Situaţia
copiilor din Republica Moldova rămaşi fără îngrijire părintească în urma
migraţiei. Cadru general. Declaraţie Iosif Moldovanu, director executiv al
Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC).
Situația din Libia reprezintă una dintre preocupările majore ale Uniunii Europene și a fost analizată în cadrul celei mai recente reuniuni a miniștrilor de externe.
Dosarul libian a fost discutat de miniștrii europeni de externe cu prilejul Consiliului Afaceri Externe. Aflată în vecinătatea de sud a Europei și inclusă în politica de vecinătate a Bruxellesului, Libia este în centrul atenției de mai mulți ani, din cauza instabilității cu care se confruntă de când a izbucnit revolta împotriva fostului dictator Muammar Ghaddafi. Înfrângerea lui Ghaddafi în războiul civil libian nu a însemnat, însă, și sfârșitul perioadei de instabilitate, dat fiind faptul că milițiile foștilor rebeli au intrat rapid în conflict în încercarea lor de a-și extinde influența și de a avea acces la resurse. Pe fondul instabilității generate de aceste conflicte între miliții, Libia a devenit rapid una dintre principalele rampe de lansare către Europa a migranților, în special cei proveniți din Africa sub-sahariană. De situație a profitat, la un moment dat, chiar și Statul Islamic, care reușise să captureze un teritoriu important de-a lungul litoralului și în zona orașului Sirt, care a fost recapturat de forțele anti-jihadiste după o bătălie sângeroasă. Stoparea fluxului migranților, asigurarea securității dar și reglementarea politică a crizei prin care trece țara reprezintă prioritățile politicii europene în Libia.
Șefa diplomației de la Bruxelles, Federica Mogherini: Vrem să sprijinim în primul rând procesul politic. Ne dorim ca alegerile, atât cele parlamentare cât și cele prezidențiale, să aibă loc cât mai curând, însă într-un cadru politic adecvat, iar acest lucru înseamnă și un cadru legislativ care să garanteze că libienii știu clar pentru ce votează, iar, dacă este posibil, chiar și un cadru constituțional. Îi oferim, de asemenea, sprijin și reprezentantului special al secretarului general al ONU. De asemenea vrem să ne implicăm și în celelalte două domenii mari care însoțesc tranziția politică: reforma economic și asigurarea securității. Am încercat, împreună cu miniștrii de externe europeni, să vedem cum putem, împreună, ca Uniune Europeană și cu statele membre, să sprijinim consolidarea acordului de pace și implementarea măsurilor de securitate. După cum știți avem deja anumite instrumente în domeniul securității – operațiunea Sofia, pe care toate statele membre vor să o continue, în special în ceea ce privește lupta împotriva contrabandiștilor și a traficanților și a modelului lor de afaceri, dar și în ceea ce privește antrenarea Pazei de Coastă libiene. Avem, de asemenea, în Libia, EUBAM, care contribuie la administrarea frontierelor și, totodată, există o celulă de legătură care se ocupă de condițiile și situația de securitate.
Situația din Libia rămâne, în continuare, extrem de complicată, în condițiile în care în țară există mai multe centre de putere și chiar și în capitala Tripoli se înregistrează, cu regularitate, ciocniri între grupări rivale.
Proiectul Move together – Sportul ca instrument de integrare şi incluziune socială a refugiaţilor a ajuns la Constanţa.
Sportul – cel puţin
teoretic – formează caractere. Asta pentru că ne învaţă ce înseamnă fair-play
şi lucru în echipă. Cei de la Fundaţia Terre des Homme Elveţia au descoperit
încă o utilitate a sportului – integrarea şi incluziunea socială a
refugiaţilor.
În luna septembrie,
la Palatul Copiilor din Constanţa, au avut loc două evenimente sportive, la
care au participat zeci de femei refugiate şi copiii lor, împreună cu membri ai
comunităţii locale. Totul pentru a putea comunica, pentru a putea coopera şi a
învăţa unii de alţii. Este un prim pas pentru a se înţelege reciproc, pentru a
se accepta şi pentru a nu se mai teme, spune Rodica Novac, managerul de proiect:
Noi organizăm de câteva vreme, activităţi dedicate
jocului, mişcării şi sportului. Adulţi şi copii din aşa de multe ţări au
socializat. Copiii vorbesc deja româneşte, sunt integraţi în şcoli publice, în
marea lor majoritate. S-au împrietenit foarte repede. Nu fac diferenţe de
naţionalitate sau cetăţenie. Adultele, mamele sunt mai izolate şi vorbesc mai
puţin limba română. Acum s-au cunoscut, s-au împrietenit. Avem grupuri de
whatsapp, vreo 5. Este o activitate foarte vie, care a adus un plus de bucurie
copiilor şi o şansă pentru străinii din România să se integreze în societatea
românească.
La evenimentele de la
Constanţa, au participat imigranţi, veniţi de curând în România, dar şi
imigranţi care şi-au clădit deja o viaţă aici: lucrează, au copii şi …
vorbesc româneşte:
Gestionarea eficientă la nivelul Uniunii a domeniului migraţiei şi azilului este un obiectiv prioritar pentru actualul executiv european. Uniunea Europeană anunţă noi măsuri pentru gestionarea crizei migranţilor.
Comisia Europeană a propus noi măsuri pentru gestionarea migraţiei ilegale și pentru o mai bună protecţie a frontierelor externe. Noile inițiative au fost prezentate inaintea reuniunii informale de la Salzburg și constituie o contribuție concretă la discuțiile preconizate ale liderilor UE în materie de migrație. Propunerile au stabilit un nou nivel de ambiție pentru politia de frontiera si garda de coasta la nivel european si Agentia UE pentru Azil, consolidându-le astfel încât să se asigure faptul că statele membre se pot baza pe sprijinul operațional deplin al UE, în orice moment. De asemenea, Comisia a propus îmbunătățirea eficacității procedurii de returnare, actualizând normele existente ale UE în acest domeniu şi stabileşte etapele urmatoare privind migrația legală, o componentă esențială a unei politici de migrație echilibrate.
Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie, a declarat: Propunem Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă stimularea unei mobilizări corespunzătoare pentru o mai bună protejare a frontierelor externe ale UE, pentru gestionarea eficientă a migrației și asigurarea unui nivel înalt de securitate în cadrul Uniunii. Vom constitui, până în 2020, un corp permanent de 10.000 de agenţi de frontieră.. Membrii corpului permanent al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european vor fi în măsură să efectueze sarcini ce necesită competențe de executare, cum ar fi controale de identitate, autorizarea sau refuzul intrării la frontierele externe sau interceptarea persoanelor care au trecut ilegal frontiera. De asemenea, între 2021 și 2027, bugetul agenției va fi majorat până la un total de aproape 11,3 miliarde de euro. Cu acest buget majorat, agenția va fi în măsură să achiziționeze propriul echipament, cum ar fi navele, avioanele și vehiculele, scăzând treptat dependența sa de constribuţiile statelor membre.
Fluxurile de migranţi spre UE au scăzut, în primele 7 luni ale acestui an, cu 43%, potrivit Agenţiei europene de protecţie e frontierelor, Frontex. S-au depistat în total 73.500 de treceri ilegale pe teritoriul UE, iar în iulie, numărul trecerilor ilegale a fost cu 18% mai mic decât anul trecut, de circa 14.900.
Liderii UE discută din nou problema migraţiei, astăzi şi mâine, la summitul de la Salzburg din Austria. Printre subiecte figurează şi accelerarea returnărilor şi deportărilor de persoane cărora le sunt respinse cererile de azil.
Viena a găzduit săptămâna trecută o întâlnire informală a miniştrilor europeni ai Tineretului, în cadrul căreia s-a discutat despre viitorul Strategiei post 2018 a Uniunii Europene privind tineretul şi evoluţia programului Erasmus+.
Erasmus+ este programul UE în domeniile educației, formării, tineretului și sportului pentru perioada 2014-2021 . Educația, formarea, tineretul și sportul pot avea o contribuție majoră la abordarea schimbărilor socio-economice, principalele provocări cu care Europa se va confrunta până la sfârșitul deceniului, și la punerea în aplicare a agendei de politici europene pentru creștere economică, locuri de muncă, echitate și incluziune socială – a afirmat comisarul european Tibor Navracsics, responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport, prezent la reuniunea de la Viena: Investiţia în oameni tineri şi acordarea cât mai multor oportunităţi pentru aceştia va ajuta la formarea unei Europe mai puternice şi mai unite şi se află în topul priorităţilor de pe agenda Uniunii Europene. De aceea, sunt bucuros să fiu astăzi la Viena, pentru a discuta cu miniştrii Tineretului, dar şi cu o mulţime de oameni tineri, cum putem face şi mai multe lucruri pentru a traduce acest obiectiv în realitate.
Comisarul european Tibor Navracsics a făcut şi câteva precizări referitoare la bugetul programului Erasmus după 2020:
Ne propunem să dublăm bugetul la 30 de miliarde de euro în următorii 7 ani. Acest lucru ne va permite să oferim experienţa Erasmus la 12 milioane de oameni – de trei ori mai mulţi decât am putut în cadrul financiar actual. Erasmus este cea mai mare poveste de succes a Uniunii Europene, iar programul a îmbunătăţit viaţa mai multor milioane de oameni cărora le-a dat posibilitatea de a învăţa în străinătate, de a-şi face noi prieteni şi de a experimenta cum e să fii european.
Erasmus+ este conceput cu scopul de a sprijini eforturile țărilor participante la program de a utiliza în mod eficient talentul și capitalul social al Europei, într-o perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții prin corelarea sprijinului acordat învățării formale, non-formale și informale în educație şi formare. De asemenea, programul îmbunătățește posibilitățile de cooperare și de mobilitate cu țările partenere, în special în învățământul superior.
Combaterea nivelului în creștere al șomajului – mai ales în rândul tinerilor – a devenit una dintre cele mai urgente sarcini pentru guvernele europene. Prea mulți tineri abandonează școala prematur, riscând astfel să devină șomeri și marginalizați social. Același risc îi amenință pe mulți dintre adulții slab calificați.
Nu în ultimul rând, Europa are nevoie de societăți mai unite și incluzive care să permită cetățenilor să joace un rol activ în viața democratică. Erasmus+ este un instrument important pentru promovarea incluziunii persoanelor provenind din medii defavorizate, în special a migranților nou sosiți.
Este clar că nicio țară a UE nu poate sau nu ar trebui să fie lăsată singură pentru a aborda presiuni imense de migrație. Organizația Internațională pentru Migrație, Agenția ONU pentru Migrație, a publicat un document ce prezintă o nouă abordare pentru reintegrarea durabilă a migranților după întoarcerea acasă. Abordarea integrată față de reintegrare în contextul returnării recunoaște complexitatea factorilor care afectează migranții care se întorc la nivel individual, comunitar și structural. Aceasta însă nu este singura direcție de abordare a problematicii după cum reiese din alocuțiunea înaltului reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Federica Mogherini:
Salvarea de vieți omeneşti este prioritatea noastră şi pentru împlinirea acestui scop ne dedicăm fără ezitare din 2015. Operațiunile întreprinse de Uniunea Europeană în Mediterana au salvat peste 630 de mii de oameni. Suntem însă trişti că, în timp ce facem tot ceea ce putem pentru a salva vieți, multe alte persoane, pier. Acest lucru nu se petrece din cauza politicilor europene ci din cauza afacerilor oneroase, cinice, ale traficanților de carne vie care exploatează nefericirea unor oameni expunându-i unor riscuri extraordinare. Ceea ce ar fi de făcut, în loc să pasăm vinovății, ar trebui să colaborăm, să punem capăt acestor practici. Asta înseamnă că va trebui să amplificăm în mod substanțial acțiunile de căutare şi salvare de ambele părți ale Mediteranei, de debarcare în condiții de siguranță dar şi de descurajare a traficanților.
Este ceea ce facem acum, în acest fel noi găsindu-ne în acord cu rezoluțiile de luna trecută ale Consiliului. Acesta este şi motivul pentru care am instruit Paza de Coastă din Libia unde Uniunea Europeană nu are acces dar poate contribui la siguranța coastei maritime şi să împiedice migrația ilegală ce pune în pericol viețile oamenilor. Pe de altă parte, oferim posibilitatea de migrare în condiții legale atât pentru relocare cât şi pentru abandorea volunatră a țării de origine.
Agenda Comisiei privind migrația prezintă un răspuns imediat la situația de criză din Marea Mediterană și stabilește pași pe termen mai lung pentru a gestiona migrația în toate aspectele sale. Măsurile avute în vedere prevăd salvarea de vieți, asigurarea granițelor externe şi un sistem european comun de asigurare a refugiului.
Alegerile pentru Parlamentul European, care vor avea loc anul viitor, vor aduce în prim-plan, la nivelul întregii uniuni, competiția dintre populiștii euro-sceptici și pro-europeni. Aceasta se anunță a fi mai importantă chiar decât cea dintre forțele tradiționale de dreapta și de stânga.
Următoarele alegeri pentru Parlamentul European vor fi, probabil, cele mai importante din istoria acestei instituții, declara de curând pentru France Info Comisarul European pentru afaceri economice, Pierre Moscovici. Acesta consideră că scrutinul va fi o confruntare direct între pro-europeni și populiști care, în viziunea sa, sprijină democrațiile iliberale și sunt responsabili de creșterea extremei drepte. În aceste condiții, întrebarea care se va pune în primăvara viitoare este dacă Europa poate demonstra că modelul său economic și de echitate socială este unul eficient.
Competiția dintre pro-europeni și populiști s-a amplificat în ultimii ani, impulsionată și de cele două mari crize ale ultimului deceniu – cea economică și a migranților din Mediterană. Discursuri de tip populist au contribuit la decizia electoratului britanic de a opta pentru ieșirea din Uniunea Europeană și au adus la putere, în țări ca Ungaria și Polonia, forțe politice care au intrat în conflict cu Bruxellesul. Fenomenul nu se limitează, însă, la membrii mai noi ai Uniunii Europene, după cum o demonstrează succesul formațiunilor cu mesaj populist din Austria și Italia.
Aceste mesaje populiste pun în prim-plan naționalismul și invocă o amenințare externă – cea a migranților – atrage atenția profesorul de studii europene Dragoș Mateescu, de la Universitatea Economică Izmir. El crede că Europa trebuie să răspundă provocărilor de acest tip amintind că este un spațiu al prosperității. Dragoș Mateescu: Este vorba de un populism de esență nationalistă și orice fel de nationalism are un inamic împotriva căruia luptă: imigrația, percepută ca o amenințare. Partea cealaltă a populismului nationalist, chestiunea economică, rămâne și Uniunea Europeană trebuie să fie prezentată din ce în ce mai mult ca furnizor de prosperitate. Aici este o problemă: încă nu este percepută Uniunea Europeană ca un furnizor de prosperitate, ceea ce, în realitate, este, pentru că fără contribuția Uniunii Europene, prin Piața Comună, la prosperitatea generală a cetățenilor Uniunii, lucrurile ar fi total schimbate, ar fi diferențe foarte mari între cei bogați și cei săraci, de exemplu, mult mai mari decât sunt acum.
Vedem că în ultimii ani UE pare incapabilă să răspundă la aceste provocări. Sunt o serie de decizii luate de guverne care chiar afectează într-un fel construcția statală din țările respective. Cât de serioasă este provocarea populismului pentru construcția europeană pe termen mediu și lung?
Nu are cum să dispară UE. Ce pot face instituțiile europene vis-à-vis de aceste cazuri de țări rebele care, practic, își distrug propriile instituții în numele populismului? În primul rând pot penaliza, pot exclude reprezentanții acestor țări din Consiliu, din Comisie, însă aceste măsuri sunt atât de extreme încât sunt lăsate pentru situații în care nu va mai fi o altă soluție
Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în 27 de state membre UE între 23 și 26 mai anul viitor.
Comisia Europeană a luat notă de solicitarea
Parlamentului European de a emite orietări în legătură cu o directivă din 2012
intitulată Ajutorarea celor care intră ilegal, admiţând că este un risc
perceput de incriminare a asistenţei umanitare reale în unele state membre ca
urmare a neclarităţilor. Directiva spune că fiecare stat trebuie să aibă
sancţiuni dacă un cetăţean european ajută pe cineva să intre în ţară într-o
manieră ilegală. Şi, de asemenea spune că dacă un cetăţean european beneficiază
financiar de pe urma acestei chestiuni trebuie să fie sancţionat. Parlamentul
cere, însă, Comisiei să aibă prevederi mai clare pentru punerea în aplicare a
acestei directive, astfel încât excepţiile să fie avute în vedere. A nu-i ajuta
pe cei care sunt în pericol de moarte nu este numai inimaginabil, ci este şi
ilegal, conform dreptului internaţional, a declarat comisarul european pentru
migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos.
Referindu-se la
situaţia din Mediterana, oficialul european a subliniat că este esenţial ca
toţi participanţii să respecte regulile internaţionale. Să nu uităm că toţi
avem acelaşi obiectiv, şi anume să salvăm vieţile în largul mării şi să punem
capăt acestui model de afaceri folosit de contrabandişti pentru a exploata
nefericirea omului, a subliniat Dimitris Avramopoulos: Toate acţiunile noastre europene, împreună cu statele membre, se
concentrează, şi întotdeauna s-au concentrat, pe destrămarea reţelelor de
infractori care fac profituri semnificative din traficul cu migranţi în şi
către Europa. Acţiunile noastre au avut succes până în prezent, dar nu trebuie
să ne precupeţim eforturile până când nu le distrugem modelele de afaceri cu
totul. Deja, mulţumită eforturilor coordonate şi declaraţiei UE cu Turcia,
afacerile traficanţilor de persoane pe coasta turcă au scăzut semnificativ. Cu
sprijinul Europol, multe reţele de trafic de migranţi au fost destrămate.
Acesta este genul de rezultate pe care le urmărim. Nu vrem în niciun fel să-i
punem sub acuzare pe cetăţenii şi organizaţiile care le dau ajutor real celor
în situaţie de nevoie.
Incriminarea asistenţei umanitare reale ar trebui
să fie evitată şi vreau să spun clar, a mai precizat comisarul Avramopoulos -
legislaţia UE cu privire la facilitarea intrării neautorizate, a tranzitului şi
rezidenţei neautorizate nu cere ca statele membre să facă o incriminare.
Dimpotrivă, se prevede posibilitatea de a da ajutor umanitar real, care este
scutit de incriminare în dreptul naţional. În prezent, opt state membre au
prevăzută un fel de scutire explicită.
Zona Mediteranei se
confruntă din nou cu criza migranţilor. Discuţiile desfăşurate vineri la Bruxelles pe tema
unei redistribuiri a migranţilor clandestini între statele Uniunii Europene
s-au încheiat fără niciun rezultat, au anunţat surse din Ministerul de Interne
italian, în timp ce premierul italian Giuseppe Conte a avertizat că Italia va
acţiona în consecinţă. Alexander Winterstein, purtător de cuvânt al Executivului
european, în conferinţa de presă zilnică de la Comisia Europeană: După cum am
explicat în ultimele zile, Comisia lucrează intensiv şi continuu pentru a
rezolva situaţia acestor oameni, cât de curând posibil. Am făcut acest lucru
din primul moment, am colaborat cu autorităţile italiene. Să găsim o rezolvare
pentru oamenii de la bord este prioritatea noastră. Pe acest lucru ne concentrăm
şi cred că asta fac toţi ceilalţi. Cred că toate comentariile negative pe acest
subiect, inclusiv cele de ameninţare, nu sunt utile, nu ne vor ajuta să fim mai
aproape de găsirea unei soluţii. Uniunea Europeană este o comunitate bazată pe
reguli, care îşi coordonează activităţile bazându-se pe reguli, nu pe
ameninţări. Aşadar, ne dorim să colaborăm în mod constructiv pentru a găsi
soluţia optimă pentru persoanele de la bord, în spiritul unei bune cooperări.
Douăsprezece state membre ale Uniunii
Europene au fost convocate după ce ministrul italian de interne Matteo Salvini
a interzis navei aparţinând pazei de coastă italiene să debarce în Italia
migranţii aflaţi la bord, el cerând ca aceştia să fie preluaţi de alte state
din Uniunea Europeană şi a acceptat debarcarea a numai 19 minori din cei circa
170 de migranţi aflaţi la bordul navei ancorate de la începutul săptămânii
trecute în portul Catania.
Această situaţie ar putea aduce
perspective sumbre asupra cooperării dintre statele Uniunii Europene. Italia va
suspenda alocarea fondurilor pentru bugetul Uniunii Europene în cazul în care
Comisia Europeană nu va decide modalităţi de redistribuire a imigranţilor
extracomunitari ajunşi pe teritoriul italian, a avertizat vicepremierul italian
Luigi di Maio. Potrivit datelor Comisiei Europene, în 2016 Italia a
contribuit la buget cu aproape 14 miliarde de euro şi a primit 11,6 miliarde
prin intermediul programelor europene de finanţare.
Ajutorul de urgenţă pentru migraţie acordat Italiei de Comisia Europeană a depășit în total 200 de milioane de euro, după ultima alocare de fonduri din această săptămână.
Italia s-a confruntat cu valuri de imigranți în ultimii ani, iar Uniunea Europeană continuă să sprijine această țară pentru a gestiona cât mai bine situația. Comisia a alocat în această săptămână un nou ajutor de urgență, a anunțat Alexander Winterstein, unul dintre purtătorii săi de cuvânt: Comisia Europeană a oferit Italiei 9 milioane de euro ajutor de urgență pentru migrație pentru a îmbunătăți accesul la asistență medicală în centrele de primire a solicitanților de azil și beneficiarilor de protecție internațională. Sprijinul financiar va ajuta peste 42.000 de persoane, în special pe cele vulnerabile, inclusiv femeile și copiii, în regiunile Emilia-Romagna, Lazio, Liguria, Toscana și Sicilia.
Acesta este un alt exemplu clar al modului în care Comisia continuă să ajute Italia să facă față migrației. Până acum, Comisia a acordat peste 200 de milioane de euro ajutor de urgență pentru a sprijini gestionarea migrației în Italia, iar sumele alocate din Fondul pentru azil, migrație și integrare și din Fondul pentru securitate internă pentru 2014-2020 au depășit 653 de milioane de euro.
Această nouă alocare de fonduri vine după ce Italia a cerut ajutorul Uniunii Europene pentru preluarea a 177 de imigranți blocați pe un vas, acostat în Sicilia. Nici unul dintre statele membre nu s-a oferit să primească aceste persoane, iar Italia refuză să le permită debarcarea pe teritoriul său. Oamenii sunt blocați în această situație de mai bine de o săptămână, iar Organizația Medici fără Frontiere, citată de presa italială, susține că au nevoie de asistență medicală. Paza de coastă italiană a permis, ieri, organizației să preia de pe navă 27 de minori cu vârste între 14 şi 16 ani.
Restul migranţilor de pe navă așteaptă în continuare să fie preluați de Uniunea Europeană. Potrivit ministrului italian de interne, Matteo Salvini, executivul comunitar a convocat pentru astăzi o reuniune pe acest subiect.
De la instalarea sa în iunie, noul guvern populist de la Roma a oprit mai multe nave cu migranţi să andocheze în Italia.
Matteo Salvini doreşte trimiterea tuturor imigranţilor înapoi în Libia, principalul punct din care pleacă ambarcaţiunile care se îndreaptă spre Europa. Eventualitatea trimiterii în Libia a migranţilor salvaţi pe mare în largul coastelor sale a fost categoric exclusă de către autorităţile europene, care consideră că această ţară nu oferă un port ”sigur”, condiţie cerută de către dreptul maritim internaţional.
Afluxul
mare de migranți din ultimii ani dinspre Africa de Nord și Orientul Mijlociu
către Europa a făcut ca țările Uniunii Europene din sud ca Grecia, Italia și
Spania să fie luate cu asalt de cei care fie se refugiază din teatrele de
război, fie își caută locuri de muncă. Afluxul de migranți, coroborat cu
apariția atentatelor teroriste islamice, a făcut ca țările din sud să ceară o
protecție sporită din poartea blocului european pentru a preveni apariția unor
crize umanitare și a înlătura amenințările tetorismului. Operațiunea Sophia a
apărut în 2015 ca urmare a inițiativei Italiei și constă în înființarea unei
forțe navale europene în Marea Mediterană pentru a controla valurile de
migranți și a împiedica traficul de persoane și infiltrările teroriștilor.
Forța navală are trei misiuni principale efective: supravegherea și evaluarea
circulației navelor și a persoanelor pe Mediterana, abordarea și întoarcerea
din drum a navelor suspecte și reținerea traficanților.
Italia
a cerut o strategie accelerată în vederea urgentării măsurilor și soluțiilor
pentru eficientizarea gestionării debarcării migranților în centre speciale. Maja Kocijancic, purtător de cuvânt al Comisie Europene, s-a referit la poziția pe
care Comisia o are înaintea întâlnirii din cadrul Consiliului Uniunii Europene: Strategia accelerată pentru
operațiunea Sophia a fost propusă acum câteva săptămâni și prezentată în
Comitetul Politic și de Securitate din cadrul Consiliului European. El a fost
discutat în diferite întâlniri de lucru. Dacă vorbim exact despre chestiunea
debarcării migraților trebuie să fim conștienți că statele membre și-au exprimat
disponibilitatea de a discuta această chestiune ridicată de Italia în contextul
strategiei. Suntem gata să facilităm soluții găsite de statele membre în acord
cu concluziile întâlnirilor din Consiliu. Este un efort în desfășurare pe toată
durata verii, este o strategie accelerată.
Comisia
Europeană a anunțat deja un plan de acțiune pentru centrele de debracare a
migranților. Prima soluție este cea care vizează trierea lor fără ca drepturile
omului să fie încălcate. Planul mai prevede crearea unor centre regionale de
debarcare în care să fie implicate și state terțe pentru creșterea
responsabilității. Centrele în care vor fi găzduiți toți cei care au nevoie de
azil vor fi manageriate în comun de statele membre, instituțiile europene și
statele terțe. Acestea din urmă vor beneficia de ajutor, inclusiv financiar,
din partea instituțiilor europene dacă vor dori să primească refugiați.
În ziua de 17 august
2017, un șofer la volanul unei dubițe intra cu mașina pe strada turistică La
Rambla din Barcelona ucigând 13 persoane și rănind 130. Teroristul a fugit de
la locul crimei și a mai ucis o persoană căreia i-a furat mașina pentru a
scăpa. În aceeași zi, la Cambrils, la aproximativ 120 de kilometri vest de
Barcelona, cinci bărbați au comis un atac similar celui din capitala Cataloniei
ucigând o femeie și rănind alte 6 persoane. Toți teroriștii au fost uciși de
poliție, iar autoritățile au atribuit atacurile grupării Stat Islamic care
acționează în Siria.
Comemorarea
atacurilor din Spania de acum un an a coincis cu alte pierderi de vieți
omenești. Prăbușirea podului Morandi din zona orașului Genova, care s-a soldat
cu moartea a 43 de persoane și rănirea altor 29, făcuse ca Uniunea Europeană
să-și exprime solidaritatea cu Italia și să declare doliu în fața sediului executivului
european. De asemenea, pe 14 august 2018, un șofer a intrat cu viteză cu o
mașină în bariera de la clădirea Parlamentului britanic de la Londra și a rănit
cel puțin trei persoane. Șoferul a fost arestat de poliția britanică și este
suspectat de terorism.
Christian Spahr, purtător de cuvânt al Comisiei
Europene, a ținut să omagieze memoria celor morți acum un an din cauza
terorismului islamic: Astăzi
marcăm un an de când 16 persoane au fost ucise și alte 152 rănite pe străzile
Barcelonei și orașului Cambrils într-un atac terorist. Astăzi omagiem acele
victime și familiile lor și numai în această săptămână alți oameni au fost
răniți într-un atac lângă clădirea Westminter la Londra. Gândurile noastre se
îndreaptă și către acei oameni. Europa rămâne unită în lupta împotriva
terorismului care atacă stilul nostru de viață și valorile noastre
fundamentale. Vom continua să lucrăm împreună pentru a construi o Europă care
protejează și pentru a face o Uniune mai rezistentă în fața amenințărilor
teroriste.
În ciuda acțiunilor teroriste care au dorit să
intimideze cetățenii europeni, Europa nu și-a diminuat capacitatea de reacție. Pe
de altă parte, deși retorica populistă antiteroristă a adus voturi unor
formațiuni politice radicale de dreapta și eurosceptice, direcțiile de
combatere a terorismului au rămas ferme. Limitarea afluxului de migranți,
întărirea patrulelor din zonele prin care rețelele teroriste își desfășoară
activitatea și prevenirea radicalizării tinerilor musulmani rămân pe agenda
instituțiilor comunitare.
Fluxul de migraţie, ajuns la apogeu în 2015, când milioane de oameni au intrat ilegal în Europa, a scăzut semnficativ anul acesta, însăstatele membre ale Uniunii Europene continuă să caute soluţii pentru gestionarea problemei.
55 de mii de migranți au ajuns, de la începutul anului, pe țărmurile europene, mai puțin de jumătate față de anul trecut – potrivit unui Raport al ONU. Cei mai mulți au sosit în Spania, peste 21-a de mii, alţi 18 mii în Italia, iar restul în Grecia, Cipru și Malta. 1.500 au murit în Marea Mediterană, ruta dintre Libia şi Italia fiind cea mai periculoasă.
Comisia Europeană a venit recent cu o nouă propunere de creare a unor platforme regionale de debarcare localizate în țări din afara Uniunii. Diplomaţii europeni afirmă că ar fi cel mai potrivit ca acestea să fie amenajate în nordul Africii. Libia – unde se află principalele rețele de transport ilegal de refugiați – a fost prima care a respins ideea unor centre de migranţi pe teritoriul său, precum și eventualele stimulente financiare cu care ar încerca europenii s-o convingă. Conştiente de pericolul pe care l-ar reprezenta un nou val de refugiaţi care ar pleca din Libia pentru a luat cu asalt sudul Europei, autorităţile de la Bruxelles contiuă să ajute această ţară.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Carlos Martin Ruiz: Este vorba, în primul rând, de ajutorarea persoanelor aflate în dificultate, ceea ce ne determină să ne implicăm nu doar în formarea gărzilor de coastă libiene, ci şi să desfăşurăm acţiuni concrete în favoarea migranţilor aflaţi în Libia. Iar rezultatele se văd. Colaborăm şi suntem permanent în contact cu Uniunea Africană şi cu ONU pentru a-i ajuta de migranţii aflaţi în Libia să se întoarcă în ţările lor sau să ajungă pe căi legale în Europa, în cazul celor care au nevoie de protecţie internaţională. În 2017, am ajutat peste 20 de mii de persoane să se întoarcă de bună voie acasă şi să primească sprijin pentru reintegrare.
Potrivit organizaţiilor internaţionale pentru apărarea drepturilor omului, în centrele de detenţie din Libia s-ar afla cel puţin 20 de mii de oameni, iar alţii ar fi chiar deţinuţi de traficanţi în locuri secrete. Amnesty International afirmă că mulţi dintre migranţi ar fi victime ale tratamentelor inumane, torturii, muncii forţate şi chiar ale crimelor şi că autorităţile şi miliţia sunt în legătură cu traficanţii.
Comisia Europeană continuă să dea miliarde de euro pentru întreţinerea migranților din taberele de refugiaţi din Turcia, Liban și Libia. Recent, a aprobat 3 noi programe de limitare a imigraţiei, în valoare de peste 90 de milioane de euro, destinate, în special ţărilor aflate pe ruta migraţiei, inclusiv Libiei. Totodată, în viitorul buget al Uniunii, ar putea fi prevăzute fonduri pentru a închide ruta din Mediterana şi a coopera mai intens cu ţările de tranzit, precum Mauritania, Mali, Ciad, Tunisia, Maroc, Algeria şi Libia.
Comisia Europeană și Grupul Băncii
Europene de Investiții (BEI) și-au îndeplinit angajamentul de a mobiliza 315
miliarde EUR în investiții suplimentare în cadrul Planului de investiții pentru
Europa, așa-numitul Plan Juncker.
Au fost aprobate sute de operațiuni susținute printr-o garanție bugetară din
partea Uniunii Europene și din resursele proprii ale Grupului BEI, operațiuni
care se preconizează că vor genera investiții în valoare de 335 miliarde EUR în
cele 28 de state membre ale UE. Acest cuantum depășește obiectivul inițial de
315 miliarde EUR prevăzut în 2015, când a fost lansat Fondul european pentru investiții strategice, ceea ce
ajută la compensarea deficitului de investiții rezultat în urma crizei
economice și financiare.
Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a oferit mai multe
amănunte: Acest plan de investiții are impact în multe domenii. Proiectele finanțate prin planul Juncker
ne-au permis, în Finlanda, de exemplu, să ajutăm sute de migranți și refugiați
să se integreze pe piața muncii. Am putut finanța
cercetări împotriva cancerului la copii sau înfiinţarea unui parc
eolian în Grecia. O parte din investiţia de acolo a fost acoperită de
întreprindere, cea mai mare parte a fost acoperită din fonduri provenite din
planul Junker, care a investit în domeniul energiei regenerabile, în domeniul
cercetării, în cel digital şi al transporturilor, inclusiv în domeniul social.
15 milioane de noi gospodării au acum acces la internet de bandă largă și am
construit 500.000 de apartamente noi la preţuri avantajoase. Circa 700 000 de
întreprinderi mici și mijlocii au beneficiat de pe urma îmbunătăţirii accesului
la finanțare, au fost create zeci de mii de noi
locuri de muncă, iar PIB-ul UE a crescut cu 0,5 %.
Dat fiind succesul Fondului european
pentru investiții strategice, Consiliul European și Parlamentul European au convenit anul trecut să
îi prelungească durata și să îi extindă capacitatea la 500 miliarde EUR până la
sfârșitul anului 2020. Lansat în 2014, planul Juncker permite Grupului BEI să
finanțeze operațiuni care sunt mai riscante decât media investițiilor sale.
Proiectele susținute sunt adesea puternic inovatoare, fiind asumate de
întreprinderi mici, fără istoric de creditare, sau grupează necesități de
infrastructură mai mici în funcție de sector sau de geografie. Sprijinirea unor
astfel de proiecte a obligat Grupul BEI să creeze noi produse de finanțare, de
exemplu, împrumuturi riscante cu caracteristici de aport de capitaluri proprii
sau platforme de investiții. Planul a avut cel mai mare efect în țările cel mai
puternic lovite de criză, adică în Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia
și Spania. Deși impactul investițiilor directe este deosebit de mare în aceste
țări, calculele arată că regiunile care vor beneficia de efectele pe termen
lung ale acestora sunt cele vizate de obiectivele de coeziune (în principal
țările din Europa de Est).
Austria a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, după șase luni în care Bulgaria a încercat să pună în lumina reflectoarelor situația țărilor din Balcanii de Vest și sudului Europei, subiect aflat și în lista de priorități ale Austriei. După cum spune și sloganul “O Europă care protejează”, tema principală a mandatului austriac este siguranța frontierelor și lupta cu imigrația ilegală. Stabilirea cadrului financiar multi anual, alegerile parlamentare și negocierile Brexit nu puteau fi omise de pe lista austriecilor pentru următoarele șase luni.
Trebuie să protejăm frontierele externe ale Europei pentru a ne asigura că nu vor exista frontiere în interiorul Europei, a declarat premierul austriac, Sebastian Kurz, în faţa europarlamentarilor reuniţi la Strasbourg, la preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.
Austria găzduiește în aceste zile reuniunea miniştrilor de interne ai UE la Innsbruck, iar una dintre măsurile luate pentru sporirea securității este efectuarea de controale la granița cu Italia, în punctul de tranzit Brenner, cea mai aglomerată rută din Munţii Alpi, notează Agerpres. Premierul austriac a anunțat că țara sa va începe să efectueze controale la graniţa sa de sud cu Slovenia şi Italia, odată ce Germania îşi pune planul în aplicare, pentru a evita acumularea de migranţi blocaţi pe teritoriul austriac.
Italia, Austria și Germania sunt determinate să facă eforturi mai mari pentru a spori securitatea în interiorul Uniunii. Astfel, miniștrii de interne ai celor trei state europene s-au întâlnit joi, în marja reuniunii de la Innsbruck, pentru a discuta soluțiile pentru protejarea granițelor europene.
“În mod clar, scopul este de a face Europa să schimbe viteza”, a declarat ministrul de interne Italian, Matteo Salvini, după discuţiile cu omologii săi german şi austriac Horst Seehofer şi Herbert Kickl. Noul guvern italian a interzis accesul mai multor nave cu imigranți în porturile Italiei și își propune să interzică și accesul ambaracțiunilor misiunilor internaționale.
Negocierile cu Marea Britanie pentru ieșirea din structurile Uninii Europene este un punct nevralgic în cele șase luni în care Austria deține președiția rotativă a UE. Recenta demisie a ministrului britanic pentru Brexit, David Davis, precum și negocierile îngreunate sporesc îngrijorările privind o eventuală ieşire a Marii Britanii din UE, în martie 2019, fără un acord de retragere cu cele 27 de state membre.
Astfel, Sebastian Kurz sugerează o prelungire a negocierilor cu Regatul Unit peste termenul stabilit: “Sper că putem rezolva problema dificilă a Irlandei de Nord şi a unei posibile frontiere. Dacă nu ajungem la o soluţie, atunci susţin continuarea negocierilor pentru a se evita un Brexit dur”, a declarant prim-ministru Austriei, citat de site-ul caleaeuropeana.ro.
During our presidency, Austria will focus on three priorities. Find out more in our explainer ⬇️ Happy weekend! ⛰
Posted by Austrian Presidency of the Council of the European Union 2018 on Friday, June 8, 2018
Despre prioritățile Austriei s-a discutat și luni, la București, în cadrul conferinţei de lansare a preşedinţiei austriece, de la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Țara noastră va prelua președinția consiliului UE după Austria, la 1 ianuarie 2019.
“Preşedinţia austriacă prioritizează rolul protector al Uniunii Europene, securitatea şi lupta împotriva migraţiei ilegale şi garantarea prosperităţii şi stabilitatea regional”, a spus ambasadorul Austriei la Bucureşti, Isabel Rauscher.
Prezent la conferința din capitala României, ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu, a asigurat-o pe diplomata austriacă de sprijinul României pe timpul celor șase luni de mandat. “Puteţi conta pe România să vă continue şi să vă susţină priorităţile. Apreciem angajamentul ţării dumneavoastră privind dimensiunea externă a migraţiei, apărarea graniţelor externe ale Uniunii Europene. Cred eu că acest aspect va fi unul dintre punctele importante pe agenda preşedinţiei Austriei”, a transmis șeful dimplomaței de la București.
Prezentarea programului de activități a președenției Austriei / Fragment din discursul premierului Sebastian KURZ în Parlamentul European (video cu subtitrare în limba engleză):