Curtea Supremă de Casație din Italia a stabilit că angajații cu contract de muncă part-time beneficiază de aceleași drepturi ca și angajații cu normă întreagă. Aceasta decizie vine în contextul în care mulți cetățeni migranți sunt angajați în Italia cu contract de muncă parțial.
România trebuie să plătească peste 1,26
miliarde de euro, în 2017, către Uniunea Europeană şi Banca Mondială, din
împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor Ministerului de
Finante. Din această sumă, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital,
iar restul dobânzi şi comisioane. Peste 1,25 miliarde de euro urmează să fie
rambursate UE şi doar 9 milioane de euro Băncii Mondiale. În acest an, România
a plătit 113 milioane de euro către UE şi Banca Mondială, sub formă de dobânzi
şi comisioane. Cea mai mare
parte a sumei a fost rambursată tot către Uniunea Europeană. România mai are de
achitat, până în 2023, peste 4,77 miliarde de euro către cele doua
instituţii.
Aproximativ 2,5 milioane de români au emigrat pe
perioadă îndelungată din ţară şi alţi circa 500.000 au plecat pe termen scurt
în alte ţări în ultimul deceniu. Potrivit Ziarului Financiar, mirajul
salariilor mari, dar şi lipsa locurilor de muncă din ţară au determinat
populaţia cu vârstă de muncă să părăsească ţara, iar consecinţele au fost atât
pozitive, cât şi negative. Printre efectele negative ale migraţiei sunt
amintite problemele legate de situaţia copiilor rămaşi singuri acasă pentru că
părinţii le-au plecat la muncă în străinătate sau creşterea numărului
divorţurilor în zonele în care s-au înregistrat plecări masive ale
locuitorilor. Ca efect pozitiv, de cealaltă parte, e menţionat faptul că, din
2006 până în 2015, românii din străinătate au trimis acasă peste 52 de miliarde
de euro, cu mult peste nivelul investiţiilor străine din aceeaşi perioadă (de
circa 41 de miliarde de euro în ultimii zece ani).
Delta Dunării, cu cele peste 5.400
specii de plante şi animale pe care le găzduieşte, este a treia zonă a planetei
în ceea ce priveşte diversitatea biologică după Marea Barieră de Corali şi
Arhipeleagul Galapagos. Delta Dunării are o suprafaţă de aproape 4.200 de km2
şi se întinde pe teritoriul a două ţări vecine, România (82%) şi Ucraina (18%),
fiind a treia deltă a Europei după Delta Volgăi şi Delta Kubanului. Rezervaţia
biosferei Delta Dunării a fost inclusă, la începutul anilor ’90, în patrimoniul
UNESCO.
Agenţia Naţională de Presă lansează miercuri, la
sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York, primul Facebook Messenger
NewsBot din România – AGERPRES NewsBot, precum şi documentarul video
Tărâmul dintre ape, o poveste despre Delta Dunării. NewsBot,disponibil
începând cu data de 1 decembrie, îi ajută pe utilizatorii de Facebook să
identifice cele mai importante ştiri ale agenţiei româneşti într-un mod uşor,
interactiv şi practic. AGERPRES NewsBot este parte a proiectului AGERPRES
Innovation Lab, o iniţiativă a Agenţiei Naţionale de Presă care vizează
testarea şi implementarea celor mai noi tehnici de producţie şi distribuţie media
la nivel naţional şi internaţional.
Magiunul din prune Topoloveni
depăşeşte graniţele ţării şi ale Uniunii Europene şi arborează steagul României
la World Trade Centre în Dubai, unde va reprezenta cu mândrie tradiţia
gastronomică românească, în perioada 29 noiembrie – 1 decembrie, la expoziţia
internaţională Menope, cel mai amplu eveniment din Orientul Mijlociu dedicat
produselor organice. Magiunul de Topoloveni participă la această expoziţie ca
parte a programului de promovare cu fonduri europene ‘I love European Fine Foods’, care a fost accesat de Sonimpex
Topoloveni pentru primul produs românesc recunoscut la nivelul UE pentru
respectarea tradiţiei, pentru unicitate şi autenticitate, prin acordarea
Indicaţiei Geografice Protejate. Pe lângă această recunoaştere europeană a
calităţii, Magiunul din prune Topoloveni deţine şi o certificare HALAL, primită
de la Mufiatul Cultului Musulman în România, dar şi două din maximum trei stele
Michelin oferite de Institutul International pentru Gust şi Calitate din
Bruxelles.
Managementul frontierelor europene urmează să fie, de acum înainte, mai
eficient, odată cu inaugurarea, joi, la graniţa bulgaro-turcă, a Agenţiei
Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă. Noul organism al
Uniunii Europene are menirea să oprească valul de imigranţi ce doresc să ajungă
în Europa, după ce ţări precum Italia, Bulgaria, Grecia s-au confruntat cu
şocul generat de un aflux necontrolat de refugiaţi anul trecut.
Prezent la inaugurare, comisarul pentru Migraţie şi Afaceri Interne,
Dmitris Avramopoulos, a declarat că noua agenţie reprezintă o demonstraţie fără
precedent a voinţei şi unităţii popoarelor europene, iar frontiera externă a
unui stat membru al UE este frontiera tuturor statelor membre. Usile sunt deschise pentru aceia care sunt
eligibili pentru protectie internatională. Si vor fi închise pentru cei care
vor ne traverseze frontierele illegal, a mai punctat oficialul european.
La rândul său, premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a declarat că Turcia
trebuie să rămână un partener strategic al Uniunii, întrucât nicio poliţie de
frontieră nu poate face faţă milioanelor de migranţi potenţiali din aceasta
ţară.
Construit pe baza agentiilor de control al frontierelor Frontex, noul
organism va avea, până în 2020, 1000 de ofiţeri şi un buget anual de 320 de
milioane de euro. El va dispune de resurse tehnice semnificative şi va putea
conta pe o rezervă de reacţie rapidă în componenţa căreia vor intra 1500 de
ofiţeri şi funcţionari civili.
In ceea ce priveste contribuţia României, ministrul
de Interne, Dragoş Tudorache, a precizat că ţara se află printre primii trei
contributori la noul Frontex şi, până la sfârşitul anului, va pune la
dispoziţia Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă 75
de poliţişti de frontieră. El a mai precizat că: La acest moment, avem detaşaţi 400 de
poliţişti de frontieră în 14 operaţiuni comune Frontex, avem patru nave
maritime de patrulare, avem zece echipaje, un microbuz, în general o prezenţă
foarte importantă, tocmai de aceea şi suntem în topul primilor trei
contributori la agenţie. Vom continua să ne menţinem acest interes şi această
solidaritate cu celelalte state membre, nouă ne revine conform noii baze
juridice a agenţiei un număr de personal suplimentar pe care suntem deja pregătiţi
să îl punem la dispoziţia agenţiei încă de la sfârşitul acestui an, deci ne vom
îndeplini toate obligaţiile care reies din noua bază juridică.
De menţionat că, din misiunea desfăşurată la
frontiera între Bulgaria şi Serbia, întregul număr de personal este alcătuit
din ofiţeri români. La frontiera bulgaro-turcă lucrează echipaje române de
detecţie pe timpul nopţii şi echipaje canine.
România a intrat în top 20 mondial al statelor care furnizează migranţi.
Potrivit unui raport ONU cu date din 2015, sunt 3,4 milioane de cetăţeni români
care locuiesc în altă ţară. Este a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări, spun experţii
Naţiunilor Unite. Aceştia notează că este cea mai accelerată creştere a
numărului de migranţi într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul. România
a înregistrat o creştere de 7,3% pe an, în timp ce pe primul loc este Siria, cu
13,1%, iar pe locul trei Polonia, cu 5,1%. La nivel european, România a urcat,
pentru prima oară, pe locul 4 la numărul total al cetăţenilor care trăiesc în
străinătate, după Marea Britanie, Polonia şi Germania. Diaspora reprezintă 17%
din totalul populaţiei României, în timp ce în Polonia doar 11%. Populaţia
României este, în prezent, de aproape 20 de milioane de locuitori.
Senatul a adoptat, marţi, o propunere legislativă care stipulează că autorităţile
publice locale vor suporta cheltuielile de repatriere în cazul cetăţenilor
români decedaţi în afara graniţelor, dacă familia nu poate suporta costurile
aferente. Propunerea vizează modificarea legii privind serviciile consulare
pentru care se percep taxe şi care stabileşte tarifele taxelor percepute la
misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.
Iniţiatorii, parlamentari din mai multe partide, susţin că repatrierea
cetăţenilor români decedaţi în afara graniţelor ţării reprezintă o problemă
majoră nerezolvată a României. Ei spun că există numeroase cazuri în care
familiile celor decedaţi nu au suficienţi bani pentru repatrierea acestora.
Costurile procedurii de repatriere variază între 1.500 şi 6.000 de euro.
Propunerea de lege are caracter ordinar, iar Senatul a adoptat-o în calitate de
primă Cameră sesizată.
Tot marţi, Senatul a adoptat tacit
propunerea legislativă a deputatului liberal Daniel Stamate Budurescu prin care
ziua de 9 mai a fost declarată zi de sărbătoare naţională. Iniţiativa urmează
să fie transmisă Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. Independenţa proclamată de
Parlament, la 9 mai 1877, este opera poporului român şi a fost apărată de
Armata Română prin participarea la războiul dintre anii 1877-1878,
argumentează iniţiatorul proiectului. El a spus că ostaşii români, avându-i în
frunte pe Generalul Alexandru Cernat – comandant de operaţii şi pe domnitorul
Carol I – <
naţională. Congresul de la Berlin, încheiat la 1 iulie 1878, a recunoscut
independenţa României, iar ţările europene au încheiat ulterior relaţii
diplomatice cu statul român. Guvernul nu susţine proiectul, întrucât şi ziua de
10 mai a fost declarată sărbătoare naţională.
Romania va primi, miercuri, de la Portugalia, primele şase aparate F-16, a declarat,
marti, ministrul Apărării de la Bucureşti, Mihnea Motoc. Săptămâna trecută, el
s-a întâlnit cu ambasadorul lusitan la Bucureşti, João-Bernardo Weinstein, căruia
i-a mulţumit pentru contribuţia specialiştilor din Forţele Aeriene Portugheze
la pregătirea piloţilor şi personalului tehnic care vor deservi aeronavele. În total,
România a cumpărat de la Portugalia 12 avioane F-16 modernizate, compatibile cu
modelele de aeronave folosite de celelalte state NATO. Contractul, semnat în
urmă cu trei ani, a costat Armata Română circa 630 de milioane de euro.
România a intrat în top 20 mondial al statelor care furnizează migranţi. Potrivit unui raport ONU cu date din 2015, sunt 3,4 milioane de cetăţeni români care locuiesc în altă ţară. Este a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări, spun experţii Naţiunilor Unite. Aceştia notează că este cea mai accelerată creştere a numărului de migranţi într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul. România a înregistrat o creştere de 7,3% pe an, în timp ce pe primul loc este Siria cu 13,1%, iar pe locul trei Polonia cu 5,1%. La nivel european, România a urcat, pentru prima oară, pe locul 4 la numărul total al cetăţenilor săi care trăiesc în străinătate, după Marea Britanie, Polonia şi Germania. Raportat la totalul populaţiei, în România diaspora reprezintă 17%, în timp ce în Polonia doar 11%. Populaţia României este, în prezent, de aproape 20 de milioane de locuitori.
Preşedintele Klaus Iohannis va primi, miercuri, la Kiel, în Germania, premiul Herman Ehlers 2016 pentru merite deosebite în sprijinirea statului de drept şi a luptei împotriva corupţiei. Potrivit purtătorului de cuvânt al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi, acesta este un premiu prestigios, unul dintre cele mai importante premii germane. Ea a precizat că fundaţia care oferă premiul poartă numele fostului preşedinte al Parlamentului german între 1950-1954, iar distincţia a mai fost oferită de-a lungul timpului multor personalităţi de vârf din politică, tocmai pentru că au promovat valorile libertăţii şi democraţiei, printre care fostul cancelar german Helmut Kohl şi actualul preşedinte al Comisiei Europene, Jean Claude Junker. Este o fundaţie care promovează educaţia civică în spiritul libertăţii şi democraţiei, a mai adăugat Dobrovolschi.
Senatul a adoptat tacit propunerea legislativă a deputatului liberal Daniel Stamate Budurescu prin care ziua de 9 mai a fost declarată zi de sărbătoare naţională. Iniţiativa urmează să fie transmisă Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. “Independenţa proclamată de Parlament, la 9 mai 1877, este opera poporului român şi a fost apărată de Armata Română prin participarea la războiul dintre anii 1877-1878”, argumentează iniţiatorul proiectului. El a spus că ostaşii români, avându-i în frunte pe Generalul Alexandru Cernat — comandant de operaţii şi pe domnitorul Carol I — <
Încrederea analiştilor financiari în economie a crescut pe fondul aşteptărilor pozitive pentru 2017. În luna august, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA (Certified Financial Analysts) România a înregistrat valoarea de 64,8 puncte, în creştere cu 14 puncte faţă de iulie. În ceea ce priveşte cursul de schimb leu/euro, valorile mediane ale anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni au consemnat un curs de 4,4900 lei/euro, iar pentru orizontul de 12 luni — 4,5000 lei/euro. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2017/septembrie 2016) a înregistrat o valoare mediană de 1,5%.
România
continuă să susţină ideea combaterii migraţiei ilegale printr-un
control riguros la frontierele externe ale UE, a declarat premierul Dacian
Cioloş, la finalul vizitei pe care a făcut-o la New York, cu ocazia Adunarii
Generale a ONU. În interviul acordat AGERPRES, el a mai spus că, în cadrul
Adunării Generale, Bucureştiul nu şi-a luat noi angajamente, în afara celor
care sunt asumate, deja, la nivel european. Pe de altă parte, Cioloş a
apreciat că principala modalitate prin care Europa poate pune capăt valului de
refugiaţi este implicarea în stingerea conflictelor din Orientul Mijlociu şi
din nordul Africii. România este
pregătită să contribuie, cu contactele pe care le are, la identificarea unor
soluţii pentru încetarea conflictelor, a mai declarat Cioloş, în interviul
pentru AGERPRES.
Reprezentanţii Ligii Studenţilor Români
din Străinătate s-au întâlnit cu ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc,
pentru a încheia un acord strategic de colaborare, ce reprezintă un pas
important pentru implementarea propunerilor Ligii de încurajare a întoarcerii
spre ţară a tinerilor cu studii peste hotare. LSRS şi MApN vor avea iniţiative
comune prin care vor oferi stagii de practică celor interesaţi, facilitând,
totodată, schimburi de bune practici între instituţiile academice româneşti şi
cele din străinătate. Potrivit unui comunicat de presa, incă de la înfiinţare,
Liga Studenţilor Români din Străinătate a avut printre obiectivele sale
principale facilitarea întoarcerii în şi spre România a tinerilor români cu
pregătire academică în străinătate. Acordul cu MApN întăreşte speranţa că
propunerile de atragere a ‘creierelor’ româneşti de peste hotare vor deveni
realitate şi vor fi parte a unei strategii naţionale care să recunoască
importanţa strategică a studenţilor şi absolvenţilor români de la cele mai
prestigioase universităţi ale lumii, se mai menţionează în comunicat.
Peste 70 de instituţii de învăţământ din întreaga lume îşi vor prezenta, la
acest sfârşit de săptămână, oferta de studii către tinerii români care doresc
să studieze în afara ţării, la cel mai important târg educaţional din România,
organizat la Bucureşti. În cadrul World
Education Fair, tinerii vor putea să discute cu reprezentanţii universităţilor,
colegiilor şi liceelor internaţionale de prestigiu, din Europa şi America de
Nord. Topul ţărilor în care tinerii români au ales să plece pentru a-şi face
studiile liceale este format din Marea Britanie, Elveţia şi Germania. În cadrul târgului vor fi prezentate peste 300 programe de tabere în
străinătate. De asemenea, cei interesaţi de burse de studii şi împrumuturi
studenţeşti, vor găsi la târg toate informaţiile necesare.
Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, vineri, în cazul
epidemiei de rujeolă şi solicită Ministerului Sănătăţii să comunice motivele
pentru care, din aprilie, proiectul actului normativ privind vaccinarea
obligatorie a copiilor nu a parcurs nicio etapă prevăzută de lege. La
rându-i, tot vineri, Ministerul a anunţat că legea vaccinării se
află în proces de avizare şi a criticat în termeni duri campaniile împotriva
vaccinării copiilor. Trei minori au murit din cauza rujeolei, iar medicii spun
că imunizarea ar fi putut împiedica declanşarea epidemiei care afecteaza
aproape jumătate din ţară. Medicii de familie atrag
atenţia că scăderea acoperirii vaccinale împotriva rujeolei s-a produs din
cauza refuzului părinţilor.
Crizele umanitare declansate de conflictele din Orientul Mijlociu se adancesc si devin tot mai preocupante. Ele sunt constituite dintr-o migraţie masivă care, spre Europa, a atins, in 2015, peste un milion de refugiaţi şi migranţi fugiţi din calea războaielor. Până recent, România a părut a fi ocolită de acest fenomen extrem. Ea nu s-a aflat nici pe traseul refugiaţilor care plecau din Grecia şi nu a fost nici o ţară de destinaţie predilectă.
Lucrurile sunt, însă, în schimbare, pentru că, pe de o parte, unele rute au fost obturate, iar pe de alta, ţările europene au convenit să împartă povara şi să preia din refugiaţii ajunşi în Occident. Oricum, Poliţia de Frontieră, împreună cu Inspectoratul General pentru Migrări, semnalează creşterea presiunii la graniţele României, în special, la Dunăre, fluviu care a devenit capcană pentru unii refugiaţi al căror traseu sfârşeşte, câteodată, tragic.
În acelaşi timp, la frontierele din Vest, au loc, zilnic, evenimente în care sunt implicate grupuri de oameni aduse de călăuze, din Serbia. Cine sunt acesti migranţi şi care e traseul lor, ne spune Petre Nicola, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara:” În general, migranţii sunt de origine afroasiatică, iar ruta lor este Serbia-România-Ungaria, cu destinaţia, de fapt, ţări din vestul Europei, pentru un trai mai bun, din declaraţiile lor, România fiind doar o ţară de tranzit, pentru aceşti migranţi.”
Fie că folosesc ruta bulgară ori pe cea sârbă, migranţii vor să ajungă, în principal, în Ungaria, prin România, pentru a ocoli gardurile de protecţie maghiare, recunoaşte Cătălin Bercaru, coordonator de proiecte la Organizaţia Internaţională pentru Migraţie: “Într-adevăr, au început să crească aceste cifre, ceea ce este, până la urmă, firesc, pentru că, atunci când apare un gard într-o parte, migranţii întotdeauna se vor reorienta către alte rute.”
În aceste condiţii, statistica imigraţiei din ultimul an devine preocupantă pentru autorităţile de la Bucureşti, după cum subliniază Fabian Bădilă, purtatorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră: “De la începutul anului şi până în prezent, în urma acţiunilor de supraveghere şi control ale colegilor mei de la frontieră, au fost depistaţi 670 de cetăţeni străini implicaţi în fenomenul migraţiei ilegale” .
Migraţia face, zilele acestea, şi obiectul sesiunii Adunării generale a ONU. Este prima reuniune organizată pe această temă de Naţiunile Unite. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, se va adresa, miercuri, Adunării în numele UE şi va participa la o serie de reuniuni dedicate crizei refugiaţilor şi migranţilor. Romania este reprezentată de premierul Dacian Cioloş, însoţit de ministrul de externe, Lazăr Comănescu.
Autorităţile din Ungaria aduc în discuţie posibilitatea construirii unui gard la graniţa cu România, dacă rutele folosite de migranţi pentru a ajunge în vestul Europei s-ar schimba. Consilierul premierului ungar pe probleme de securitate, Gyorgy Bakondi, a declarat, în contextul în care autorităţile române au reţinut la sfârşitul săptămânii trecute mai mulţi migranţi care intenţionau să ajungă în Ungaria, că Poliţia şi Jandarmeria din România desfăşoară o activitate intensă pentru asigurarea pazei frontierei ungare şi celei sârbe.
Potrivit lui, trebuie evitată formarea de eventuale noi rute ale migraţiei dinspre Serbia sau Bulgaria către teritoriul românesc, ceea ce ar necesita noi eforturi din partea autorităţilor ungare, similare cu cele de la frontiera de sud a ţării. Gyorgy Bakondi a afirmat că, în situaţia în care va fi nevoie, ar putea fi construită o barieră de sârmă ghimpată şi la graniţa cu România, amintind că au fost deja finalizate activităţile de proiectare şi de amenajare a terenului, elementele gardului sunt depozitate în zonă, iar Armata Ungară are experienţă serioasă în ceea ce priveşte realizarea unor astfel de lucrări.
Guvernul de la Budapesta a decis, toamna trecută, ridicarea de astfel de garduri la frontierele sale cu Serbia şi cu Croaţia şi au fost introduse recent şi unele reglementări mai stricte care prevăd escortarea dincolo de barierele de sârmă ghimpată a migranţilor ilegali reţinuţi pe o fâşie lată de opt kilometri de-a lungul graniţelor de sud.
În ultima perioadă, tema migraţiei este din ce în ce mai des prezentă în declaraţiile reprezentanţilor guvernului de la Budapesta, care încearcă să convingă cât mai mulţi cetăţeni să participe la referendumul pe tema cotelor obligatorii de relocare a refugiaţilor, care va avea loc pe 2 octombrie.
Luni, premierul Viktor Orban a criticat din nou politica europeană în privinţa refugiaţilor, care, în opinia lui, periclitează Europa. Orban a adăugat că scopul acţiunii de consultare a populaţiei de luna viitoare este apărarea Ungariei, singura ţară europeană în care oamenii îşi vor putea exprima opinia în cadrul unui referendum în legătură cu această chestiune.
Primele reacţii la declaraţiile oficialilor ungari au venit din partea ministrului de Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, care atacă politicile Budapestei privind migraţia şi afirmă că Ungaria ar trebui exclusă din Uniunea Europeană. “Gardul pe care Ungaria îl construieşte pentru a-i ţine departe pe refugiaţi devine tot mai lung, mai înalt şi mai periculos. Ungaria nu este departe de a emite un ordin de tragere împotriva refugiaţilor”, a mai spus Asselborn.
România şi Bulgaria
îndeplinesc, cu siguranţă, condiţiile de intrare în spaţiul Schengen, iar
Comisia Europeană sprijină această aderare.
Declaraţia a fost făcută, marţi, de preşedintele acestui for,
Jean-Claude Juncker, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Jean-Claude Juncker: În ceea ce priveşte accederea României la
spaţiul Schengen, voi repeta aici ce am mai spus deja, Comisia a avut dreptate
să propună aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, fiindcă aceste
ţări îndeplinesc condiţiile. Dacă o ţară îndeplineşte condiţiile, este de o
evidenţă elementară, că trebuie să fie admisă în spaţiul Schengen.
Preşedintele
Comisiei Europene a răspuns, astfel, la
o întrebare privind stadiul aderării
celor două ţări la zona de liberă circulaţie.
Potrivit unor surse diplomatice
citate de trimisul Radio România la Strasbourg, aderarea s-ar putea desfăşura
în două etape, începând din a doua parte a acestui an. România îndeplineşte, de
mai mulţi ani, condiţiile de intrare în Schengen, şi dacă, până acum, nu s-a
luat o decizie în acest sens, motivul ţine de considerente politice, legate de
nivelul ridicat de corupţie care există în ţară. La
rându-le, în tot acest timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că
respectă, integral, criteriile tehnice de aderare. Anterior
cererilor României şi Bulgariei, nicio ţară inclusă în Schengen nu a fost
supusă unor condiţionări de altă natură, decât tehnice.
Ultimele rapoarte
europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România,
care măsoară progresele realizate în materie de reformă a sistemului judiciar
şi lupta contra corupţiei, sunt, totuşi, pozitive. În egală măsură, România, în
colaborare cu agenţia Frontex, a demonstrat că este capabilă să protejeze
frontierele Uniunii Europene.
Tema spaţiului Schengen, aflat sub o presiune
uriaşă în ultimul timp din cauza afluxului de migranţi care fug din Orientul
Mijlociu şi din Africa din calea războaielor şi a sărăciei este dezbătută,
zilele acestea şi în cadrul reţelei de radiouri europene, Euranet, din care
face parte Radio România. Rezultatele provizorii ale unui sondaj de opinie
propus de Euranet arată că 65% dintre cetăţeni consideră că trebuie păstrată
libertatea de circulaţie în Uniunea Europeană şi doar 9% apreciază că libera
circulaţie trebuie restricţionată, din cauza ameninţărilor teroriste.Reţeaua
organizează, lunar, dezbateri în seria ‘Colţul cetăţenilor’, cu scopul de a fi
cât mai aproape de preocupările oamenilor, de a le oferi informaţii despre
drepturile lor, printr-un dialog deschis, pentru a descoperi diferenţele dintre
normele europene şi modul în care sunt ele aplicate, în viaţa de zi cu zi.
A venit primăvara
în Europa, pe alocuri cu temperaturi de vară toridă. Undeva, în zona
mediteraneean-balcanică a continentului, cea mai apropiată de Asia, mii de
oameni se bucură de aceste evoluţii meteorologice pentru că au petrecut iarna
în corturi. Este vorba, desigur, de refugiaţii care au traversat marea sau doar
frontiera turco-greacă, îndreptându-se spre Germania. Acestea sunt datele
generale ale situaţiei, dar de multe ori ele se dovedesc a fi inexacte.
Refugiaţii sunt numiţi, acum, migranţi, constatându-se că mulţi dintre ei nu
provin din zonele de conflict, precum cea din Siria, şi a căror soartă a
impresionat profund comunitatea europeană. Iar Germania, a cărei politică a
stimulat exploziv exodul spre Europa, devine tot mai mult o ţintă îndepărtată,
acolo, în mijlocul Europei, înconjurată de alte ţări care şi-au închis
graniţele pentru ei.
O simplă comparaţie cu situaţia din septembrie trecut
demonstrează o gestionare cel puţin neinspirată a acestei situaţii inedite. Nu
există nici în prezent o soluţie generală şi eficienţă pentru situaţia celor
obligaţi să îşi părăsească casele pentru a-şi salva vieţile. Venirea lor în
număr extrem de mare, în condiţii dificile, pe ţărmurile Greciei i-a prins
total nepregătiţi pe decidenţii europeni. În prima clipă s-a mers pe mâna
acceptării generale, ceea ce a stimulat migrarea. Altfel spus, cei care nu erau
hotărâţi să plece au vândut rapid totul şi au plecat spre Europa, iar cei care
încercau de mai mult timp să ajungă acolo au găsit acum soluţia rapidă.
La
scurt timp s-a constatat că nu toţi migranţii sunt sirieni sau irakieni, mulţi
au venit din Maroc, din India sau
Pakistan, pentru a ajunge în Grecia şi de acolo, pe jos, peste frontiere, spre
Europa Centrală sau de Vest. Soluţiile individuale şi radicale, de genul
gardului maghiar, cel mai nou zid din Europa, au apărut destul de repede, iar
închiderea pur şi simplu a frontierelor în faţa refugiaţilor a devenit un gest
firesc, într-o Europă care şi-a făcut anterior drapel din libera circulaţie. În
timpul acestei ierni, exodul spre centrul Europei a migranţilor ajunşi pe
ţărmurile Greciei a fost stopat, mii de oameni rămânând
blocaţi în Balcani, neputând merge mai departe, spre ţările dezvoltate ale
Uniunii Europene, ce promitea să îi primească, şi nevrând să se întoarcă acolo
unde nu au mai lăsat nimic.
Odată oprit exodul, liderii europeni au demarat
operaţiunea de întoarcere în Turcia, cea mai apropiată ţară din Asia, a celor
ce ajunseseră deja în Grecia. Primii migranţi care nu sunt sirieni au făcut
deja acest drum înapoi pentru care Uniunea Europeană plăteşte zdravăn.
Migranţii se întorc acasă sau într-un exil mai apropiat de casă, lăsând în urmă
o Europă confuză, care transmite un mesaj neclar, departe de poziţia puternică,
inteligentă şi unitară pe care ar fi trebuit să o demonstreze în situaţii de
criză.
Desigur, nu gardurile de sârmă, oamenii înarmaţi şi expulzările forţate
ar fi trebuit să fie soluţia la migraţia masivă spre Europa. În primul rând,
dacă nu vrei să primeşti pe cineva, nu îl chemi. Şi dacă spui public că îl
primeşti, nu îi închizi uşa în nas, lăsându-l să doarmă într-un cort, in
Grecia, o ţară vlăguită de criza economică. Oamenii disperaţi care au traversat
marea în condiţii dramatice şi-au găsit salvarea şi adăpost pe pământul Grecia,
au plecat mai departe pe un drum incredibil pentru acest secol, apoi au fost
obligaţi să rămână lipiţi de frontieră. În tot acest timp, deşi nu erau nici ei
în cea mai bună situaţie, grecii au avut un comportament exemplar, de un
umanism profund.
Subiect dominant al agendei politice a ultimelor luni, criza migraţiei rămâne problema majoră căreia UE trebuie să îi găsească soluţie. Reuniţi la Bruxelles, liderii comunitari au ajuns la un acord important cu Turcia, pentru gestionarea situaţiei. Potrivit acordului, începând de duminică, de la miezul nopţii, toţi migranţii care sosesc în insulele greceşti dinspre Turcia vor fi retrimişi acolo, dacă cererea lor de azil a fost respinsă. În schimb, statele europene vor reloca mii de imigranţi direct din Turcia.
Acest mecanism are un caracter excepţional şi temporar, iar odată ce procesul de migraţie va fi stopat, va putea fi activată schema de admisie umanitară voluntară, la care statele membre pot contribui. Acordul reprezintă un pas important, a apreciat cancelarul german, Angela Merkel, potrivit căreia, demonstrează că Europa este capabilă să gestioneze astfel de provocări. Îl vom transforma, acum, în măsuri practice şi demonstrează că am făcut un pas important pe calea către o soluţie durabilă la criza refugiaţilor şi nu doar o soluţie fictivă.”
Prezent la summitul de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a salutat acordul şi şi-a exprimat încrederea că astfel se va reduce semnificativ sau chiar stopa fluxul de imigranţi ilegali. Klaus Iohannis a precizat că deciziile luate vineri nu introduc cote suplimentare pentru România, relocarea migranţilor urmând să se facă în cadrul cotelor aprobate anul trecut. Potrivit acestora, autorităţile române au acceptat primirea a peste şase mii de refugiaţi, în următorii doi ani.
UE s-a angajat, pe de altă parte, să accelereze procesul de utilizare a celor 3 miliarde de euro alocate deja pentru a ajuta Turcia, iar după epuizarea acestora vor fi acordate alte 3 miliarde de euro. În schimb, Ankara s-a angajat să ia toate măsurile pentru a preîntâmpina crearea de noi rute de migraţie.
În urma angajamentelor asumate de preşedintele Klaus Iohannis la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, România va contribui la efortul european pentru gestionarea crizei migranţiei cu 70 de poliţişti, 6 autospeciale, două nave de patrulare şi alte mijloace logistice, a anunţat, ministrul român de interne, Petre Tobă. România a făcut astfel una dintre cele mai consistente oferte de sprijin, după cele ale Franţei şi Germaniei.
Pentru coordonarea acestei misiuni internaţionale s-a înfiinţat la Atena, la Ministerul Apărării elen, o celulă operaţională. România participă deja în misiunile Frontex cu 72 de poliţişti, 10 autospeciale, o navă şi un elicopter, fiind al doilea contributor după Germania.
În tabăra de la
Calais, din nordul Franţei, în special sirieni, afgani şi sudanezi aşteaptă să
poată trece Canalul Mânecii înspre Marea Britanie. Situaţia este încordată:
autorităţile din Hexagon încearcă, cu greu, să închidă tabăra şi să îi
repartizeze pe migranţi în centre de pe întreg cuprinsul ţării.
La capătul opus
al Europei, valuri de refugiaţi continuă să intre pe continent prin Grecia.
Mulţi sunt blocaţi la graniţa greco-macedoneană după restricţii impuse de mai
multe ţări, inclusiv de Macedonia, privind numărul de persoane autorizate să
intre pe teritoriile lor.
Subiectul divizează, de altfel, profund Uniunea
Europeană. Aceasta vrea să ajute financiar, în următorii ani, ţările membre
care se confruntă cu sosiri masive de refugiaţi.
Grecia singură estimează că
are nevoie de aproape 500 de milioane de euro pentru organizarea primirii
migranţilor şi pentru gestionarea unei situaţii extrem de dificile, la limita
dezastrului umanitar marcat de încălcări ale dreptului internaţional sau ale
unei minime decenţe umane. De la începutul lunii ianuarie, peste 130 de mii de
oameni au sosit, de pe coastele Turciei, via Marea Mediterană, în Europa. Iar
numărul lor îl depăşeşte pe cel înregistrat în primele cinci luni ale anului
trecut ! Înaintea unui summit UE-Turcia, pe 7 martie, preşedintele Consiliului
European, Donald Tusk, face un turneu balcanic. Bruxelles-ulinsistă că singura
soluţie viabilă este una colectivă, europeană.
În acelaşi timp, nave ale NATO
au fost trimise în Marea Egee pentru a supraveghea reţelele de călăuze care
transportă refugiaţi între Turcia şi Grecia. Şi pentru ca tabloul să fie
întregit, să redăm şi declaraţia comandantului forţelor NATO în Europa,
generalul Philip Breedlove, care a acuzat Rusia că sprijină forţele
guvernamentale din Siria,pentru
a genera o criză a refugiaţilor pe care să o utilizeze ca armă de război
împotriva Europei.
O contribuţie în rezolvarea extrem de complicatei crize
siriene ar putea-o avea Iranul, pe care l-a vizitat ministrul român de externe,
Lazăr Comănescu. Acesta a declarat: Situaţia din Siria a
fost generată de factorii interni, dar, în acelaşi timp, nu poate să fie
ignorată existenţa unor actori inclusiv regionali, din păcate cu abordări
divergente, cu rivalităţi, ori pentru a găsi o soluţie care nu poate
să fie militară în Siria, ci doar pe cale politică, este absolută nevoie ca toţi
actorii din regiune să ajungă la un numitor comun. Iranul poate să aibă o
contribuţie deosebită şi, de altfel, a fost unul dintre mesajele pe care le-am
transmis atât ca ministru de externe al României, dar şi ca ministru de externe
al unei ţări membre a UE.
România este una din puţinele ţări
occidentale care au păstrat deschisă o ambasadă la Damasc. De aceea, în ceea ce îl priveşte, Bucureştiul
poate avea un rol, chiar dacă nu de mediator principal, în rezolvarea crizei
siriene.
Departe
de a fi o destinaţie atrăgătoare pentru refugiaţii din Orientul Mijlociu ori
din nordul Africii care au luat cu asalt Europa sau o ţară de tranzit pe o rută
ce ar fi ocolitoare, România, ca stat membru al UE, are, totuşi, obligaţii în
acest dosar.
Aproape 300 de refugiaţi aflaţi, deja, pe pământ european – 160
în Italia si 135 în Grecia – urmează să fie gazduiţi de România. Anunţul a fost făcut
de şeful Inspectoratului General pentru Imigrări din Romania (IGI), Viorel
Vasile, care oferă detalii: Anul trecut s-a luat decizia la nivelul
Uniunii Europene ca România să participe la relocarea mai multor refugiaţi din
Italia şi Grecia. Noi am înaintat scrisori de intenţie, au fost efectuate
verificările de rigoare, aşteptăm în acest moment să fie trimise aceste
persoane către România. Totul depinde doar de colegii din cele două ţări.
El a precizat că au fost suplimentate locurile de cazare în cele şase centre de
azil, al căror grad de ocupare este, în prezent, de doar 11%, ceea ce spune
multe despre interesul scăzut pe care îl stârneşte Romania printre refugiaţi.
Explicaţia, una lesne de înţeles, rezidă în faptul că, economic, şi nu doar,
România se află pe o treaptă inferioară de dezvoltare în comparaţie cu suratele
sale comunitare din vestul ori nordul Europei.
Deloc surprinzator, anul trecut,
peste 40% din cererile de azil înregistrate au fost depuse de refugiaţi
sirieni, mulţi fiind membri de familie, rude sau apropiaţi ai unor cetăţeni
sirieni stabiliţi, deja, în România.
Totuşi, cererile cetăţenilor sirieni, în număr de circa 500, este
insignifiant în comparaţie cu cel al străinilor aflaţi în România, care se
ridică la 105 mii.
Semn că e o temă ce frământă, deopotrivă, cancelariile
europene şi institutiile comunitare, dosarul refugiaţilor s-a aflat şi pe
agenda de joi a Consiliului European. Preşedintele acestuia, Donald Tusk, a
declarat că un plan întocmit cu Ankara şi menit să combată criza migraţiei, dar
care să nu iasă de sub cupola legislaţiei europene, reprezintă o prioritate
pentru Bruxelles. Tocmai de aceea – a mai spus el -, UE doreşte să aibă o
întâlnire specială cu Turcia, chiar la inceputul lunii viitoare.
Pe de altă
parte, şovăielile, dacă nu chiar stângăciile, de care Europa a dat dovadă în
gestionarea valului de imigranţi a fost taxată, fără rezerve, de Înaltul
comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), Filippo Grandi. Într-un
interviu acordat publicaţiei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, el
a apreciat că, în ceea ce priveşte înregistrarea şi repartizarea refugiaţilor,
cooperarea şi solidaritatea, Europa a eşuat complet.
2016
se anunţă un an în care comunitatea internaţională va trebui să caute în
principal soluţii pentru problemele care au dominat anul 2015 – ameninţarea
teroristă, fluxul migrator, situaţia din Siria. Ecoul atentatelor din Franţa
încă nu s-a stins, implicaţiile acestora sunt majore, iar în Siria – unde
gruparea teroristă Statul Islamic şi-a consolidat poziţiile – situaţia rămâne
complicată, astfel că speranţele ca principala cauză a exodului din 2015 să
dispară prea curând sunt extrem de mici.
Cât de vulnerabilă este Europa ?
Directorul Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, Iulian
Chifu, fost consilier prezidenţial pentru afaceri strategice şi de securitate,
consideră că în momentul de faţă vulnerabilitatea din orice stat european este
o vulnerabilitate pentru întreaga UE: Am văzut ce s-a întâmplat în anumite
cartiere din Bruxelles, am văzut ce se întâmplă în anumite zone din Franţa,
destul de mari, unde, după ultimul atentat de la Paris, de la Bataclan,
autorităţile au intrat cu forţele armate pentru a face controale, pentru a
încerca să lichideze sau să controleze într-o oarecare măsură acele pungi de
infracţionalitate, radicalism, islamism, jihadism, cu toate componentele pe
care le-am văzut. Avem o Europă în care armele de asalt, automate, de asalt,
circulă, în care explozibilii am văzut că circulă şi sunt utilizaţi în atentate
teroriste şi unde inamicul este deja în cetate.
Iulian Chifu atrage atenţia că nu mai
vorbim doar despre acei lupi singuratici dintr-o altă perioadă, ci
deja vorbim despre atacuri coordonate, de o adevărată gherilă cu arme automate
în centrul capitalelor europene. Dar, adaugă el, acum suntem avertizaţi şi în
aceste condiţii altfel reacţionează toate structurile de securitate europene.
Provocările cu care ne confruntăm atât în interiorul, cât şi în
exteriorul UE sunt multe, mari şi relevante. Avem nevoie de o abordare
pragmatică, realistă şi, în acelaşi timp, principială şi cred că Olanda, care
asigură în primele şase luni ale lui 2016 preşedinţia rotativă a UE, poate să
ofere echilibrul necesar între pragmatism şi principii – a apreciat, pe
de altă parte, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă şi de
securitate, Federica Mogherini.
Rolul-cheie al preşedinţiei olandeze va fi
acela de moderator între cele 28 de state membre ale UE pe teme extrem de
importante. Premierul olandez Mark Rutte spune că, în special, problema
migraţiei trebuie urgent rezolvată: Sunt puţin
iritat de faptul că toate responsabilităţile în criza refugiaţilor sunt pe
umerii ţărilor din vestul UE, că multe ţări din Est nu acceptă refugiaţi şi că
încă nu am rezolvat problema graniţei externe, mai exact graniţa Greciei cu
restul lumii, aspecte foarte importante pe lângă acordul cu Turcia. Trebuie să
cooperăm dacă vrem să punem capăt extremismului. Vă asigur că vom avea o
preşedinţie foarte pragmatică, focalizată pe rezolvarea problemelor comune.
În 2016 ne vom uita cu mare atenţie spre SUA, aflată în an electoral, dar şi
spre Est, spre deciziile luate de Rusia implicată în mai multe conflicte şi
care trebuie să gestioneze şi o situaţie financiară nu tocmai uşoară în
condiţiile în care sancţiunile europene împotriva sa s-au prelungit sau chiar
s-au amplificat.
Pentru România, 2016 va fi an electoral. Din nou, analistul
politic Iulian Chifu: Este un an extrem de important. Este prima succesiune
electorală după alegerile prezidenţiale din anul 2014 şi eu cred că alegerile
de anul acesta vor marca în mod substanţial evoluţia României la centenarul
statului naţional unitar român în 2018. Din acest punct de vedere, evident,
avem două mari forţe politice, puternice, solide, care se confruntă şi cu
puţine forţe politice care mai pot accede în parlament între cele două blocuri
majore. Evident, totul depinde de modul în care vor fi gestionate structurile
de leadership ale celor două partide, formulele de împrospătare a partidelor,
deschiderea, regândirea lor, raportarea lor la structurile de natură morală
solicitate de piaţă. Este un punct de urmărit, cred că va fi un punct de
turnură pentru România, în orice caz ne va marca viaţa pentru următorii patru
ani şi merită să ne uităm cu toţii şi să ne implicăm în măsura în care avem o
apetenţă pentru activitatea politică.
În opinia preşedintelui României, în
2016 miza va fi reconstrucţia încrederii în politică şi în capacitatea acesteia
de a da societăţii direcţia dorită. Klaus Iohannis: Reconstruţia încrederii în clasa politică este aşadar tema pe care
o propun în perspectiva anului 2016, reconstrucţia încrederii în instituţiile
democratice, în actul politic, în partide şi în cei care le reprezintă. Mă fac
astăzi purtătorul mesajului de înnoire pe care-l dau sub diverse forme
concetăţenii noştri. Preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat, în acelaşi
timp, speranţa că autorităţile vor asigura cadrul necesar pentru ca votul din
străinătate să se desfăşoare în bune condiţii şi a adăugat că România educată
trebuie să devină un nou proiect de ţară.
Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn a anunţat că UE va lansa negocierile de aderare cu Serbia la 14 decembrie. Comisarul Vĕra Jourová -prezentare primele propuneri în cadrul Pieţei Unice Digitale şi în materie de contracte digitale privind comerţul online în UE; Agenţia Frontex a acceptat cererea Greciei de a desfăşura în Marea Egee forţa de reacţie rapidă (RABIT) pentru a face faţă afluxului de migranţi.