Radio România Internațional

Tag: migrație

  • Jurnal românesc – 27.06.2014

    Jurnal românesc – 27.06.2014

    Senatorul Viorel-Riceard Badea, membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a susţinut la Strasbourg că este necesară o revizuire cuprinzătoare a Sistemului Dublin, care guvernează, în cadrul Uniunii Europene, aspectele referitoare la migraţie. În opinia senatorului român, gestionarea fluxurilor de migranţi care sosesc pe ţărmurile Italiei şi în celelalte state sud-mediteraneene este o problemă care poate fi rezolvată nu numai graţie eforturilor pe care le depun autorităţile în cauză, ci şi în baza unei solidarităţi la nivel european care să se materializeze în acţiuni concrete. Parlamentarul român a mai spus că provocările din ce în ce mai presante determinate de creşterea numărului de migranţi care intră în Europa prin sudul Mediteranei demonstrează încă o dată faptul că este necesară o revizuire cuprinzătoare a Sistemului Dublin.




    Premierul Victor Ponta le-a mulţumit reprezentanţilor MAI şi MAE pentru felul în care au intervenit pentru a-i ajuta pe turiştii români afectaţi de inundaţiile de la sfârşitul săptămânii trecute din Bulgaria. Executivul, cu implicarea directă a Departamentului de intervenţii în situaţii de urgenţă coordonat de medicul Raed Arafat, a decis constituirea unui grup de lucru pentru a gestiona situaţia în care se aflau mai mulţi turişti români blocaţi în staţiunea bulgară Albena, în urma inundaţiilor din această ţară. 15 persoane şi-au pierdut viaţa, iar mai multe hoteluri şi drumuri au fost distruse. În prezent, în Albena se află aproape 12.000 de turişti, din care 1.600 români.



    Tarifele de roaming pentru cei care călătoresc în UE scad de la 1 iulie cu peste 50%. Celelalte servicii de telefonie mobilă vor înregistra şi ele reduceri ale costurilor, între 21 şi 28,5%. Comisia încearcă de câţiva ani să le elimine total, iniţiativă care ar putea fi dusă la bun sfârşit până în decembrie. Astfel, de la 1 iulie, plafoanele tarifare pentru descărcarea de date scad de la 45 de cenţi pe megabyte la 20 de cenţi. De asemenea, utilizatorii vor plăti cel mult 19 cenţi/minut pentru un apel efectuat, 5 cenţi pentru primirea unui apel şi cel mult 6 cenţi pentru trimiterea unui mesaj text. Preţurile sunt fără TVA. Reducerile faţă de actualele tarife sunt între 20-55%. UE a intervenit asupra tarifelor de roaming în anul 2007. De atunci, preţurile s-au redus cu peste 80%.



    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, şi directorul Direcţiei Tabere şi Agrement din cadrul Ministerului Tineretului şi Sporturilor, Cezar Stancu, au lansat, joi, la Sulina, Programul guvernamental ARC 2014. Început în urmă cu şase ani, ARC este realizat de MAE, iar la el participă, anual, în perioada iunie-august, aproape 2.000 de copii, elevi, studenţi şi profesori însoţitori din afara graniţelor României: Rep. Moldova, Ucraina (regiunea Cernăuţi, Odessa şi Transcarpatia), Ungaria, Serbia (Voivodina şi Valea Timocului), Bulgaria, Albania, Macedonia, dar şi din ţări precum Italia, Grecia şi Canada. Scopul acestui program îl reprezintă conştientizarea apartenenţei la identitatea culturală română, aprofundarea cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească, dezvoltarea abilităţilor de comunicare în limba română şi promovarea imaginii României şi a românilor.




    Ministerul de Externe de la Bucureşti a lansat un ghid informativ pentru cetăţenii români care se deplasează în Brazilia la Campionatul Mondial de Fotbal, eveniment care are loc până pe 13 iulie. Potrivit documentului, românii care intră în Brazilia nu au nevoie de viză de intrare pentru o şedere cu durata de maxim 90 de zile. Limita sumei care poate fi introdusă este de 10.000 reali (aproximativ 3000 euro) sau echivalentul acesteia în altă monedă. Totodată, MAE precizează că importul de medicamente sau substanţe narcotice este strict interzis. Cetăţenilor români care călătoresc în această ţară li se recomandă să urmărească anunţurile făcute de autorităţile braziliene şi să acceseze periodic pagina web a MAE (www.mae.ro) şi a Ambasadei României la Brasilia (brasilia.mae.ro).


  • Cine şi unde fuge de Bucureşti

    Cine şi unde fuge de Bucureşti

    Bucureştiul, în calitatea sa de capitală, a fost dintotdeauna un magnet pentru cei în căutarea de slujbe mai bănoase şi a unui nivel de trai mai confortabil. Timp de mulţi ani, migraţia către capitală nu a fost contrabalansată de un alt fenomen contrar. Din 2009, însă, cam de la începutul crizei economice, migraţia pare să fi luat şi în sens invers: de la Bucureşti către sate sau oraşe mai mici. Sunt oameni care fie pleacă definitiv, fie se mută cu locuinţa în zonele limitrofe şi fac naveta către slujba din capitală. Despre cei care aleg să plece definitiv din Bucureşti şi despre motivele lor, am stat de vorbă cu Ioana Mihai, jurnalistă la Ziarul Financiar”: Pe de o parte, sunt pensionarii care aleg să părăsească Bucureştiul pentru că au casa părintească şi alte rude la ţară sau în provincie. De asemenea, sunt şi studenţi care înţeleg că Bucureştiul nu este locul în care să se poată integra. Bucureştiul, care oferă salarii mare, cere şi nişte sacrificii: timp, nervi. De multe ori, la Bucureşti, te enervezi în trafic, în drum spre serviciu. Când ajungi acolo, eşti deja nervos. Lucrul ăsta nu se întâmplă în alte oraşe ale ţării. Mai sunt şi profesioniştii care, ajunşi la un anumit nivel al carierei lor, îşi permit să pună degetul pe harta României şi să spună că preferă să-şi crească copiii în alt oraş. Cunosc managerii de top care au renunţat la nivelul unu sau doi de management la companii din capitală şi au ales să lucreze ca angajaţi în firme din provincie sau să înceapă afaceri pe cont propriu tot acolo.”



    Cei mai mulţi bucureşteni aleg să se mute în judeţul limitrof, Ilfov, zonă rurală şi agricolă. Alţii preferă judeţe unde rata investiţiilor a crescut mult în anii din urmă, cum ar fi Timişul. În judeţul Timiş, s-au mutat, în 2011, aproape 11.000 de oameni provenind din toată ţara. Cât despre Bucureşti, deşi aici sunt cele mai multe slujbe disponibile şi cele mai mari venituri, costul vieţii este, de asemenea, foarte mare. Ioana Mihai: Dacă ne uităm la nivelul chiriilor, la costul unui metru pătrat construit de locuinţă, atât un antreprenor, cât şi o familie care-şi face un buget pe termen lung înţeleg că a trăi în afara Bucureştiului este mult mai ieftin. Asta dacă luăm în considerare şi combustibilul consumat. Sunt oraşe în care traversezi în 5 minute, tot bulevardul principal. În schimb, în Bucureşti, în 5 minute de-abia depăşim un semafor. Sunt costuri multe şi diferite. Sunt oameni care preferă să dedice mai mult timp familiei în loc să piardă în trafic câte o oră şi jumătate — dimineaţa şi seara — în Bucureşti. În provincie, timpul acesta ar fi dedicat familiei.”



    Tot la familie şi, mai ales, la copii, s-a gândit şi Sabina Dumitrescu când, împreună cu soţul ei şi cu un alt cuplu de prieteni, familia Barbu, au înfiinţat o afacere cu legume, în judeţul Ialomiţa, cam la 60 de kilometri de Bucureşti. De asemenea, au vrut să aibă mâncare sănătoasă pentru copii, aer curat şi spaţiu de joacă. De aceea, Sabina şi soţul au plecat dintr-un cartier bucureştean de blocuri pentru a-şi muta locuinţa tot la ţară, în judeţul Ilfov. Prin urmare, fac naveta cam de două pe săptămână în Ialomiţa, la terenurile de legume. Sabina: Nu am vrut să ne asociem cu factori de poluare. Pot să spun că din prima zi şi din prima noapte pe care am petrecut-o acolo ne-am simţit ca acasă. Iar copiii au fost atât de fericiţi. Noi nu am stat la curte înainte. Am avut un apartament într-o zonă apropiată unui parc mare, e adevărat. Dar nu e acelaşi lucru. Pentru ei, e cu totul altceva să vadă pădurea în apropiere, să vadă câmpul, să aibă curte. E altă viaţă.”



    Adaptarea nu s-a produs anevoios, dimpotrivă. Zona unde locuiesc acum seamănă mai mult cu o suburbie a capitalei, deci are confortul de la oraş plus liniştea de la ţară. Sabina Dumitrescu: E mai mult de mers, trebuie să-ţi planifici foarte bine drumurile cu maşina şi programul din oraş. Însă mie mi se pare că merită efortul. În momentul în care te întorci acasă, e altceva. Ai alt spaţiu, e curtea. Eu nu am fost o persoană obsedată dintotdeauna de natură sau de flori. Mie îmi plăcea la oraş, voiam să ies cu prietenii, să am o viaţă urbană activă. Imediat după ce au apărut copiii, au început să conteze alte lucruri şi mi s-a părut foarte natural să ne schimbăm locul.”



    Cei patru prieteni, fiecare având în jur de 30 de ani, nu ştiau nimic despre agricultură când şi-au început afacerea. Fiecare are o altă profesie: psihologie, informatică, arhitectură şi matematică. Dar, azi, după aproape patru ani, sunt în curs de trecere la culturile ecologice. Matei Dumitrescu: În general, cultivăm legume. Fructele sunt destul de puţine, iar dintre legume, le cultivăm pe cele de sezon care apar în mod natural în ţara noastră. Avem o echipă întreagă, mai ales vara în sezon avem o grămadă de zilieri. Şi ăsta e alt secret al afacerii, felul în care ştim să alegem cei mai buni oameni. Sper ca în doi-trei ani să avem certificatul de agricultură ecologică, să putem aplica ştampila AE. Deocamdată, toate firmele la început sunt într-o perioadă de conversie către agricultura ecologică, care poate dura câţiva ani.”



    Prin urmare, într-o perioadă de criză, soluţiile pentru un trai mai bun par să se diversifice. Fie că sunt în căutarea unor condiţii mai decente de viaţă, fie că doresc să trăiască natural, românii au început să caute soluţii şi la nivel naţional. Migraţia sau relocarea în alte ţări este, astfel, contrabalansată.

  • Datele ultimului recensământ

    Datele ultimului recensământ

    Datele finale ale recensământului realizat în octombrie 2011 confirmă faptul că populaţia României a scăzut în deceniul scurs de la precedentul recensământ. Astfel, românii cu domiciliul stabil în ţară sunt circa 20,1 milioane, cu peste 1,5 milioane mai puţini faţă de anul 2002. Principala explicaţie o constituie migraţia externă, justificată preponderent economic, dar nu este singura. Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei: Migraţia a contribuit în cea mai mare măsură la reducerea populaţiei. Aproape 77% din această reducere s-a datorat factorului migrator extern. Mai există factorul natural cunoaştem cu toţii că în această perioadă, chiar dacă speranţa de viaţă a crescut, rata natalităţii a scăzut, şi a scăzut destul de mult”.



    Recensământul oferă date revelatoare în ce priveşte dimensiunea migraţiei. Astfel, mai bine de 700 de mii de persoane recenzate în 2011 sunt plecate în străinătate pentru cel puţin un an, iar cifra ar reprezenta o treime din cea reală, afirmă şeful Institutului Naţional de Statistică. În rest, jocul procentelor nu aduce schimbări spectaculoase. Etnicii români sunt majoritari în proportie de 89%, în consecinţă şi cultul ortodox rămâne dominant. La capitolul componenţei etnice, românii sunt urmaţi de maghiari, 6,5% şi de romi, 3,3%. Femeile sunt mai multe, undeva la 51%, în vreme ce 54% din români locuiesc în municipii şi oraşe. Cu aproape 1,9 milioane de locuitori, capitala Bucureşti este cel mai mare oraş al României.



    Pe grupe de vărstă, copiii de până la 14 ani reprezintă doar 16% din populaţie, în vreme ce persoanele mature, ce se încadrează între 25 şi 64 de ani, formează majoritatea, respectiv 56 de procente. Numărul cetăţenilor trecuţi de 18 ani depăşeşte 16 milioane. Populaţia României este – potrivit datelor recensământului – mai bătrână, ceea ce alimentează îngrijorările cu privire la raportul descurajator economic dintre persoanele active şi pensionari, în schimb este mai educată. În ultimii 10 ani, numărul absolvenţilor de studii superioare s-a dublat, de la 7 la 14 procente.



    Prima reacţie cu privire la datele recensământului a aparţinut unui om politic şi a avut, cum altfel, o marcată componentă politică. Premierul Victor Ponta a declarat că scăderea confirmată a populaţiei certifică faptul că cvorumul de 50% necesar demiterii preşedintelui Traian Băsescu, la referendumul de vara trecută, a fost, de fapt, întrunit. Preşedintele l-a acuzat, în replică, pe premier de iresponsabilitate şi a amintit că recenzarea nu a vizat decât o parte a românilor cu drept de vot din afara ţării.



    Disputa este nu doar tardivă, ci şi falsă. Reperul luat în calcul de Curtea Constituţională atunci când a invalidat referendumul a fost numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente. Că ele trebuie, acum, actualizate este, deja, o altă discuţie.

  • Cine şi unde fuge de Bucureşti

    Cine şi unde fuge de Bucureşti

    Bucureştiul, în calitatea sa de capitală, a fost dintotdeauna un magnet pentru cei în căutarea de slujbe mai bănoase şi a unui nivel de trai mai confortabil. Timp de mulţi ani, migraţia către capitală nu a fost contrabalansată de un alt fenomen contrar. Din 2009, însă, cam de la începutul crizei economice, migraţia pare să fi luat şi în sens invers: de la Bucureşti către sate sau oraşe mai mici. Sunt oameni care fie pleacă definitiv, fie se mută cu locuinţa în zonele limitrofe şi fac naveta către slujba din capitală. Despre cei care aleg să plece definitiv din Bucureşti şi despre motivele lor, am stat de vorbă cu Ioana Mihai, jurnalistă la Ziarul Financiar”: Pe de o parte, sunt pensionarii care aleg să părăsească Bucureştiul pentru că au casa părintească şi alte rude la ţară sau în provincie. De asemenea, sunt şi studenţi care înţeleg că Bucureştiul nu este locul în care să se poată integra. Bucureştiul, care oferă salarii mare, cere şi nişte sacrificii: timp, nervi. De multe ori, la Bucureşti, te enervezi în trafic, în drum spre serviciu. Când ajungi acolo, eşti deja nervos. Lucrul ăsta nu se întâmplă în alte oraşe ale ţării. Mai sunt şi profesioniştii care, ajunşi la un anumit nivel al carierei lor, îşi permit să pună degetul pe harta României şi să spună că preferă să-şi crească copiii în alt oraş. Cunosc managerii de top care au renunţat la nivelul unu sau doi de management la companii din capitală şi au ales să lucreze ca angajaţi în firme din provincie sau să înceapă afaceri pe cont propriu tot acolo.”



    Cei mai mulţi bucureşteni aleg să se mute în judeţul limitrof, Ilfov, zonă rurală şi agricolă. Alţii preferă judeţe unde rata investiţiilor a crescut mult în anii din urmă, cum ar fi Timişul. În judeţul Timiş, s-au mutat, în 2011, aproape 11.000 de oameni provenind din toată ţara. Cât despre Bucureşti, deşi aici sunt cele mai multe slujbe disponibile şi cele mai mari venituri, costul vieţii este, de asemenea, foarte mare. Ioana Mihai: Dacă ne uităm la nivelul chiriilor, la costul unui metru pătrat construit de locuinţă, atât un antreprenor, cât şi o familie care-şi face un buget pe termen lung înţeleg că a trăi în afara Bucureştiului este mult mai ieftin. Asta dacă luăm în considerare şi combustibilul consumat. Sunt oraşe în care traversezi în 5 minute, tot bulevardul principal. În schimb, în Bucureşti, în 5 minute de-abia depăşim un semafor. Sunt costuri multe şi diferite. Sunt oameni care preferă să dedice mai mult timp familiei în loc să piardă în trafic câte o oră şi jumătate — dimineaţa şi seara — în Bucureşti. În provincie, timpul acesta ar fi dedicat familiei.”



    Tot la familie şi, mai ales, la copii, s-a gândit şi Sabina Dumitrescu când, împreună cu soţul ei şi cu un alt cuplu de prieteni, familia Barbu, au înfiinţat o afacere cu legume, în judeţul Ialomiţa, cam la 60 de kilometri de Bucureşti. De asemenea, au vrut să aibă mâncare sănătoasă pentru copii, aer curat şi spaţiu de joacă. De aceea, Sabina şi soţul au plecat dintr-un cartier bucureştean de blocuri pentru a-şi muta locuinţa tot la ţară, în judeţul Ilfov. Prin urmare, fac naveta cam de două pe săptămână în Ialomiţa, la terenurile de legume. Sabina: Nu am vrut să ne asociem cu factori de poluare. Pot să spun că din prima zi şi din prima noapte pe care am petrecut-o acolo ne-am simţit ca acasă. Iar copiii au fost atât de fericiţi. Noi nu am stat la curte înainte. Am avut un apartament într-o zonă apropiată unui parc mare, e adevărat. Dar nu e acelaşi lucru. Pentru ei, e cu totul altceva să vadă pădurea în apropiere, să vadă câmpul, să aibă curte. E altă viaţă.”



    Adaptarea nu s-a produs anevoios, dimpotrivă. Zona unde locuiesc acum seamănă mai mult cu o suburbie a capitalei, deci are confortul de la oraş plus liniştea de la ţară. Sabina Dumitrescu: E mai mult de mers, trebuie să-ţi planifici foarte bine drumurile cu maşina şi programul din oraş. Însă mie mi se pare că merită efortul. În momentul în care te întorci acasă, e altceva. Ai alt spaţiu, e curtea. Eu nu am fost o persoană obsedată dintotdeauna de natură sau de flori. Mie îmi plăcea la oraş, voiam să ies cu prietenii, să am o viaţă urbană activă. Imediat după ce au apărut copiii, au început să conteze alte lucruri şi mi s-a părut foarte natural să ne schimbăm locul.”



    Cei patru prieteni, fiecare având în jur de 30 de ani, nu ştiau nimic despre agricultură când şi-au început afacerea. Fiecare are o altă profesie: psihologie, informatică, arhitectură şi matematică. Dar, azi, după aproape patru ani, sunt în curs de trecere la culturile ecologice. Matei Dumitrescu: În general, cultivăm legume. Fructele sunt destul de puţine, iar dintre legume, le cultivăm pe cele de sezon care apar în mod natural în ţara noastră. Avem o echipă întreagă, mai ales vara în sezon avem o grămadă de zilieri. Şi ăsta e alt secret al afacerii, felul în care ştim să alegem cei mai buni oameni. Sper ca în doi-trei ani să avem certificatul de agricultură ecologică, să putem aplica ştampila AE. Deocamdată, toate firmele la început sunt într-o perioadă de conversie către agricultura ecologică, care poate dura câţiva ani.”



    Prin urmare, într-o perioadă de criză, soluţiile pentru un trai mai bun par să se diversifice. Fie că sunt în căutarea unor condiţii mai decente de viaţă, fie că doresc să trăiască natural, românii au început să caute soluţii şi la nivel naţional. Migraţia sau relocarea în alte ţări este, astfel, contrabalansată.