Radio România Internațional

Tag: migrație

  • Teatrul Naţional Radiofonic participă la Platforma Internaţională de Teatru Bucureşti #3

    Teatrul Naţional Radiofonic participă la Platforma Internaţională de Teatru Bucureşti #3

    Teatrul Naţional Radiofonic (TNR) participă la a treia ediţie a Platformei Internaţionale de Teatru Bucureşti #3 (6-9 octombrie) cu o serie de producţii proprii, complementare temei festivalului: Celălalt/Migraţie. Tema celuilalt şi a migraţiei cartografiază situaţia dramatică a populaţiilor dizlocate de războiul din Siria şi a migranţilor economici care caută în Europa o viaţă mai bună. Din nou, teatrul pune oglinda scenei în faţa realităţii socio-politice a lumii contemporane.

    Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la premiera absolută în România a spectacolului lectură Migraaaanţi de Matei Vişniec joi, 6 octombrie, de la ora 21:00 la Sala Studio ARCUB-Gabroveni. Intrarea este liberă. Adaptarea radiofonică şi regia artistică este semnată de Mihai Lungeanu În distribuţie îi regăsiţi pe actorii Alexandru Gerogescu, Ciprian Chiricheş, Mircea Constantin, Ada Navrot, Dani Popescu, Claudia Drăgan, Cosmina Olariu, Alexandra Spătaru, Mircea Rusu, Oana Ştefănescu, Rareş Zimbran, Cristi Dionise, George Grigore, Violeta Berbiuc, Annemarie Ziegler, Răzvan Vasilescu, Frederik Negreanu, Crenguţa Hariton, Delia Nartea, Emilia Popescu, Andrei Radu. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Vasile Manta. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

    Piesa Migraaaanţi sau Prea suntem mulţi pe nenorocita asta de barcă face parte din volumul de teatru Trilogia balcanică, cel mai recent volum publicat de Matei Vişniec în limba română la editura Humanitas (2016). Tradusă deja în engleză, italiană şi spaniolă, piesa va avea premiera în Franţa, în 17 noiembrie la Avignion, la Théâtre du Chêne Noir, şi în Italia, la Torino, în ianuarie 2017. În România, spectacolul lectură din cadrul Platformei Internaţionale de Teatru Bucureşti #3 prefaţează premiera de teatru radiofonic pe care Teatrul Naţional Radiofonic o va produce la începutul anului 2017. Distribuţia comună şi viziunea regizorală semnată de Mihai Lungeanu, un sensibil regizor al dramaturgiei lui Matei Vişniec, sunt garanţia unei lecturi coerente şi valoroase a acestei piese despre reconfigurarea profilului etnic, cultural şi social al Europei secolului XXI.

    În plus, întreaga săptămână, 3-9 octombrie, Teatrul Naţional Radiofonic programează ON AIR în cadrul Platformei Internaţionale de Teatru Bucureşti #3 o serie de spectacole de teatru radiofonic conexe temei Celălalt/Migraţie, difuzate de Radio România: De două mii de ani de Mihail Sebastian (teatru serial în 5 episoade), Mansardă la Paris cu vedere spre moarte sauÎntâlnire subiectivă şi imaginară între dramaturgul Matei Vişniec şi filosoful Emil Cioran de Matei Vişniec, Peretele dublu – pasiune teatrală… în trei mişcări… şi coda de Goran Stefanovski.Bucureşti – Underground de Saviana Stănescu şi Toma Enache şi Shylock de Gareth Armstrong, Ţară învinsă – documentar artistic de Ilinca Stihi şi Ioana Ieronim.

  • Priorităţile diplomaţiei româneşti

    Priorităţile diplomaţiei româneşti

    România trebuie să contribuie
    activ la efortul de acţiune al comunităţii internaţionale, al UE şi al NATO,
    adică al comunităţii de valori căreia îi aparţine, a sublinat şeful statului
    român, Klaus Iohannis, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei, de la Bucureşti.
    Iohannis le-a cerut ambasadorilor români să practice o diplomaţie mai viguroasă
    şi mai eficientă în promovarea intereselor naţionale.

    El a mai spus că România va continua să fie un contributor
    serios şi consistent la combaterea migraţiei ilegale, dar această contribuţie
    nu trebuie să se limiteze doar la sprijinul oferit în apărarea frontierelor
    externe ale UE, ci şi la soluţionarea cauzelor profunde ale fenomenului. Seful
    statului s-a referit la viitorul UE după Brexit. El a atras atenţia că diplomaţii
    români trebuie să se asigure că dincolo de menţinerea unei relaţii speciale cu
    Londra, Bucureştiul nu trebuie să facă nici un compromis de la libertăţile
    fundamentale europene, mai ales cea de circulaţie a lucrătorilor.

    În ce
    priveşte problemele din afara UE, la graniţa estică, preşedintele a apreciat că
    sancţiunile europene împotriva Moscovei nu trebuie ridicate nici măcar parţial
    până nu sunt aplicate integral înţelegerile de la Minsk. România îşi
    doreşte contacte cu Rusia în domenii care nu intră sub incidenţa regimului de
    sancţiuni, a mai precizat Klaus Iohannis: Dorim contacte acolo unde este posibil,
    inclusiv în domeniul cultural, al schimburilor comerciale pe categorii care nu
    intră sub incidenţa regimului de sancţiuni. Respectarea angajamentelor
    internaţionale şi restabilirea balanţei strategice în regiunea Mării Negre sunt
    însă premise esenţiale pentru intensificarea dialogului.

    Iohannis
    le-a solicitat diplomaţilor să promoveze modelul românesc de protecţie a
    minorităţilor naţionale şi să facă demersuri în statele în care există
    comunităţi româneşti ca şi acestea să asigure un nivel de protecţie similar
    celui din România.

    Prezenţ la reuniune premierul Dacian Cioloş, a subliniat că România
    mizează pe capacitatea de regenerare a proiectului european şi e decisă să-şi
    investească resursele diplomatice şi politice în acest sens.

    Pe de alta parte, ministrul
    de externe a vorbit despre necesitatea consolidării diplomaţiei economice şi a
    revenirii României în zone ale lumii care au fost neglijate în ultimii 20 de
    ani. Lazăr Comănescu: Este foarte important să continuăm să generăm
    interesul de investiţii în România. O reprezentare economică în plan
    investiţional înseamnă crearea premiselor pentru relaţii pe termen lung mult
    mai solide cu ţările respective. Am în vedere în primul rând instituirea unui
    mecanism cu implicare directă a reprezentanţilor comunităţii de afaceri în
    demersul de diplomaţie economică.

    Ministrul a mai spus că Republica
    Moldova ramâne ‘o prioritate’ în politica externă a României, iar o altă zonă
    de interes este cea a Balcanilor de Vest. Alte priorităţi sunt dezvoltarea
    relaţiilor cu partenerii strategici precum Germania, Franţa, Polonia, Italia
    sau Spania, dar si cu Turcia – un partener cheie al UE şi un aliat major în
    cadrul NATO.

  • România – poate fi stopat declinul demografic?

    România – poate fi stopat declinul demografic?

    Primul avertisment serios a apărut în decembrie, odată cu lansarea de
    către Institutul Naţional de Statistică a anuarului demografic al României.
    Documentul, care conţine date statistice cu privire la numărul şi structura
    populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală şi migratorie, constata că
    România se depopulează, lunar, cu câteva mii de locuitori. Pe măsură ce se modernizează, ţara se confruntă şi
    cu fenomenele demografice negative, pe care societăţile vest-europene le-au experimentat
    încă din deceniile trecute.     Numărul copiilor dintr-o familie descreşte,
    femeile decid să procreeze la vârste tot mai avansate, numărul căsătoriilor
    scade, iar cel al divorţurilor creşte.

    Directorul Centrului de Cercetări
    Demografice al Academiei Române, Vasile Gheţău, a anunţat, marţi, că în 2015
    rata fertilităţii a atins cel mai mic nivel din ultimii 50 de ani. Şi a repetat
    că, de ani buni, rata mortalităţii o depăşeşte pe cea a natalităţii.

    Peste
    toate aceste tendinţe, depopularea a fost accelerată, în sfertul de secol care
    a trecut de la căderea dictaturii comuniste, de deschiderea frontierelor, până
    atunci ermetice, graţie căreia, în prezent, milioane de cetăţeni români trăiesc
    în străinătate. În ultima vreme, hemoragia migraţionistă pare să fi încetat şi
    din România nu pleacă mai mulţi oameni decât se întorc. Dar fenomenul
    contribuie în continuare la diminuarea populaţiei, fiindcă au emigrat mai ales
    persoane din categoria de vârstă 25-34 de ani, ceea ce este grav din punctul de
    vedere al natalităţii. Astfel că, după 1989, numărul românilor din ţară a
    scăzut de la 23,2 milioane la 19,8, inversând complet tendinţa din deceniile
    trecute, când interzicerea avorturilor, în 1966, a condus la o creştere a
    populaţiei cu 26 de procente.

    Fireşte, specialiştii dezavuează această
    intervenţie brutală a statului comunist în viaţa de familie şi subliniază că
    asemenea efecte imediate se pot obţine numai în sisteme totalitare. Dar, spun
    tot ei, există şi ţări occidentale, precum Franţa, care au înregistrat un spor
    al populaţiei de 13% în ultimii 25 de ani. Familiile din România, au calculat
    experţii, ar trebui să aibă mai mult de doi copii, pentru ca declinul
    demografic să fie inversat. Această
    cifră, adaugă Vasile Gheţău, ar trebui menţinută cel puţin o jumătate de secol,
    prin măsuri de susţinere a familiilor, de asigurare a serviciilor pentru
    îngrijirea copiilor, de reducere a mortalitaţii infantile şi de creştere a
    speranţei de viaţă. Fondurile de la buget alocate pentru punerea în practică a
    acestor măsuri ar trebui să crească cu zece procente de la un an la altul.

    Pentru moment, o nouă lege prevede
    eliminarea, de la 1 iulie, a plafonului maxim al indemnizaţiei lunare pentru
    creşterea copilului, care până acum era echivalentul a doar 760 de euro, şi
    prevede că acestea vor reprezenta 85% din venituri.


    Experţii Centrului de Cercetări Demografice mai afirmă, însă, că, în paralel cu
    redresarea natalităţii, e nevoie şi de lansarea de către ministerul Sănătăţii a
    unui program de reducere a mortalităţii.

  • Acordul de colaborare semnat între MAE și OIM, adoptat de Guvern

    Acordul de colaborare semnat între MAE și OIM, adoptat de Guvern

    Guvernul României a adoptat Acordul de colaborare semnat la 2 noiembrie 2015, la București, între Ministerul Afacerilor Externe – prin Departamentul Consular – și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).



    Acordul prevede coordonarea activităților legate de repatrierea asistată a cetățenilor români aflați în situații dificile, precum și a activităților legate de consolidarea capacității de răspuns a MAE, prin Departamentul Consular, de schimburile de informații și documente, de cooperarea tehnică și de alte aspecte relevante în domeniu. Totodată se formalizează colaborarea din ultimii ani dintre MAE și OIM, în vederea eficientizării intervențiilor pe canale diplomatice pentru asistarea cetățenilor români aflați în dificultate.



    Cooperarea cu Organizația Internațională pentru Migrație are în vedere sprijinirea acțiunilor MAE de repatriere a cetățenilor români din zone unde prezența consulară română este redusă sau nu există, în condițiile în care OIM are reprezentanți în 480 de zone/regiuni.



    Înființată în 1951, OIM este principala instituție interguvernamentală specializată în domeniul migrației, activând în strânsă legătură cu parteneri guvernamentali, inter-guvernamentali și neguvernamentali. OIM își desfășoară activitatea în patru arii de gestionare a migrației: migrație și dezvoltare, facilitarea migrației, reglementarea migrației, migrația forțată.

  • Premierul britanic, la Bucureşti

    Premierul britanic, la Bucureşti

    Partenere în Uniunea Europeană şi în NATO,
    Marea Britanie şi România sunt şi buni parteneri de afaceri, schimburile
    comerciale ridicându-se, anul trecut, la un nivel record, de 3,5 miliarde de
    euro – s-a felicitat, miercuri, la Bucureşti, şeful Guvernului de la Londra, David Cameron. Alături de Polonia şi Bulgaria,
    România a fost una dintre etapele turneului său diplomatic în ţări central şi
    est-europene, în contextul negocierilor privind reconfigurarea relaţiilor
    dintre Londra şi Bruxelles, precum şi în condiţiile în care Marea Britanie
    pregăteşte un referendum care să tranşeze rămânerea sau ieşirea din Uniune.
    Cameron a repetat că Londra vrea o reformare a Uniunii, în aşa fel încât să se potrivească
    intereselor britanice, mai ales în chestiunea liberei circulaţii, în general,
    şi a circulaţiei forţei de muncă, în special.

    David Cameron: Sprijin
    principiul liberei circulaţii. Este un principiu de bază. Şi românii, ca şi
    alţi europeni aduc o contribuţie valoroasă în Marea Britanie, în foarte multe
    domenii – finanţe, ştiinţă, medicină. Dar nu am crezut niciodată că aceast
    libertate de mişcare va duce atâţia oameni şi trebuie să rezolvăm toată această
    presiune care se exercită asupra şcolilor, spitalelor, serviciilor publice în
    general. Migraţia netă în Marea Britanie ajunge la 300.000 de oameni pe an şi
    nu este sustenabilă, deci trebuie neapărat să găsim modalităţi să rezolvăm
    această situaţie.

    Ca şi Polonia, România exclude orice limitare a liberei circulaţii,
    considerată un principiu fundamental al UE. Cea mai mare parte a cetăţenilor români din Marea
    Britanie sunt foarte bine integraţi şi contribuie, prin taxele şi impozitele pe
    care le plătesc, la economia acestei ţări – a subliniat preşedintele Klaus
    Iohannis la discuţiile cu premierul britanic.

    La rându-i, omologul român al acestuia, Dacian
    Cioloş, a precizat că: Propunerile făcute de Marea Britanie pot fi
    susţinute de România, cu excepţia chestiunii privind drepturile muncitorilor în
    UE. Aici am insistat pe nevoia de a găsi soluţii care să nu contravină
    drepturilor care sunt deja înscrise în legislaţia europeană, mai ales în
    privinţa drepturilor sociale, dat fiind faptul că, în cea mai mare parte, cel
    puţin românii care lucrează în Marea Britanie merg acolo să muncească şi deci
    plătesc inclusiv taxe şi eu cred că se vor putea găsi pe viitor soluţii care să
    ţină cont de aceste preocupări ale României.

    Consolidarea cooperării
    dintre România şi Marea Britanie în domeniile economic şi de securitate au
    constituit, alături de reformarea mecanismelor comunitare, alte teme ale
    convorbirilor premierului britanic, David Cameron, cu responsabilii politici de
    la Bucureşti.

  • Retrospectiva săptămânii 8.11 – 14.11.2015

    Retrospectiva săptămânii 8.11 – 14.11.2015

    Situaţia
    victimelor tragediei de la clubul Colectiv





    La două săptămâni de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv,
    bilanţul celor decedati s-a dublat. Zeci
    de persoane sunt internate în spitalele din capitală în stare critică şi gravă,
    dar numărul lor a scăzut semnificativ. În total, aproape 40 de răniţi au fost
    transferaţi la clinici din Europa si Israel, costurile pentru transport şi tratament fiind
    suportate de autorităţile române. Totodata, Guvernul a suplimentat bugetul pentru
    spitalele din Bucureşti unde sunt internaţi răniţii. Pacienţii şi familiile victimelor primesc şi
    ajutor psihologic.Medicii spun că încă mai
    pot apărea complicaţii în cazul celor internaţi în secţiile de terapie intensivă,
    aflaţi în stare gravă, cu arsuri pe suprafeţe mari, pentru că riscul infecţiei
    persistă atâta timp cât au plăgi deschise, însă rolul unui psihic pozitiv este
    extrem de important pentru reuşita terapiei.



    Consultări ale premierul desemnat al
    României cu partidele parlamentare



    Premierul desemnat al României, fostul comisar european pentru
    agricultură, Dacian Cioloş, a discutat cu liderii tuturor partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în
    Legislativ pentru a vedea pe ce sprijin parlamentar
    poate conta guvernul său, la votul de învestitură, dar şi după. Cioloş a
    declarat că nu intenţionează să schimbe structura Executivului şi că este
    conştient de faptul că, fiind vorba de un cabinet de tehnocraţi, dincolo de votul de învestitură, majorităţile se
    vor constitui în Parlament şi vor trebui negociate pentru fiecare proiect major
    în parte.
    PNL, UNPR, Mişcarea Populară, Partidul Social Românesc şi minorităţile
    naţionale au declarat că vor vota cabinetul Cioloş. Şi preşedintele Partidului
    Naţional Democrat a spus că este foarte posibil să susţină acest guvern. PSD,
    ALDE şi UDMR aşteaptă, în schimb, lista lista noului cabinet, programul de guvernare şi modul în care miniştrii propuşi se vor prezenta
    la audierile din Parlament.



    Creşteri salariale pentru angajaţii din sectorul public
    din România



    Salariile bugetarilor din România ar putea creşte, de la 1
    decembrie, cu 10%, dacă şeful statului va promulga proiectul de lege adoptat,
    cu o largă majoritate, de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
    Propunerea, făcută de un deputat social-democrat, a fost votată de aproape toţi
    parlamentarii, inclusiv de cei de la Partidul National Liberal, care iniţial au
    criticat amendamentul. Deputaţii spun că este normal ca toţi angajaţii de la
    stat să aibă salarii mărite, nu doar cei din educaţie şi sănătate. Cadrele
    medicale primesc 25% dupa ce, anterior şi salariile personalului din educaţie
    au fost majorate cu acelaşi procent. Legea era necesar să fie aprobată în
    procedură de urgenţă pentru că 2016 este an electoral şi Legea
    responsabilităţii fiscale interzice orice mărire de salariu într-un astfel de an.
    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a
    declarat că decizia privind majorarea salariilor bugetarilor cu 10%, despre
    care a spus că a fost votată cu ‘mare voioşie’ în Parlament, reprezintă un
    ‘cadou serios’ care se face noului guvern. Pe de altă parte, Agenţia de Evaluare Fitch consideră că România rămâne stabilă după
    desemnarea unui nou premier dar recunoaşte că principala sensibilitate a
    ratingului de ţară, BB minus, continuă să fie relaxarea fiscală. Pentru 2015,
    agenţia estimează, totuşi, o creştere a
    Produsului Intern Brut de 3,3%, o inflaţie scăzută, rezerve valutare
    considerabile şi un sector bancar stabil.



    Preşedintele României a participat în
    Malta la două reuniuni pe teme de migraţie



    Seful statului român, Klaus Iohannis a
    participat, miercuri si joi, în capitala Maltei, Valetta, la Summitul UE -
    Africa privind migraţia şi la o reuniune informală a Consiliului European.
    Iohannisa
    subliniat necesitatea unui parteneriat puternic UE – Africa, în care statele
    membre ale Uniunii şi ţările africane să acţioneze împreună pentru a identifica
    soluţii comune în ceea ce priveşte combaterea migraţiei ilegale. El a anunţat
    că România va contribui suplimentar cu 100 de mii de euro la Fondul Fiduciar pentru combaterea migraţiei din Africa, documentul constitutiv fiind semnat la acest
    summit. Prin
    intermediul Fondului vor fi alocate acestui scop 1,8
    miliarde de euro, finanţate majoritar din bugetul UE, la care se vor adăuga şi
    contribuţii suplimentare ale statelor membre ale Uniunii. La
    Consiliul European, şeful statului a subliniat necesitatea unor eforturi
    suplimentare şi a unei mai bune cooperări între statele membre în direcţia unui
    control mai eficient la frontierele externe ale UE. Această reuniune a fost dedicată evaluării stadiului
    implementarii măsurilor deja decise la nivel european în domeniul migraţiei, cu
    referire la consolidarea cooperarii cu statele terţe, îndeosebi cu Turcia, şi
    întărirea controlului la frontierele externe ale UE. Referitor la cooperarea cu Ankara, s-a reiterat
    faptul că implementarea Planului de Acţiune în domeniul migraţiei UE-Turcia
    este ‘prioritară’ pentru asigurarea controlului fluxurilor migratorii şi pentru
    reducerea presiunii asupra statelor aflate pe ruta de migraţie din regiunea
    Balcanilor de Vest.

  • Europa noastră – 7.11.2015

    Europa noastră – 7.11.2015

    Treizeci de persoane, majoritatea sirieni şi irakieni, au părăsit Grecia cu destinaţia Luxemburg, în cadrul primei relocări a migranţilor sosiţi pe teritoriul grec.Comisia Europeană a estimat că până în 2017 în Uniunea Europeană vor sosi trei milioane de migranţi care încearcă să scape de războaie şi sărăcie.Uniunea Europeană s-a angajat să coopereze cu viitorul guvern turc, după alegerile anticipate desfăşurate la sfârşitul săptămânii trecute în Turcia.


  • Decizii europene la nivel înalt

    Decizii europene la nivel înalt

    Uniunea Europeană continuă să caute soluţii pentru a rezolva criza
    refugiaţilor, cea mai gravă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
    La finalul, joi, la Bruxelles, al unei reuniuni a liderilor statelor membre,
    Comisia europeană a anunţat că a încheiat cu Turcia, vecină Siriei, un plan de
    acţiune comun, în contextul în care ţara a devenit poartă de intrare în Europa a sute de mii de refugiaţi.

    Pe
    scurt, Ankara s-a declarat dispusă să primească mai mulţi migranţi, să le ofere
    perspective mai bune de educaţie şi locuri de muncă, să îşi supravegheze cu mai
    multă eficacitate frontierele şi să lupte, împreună cu Europa, împotriva
    reţelelor criminale de trafic de fiinţe umane.

    În contra-partidă, Uniunea
    Europeană se angajează să ajute financiar Turcia, care cere 3 miliarde de euro,
    încă negociabili. Ankara bate de mulţi ani la porţile Uniunii Europene!
    Candidată din 1999, ea are, însă, şanse minime de aderare din cauza reticenţei,
    vocal exprimată, a
    unor state precum Franţa şi Germania. Doar 14 din cele 35 de capitole de
    negociere au fost deschise şi doar unul singur a fost închis, procesul fiind,
    la ora actuală, blocat. Or, Turcia are oportunitatea, acum, de a-şi demonstra
    solidaritatea nu numai cu vecinii sirieni, din care peste 2 milioane se află,
    deja, pe teritoriul său, ci şi cu europenii, care promit, în revanşă, să
    accelereze negocierile pentru facilitarea acordării de vize cetăţenilor turci
    care vor să călătorească în Europa.

    Pe de altă parte, tot la Bruxelles, statele
    membre ale Uniunii Europene au convenit să lucreze la securizarea frontierelor
    externe şi să întărească misiunea Agenţiei europene Frontex, de cooperare la
    frontierele externe al UE, căreia i se va acorda dreptul de a returna imigranţii
    ilegali.

    Încă de la debutul crizei refugiaţilor, numeroşi lideri politici
    europeni au pus în discuţie necesitatea reformării spaţiului european de liberă
    circulaţie.

    Pentru România, ocolită de valul migrator, faptul că nu face parte,
    încă, din Schegen a fost un avantaj – după cum declara chiar preşedintele Klaus
    Iohannis. Ceea ce nu îl împiedică să susţină că aderarea
    la acest spaţiu rămâne o prioritate. Părerea – spune şeful statului român -
    este împărtăşită şi de preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz,
    care, în discuţiile pe care le-au avut cei doi, joi, la Bruxelles, a declarat
    că spaţiul Schegen este demn de a
    fi păstrat şi că locul României este în interiorul zonei de liberă circulaţie. În
    chestiunea migraţiei, preşedintele României şi cel al Parlamentului European au
    fost de acord că problema trebuie tratată în integralitate, nu pe părţi, şi la
    sursă, europenii trebuind să colaboreze cu ţările de unde vin refugiaţii.

  • Imigranţii ilegali, o problemă europeană

    Imigranţii ilegali, o problemă europeană

    Imigranţii veniţi din Africa şi din Orientul Mijlociu ameninţă
    structura socială şi standardele de viaţă din cadrul Uniunii Europene, a
    afirmat recent ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, explicând că
    Blocul comunitar nu are capacitatea de a primi milioane de oameni aflaţi în
    cautarea unei noi vieţi. Hammond a
    vorbit despre eforturile celor care fug de instabilitatea din Orientul Mijlociu
    si Africa încercând să se mute în interiorul UE, dintre care unii vor să ajungă
    în Marea Britanie prin Tunelul ce o leagă de Franţa.

    Seful diplomaţiei de la
    Londra a spus ca Bruxellesul trebuie să rezolve această problemă prin repatrierea persoanelor care nu au dreptul să solicite azil. Reglementările UE le permit imigranţilor să fie destul de
    încrezători că nu vor fi retrimişi în ţările de origine, atrage atenţia
    şeful diplomaţiei britanice, citat de BBC.

    Săptămâna trecută
    Parisul şi Londra s-au declarat hotărâte să colaboreze pentru a opri
    imigranţii, în viziunea celor două capitale rezolvarea acestei probleme fiind o
    prioritate absolută. Toate măsurile în acest sens – spun ele – transmit un
    semnal foarte clar: frontierele sunt sigure, iar călăuzele comit un act
    criminal aducând în Europa mii de refugiaţi. Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite a cerut vineri
    Parisului să prezinte un plan de urgenţă ‘global’ pentru soluţionarea crizei
    imigranţilor în Calais – port în nordul Franţei, asediat de mai multe săptămâni
    de mii de imigranţi care vor să ajungă în Marea Britanie.

    Situaţia nu priveşte, însă, doar Franţa şi
    Marea Britanie, ci şi Italia sau Grecia, ţări
    care nu mai fac faţă valurilor succesive de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi
    Africa. Potrivit celui mai
    recent bilanţ al Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi, prezentat joia
    trecuta peste 224 de mii de imigranţi au ajuns în Europa prin Marea
    Mediteraneană de la începutul anului, dintre care 98 de mii în Italia şi 124 de
    mii în Grecia, iar în timpul traversării periculoase şi-au pierdut viaţa peste
    2.100 de persoane.

    Ţările europene care fac faţă în prima linie acestui val
    de migraţie au solicitat ca şi ceilalţi membri ai UE să împartă povara. De aceea, din
    perspectiva Bruxelles-ului, rezolvarea stă la nivel european. Toate statele UE
    trebuie să combată reţelele de traficanţi care pun în pericol viaţa imigranţilor
    care vin din nordul Africii, dar să arate, în egală măsură, solidaritate
    privind relocarea acestora.

    La finele lunii iulie,
    ţările europene, inclusiv România, au convenit să preia, provizoriu, puţin
    peste 32 de mii de imigranţi extracomunitari. Problema migraţiei ilegale a devenit o
    prioritate pentru UE, iar ultimul eurobarometru arată că imigraţia a devenit
    principala preocupare pentru 38% dintre cetăţenii europeni în creştere cu 14
    procente faţă de 2014, lăsând pe locul doi situaţia economică şi şomajul cum se
    întâmpla în anii trecuţi.

  • Imigranţii, o problemă complicată pentru UE

    Imigranţii, o problemă complicată pentru UE

    ONU
    estimează că peste 60 de mii de emigranţi au încercat să traverseze Mediterana
    de la începutul acestui an, iar 1.800 dintre aceştia au murit în naufragiile
    vaselor precare şi supraaglomerate. Măcinate de conflicte şi sărăcie, Libia,
    Eritreea, Siria, Nigeria şi Somalia sunt principalele ţări de provenienţă
    pentru aceşti migranţi, care fac eforturi pentru a ajunge în porturile din
    nordul Africii, în special în cele libiene, ca de acolo să pornească, pe mare,
    în principal spre sudul Italiei. Fenomenul dă mari bătăi de cap UE, care chiar
    dacă nu reuşeşte să-i combată cauzele, încearcă să-i gestioneze efectele.

    Ţările europene care fac faţă în prima linie acestui val de migraţie au
    solicitat ca şi ceilalţi membri ai UE să împartă povara. Acestora li se alătură
    ţările către care se îndreaptă preponderent solicitările de azil, în special
    Germania, care anul trecut a primit un număr uriaş: 250 de mii.

    Încă de anul
    trecut, când deţinea preşedinţia rotativă a UE, Italia a solicitat ajutorul
    celorlalte state, după tragedia de la Lampedusa, soldată cu moartea a mii de
    persoane. În aprilie, anul acesta, peste 800 de persoane, majoritatea migranţi ilegali
    din Libia şi Siria care încercau să ajungă în Europa, au murit după ce vasul pe
    care se aflau s-a scufundat. La scurt timp, o tragedie similară a mai făcut
    câteva sute de morţi. Reuniţi de urgenţă, şefii de stat şi de guvern din UE au decis să tripleze bugetul operaţiunilor
    de salvare a imigranţilor clandestini din Marea Mediterană. Este un prim pas
    important pentru acţiunea în comun a UE, dar adevăratul test va fi diminuarea
    pierderilor de vieţi omeneşti şi crearea unui sistem european unitar de azil, a
    apreciat Agenţia pentru Refugiaţi a ONU. Comisia Europeană a cerut statelor membre să
    îşi asume cote obligatorii de migranţi care să fie transferaţi pe teritoriile
    lor. Aceste cote au fost stabilite în funcţie de populaţia, PIB şi capacităţile
    de primire ale ţărilor membre. Propunerea, susţinută de ţările cele mai expuse,
    nu a fost însă agreată de toată lumea. Marea Britanie a anunţat că se opune
    oricărei cote impuse, ridicând următoarea problemă: distribuirea imigranţilor
    pe tot continentul nu va descuraja valurile ulterioare de refugiaţi care sunt
    victime ale unui trafic foarte prosper de fiinţe umane. Disperarea, manipularea
    şi violenţele la care sunt supuşi îi fac să plătească sume mari unor traficanţi
    ale căror afaceri s-au dezvoltat exploziv, a atras atenţia Londra. Concret, Comisia Europeană a
    cerut statelor membre, între care şi România, să preia în următorii doi ani 40
    de mii de candidaţi la azil din Siria şi Eritreea ajunşi în Grecia şi Italia şi
    să primească, în acelaşi interval de timp, 20 de mii de persoane cu statut de
    refugiat. Potrivit schemei Bruxelles-ului, cei mai mulţi refugiaţi ar urma să
    fie preluaţi de Germania şi Franţa, iar cei mai puţini de Cipru şi Slovenia. Măsura trebuie
    aprobată de statele membre, care sunt, însă, mai degrabă reticente. Acest plan
    şi modul de acţiune al Comisiei riscă să dezbine UE?

    Iulian Chifu, preşedintele
    Centrului de Prevenire a Conflictelor, subliniază că nu este
    vorba despre un plan, ci de o propunere : Decizia revine statelor. Sunt
    state care spun, uite, până la această oră, am primit acest număr de
    imigranţi, nu e normal ca acum să mi se impună, pe baza PIB-ului şi capacităţii
    mele de a primi, o altă normă. E o temă pusă pe masă, ea nu rezolvă
    problema esenţială a imigranţilor. Aici trebuie obligatoriu angajamentele
    statelor partenere. Ar trebui ca în Maroc şi Algeria, Tunisia şi Libia şi
    Egipt, celelalte state pe unde traversează cei din sud şi de unde vin aceste
    valuri de imigranţi, să se construiască zonele de triere şi nu pe continent.
    Distrugerea bărcilor şi ambarcaţiunilor traficanţilor şi distrugerea acestei
    afaceri nu se poate face decât împreună cu statele din această zonă, din nordul
    Africii, pe unde aceşti oameni vin către Europa. Noi am avut, de exemplu,
    informaţii şi am emis şi un raport în acest sens, Centrul de Prevenire a
    Conflictelor şi Early Warning, în legătură cu faptul că o parte din aceşti bani
    se duc către Statul Islamic şi către grupările radicale din Libia exact într-o
    formulă de simbioză, cum s-a întâmplat, dacă vă aduceţi aminte, în Somalia cu
    piraţii şi Al-Shabab, deci radicalii care ţineau de Al Qaeda. Acelaşi lucru se
    întâmplă aici.

    Este România pregătită să primească peste 2 mii de imigranţi, cât ar
    rezulta din calcule? Maria Voica, coordonatorul de programe de la Biroul din
    Bucureşti al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie: Experienţa
    noastră de până acum în ceea ce priveşte primirea şi integrarea celor care au
    solicitat o formă de protecţie în România sau azil arată că un număr atât de
    mare va fi foarte greu de integrat. Pe lângă capacitatea destul de redusă de
    cazare din acest moment, faptul că oamenii aceştia nu cunosc deloc limba română
    va implica un efort considerabil, vor trebui investite resurse pentru ca
    oamenii aceştia să poată să fie absorbiţi pe piaţa forţei de muncă. Nu cred că
    vin cu diplome sau cu capacitate şi competenţe din ţările din care vin, având
    în vedere situaţia de război care este acolo şi parcursul educaţional, care
    probabil este unul foarte, foarte dificil. Îmi este foarte greu să cred că
    România va putea să facă faţă unui astfel de număr.

    Cu atât mai mult cu
    cât România primeşte refugiaţi şi din Ucraina, pe care nu-i împarte cu nimeni.

  • Imigranţii, o problemă complicată pentru UE

    Imigranţii, o problemă complicată pentru UE

    ONU
    estimează ca peste 60 de mii de emigranţi au încercat să traverseze Mediterana
    de la începutul acestui an, iar 1.800 dintre aceştia au murit în naufragiile
    vaselor precare şi supraaglomerate. Măcinate de conflicte şi sărăcie, Libia,
    Eritreea, Siria, Nigeria şi Somalia sunt principalele ţări de provenienţă
    pentru aceşti migranţi, care fac eforturi pentru a ajunge în porturile din
    nordul Africii, în special în cele libiene, ca de acolo să pornească, pe mare,
    în principal spre sudul Italiei. Fenomenul dă mari bătăi de cap UE, care chiar
    dacă nu reuşeşte să-i combată cauzele, încearcă să-i gestioneze efectele.

    Ţările europene care fac faţă în prima linie acestui val de migraţie au
    solicitat ca şi ceilalţi membri ai UE să împartă povara. Acestora li se alătură
    ţările către care se îndreaptă preponderent solicitările de azil, în special
    Germania, care anul trecut a primit un număr uriaş: 250 de mii.

    Încă de anul
    trecut, când deţinea preşedinţia rotativă a UE, Italia a solicitat ajutorul
    celorlalte state, după tragedia de la Lampedusa, soldată cu moartea a mii de
    persoane. În aprilie, anul acesta, peste 800 de persoane, majoritatea migranţi ilegali
    din Libia şi Siria care încercau să ajungă în Europa, au murit după ce vasul pe
    care se aflau s-a scufundat. La scurt timp, o tragedie similară a mai făcut
    câteva sute de morţi. Reuniţi de urgenţă, şefii de stat şi de guvern din UE au decis să tripleze bugetul operaţiunilor
    de salvare a imigranţilor clandestini din Marea Mediterană. Este un prim pas
    important pentru acţiunea în comun a UE, dar adevăratul test va fi diminuarea
    pierderilor de vieţi omeneşti şi crearea unui sistem european unitar de azil, a
    apreciat Agenţia pentru Refugiaţi a ONU. Comisia Europeană a cerut statelor membre să
    îşi asume cote obligatorii de migranţi care să fie transferaţi pe teritoriile
    lor. Aceste cote au fost stabilite în funcţie de populaţia, PIB şi capacităţile
    de primire ale ţărilor membre. Propunerea, susţinută de ţările cele mai expuse,
    nu a fost însă agreată de toată lumea. Marea Britanie a anunţat că se opune
    oricărei cote impuse, ridicând următoarea problemă: distribuirea imigranţilor
    pe tot continentul nu va descuraja valurile ulterioare de refugiaţi care sunt
    victime ale unui trafic foarte prosper de fiinţe umane. Disperarea, manipularea
    şi violenţele la care sunt supuşi îi fac să plătească sume mari unor traficanţi
    ale căror afaceri s-au dezvoltat exploziv, a atras atenţia Londra. Concret, Comisia Europeană a
    cerut statelor membre, între care şi România, să preia în următorii doi ani 40
    de mii de candidaţi la azil din Siria şi Eritreea ajunşi în Grecia şi Italia şi
    să primească, în acelaşi interval de timp, 20 de mii de persoane cu statut de
    refugiat. Potrivit schemei Bruxelles-ului, cei mai mulţi refugiaţi ar urma să
    fie preluaţi de Germania şi Franţa, iar cei mai puţini de Cipru şi Slovenia. Măsura trebuie
    aprobată de statele membre, care sunt, însă, mai degrabă reticente. Acest plan
    şi modul de acţiune al Comisiei riscă să dezbine UE?

    Iulian Chifu, preşedintele
    Centrului de Prevenire a Conflictelor, subliniază că nu este
    vorba despre un plan, ci de o propunere: Decizia revine statelor. Sunt
    state care spun, uite, până la această oră, am primit acest număr de
    imigranţi, nu e normal ca acum să mi se impună, pe baza PIB-ului şi capacităţii
    mele de a primi, o altă normă. E o temă pusă pe masă, ea nu rezolvă
    problema esenţială a imigranţilor. Aici trebuie obligatoriu angajamentele
    statelor partenere. Ar trebui ca în Maroc şi Algeria, Tunisia şi Libia şi
    Egipt, celelalte state pe unde traversează cei din sud şi de unde vin aceste
    valuri de imigranţi, să se construiască zonele de triere şi nu pe continent.
    Distrugerea bărcilor şi ambarcaţiunilor traficanţilor şi distrugerea acestei
    afaceri nu se poate face decât împreună cu statele din această zonă, din nordul
    Africii, pe unde aceşti oameni vin către Europa. Noi am avut, de exemplu,
    informaţii şi am emis şi un raport în acest sens, Centrul de Prevenire a
    Conflictelor şi Early Warning, în legătură cu faptul că o parte din aceşti bani
    se duc către Statul Islamic şi către grupările radicale din Libia exact într-o
    formulă de simbioză, cum s-a întâmplat, dacă vă aduceţi aminte, în Somalia cu
    piraţii şi Al-Shabab, deci radicalii care ţineau de Al Qaeda. Acelaşi lucru se
    întâmplă aici.

    Este România pregătită să primească peste 2 mii de imigranţi, cât ar
    rezulta din calcule? Maria Voica, coordonatorul de programe de la Biroul din
    Bucureşti al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie: Experienţa
    noastră de până acum în ceea ce priveşte primirea şi integrarea celor care au
    solicitat o formă de protecţie în România sau azil arată că un număr atât de
    mare va fi foarte greu de integrat. Pe lângă capacitatea destul de redusă de
    cazare din acest moment, faptul că oamenii aceştia nu cunosc deloc limba română
    va implica un efort considerabil, vor trebui investite resurse pentru ca
    oamenii aceştia să poată să fie absorbiţi pe piaţa forţei de muncă. Nu cred că
    vin cu diplome sau cu capacitate şi competenţe din ţările din care vin, având
    în vedere situaţia de război care este acolo şi parcursul educaţional, care
    probabil este unul foarte, foarte dificil. Îmi este foarte greu să cred că
    România va putea să facă faţă unui astfel de număr.

    Cu atât mai mult cu
    cât România primeşte refugiaţi şi din Ucraina, pe care nu-i împarte cu nimeni.

  • Europa noastră – 16.05.2015

    Europa noastră – 16.05.2015

    Măsuri pentru o mai bună gestionare a migrației în spațiul european.




  • Europa noastră – 25.04.2015

    Europa noastră – 25.04.2015

    Liderii Uniunii Europene iau din nou atitudine cu privire la problema refugiaţilor din Marea Mediterană, pentru ca întreaga strategie pentru combaterea crizei migraţiei să fie într-un mod cât mai complex controlată de instituţiile europene.




  • Decizii europene privind drama emigranţilor din Marea Mediterană

    Decizii europene privind drama emigranţilor din Marea Mediterană

    Pe fondul acutizării problemei migraţiei, liderii europeni s-au întâlnit de urgenţă la Bruxelles pentru găsirea unor soluţii. Summitul extraordinar a fost convocat după ce în urmă cu o săptămână, în largul coastelor libiene, un vas care transporta sute de oameni, majoritatea migranţi ilegali din Libia şi Siria, s-a scufundat. Peste 800 de victime s-au adăugat astfel celor 900 de oameni morţi de la începutul anului în încercarea de a ajunge în Europa, majoritatea traversând Mediterana.



    Problema nu este una nouă, dar cifrele arată că valul de migranţi ilegali a sporit considerabil faţă de anul trecut, centrele de refugiaţi din Italia sau Grecia, de exemplu, sunt pline, iar Germania a primit anul trecut 173 de mii de solicitanţi de azil.



    Confruntată cu tot mai mulţi migranţi, Italia, care a înregistrat numai de la începutul acestui an un număr de 25 de mii de refugiaţi, s-a pronunţat în ultima perioadă pentru o intervenţie militară împotriva traficanţilor de persoane din Libia, premierul Matteo Renzi solicitând mandat din partea UE pentru a distruge ambarcaţiunile folosite de traficanţi înainte ca acestea să traverseze Mediterana. Propunerea a găsit imediat susţinere din partea Franţei. Şeful diplomaţiei de la Paris, Laurent Fabius, a subliniat: “vasele acelea nu au apărut de nicăieri. Sunt infractori, sunt chiar şi terorişti care fac profit de pe urma disperării unor oameni.” Este o problemă europeană, nu doar una a ţărilor din sudul Europei. Avem o responsabilitate comună pentru a o rezolva şi voi solicita o mobilizare a tuturor eforturilor”, a declarat şi şeful Consiliului European, Donald Tusk.



    Preşedintele Klaus Iohannis, care a reprezentat România la summit, a accentuat în intervenţia pe care a avut-o necesitatea solidarităţii cu statele membre care duc cea mai mare povară în primirea acestor imigranţi. Pe termen mediu şi lung, trebuie să se lucreze la cauză, şi anume sărăcia din zonele din care provin imigranţii din nordul Africii, a mai spus preşedintele, care a adăugat că România este dispusă să trimită mai mulţi experţi în zonă.



    Summitul s-a soldat cu decizia triplării fondurilor destinate patrulării maritime în Mediterana, astfel operaţiunea de supraveghere şi salvare maritimă Triton urmând să aibă un buget anual majorat la 120 de milioane de euro, faţă de 36 de milioane de euro în prezent. UE va analiza mijloacele de găsire şi distrugere a navelor folosite de traficanţii de persoane, îşi va accelera eforturile de a stopa potenţialii imigranţi care încearcă să ajungă în Libia şi va simplifica procedurile pentru viză şi azil.



    În plus, ţările din UE şi statele africane vor organiza în acest an un summit special consacrat provocărilor reprezentate de migraţia ilegală dinspre Africa spre Europa.

  • Jurnal românesc – 26.03.2015

    Jurnal românesc – 26.03.2015

    UE a alocat Românei 24 de milioane de euro în cadrul Programului multianual 2014-2020 pentru azil, migraţie şi integrare. Potrivit unui comunicat publicat miercuri de Comisia Europeană, cea mai mare parte a fondurilor, respectiv 21,9 milioane de euro, vor proveni din Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (AMIF). Pe lângă acestea, România va beneficia de sume suplimentare, circa 600 de mii euro, pentru acţiuni de relocare, respectiv peste 1,9 milioane de euro pentru proiecte de returnare şi reintegrare a migranţilor în ţările de origine. Migraţia reprezintă una dintre cele zece priorităţi ale actualei CE.



    Aflat într-o vizită la Chişinău, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr, a discutat cu vice-ministrul moldovean al culturii, Igor Şarov, despre cooperarea bilaterală în domeniul culturii şi al prezervării identităţii culturale româneşti. Oficialul de la Bucuresti a subliniat că Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE va continua să susţină dezvoltarea şi consolidarea mass-media de limba română în Republica Moldova. Şarov a salutat sprijinul oferit şi a evidenţiat că cele două ţări au un patrimoniu cultural comun de o mare anvergură şi diversitate, care merită valorificat prin acţiuni şi proiecte comune. El a subliniat necesitatea ca un volum cât mai mare de carte românească de actualitate, din domenii diverse, să ajungă constant la publicul interesat din Republica Moldova.



    Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a primit, miercuri, la Paris, medalia Senatului Republicii Franceze, în semn de recunoaştere a contribuţiei sale la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări. Distincţia i-a fost înmânată la finalul unei întrevederi avute cu vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri externe, apărare şi forţe armate a Senatului francez, Daniel Reiner. Aflat într-o vizită oficială de doua zile la Paris, Sorin Oprescu participă la Reuniunea Primarilor Oraşelor Europene, ce vizează crearea unui dialog mai strâns între oraşe, prin schimburi frecvente de studii şi bune practici, dar şi semnarea unei angajament al primarilor prezenţi.



    Turismul românesc are nevoie de o promovare mai agresivă pentru a redeveni competitiv şi pentru a creşte numărul de turişti străini care vin în ţară, a afirmat la Radio România Actualităţi, consultantul în turism Traian Bădulescu. In opinia sa, românii din diaspora pot promova România, dar în acelalşi timp pot alege să îşi petreacă vacanţele acasă şi nu in alte ţări. Potrivit lui Bădulescu, turiştii străini care vin în România preferă circuitele culturale, însă cei mai mulţi sunt pentru întâlniri de afaceri.



    România va trece oficial, în noaptea de 28 spre 29 martie, la ora de vară, ceasurile urmând să fie date înainte cu o oră. Astfel, ora 3.00 va deveni ora 4.00, iar duminică va fi cea mai scurtă zi din an, cu numai 23 de ore. Diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore. 70 de trenuri, din care 8 internationale, aflate în circulaţie duminică, între orele 3,00 si 4,00, vor ajunge la destinaţie cu orare modificate. Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vara se face în aceeaşi zi, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina, Bulgaria, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare. În România, ora de vară se aplică din anul 1979 si are ca scop folosirea optimă a luminii naturale şi reducerea iluminatului artificial.