recettes surévaluées et des dépenses très importantes. « Le pays a besoin de budget et le gouvernement qui s’est engagé à exécuter ce budget a la possibilité de prouver comment il le fera », a déclaré le président Iohannis. Mardi, à l’issue de sa rencontre avec le premier ministre Sorin Grindeanu et avec le ministre des Finances, Viorel Ştefan, le chef de l’Etat a dit qu’il y avait risque que le déficit soit supérieur à 3%, ce qui pourrait conduire au déclenchement par la Commission européenne de la procédure de déficit excessif. Le budget de l’Etat proposé par le cabinet de gauche de Bucarest repose, entre autres, sur une croissance économique de 5,2%, sur un taux de l’inflation inférieur à 1,4% et sur un taux de chômage de 4,3%.



    Déclaration – La Commission européenne s’attend à ce que les progrès de la Roumanie dans la lutte contre la corruption soient irréversibles, a déclaré, à Bruxelles, le premier vice-président de l’Exécutif communautaire, Frans Timmermans, dans une conférence de presse commune avec le premier ministre roumain, Sorin Grindeanu. L’officiel européen a ajouté que la Roumanie recevrait de l’aide de la Commission pour résoudre le problème du surpeuplement des prisons. A son tour, le premier ministre Grindeanu a affirmé que son gouvernement est décisdé de lutter contre la corruption. Il a révélé qu’il prenait en compte l’idée de nommer une personne apolitique à la tête du ministère de la Justice, dont la ministre déléguée aux Affaires européennes, Ana Birchall, est actuellement ministre par intérim. Le titulaire du portefeuille, Florin Iordache, a démissionné la semaine dernière, après que le gouvernement eut promu, par décret d’urgence, les modifications qu’il avait proposées dans le domaine de la législation pénale. Par la suite, le décret controversé a été abrogé par le Cabinet Grindeanu par un autre décret d’urgence, en cours de débat à la Chambre des députés, en tant qu’assemblée décisionnelle. Les modifications opérées par le premier décret, y compris la dépénalisation partielle de l’abus de fonctions, se sont trouvées à l’origine des plus amples protestations de rue de la période post-communiste. Les protestations ont continué, jeudi, dans la capitale et dans d’autres villes du pays, pour le 17e jour consécutif.



    Défense — Le secrétaire général de l’OTAN, Jens Stoltenberg, a annoncé, jeudi, à Bruxelles, que l’Alliance renforcerait sa présence dans la région de la mer Noire. Il a précisé que des groupements navals de l’OTAN participeraient plus souvent à des exercices et des activités de collecte d’informations dans la région de la mer Noire, en collaboration avec les flottes des Etats riverains de l’Alliance, dont la Roumanie. M Stoltenberg a fait ces précisions lors de la réunion des ministres de la Défense des Etats membres. Présent à la réunion, le ministre roumain Gabriel Leş a déclaré qu’une présence accrue de l’Alliance en mer Noire avait un caractère défensif et a rappelé que Bucarest respecte ses engagements d’allouer 2% du PIB à la Défense en 2017. Le nouveau secrétaire américain à la Défense, Jim Mattis, présent pour la première fois à la rencontre dans ce format, a affirmé que les Etats Unis auraient un dialogue avec la Russie, mais pour le moment, pas de dialogue au plan militaire. Il a ajouté que l’appel adressé par les Etats Unis aux membres de l’OTAN d’accroître leurs dépenses pour la Défense avait été bien reçu.



    Visite — Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, a reçu, jeudi, à Bucarest, le négociateur en chef de l’UE pour le Brexit, Michel Barnier. A l’occasion, le chef de l’Etat a déclaré que la Roumanie souhaitait que les dispositions de l’Accord de retrait du Royaume Uni de l’UE assurent la protection des droits et des intérêts des ressortissants roumains se trouvant en Grande Bretagne. Le président Iohannis a ajouté que les Roumains du Royaume Uni doivent bénéficier des droits déjà acquis après le Brexit aussi. A son tour, Michel Barnier a présenté l’état des préparatifs pour entamer les négociations avec les autorités de Londres. L’officiel européen a également souligné le rôle important que la Roumanie aura dans ce processus, en tant que pays qui détiendra la présidence du Conseil de l’UE au 1er semestre de 2019, moment où l’on s’attend à ce que la Grande Bretagne sorte du bloc communautaire.



    Justice — La valeur totale des mesures conservatoires décidées en 2016 par la Direction d’investigation des infractions de criminalité organisée et de terrorisme, soit le parquet de lutte contre la mafia et le terrorisme, s’est chiffrée à près d’un milliard d’euros. Selon le rapport d’activité de l’institution, le préjudice causé par les infractions enquêtées en 2016 a été d’environ 135 millions d’euros, alors qu’en 2015 il s’est élevé à 173 millions d’euros. Les procureurs roumains ont solutionné plus de 13 mille dossiers l’année dernière, en hausse de 12,5% par rapport à l’année précédente. Près de 4 mille inculpés ont été déférés à la justice. Par ailleurs, 13 mille dossiers n’ont pas été traités en 2016.




    Foire du tourisme — Plus de 250 agences de voyage et tour-opérateurs de 14 pays participent jeudi et vendredi à Bucarest à la Foire du tourisme de Roumanie. L’événement réunit des sociétés autochtones, mais aussi étrangères d’Autriche, Bulgarie, Egypte, Croatie, Fédération de Russie, Grèce, Israël, République de Moldova, Palestine, Pologne, République Dominicaine, Turquie et Hongrie. Les tour-opérateurs proposent des rabais allant de 40 à 50% valable pour la période du salon, des offres de transport pour un euro seulement, des taxes aéroportuaires gratuites ainsi que d’autres formules inédites.



    Tennis — Le joueur roumain de tennis Horia Tecău et le Néerlandais Jean-Julien Rojer se sont qualifiés, jeudi, dans les demi-finales de l’épreuve de double du tournoi de Rotterdam, aux Pays-Bas. Ils ont dépassé en deux sets, 6-4 / 6-4, les Espagnols Feliciano Lopez / Marc Lopez, deuxièmes favoris. Dans l’avant-dernier acte, Tecau et Rojerjoueront contre les gagnants du match Wesley Koolhof / Matwe Middelkoop (Pays-Bas) — Lukasz Kubot (Pologne) / Marcelo Melo (Brésil). Le couple roumano-hollandais a gagné le tournoi de Rotterdam en 2015.

  • February 16, 2017

    February 16, 2017

    VISIT – Romanian President Klaus Iohannis is today meeting European Commission chief-negotiator for Brexit, Michel Barnier, who is on a visit to Bucharest. The meeting is scheduled ahead of Romanias taking over the EU presidency in 2019, a year when Brexit negotiations are due to enter their final phase. President Iohannis has repeatedly said that Brexit negotiations should observe the rights of Romanians living in the UK. Michel Barnier visited Romania on October 5, 2016, when he met with Prime Minister Dacian Ciolos.



    EMERGENCY DECREE – The Chamber of Deputies is today debating the emergency decree rescinding the controversial decree by means of which the Government tried to amend criminal legislation. According to the chairman of the Chambers judicial committee, which is the decision-making body is this matter, approving the former would make null the latter. The decree, which among other things partially decriminalized abuse of office, was at the centre of mass street protests in Bucharest and other large cities, started on January 31. Protesters called for the withdrawal of the decree and called for the resignation of the Government. Anti-presidential protests were also staged against Klaus Iohannis. Protesters accuse the president for failing to act as a mediator in the current crisis.



    ACTIVITY REPORT – The total value of assets seized or frozen last year by the Directorate for Investigating Organized Crime and Terrorism stood at 930 million euros. According to the institutions activity report for 2016, total crime-related damages, as shown by cases solved last year, stood at 135 million euros, as compared to 173 million euros in 2015. Anti-mafia prosecutors solved over 13,000 cases last year, up by 12.5% as against 2015, with almost 4,000 people being prosecuted. Another 13,000 cases are still pending.



    INFRINGEMENT – The European Commission has sent a letter of formal notice to Romania on retail trade of agricultural and food products. Large retailers from Romania are required to purchase at least 51% of food and agricultural products from local producers. The Commission raised concerns on the basis of the principle of free movement of goods. The joint Senate committees on European affairs and agriculture decided to set up a task force to harmonize Romanian legislation with EU regulations.



    NATO – NATO Defence Ministers are today discussing cyber security at the end of their two-day formal meeting in Brussels. NATO Secretary General Jens Stoltenberg said cyber-attacks on NATO networks went up by 60% over 2015-2016 and there are reports from some Member States indicating that Russia might be behind some of these attacks. On Monday NATO Defence Ministers agreed to set up a new regional centre to respond to threats from the south. The centre will be integrated into the NATO Command Centre in Napoli, Italy, and will function as a response force to threats from the Middle East and Northern Africa. Attending the meeting, Romanian Defence Minister Gabriel Les said that Romania has observed its commitment to allotting 2% of its GDP to defence this year. On the sidelines of the meeting, the Defence Ministers of Romania, the Czech Republic and Germany signed agreements to consolidate cooperation.



    TRAVEL FAIR – Over 250 travel agents from 14 countries on Thursday and Friday are taking part in Romanias Travel Fair. Agencies from Romania and Austria, Bulgaria, Egypt, Croatia, the Russian Federation, Greece, Israel, Moldova, Palestine, Poland, the Dominican Republic, Turkey and Hungary will be presenting visitors with customised offers, based on individual budgets and preferences, travel packages for Easter, the summer holidays as well as circuits. Travel agents have offers at 40-50% discounts, available only during the fair, transport offers for one euro only, air travel costs included and other benefits.



    FOOTBALL – Romanias football champions Astra Giurgiu is today playing KRC Genk of Belgium in the first leg of the Europa League round of 16. Qualified to this phase for the first time, Astra previously played in a group with AS Rome of Italy, Viktoria Plezen of the Czech Republic and Austria Vienna. Astra is the only Romanian team left in the competition. The return leg will be played away from home next Thursday. (Tranlsated by V. Palcu)

  • Die Woche 03.10.2016-07.10.2016 im Überblick

    Die Woche 03.10.2016-07.10.2016 im Überblick

    An den rumänischen Universitäten hat am Montag das neue Herbstsemester begonnen. In diesem Jahr sind mehr als 30 neue Bachelor- sowie 64 Masterstudiengänge eingeführt worden. Dennoch lassen die jüngsten Studien im Bereich darauf schließen, dass die rumänischen Hochschulen immer weniger Studenten haben. Laut Angaben aus dem Bildungsministerium hätten sich für das laufende Studienjahr 2016-2017 circa 480.000 Abiturienten angemeldet, vor zehn Jahren waren es noch 900.000 Studenten im ersten Jahr gewesen. Zu den Ursachen der negativen Entwicklung zählt die immer geringere Abiturientenquote, die sinkende Geburtenrate und die Auswanderung der Studenten ins Ausland. Zudem hat der aktuelle Bildungsminister allen Doktorschulen per Verordnung provisorische Genehmigungen erteilt.



    —



    Rumäniens EU-Kommissarin für Regionalpolitik, Corina Creţu, hat im Rahmen einer Konferenz in Bukarest über die Städteentwicklung und die Rolle der EU-Fördermittel gesprochen. Sie machte darauf aufmerksam, dass die rumänischen Städte einschließlich Bukarest große Verzögerungen bei der Umsetzung von EU-geförderten Entwicklungsprojekten verzeichneten. Diese lägen leider noch weit vor ihrer Finalisierung. Rumänien brauche Fachleute, die Projekte und Arbeitsplätze schaffen sollen, sagte Creţu. 36 Kreishauptstädte werden direkten Zugriff auf 1,2 Milliarden Euro an Fördermitteln für die Stadtentwicklung haben, fügte die EU-Kommissarin hinzu und appellierte an die rumänischen Behörden, so schnell wie möglich Projekte und Machbarkeitsstudien nach Brüssel zu schicken.



    —



    Rumänien wird dieses und nächstes Jahr das höchste Wirtschaftswachstum europaweit von 5% verzeichnen, gefolgt von Irland mit 4,9%. Diese optimistische Einschätzung gehört dem Internationalen Währungsfonds, der die Prognosen über die rumänische Wirtschaft für dieses Jahr nach oben revidiert hat. Im April hatte die Finanzinstitution ein Wachstum von 4,2% vorausgesagt. Laut dem jüngsten World Economic Outlook, der am Dienstag veröffentlicht wurde, warnt der IWF davor, dass das Wachstumshoch von einer Verlangsamung bis auf 3,8% 2017 gefolgt werden soll, ein wenig höher als im April vorausgesagt. Nichtsdestotrotz werde das Land auch nächstes Jahr das höchste Wirtschaftswachstum europaweit verzeichnen.Gleichzeitig geht der IWF für 2018 davon aus, dass die rumänische Wirtschaft ein Wachstum von 3,3% verzeichnen wird. Die Finanzinstitution hat auch die Schätzungen bezüglich des Leistungsbilanzdefizits Rumäniens 2016 von 1,7 auf 2% überarbeitet. Das Leistungsbilanzdefizit soll kommendes Jahr ansteigen und die 2,8% Marke erreichen. In puncto Arbeitslosigkeit behielt der IWF die Prognosen von 6,4% für dieses Jahr und 6,2% für nächstes Jahr bei.



    —-



    Der Oberste Kassations- und Justizhof in Bukarest hat am Montag alle Beschuldigten in der sogenannten Microsoft-Akte rechtskräftig verurteilt. Die Microsoft-Akte war einer der berühmtesten Korruptionsfälle in Rumänien. Zwei bekannte Geschäftsmänner, Dorin Cocoş und Nicolae Dumitru, ex-Kommunikationsminister Gabriel Sandu und der ex-Bürgermeister der Stadt Piatra-Neamt, Gheorghe Stefan, wurden zu insgesamt 14 Jahren Haftstrafe verurteilt. Das Oberste Gericht hat darüber hinaus auch eine Vermögensabschöpfung in Höhe von über 17 Millionen Euro von den vier Angeklagten angeordnet. Laut der Antikorruptionsbehörde wurde im April 2004 ein Mietvertrag für Microsoft-Lizenzen im Bildungssystem zum Nachteil des Staatshaushalts abgeschlossen. Dieser ermöglichte die Zahlung von Provisionen an die involvierten Personen. Bestechungsgelder in Höhe von 60 Millionen Euro und ein dem Staat verursachter Schaden in Höhe von 27 Millionen Euro lautete die Anklage gegen die kriminelle Vereinigung.



    —-



    Rumänien will dass die Brexit-Verhandlungen unter Beteiligung aller Seiten stattfinden und die gemeinsame Position der 27 EU-Staaten und der europäischen Institutionen über die verhandelten Elemente wiedergegeben wird. Das erklärte Ministerpräsident Dacian Cioloş nach einem Treffen mit dem französischen Brexit-Unterhändler der EU, Michel Barnier, in Bukarest. Der rumänische Regierungschef hob hervor, dass Rumänien in der ersten Hälfte des Jahres 2019, wenn die Austrittsverhandlungen abgeschlossen werden sollen, die EU Ratspräsidentschaft inne haben werde. Rumäniens Verantwortung sei riesig, sagte Cioloş. Michel Barnier wurde am 1.Oktober offiziell zum Brexit- Chefunterhändler der Europäischen Kommission für die Beziehungen mit Großbritannien ernannt. Der ehemalige Minister und EU-Kommissar will die Meinungen aller 27 Mitgliedstaaten zum Thema Brexit festhalten. Anschließend soll Barnier seine Gespräche mit London auf drei bedeutende Themen konzentrieren: Wegfall des Beitrags Großbritanniens zum EU-Haushalt, Außenhandel und Außenpolitik, sowie gemeinsamer Markt, der auch das sensible Thema des freien Verkehrs von Arbeitnehmern, eines der Grundprinzipien der EU beinhaltet. Im Hinblick auf das Thema hat Rumänien bereits bekanntgegeben, keine Kompromisse machen zu wollen.



    —



    Hochrangige Amtsträger, wichtige Vertreter der Geschäftswelt und internationale Experten sind am Donnerstag im Rahmen der Konferenz Bucharest Forum 2016 zusammengekommen. Es handelt sich dabei um die wichtigste internationale Konferenz für Politik und Wirtschaft, die in Rumänien jährlich stattfindet. Beim Treffen diskutierten die Teilnehmer über strategische Änderungen. Dieses Jahr beteiligten sich 350 Vertreter aus Europa, Amerika, dem Schwarzmeer-Raum, dem Kaukasus und aus Zentralasien an dem Bucharest Forum, darunter die Hohe Vertreterin der EU für Außen- und Sicherheitspolitik, Federica Mogherini, Rumäniens Ministerpräsident Dacian Ciolos und der rumänische Außenminister Lazar Comanescu. Organisiert wurde das Bucharest Forum 2016 vom Aspen Institut Rumänien und vom Bukarester Büro des Deutschen Marshall Fonds, mit der Unterstützung des rumänischen Außenministeriums.



    —-



    Rumänien bereitet sich schon jetzt auf das 27. Internationale Kunstfestival Europalia vor. Alle zwei Jahre werden bei der Veranstaltung die wesentlichen Elemente des Kulturerbes eines Landes vorgestellt- diesmal ist Rumänien das Gastland. Ab Oktober 2019 bis Januar 2020 werden in Brüssel und anderen belgischen Städten alle Ausdrucksformen der rumänischen Kunst im Rampenlicht stehen: Musik, bildende Künste, Kino, Theater, Tanz, Literatur, Architektur, Design, Mode und Gastronomie stehen auf dem voll gepackten Programm. In Bukarest wurde am Dienstag eine Absichtserklärung für die Veranstaltung unterzeichnet. Das Dokument wird die Grundlage für die Teilnahme Rumäniens an dem Festival darstellen. Laut offiziellen Angaben wird das Festival eine große Gelegenheit für die Förderung des rumänischen Kulturerbes, der Traditionen, des kreativen Potentials und der kreativen Industrien darstellen.

  • La semaine du 03 au 08 octobre 2016

    La semaine du 03 au 08 octobre 2016

    Rentrée universitaire en Roumanie

    Une nouvelle année universitaire vient de débuter en Roumanie. Les changements apportés par la rentrée universitaire 2016 sont nombreux ; parmi eux, une trentaine de nouvelles spécialisations au niveau licence et 64 nouveaux programmes de mastère, introduits par décision gouvernementale. Et pourtant, malgré cette diversification des spécialisations, le nombre des étudiants continue à baisser, seulement quelque 40 mille jeunes entamant, cette année, des études dans les universités publiques, selon le ministère de l’Education nationale. Le nombre total des étudiants dans l’enseignement supérieur public est actuellement de 480 mille, par rapport aux 900 mille d’il y a 10 ans. Parmi les raisons qui expliquent cette réalité, on compte le faible taux de réussite au Bac, la baisse de la natalité mais aussi le fait qu’un nombre croissant de jeunes choisissent de faire des études à l’étranger, notamment dans des pays européens. Autre nouveauté de cette rentrée universitaire en Roumanie – les écoles doctorales fonctionnent sur la base d’une autorisation provisoire. La décision a été prise par le ministre de l’Education nationale car depuis l’adoption, en 2011, de la loi qui régit ce domaine, les écoles doctorales n’ont pas fait l’objet d’une évaluation en vue d’être accréditées.

    La commissaire européenne à la Politique régionale, Corina Cretu, à Bucarest.

    En visite en Roumanie, la commissaire européenne aux Politiques régionales, Corina Cretu, a évoqué entre autres le développement urbain durable et le rôle des fonds européens. La responsable européenne a souligné que les villes de Roumanie, dont Bucarest, ont enregistré des retards considérables en matière de projets européens de développement urbain avec des fonds européens, censés créer des emplois. Corina Cretu a annoncé que 36 villes roumaines pourront accéder directement à 1,2 milliards d’euros pour le développement et a appelé les autorités de Bucarest à transmettre à Bruxelles des projets et des études de faisabilité au plus vite.

    FMI : prévisions optimistes pour l’économie roumaine

    La Roumanie aura cette année la croissance économique la plus importante d’Europe. C’est ce qu’estime le FMI qui a révisé à la hausse, jusqu’à 5%, ses estimations visant l’évolution de l’économie roumaine en 2016. Selon le FMI, l’avancée de l’économie roumaine ralentira en 2017 jusqu’à 3,8%. Néanmoins le rythme de croissance de notre pays sera toujours le plus rapide d’Europe. L’institution financière a également revu à la hausse ses estimations sur le déficit du compte courant de la Roumanie en 2016, à 2%. Celui-ci s’accentuera l’année prochaine, quand il pourrait atteindre les 2,8%. Pour ce qui est du chômage, le FMI a maintenu ses prévisions de 6,4% pour cette année et de 6,2% pour l’année prochaine.

    Epilogue dans le célèbre dossier Microsoft

    Epilogue à Bucarest du fameux dossier de corruption Microsoft. Tous les protagonistes ont reçu des peines de prison ferme. Deux hommes d’affaires connus, Dorin Cocos et Nicolae Dumitru, un ex-ministre des Communications, Gabriel Sandu, et un ancien maire de la ville de Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, ont écopé des peines totalisant 14 années de réclusion. La Haute Cour de Cassation et de Justice a également décidé de confisquer plus de 17 millions d’euros appartenant aux quatre accusés. Selon la Direction nationale anticorruption, en avril 2004, un contrat de location de licences Microsoft a été conclu dans des conditions onéreuses pour le budget public. Une affaire de 60 millions d’euros et un préjudice à l’Etat de 27 millions d’euros – voilà les accusations formulées par les procureurs du Parquet anti-corruption.

    Visite à Bucarest de Michel Barnier, négociateur en chef de la Commission européenne, chargé de préparer la sortie de la Grande Bretagne de l’UE.

    Bucarest souhaite que les négociations sur la sortie de la Grande Bretagne de l’UE se déroulent dans un format qui inclue toutes les parties et qui mette en lumière la vision commune des 27 et des institutions européennes. C’est le message transmis par le premier ministre Dacian Ciolos à Michel Barnier. Le 1er octobre, Michel Barnier est officiellement devenu le négociateur en chef de la Commission européenne, chargé de préparer la sortie de la Grande Bretagne de l’UE. Pour commencer, il souhaite interroger les 27 Etats membres au sujet du Brexit. Les négociations proprement – dites démarreront en 2017, au moment où Londres activera l’article 50 du Traité de Lisbonne pour initier la sortie du bloc communautaire. Les discussions de Michel Barnier avec les responsables de Londres se concentreront sur 3 grands thèmes : la sortie du Royaume Uni du budget de l’UE, du commerce et de la politique extérieure de l’Union, sans oublier le marché unique, qui inclut le sujet sensible de la libre circulation de la main d’œuvre, un des principes fondamentaux de l’UE. Pour ce qui est de ce dernier point, la Roumanie a déjà affirmé fermement qu’il n’y aurait pas de compromis.

    Diaspora Business Summit

    La Roumanie doit mettre à profit les opportunités offertes par l’existence d’une diaspora puissante, alors que les hommes d’affaires roumains de l’étranger sont exhortés à investir en Roumanie. C’est le message transmis par le président roumain Klaus Iohannis et par le premier ministre Dacian Ciolos à la réunion « Diaspora Business Summit – Ensemble pour la Roumanie », qui s’est tenu à Bucarest. Le colloque a réuni hommes d’affaires et entrepreneurs roumains actifs en Roumanie et à l’étranger, en vue de développer des opportunités d’affaires et d’investissements en Roumanie. Par le biais de cette réunion, les organisateurs espèrent encourager les liens entre les Roumains du pays et ceux de la diaspora. Conformément à l’étude « Roumains de la diaspora », réalisé par l’ONG Open-I Research à la fin de l’année dernière, 62% des Roumains interviewés ont déclaré qu’ils souhaitaient investir en Roumanie, notamment dans le tourisme et l’agriculture.

    La Roumanie sera l’invitée d’honneur du Festival international d’Art Europalia 2019

    La Roumanie sera l’invitée d’honneur de la 27e édition du Festival international d’Art Europalia, prévue en 2019, à Bruxelles. L’événement présente tous les deux ans les éléments essentiels du patrimoine d’un certain pays. A compter d’octobre 2019 jusqu’à janvier 2020, Bruxelles et plusieurs autres villes belges accueilleront toutes les formes de manifestations artistiques roumaines: musique, arts visuels, cinéma, théâtre, danse, littérature, architecture, design, mode, sans oublier la gastronomie. Le protocole d’accord pour l’organisation du festival a été signé mardi à Bucarest. Selon les autorités roumaines, ce Festival est une opportunité majeure pour faire la promotion du patrimoine culturel, des traditions, du potentiel créateur et des industries créatives de la Roumanie.

  • Romania and Brexit

    Romania and Brexit

    On October 1st, Michel Barnier took over the position of Chief Negotiator in charge of leading the Commission Taskforce for the Preparation and Conduct of the Negotiations with the United Kingdom over the latter’s leaving the Union. The separation is very likely to be extremely complicated and painful, occurring at a time when the European Union is going through some of the toughest moments ever. First, Michel Barnier, a veteran employee with Brussels institutions, wants to see the opinions of all the 27 members states concerning Brexit.



    After visiting his native country, France, then Germany and the Netherlands, on Wednesday the Chief Negotiator came to Romania for talks with Prime Minister Dacian Ciolos, who used to be his colleague, back when Ciolos was a European Commissioner himself. Also, Barnier held talks with Romania’s Foreign Minister Lazar Comanescu. Bucharest wants the Brexit negotiations to be conducted so as to include all parties and to reflect the common vision of all the 27 members and of the European institutions regarding the items under negotiation. This is the message conveyed by Dacian Ciolos during the meeting with Michel Barnier.



    What is important is that in the first half of the year 2019, Romania will hold the presidency of the EU council, exactly when the Brexit negotiations will be in the final stage. Therefore, the burden on Romania’s shoulders will be quite heavy. From Brussels’s point of view, any negotiation is out of the question at the moment, as long as London does not activate article 50 of the Lisbon Treaty, regulating the exit from the EU, which is due to happen next spring. Subsequently, the Brexit Chief Negotiator would focus his talks in London on three major issues: removing Great Britain from the EU’s budget, foreign trade and policy, and also the single market, which also covers the very sensitive issue of the free movement of the labour force, which is one of the fundamental principles of the EU. Referring to this last issue, Romania has already announced that it will make no compromise.



    Bucharest has voiced no other opinion on Brexit, but the official message is that Bucharest has, and wishes to have in the future as well, a special partnership with Great Britain. This is exactly what Michel Barnier claims to want as well. A convinced supporter of the EU, Barnier is known in the Euro-skeptical circles in London as an anti-Brit. However, although he expects tough negotiations with the United Kingdom, he has no intention of starting a war. In his vision, Europe and Great Britain have common interests, especially with regard to security and defense, where a strong bilateral cooperation is needed.


    (Translated by Mihaela Ignatescu)