Radio România Internațional

Tag: Mihai Eminescu

  • National Culture Day 2025

    National Culture Day 2025

    Since 2011, Romania has celebrated, every year, the National Culture Day, which marks the date of birth of the national poet Mihai Eminescu. This day is dedicated to Romanian culture, art and academic effort, emphasizing the role of Mihai Eminescu in shaping the national cultural identity, through his contributions in literature, journalism, philosophy and theater. This year marks 175 years since the birth of the one who is considered the greatest Romanian poet. The National Culture Day was initiated by the former president of the Romanian Academy, Eugen Simion, and enacted by the Romanian Parliament in 2010.

     

    Adrian Cioroianu, director of the National Library of Romania, believes that this day should be celebrated every day of the year, not just on January 15. “In my opinion, it is a very good idea to establish a National Culture Day, given that culture remains, I think, the main piece of identity in any society, including the Romanian society”, Adrian Cioroianu pointed out. He added that the simple establishment of a National Culture Day keeps the cultural leaders alert and manifestations take place all over the country, many of them quite successful and which, in a way, could turn into an example of good practices.

     

    Now in its 15th edition, the National Culture Day is celebrated in all communities inhabited by Romanians, inside or outside the country’s borders. In Bucharest and across the country, numerous events have been scheduled: conferences, debates, concerts and exhibitions, and entry to many museums is free. Among the events organized in Bucharest are book and photography launches, creative workshops, debates and performances. The “Carol I” Central University Library has scheduled an “Eminescu Evening” dedicated to the National Culture Day, the event featuring the soprano Arlinda Morava, the actor Claudiu Bleonţ and the pianist Adriana Alexandru.

     

    The Romanian Radio Broadcasting Corporation also marks the National Culture Day. The stations Radio Romania Regional, Radio Romania Village Antenna (Antena Satelor), Radio Romania International, the Minorities Department and Radio Romania Radio 3Net have prepared special programs dedicated to this celebration and the main theme of this year: facilitating access to culture for the general public. In November 2024, the National Institute for Cultural Research and Training launched the “Cultural Consumption Barometer 2023. Consumption communities in the context of societal changes”. According to the research, the frequency of visiting the culturally relevant objectives increased rapidly. Thus, 67% of the respondents visited historical monuments and archaeological sites at least once a year in 2023, compared to 59% in 2022, and 45% visited a museum, exhibition or art gallery at least once a year in 2023, compared to 30% in 2022. (LS)

  • Happening in Romania

    Happening in Romania

    The Embassy of Georgia in Romania and the “Mihai Eminescu” Cultural Center in Bucharest have organized an exquisite cultural event to launch the trilingual publication “Treasures of Georgian and Romanian poetry. Nikoloz Baratashvili and Mihai Eminescu. Stories of two poets”.

    The publication, brought out in Georgian, Romanian and English, includes a selection of poems by the two national poets of Georgia and Romania. RRI’s Eugen Cojocariu has had a talk with the Ambassador of Georgia to Bucharest, Tamar Beruchashvili, about this event.

  • “Eminescu, bibliotecarul”

    “Eminescu, bibliotecarul”

    Mihai
    Eminescu a fost de patru ori bibliotecar : la Gimnaziul din Cernăuți, la
    Societatea România Jună din Viena și la Biblioteca Centrală Universitară din
    Iași – în două rânduri. Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la numirea sa de
    către Titu Maiorescu, la Iași. Discutăm despre Eminescu, bibliotecarul cu Dr.
    Elena Chiaburu, bibliotecar la Universitatea Al.I.Cuza din Iași.



  • România 43

    România 43

    Senatorul
    Claudiu Târziu, preşedinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, dar şi
    preşedintele Institutului Conservator Mihai Eminescu, a marcat ziua marelui poet printr-un
    eveniment special, organizat la Cluj-Napoca, în preajma zilei lui Eminescu,
    adresat tuturor iubitorilor de adevăr și valori ale culturii identitare


  • România yiurtusi Dzuua a Culturâllei Naţionalâ

    România yiurtusi Dzuua a Culturâllei Naţionalâ

    15 di yinaru easti Dzuua a Culturâllei Naționalâ tu România, dzuuâ tu cari s-ancllisirâ, tu 2024, 174 di añi di anda s-află poetlui Mihai Eminescu, ațelu ți easti luyursit di critica literarâ postumâ nai ma di simasíi boați poeticâ ditu literatura româneascâ. Tu 2010, Camera a Diputaţlor di București apruche unu proiectu di nomu iu dzuua di amintari alu Mihai Eminescu, poetu, prozatoru, dramaturgu, giurnalistu, agiundzea s-hibâ ș-Dzuua a Culturâllei Naționalâ.



    Tu vâsilíi, dzăț di muzei, biblioteț, săli di conțerti şi spectacoli, țentri i instituti di culturâ dizvârtirâ activităţ ta s-yiurtuseascâ aestâ sârbâtoari.



    Academia Românâ, deadun cu Academia di Ştiinţi ali Republicâ Moldova, andreapsi, tu formatu hibridu, unâ sesiuni festivâ comunâ. Iventul s-feați tu idyiul chiro em tu Aula ali Academíi Românâ, em tu Sala Ñirlâ ali Academíi di Ştiinţi ali Moldovâ.


    “Dzuua a Culturâllei Naționalâ șeadi sum semnul al Mihai Eminescu, unu vizionaru, ți scrisi tu spiritlu a popului a lui, ama cunuscu ș-armonia a milețlor a lumilleiˮ, dzâsi prezidentul ali Acadimíi Românâ, Ioan-Aurel Pop.


    “Nu scrisi casten ti unu locu ş-unu chiro. Eminescu scrisi ti nibitiseari. Ti ațea, dzuua anda s-află zdruditlu fcioru pi ațeali oahti di Ipoteşti easti dzuua cu tihi a mirâllei aluștui popul, ți fu luyursitâ cu mintimineațâ tu dauli craturi româneşțâ ş-tu suflitli a româñlor di iuțido ca Dzuua a Culturâlleiˮ, adâvgă Ioan-Aurel Pop.



    Simasia aliștei sârbâtori ti țânearea ș-criștearea ali idintitati naţionalâ fu scoasâ tu migdani ş-di prezidentul ali Acadimie di Ştiinţi ali Moldovâ, Ion Tighineanu. Aestu feați tâmbihi “duțearea ma largu a copuslui ti adrari cât cama multi apunțâ di ti lucru deadun ta s-apruchemu ațeali dauâ mealuri a Prutului, pânâ cându va s-chearâ sinurlu bâgat zorlea di sinferlu geopolitic a niscântor reghimuri dictatoriali”.



    București, Muzeulu Naţional di Isturíi a Românillei dișcllisi unâ expoziţíi tematicâ cu numa “Monumenti ali culturâ veaclli ș-ali limbâ literarâ româneascâ ditu patrimoniul ali instituţíi”, iara, la Muzeulu a Hărţâlor, fu andreaptâ conferinţa “Miopíi istoricâ. Cumu explicămu/exiyisimu isturia pritu arta contemporanâ”. Opera Naţionalâ Bucureşti yiurtusi, tu arada a llei Dzuua ali Culturâ cu premiera a spectacolului “Oedip” di George Enescu, sum lumâchița dirijoralâ alu Tiberiu Soare, anda Teatrul Naţional avu spectacoli-lecturâ.



    Dzuua ali Cultu fu, tutnâoarâ, yiurtusitâ ș-tu hoara botoşăneanâ Ipoteşti iu ș-u tricu ficiuramea poetlu Mihai Eminescu. Aclo, scriitori, oamini di culturâ, elevi ş-dascali l-u adusirâ aminti poetlu fârâ preaclli ali literaturâ româneascâ. Dzuua ali Culturâ Naţionalâ fu yiurtusitâ ș-tu xeani, pritu Institutlu Cultural Român, ți andreapsi, cu aestâ funíi dzăț di iventuri, câlisindalui publiclu la conțerti expoziții, spectacoli di teatru și baletu, recitaluri di poezíi.



    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • România a sărbătorit Ziua Culturii Naţionale

    România a sărbătorit Ziua Culturii Naţionale

    15 ianuarie este Ziua Culturii Naționale în România, zi în
    care s-au împlinit, în 2024, 174 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu,
    cel considerat de critica literară postumă drept cea mai importantă voce
    poetică din literatura română. În 2010, Camera
    Deputaţilor de la București a adoptat un proiect de lege prin care ziua de
    naştere a lui Mihai Eminescu, poet, prozator, dramaturg, jurnalist, devenea şi
    Ziua Culturii.


    În ţară, zeci de muzee, biblioteci, săli de concerte şi
    spectacole, centre sau institute de cultură au desfăşurat activităţi pentru a
    marca această sărbătoare.


    Academia Română,
    în colaborare cu Academia de Ştiinţe
    a Republicii Moldova, a organizat, în format hibrid, o sesiune festivă comună.
    Evenimentul a avut loc simultan în Aula Academiei Române şi în Sala Azurie a
    Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

    Ziua Culturii Naţionale stă sub semnul lui
    Mihai Eminescu, un vizionar, care a creat în spiritul poporului său, dar a
    cunoscut şi armonia popoarelor lumiiˮ,     a afirmat preşedintele Academiei Române,
    Ioan-Aurel Pop.

    Nu a scris pentru un loc şi pentru un timp anume. Eminescu a
    scris pentru nesfârşire. De aceea, ziua naşterii copilului zburdător pe cele
    dealuri de la Ipoteşti e ziua fastă a destinului acestui popor, proclamată în
    chip înţelept în cele două state româneşti şi în sufletele românilor de oriunde
    drept Ziua Culturii Naţionaleˮ    , a adăugat Ioan-Aurel Pop.


    Importanţa acestei
    sărbători în conservarea şi promovarea identităţii naţionale a fost evidenţiată
    şi de preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu. Acesta a
    îndemnat la conjugarea, în continuare, a eforturilor pentru a crea cât mai
    multe punţi de colaborare pentru a apropia cele două maluri ale Prutului, până
    la dispariţia hotarului impus de interesele geopolitice ale unor regimuri
    dictatoriale.


    La București, Muzeul Naţional de Istorie a României a deschis o expoziţie
    tematică intitulată Monumente ale culturii vechi
    şi limbii literare româneşti din patrimoniul instituţiei, iar, La Muzeul
    Hărţilor, a fost organizată conferinţa Miopie istorică. Cum explicăm istoria
    prin arta contemporană. Opera Naţională Bucureşti a celebrat, la rândul ei,
    Ziua Culturii cu premiera spectacolului Oedip de George
    Enescu, sub bagheta dirijorală a lui Tiberiu Soare, în timp ce Teatrul Naţional
    a programat spectacole-lectură.


    Ziua Culturii a
    fost, de asemenea, marcată în satul botoşănean Ipoteşti unde a copilărit poetul
    Mihai Eminescu. Acolo, scriitori, oameni de cultură, elevi şi profesori l-au
    omagiat pe poetul fără egal al literaturii române. Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită și în străinătate,
    prin Institutul Cultural Român, care a organizat, cu acest prilej zeci de
    evenimente, invitând publicul la concerte, expoziții, spectacole de teatru și
    balet, recitaluri de poezie.


  • La Roumanie a marqué la Journée de la Culture nationale

    La Roumanie a marqué la Journée de la Culture nationale

    Célébrée depuis quatorze ans
    déjà, le 15 janvier, à la mémoire du grand poète national, Mihai Eminescu, né
    ce jour-là, en 1850, la Journée de la culture roumaine a été marquée aussi bien
    en Roumanie qu’en République de Moldova. Nous vous rappelons qu’en 2010, la
    Chambre des députés de Bucarest a adopté un projet de loi pour décréter la
    Journée de la culture nationale le jour de la naissance d’Eminescu. Poète,
    dramaturge, romancier et journaliste, Mihai Eminescu est considéré par la
    critique littéraire comme l’une des voix les plus importantes de la littérature
    roumaine de tous les temps.

    Des manifestations culturelles ont été organisées
    pour l’occasion dans des dizaines de musées, de bibliothèques, de salles de
    spectacle et de centres culturels aussi bien en Roumanie, qu’à l’étranger.
    L’Académie roumaine, en partenariat avec l’Académie des Sciences de la République
    de Moldova, a organisé une réunion en format hybride déroulée simultanément
    dans la grande salle de l’Académie roumaine et dans la Salle bleue de
    l’Académie moldave des sciences.
    « la Journée de la Culture nationale est placée sous le signe de la
    personnalité de Mihai Eminescu, un esprit visionnaire dont l’œuvre reste fidèle
    à l’esprit du peuple roumain, tout en reflétant l’harmonie universelle » a
    affirmé dans son discours le président de l’Académie roumaine, Ioan- Aurel Pop.
    « Eminescu n’a pas écrit pour un pays ou une époque particulière. Il a
    écrit pour l’éternité. C’est la raison pour laquelle le jour de la naissance de
    cet enfant prodige de la littérature roumaine mérite d’être proclamé Jour de la
    Culture nationale » a encore ajouté Ioan-Aurel Pop.


    L’importance d’une telle
    journée a été mise en avant par le président de l’Académie moldave des
    sciences, M. Ion Tighineanu. Dans son allocution, celui-ci a encouragé la
    poursuite des efforts communs roumains et moldaves pour renforcer les liens
    culturels des deux côtés du Prut, jusqu’à la disparition totale des frontières
    imposées de force par les anciens régimes dictatoriaux.


    Pour marquer la Journée de
    la Culture roumaine, le Musée national d’Histoire roumaine a lancé l’exposition
    « Les monuments de la culture roumaine ancienne et de la langue
    roumaine », tandis que le Musée de la cartographie a accueilli une
    conférence sur la manière d’expliquer l’histoire à travers l’art contemporain.
    Un événement très important s’est déroulé à l’Opéra national de la capitale qui
    a célébré la Journée de la culture roumaine par la première du spectacle
    « Œdipe », écrit par le compositeur roumain George Enescu.
    L’orchestre a évolué sous la baguette du grand chef, Tiberiu Soare.
    Parallèlement, le Théâtre national de Bucarest a proposé au public des lectures
    des textes de Mihai Eminescu et de son grand ami, Ion Creanga, un des grands
    classiques de la littérature roumaine.


    A l’occasion de la Journée
    de la culture nationale, les professeurs et leurs élèves de la localité
    d’Ipotesti, là où le poète Mihai Eminescu a vu la lumière du jour, ont organisé
    plusieurs manifestations culturelles. Des concerts, des expositions, des
    spectacles de théâtre et des récitals de poésie ont été mis en place à
    l’étranger aussi, grâce aux antennes de l’Institut culturel roumain.

  • January 15, 2024 UPDATE

    January 15, 2024 UPDATE

    Protests — Romania’s PM Marcel Ciolacu asked the heads of the ministries in direct dialogue these days with transporters and farmers to speed up the drafting of laws that would solve the problems reported by the protesters. At Mondays meeting, the ministers presented the timetable for the approval of the respective draft laws, so that the first decisions with agreed measures in support of farmers and transporters should be adopted at the following government meetings. The Financial Supervisory Authority has announced that it is already working on a set of measures that will reduce Liability Car Insurance rates, especially for those who do not cause accidents. As far as the agricultural field is concerned, the Agriculture Minister, Florin Barbu, and the representatives of the agricultural associations agreed during Mondays negotiations to several requests from the farmers. Among them are the emergency granting of the Agency for Payments and Intervention in Agriculture – APIA payments, the compensation of losses suffered by Romanian farmers who were affected by imports from Ukraine and the updating of the value of state aid regarding the reimbursement of the excise duty on diesel fuel purchased and used in agriculture. Meanwhile, the protests of farmers and transporters continued, on Monday, on several roads in the country.



    Healthcare – The Romanian Health Minister, Alexandru Rafila, and the management of the National Health Insurance House called on family doctors on Monday to participate in good faith in the negotiations scheduled for Thursday in order to find solutions that should allow the proper financing of the field. Family doctors started protests and threatened to stop providing free consultations from February 1, after the National Health Insurance House published a project to reduce the value of the consultations point. This would mean, according to family doctors, the reduction of their income by 30% up to 50%. There are also protests at the public health departments. The employees are also demanding an increase in income, after their colleagues from the National Health Insurance House obtained increased salaries at the end of last year. Meanwhile, the Sanitas Federation continues to collect signatures to decide whether to launch an all out strike. Unionists say that the recent unlocking of vacancy-filling contests for doctors and nurses does not solve the problems in the system, because the salaries are not attractive and people will not participate in the contests.



    Environment – “The cooperation of all EU member states is necessary and I would like to assure you that we are open to dialogue and establishing, by consensus, the EUs position, both internally and internationally, from the point of view of environmental protection and climate change”. The declaration was made, on Monday, by the Romanian Environment Minister, Mircea Fechet, during the discussions held on the sidelines of the Informal Meeting of Environment Ministers in Brussels. According to him, Romania took all measures to maintain a vigorous population of large carnivores, including bears, and at the same time tried to obtain the support of the EU member states. Mircea Fechet participates, on Monday and Tuesday, in the Informal Meeting of Environment Ministers in Brussels. The event has several topics on the agenda such as adaptation and resilience, ambition and climate policy, a just transition and the circular economy.



    Culture Day – The Romanian Academy and the Science Academy of the Republic of Moldova had, on Monday morning, a joint festive session organized in a hybrid system on the occasion of the anniversary of the National Culture Day. From Chişinău, the president of the Academy of Sciences of Moldova, Ion Tighineanu, spoke about the importance of this holiday in promoting national identity, as well as about the numerous joint actions of the two academies. He said that the representatives of the Romanian ethnic space have every chance to impose themselves through culture and centuries-old traditions, by highlighting the truth about the common identity and history, by further cultivating the Romanian language, which the poet Mihai Eminescu said is “our master”. January 15, which marks the National Culture Day, is also the date of birth of the great poet of Romanians, Mihai Eminescu, and this year we mark 174 years since his birth. The celebration is marked by a series of exhibitions, theater performances, guided tours or concerts, both in Romania and the Republic of Moldova, as well as abroad, where there are important communities of Romanians.



    Statistics – Although they are not among the Europeans with the highest incomes, Romanians are on the second place in the European Union in terms of the degree of satisfaction with their life, shows the conclusion of the latest Eurostat report. Statistics are influenced by age, family or financial situation, diversity of lived experiences, priorities or various individual values. According to the European barometer, the average level of satisfaction at the community level is 7.1 points. Austrians are the most satisfied EU citizens, with 7.9 points, followed by Romanians, Finns and Poles, all with an index of 7.7 points. At the opposite pole are the Bulgarians, with 5.6 points. (LS)

  • Nachrichten 15.01.2024

    Nachrichten 15.01.2024

    Der rumänische Ministerpräsident Marcel Ciolacu hat die Leiter der Ministerien, die in direktem Dialog mit den Spediteuren und Landwirten stehen, aufgefordert, die Ausarbeitung von Rechtsvorschriften zur Lösung der von den Demonstranten aufgeworfenen Probleme zu beschleunigen. Bei der Sitzung am Montag stellten die Minister den Zeitplan für die Genehmigung der jeweiligen Gesetzesvorhaben vor, so dass die ersten Beschlüsse mit den vereinbarten Maßnahmen zur Unterstützung der Landwirte und Spediteure auf den nächsten Sitzungen der Exekutive verabschiedet werden können. Die Finanzaufsichtsbehörde hat angekündigt, dass sie bereits an einer Reihe von Maßnahmen arbeitet, die die MTPL-Sätze senken werden, insbesondere für diejenigen, die keine Unfälle verursachen. Was den Agrarsektor betrifft, so wurde den Landwirten zugesichert, dass sie auch die restlichen 5 % der insgesamt 1,6 Mrd. EUR an Subventionen erhalten werden. Unterdessen gingen die Proteste von Landwirten und Spediteuren am Montag auf mehreren Straßen im ganzen Land weiter.



    Der rumänische Gesundheitsminister, Alexandru Rafila, und die Leitung der Nationalen Krankenkasse haben am Montag an die Hausärzte appelliert, sich an den Verhandlungen zu beteiligen, die für Donnerstag angesetzt sind, um Lösungen zu finden, um eine angemessene Finanzierung zu ermöglichen. Die Hausärzte haben Proteste eingeleitet und haben damit gedroht, ab dem 1. Februar keine kostenlosen Untersuchungen mehr anzubieten, nachdem die CNAS einen Entwurf veröffentlicht hat, der den Punktwert für Untersuchungen reduziert. Diese würde nach Ansicht der Hausärzte ihr Einkommen um 30 – 50 % vermindern. Proteste gibt es auch bei den Gesundheitsdirektionen. Die Beschäftigten fordern ebenfalls höhere Gehälter, nachdem ihre Kollegenbei der CNAS Ende letzten Jahres höhere Gehälter erhalten haben. Unterdessen sammelt der Sanitas-Verband weiterhin Unterschriften, um zu entscheiden, ob er einen Generalstreik starten will. Die Gewerkschafter sagen, dass die Gehälter unattraktiv sind und die Leute sich nicht für ein Auswahlverfahren melden.



    Die Zusammenarbeit aller EU-Mitgliedstaaten ist notwendig, und ich möchte versichern, dass wir für einen Dialog und einen Konsens über die Position der EU, sowohl intern als auch international, in Bezug auf den Umweltschutz und den Klimawandel offen sind . Diese Erklärung gab der rumänische Umweltminister Mircea Fechet am Montag bei Gesprächen am Rande des informellen Umweltrates in Brüssel ab. Ihm zufolge hat Rumänien alle Maßnahmen ergriffen, um eine starke Population großer Raubtiere, einschließlich Bären, zu erhalten. Der Minister hat auch die Unterstützung der EU-Mitgliedstaaten gesucht. Mircea Fechet nimmt am Montag und Dienstag am Informellen Umweltrat in Brüssel teil. Auf der Tagesordnung stehen verschiedene Themen wie Anpassung und Widerstandsfähigkeit, Klimaziele und -politik, ein gerechter Übergang sowie die Kreislaufwirtschaft.



    Der Tag der rumänischen Kultur wird am 15. Januar in Rumänien und der Republik Moldau gefeiert. In diesem Jahr jährt sich die Geburt von Mihai Eminescu (15. Januar 1850 – 15. Juni 1889) zum 174. Das Ereignis wird mit einer Reihe von Ausstellungen, Aufführungen, Theateraufführungen, Führungen und Konzerten gefeiert. Auch die Sender von Radio Rumänien feiern an diesem Tag die Kultur in all ihren Formen. Alle Museen, die vom Kulturministerium verwaltet werden, können heute kostenlos besucht werden. Der Tag der rumänischen Kultur wird auch von den Gemeinschaften der Rumänen im Ausland gefeiert. Das Rumänische Kulturinstitut organisierte eine besondere Veranstaltung in Rom. Im zweiten Jahr in Folge feierten die rumänische und die moldauische Botschaft in Italien gemeinsam den Tag der rumänischen Kultur mit einer Veranstaltung, an der auch Mitglieder der rumänischen und moldauischen Gemeinschaften in Italien teilnahmen.



    Die moldauische Präsidentin Maia Sandu ist die erste Preisträgerin des Timișoara-Preises für europäische Werte. Mit dem Preis werden Persönlichkeiten geehrt, die sich durch die Förderung oder Verteidigung europäischer Werte internationale Anerkennung erworben haben. In ihrer Dankesrede sagte Präsidentin Sandu, sie wolle, dass die Republik Moldau genauso gedeiht und sich entwickelt wie andere europäische Länder. Maia Sandu wurde für ihre Entschlossenheit und ihre klare Vision in ihren Bemühungen um die europäische Integration der Republik Moldau gewählt.



    Die rumänische Handball-Nationalmannschaft der Männer hat am Sonntag in ihrem zweiten Spiel der Gruppe B bei der Europameisterschaft in Deutschland 36:24 gegen Spanien verloren. Am Freitag hatte Rumänien ebenfalls mit 31:24 gegen Österreich verloren. Die dritte Runde ist für morgen angesetzt, wenn Rumänien gegen Kroatien und Spanien gegen Österreich antritt. Spanien gewann die Europameisterschaft 2018 und 2020 und bestreitet 2022 ein weiteres Finale, während Kroatien das Finale 2020 bestritt. Die beiden besten Mannschaften jeder Gruppe ziehen in die Hauptrunde ein.

  • Ziua Culturii Naţionale

    Ziua Culturii Naţionale

    Ziua Culturii Naționale, aleasă pe 15 ianuarie pentru a celebra nașterea poetului Mihai Eminescu, este
    marcată prin numeroase evenimente culturale de instituții din întreaga țară. Cu
    prilejul Zilei Culturii Naționale, 15 ianuarie 2024, Muzeul Național de Artă al
    României inaugurează Galeria de Artă Decorativă Europeană, o expoziție
    permanentă unică în peisajul cultural românesc, care oferă publicului acces la
    o colecție impresionantă de aproximativ 400 de piese de tapiserie și mobilier,
    artă decorativă din ceramică, sticlă și metal. Călin-Alexiu Stegerean,
    directorul Muzeului Național de Artă al României

    Este o expoziție
    permanentă, la a cărei organizare am lucrat un an de zile, dar realizarea
    acesteia s-a decis cu mulți ani in urmă. Expoziția ocupă un spațiu de peste 400
    de metri pătraţi, având șase săli care ilustrează inovațiile realizate de cele
    mai importante manufacturi de porțelan, mobilier sau tapiserie realizate în
    țări ca Austria, Belgia, Cehia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Olanda,
    Spania, Rusia. Vorbim de țările care au generat tot
    ceea ce cunoaștem în momentul de față mai important în artele decorative. În
    același timp, credem că aceste obiecte au o identitate europeană, pentru că au
    existat influențe și legături cunoscute între aceste centre de creație. În
    același timp, vorbim și de un import al unor elemente care țin de tehnici, dar
    și de materiale. Mă refer mai ales la porțelanurile care au venit din Orient,
    dar și la lucrul și creația unor obiecte din metal și din lemn,


    Muzeul Național Brukenthal celebrează Ziua Culturii Naționale prin câteva
    evenimente. Unul dintre acestea este expoziția Jocuri de putere a
    artistului Adrian Stoleriu, decanul Facultății de Arte Vizuale și Design din
    cadrul Universității Naționale de Arte George Enescu din Iași. Alexandru Constantin Chituță, directorul Muzeul Național Brukenthal

    Pe
    lângă expoziția lui Adrian Stoleriu, Muzeu Național Brukenthal va deschide la
    Iași o expoziție interesantă,     cea mai importantă
    expoziţie de acest fel organizată în România de muzeul sibian într-o altă
    instituție. Expoziția Capodopere. Artă din România, de la clasic la
    contemporan va rămâne pe simezele Muzeului Municipal ‘Regina Maria’ -
    Palatul Braunstein din Iaşi     până la data de 15 martie. Este o expoziție
    care pune împreună aproximativ 200 de ani de artă din România, începând cu
    Theodor Aman, Ștefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza și Ion
    Țuculescu, trecând prin arta transilvăneană – cu reprezentanți ca Mișu Popp – și
    ajungând până în contemporaneitate, la artiști ca Ștefan Câlția. Este o
    expoziție mare, cu lucrări semnate de aproximativ 50 de artiști români. Peste 70
    de lucrări vor fi expuse în cadrul acestei e    xpoziții,
    Capodopere. Artă din România, de la clasic la contemporan, la     Iași.


    Marile proiecte muzicale organizate sau coorganizate de Institutul Cultural
    Român sunt prezentate de personalități marcante și operatori culturali de
    renume în cadrul unei mese rotunde organizate cu prilejul Zilei Culturii
    Naționale, La eveniment participă inițiatorii și coorganizatorii proiectelor
    muzicale în care ICR are o implicare majoră și care reprezintă România în
    străinătate sau asigură o veritabilă platformă de interrelaționare culturală și
    diplomatică. Cristian Măcelaru – Dirijor, Director artistic al Festivalului și
    Concursului Internațional George Enescu, Director muzical al Orchestrei
    Naționale a Franței, Emil Pantelimon – Manager al Corului Național de Cameră
    Madrigal-Marin Constantin, Daniel Jinga – Manager-director general al Operei
    Naționale București și Marin Cazacu – Violoncelist, Manager al Filarmonicii
    George Enescu, inițiatorul Orchestrei Române de Tineret și fondatorul
    ansamblului Violoncellissimo, se numără printre participanți. Memorialul Ipoteşti
    – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu organizează Zilele
    Eminescu – Ziua Culturii Naţionale, care vor cuprinde mai multe activităţi ce
    se vor desfasura sub genericul Poezia si muzica


  • ZIUA CULTURII NAȚIONALE

    ZIUA CULTURII NAȚIONALE

    Astăzi, vorbim despre monumentele dedicate
    poetului Mihai Eminescu, a cărui dată de naștere, 15 ianuarie 1850 stă la baza marcării
    Zilei Culturii Naționale în România și Republica Moldova.



  • Dirigent Gabriel Bebeșelea kriegt Nationalen Preis zur Förderung der Kultur

    Dirigent Gabriel Bebeșelea kriegt Nationalen Preis zur Förderung der Kultur

    Der 1987 geborene Musiker erhielt bereits mehrere Auszeichnungen im In-und Ausland. Als ehemaliger Stipendiat des Königlichen Concertgebouw-Orchesters in Amsterdam ist Bebeșelea derzeit Chefdirigent der Philharmonie George-Enescu in Bukarest und hat bereits berühmte Orchester in Gro‎ßbritannien, Deutschland, Frankreich und Italien geleitet. Au‎ßerdem gründete er 2017 das Ensemble für Alte und Neue Musik Musica Ricercata. 2023, als das westrumänische Temesaw Kulturhauptstadt Europas war, war Gabriel Bebeșelea “Conductor in Residence” bei der Philharmonie “Banatul”. Gabriel Bebeșelea widmet sich auch leidenschaftlich der Musikforschung, und das ist genau was ihn dem Preis des Nationalen Studienzentrums Mihai Eminescu näher gebracht hat.



    Gabriel Bebeșelea sagte über diese Auszeichnung: “Es ist mir eine gro‎ße Ehre, diesen Preis zu erhalten und überhaupt dass die Gedenkstätte Ipotesti daran gedacht hat, diese Auszeichnung an einen Musiker und nicht an einen Literaten zu vergeben. Dass es diesen Preis überhaupt gibt, müssen wir zurest, meiner Meinung, dem verstorbenen Komponisten Cornel Țăranu verdanken. Er war einer der grö‎ßten Enescu-Forscher, war derjenige, der 1971 mit der Erforschung des Manuskripts “Strigoii” von George Enescu begann. Es handelt sich um ein Oratorium, das Enescu während des Ersten Weltkriegs 1916 auf den Text von Eminescus gleichnamigem Gedicht komponierte. Das Manuskript ging leider mit der Zeit verloren. Es gibt verschiedene Theorien über den Verlust des Manuskripts, aber sicher ist, dass Enescu das Oratorium nicht vollenden konnte. Die Geschichte beginnt also im Jahr 1916 und reicht bis in die 1970er Jahre, als Țăranu eifrig an diesem Manuskript arbeitete, 2017-2018 haben wir es zum ersten Mal mit dem Rundfunkorchester Berlin aufgeführt. Daher muss dieser Preis meiner Meinung nach dem Andenken an Maestro Cornel Țăranu gewidmet werden, dem wir diese Entdeckung verdanken.”



    Laut Gabriel Bebeșelea ist das Oratorium “Strigoii” auch deshalb wichtig, weil es George Enescus Jugend mit seinem reifen Meisterwerk Ödipus verbindet. Dirigent Gabriel Bebeșelea sagte über die typischen Enescu-Merkmale des Oratoriums: “Es gibt zwei Richtungen. Die erste hängt damit zusammen, dass Enescu nur zwei Werke hat, in denen er Eminescus Gedichte verwendet. Beide waren leider unvollendet. Die zweite Richtung ist die, dass Enescu um den Ersten Weltkrieg herum mit einer von Arnold Schönberg erfundenen Technik experimentierte, dem Sprechgesang. Eine persönliche Konzeption dieser Kompositionstechnik findet sich in der Oper “Ödipus”. Warum sage ich, dass “Strigoii” das fehlende Glied ist? Weil es meiner Ansicht nach ohne dieses Oratorium und ohne die Modelle, mit denen Enescu in diesem Werk experimentierte, den typischen Enescu-Sound nicht hätte geben können. Denn ich möchte wirklich betonen, dass Enescus Umgang mit dieser Technik typisch persönlich ist und wir sie bei keinem anderen Komponisten finden.” Ein Teil dieses Oratoriums wird in Botoșani an dem Tag aufgeführt, an dem der Dirigent Gabriel Bebeșelea mit dem Nationalen Preis zur Förderung der Kultur und der Werke des Dichters Mihai Eminescu ausgezeichnet wird.


  • Dirijorul Gabriel Bebeşelea, premiat pentru promovarea operei eminesciene şi a culturii române

    Dirijorul Gabriel Bebeşelea, premiat pentru promovarea operei eminesciene şi a culturii române

    Pe 15 ianuarie, de Ziua
    Culturii Naționale celebrată în data nașterii poetului Mihai Eminescu,
    Memorialul de la Ipotești (locul de lângă Botoșani unde a copilărit poetul) își
    decernează premiile anuale. În 2024, cel distins cu Premiul Național pentru
    promovarea operei eminesciene și a culturii române este dirijorul Gabriel
    Bebeșelea.

    Născut în 1987, tânărul muzician este deja unul dintre cei mai
    premiați și apreciați dirijori ai momentului. Fost bursier al orchestrei Royal
    Concertgebouw din Amsterdam, Bebeșelea este în prezent dirijor principal al
    Filarmonicii George Enescu din București și a condus deja orchestre celebre din
    Marea Britanie, Germania, Franța și Italia. Tot el a înființat în 2017 ansamblul de muzică veche și nouă Musica
    Ricercata. Iar în 2023, pe perioada Capitalei
    Europeane a Culturii, Gabriel Bebeșelea a deținut titlul de Dirijor in
    Rezidență al Filarmonicii Banatul din Timișoara. În afară de
    dirijat, este pasionat și de cercetare în domeniul muzicii și exact acest
    aspect l-a apropiat de premiul oferit de Memorialul de la Ipotești – Centrul
    Național de Studiu Mihai Eminescu.

    Despre acest premiu, Gabriel Bebeșelea ne-a
    mărturisit:

    Este un lucru extrem de onorant faptul că
    Memorialul de la Ipotești s-a gândit să ofere unui muzician acest premiu, nu
    unui om al literelor. Dar țin din capul locului să menționez că, din punctul
    meu de vedere, acest premiu este mai degrabă meritul maestrului Cornel Țăranu,
    regretatul compozitor și enescolog pe care noi l-am pierdut în vara trecută.
    Cornel Țăranu, unul din cei mai mari cercetători în domeniul enescian, a fost
    cel care, în 1971, a început să cerceteze manuscrisul Strigoii de George Enescu. Acesta era un oratoriu
    pe care Enescu l-a compus pe textul poemului omonim al lui Eminescu, în timpul
    Primului Război Mondial, în 1916. Manuscrisul s-a pierdut în negura vremii.
    Există mai multe teorii în jurul pierderii acestui manuscris, dar cert este
    faptul că Enescu nu a reușit să finalizeze oratoriul. Așadar povestea începe în
    1916, trece prin anii 1970, când Țăranu a lucrat asiduu asupra acestui
    manuscris pentru a fi audiat prima dată în 2017-2018, când l-am interpretat
    alături de Orchestra Radio din Berlin și l-am înregistrat alături de acest
    ansamblu renumit. Premiera mondială a acestui oratoriu eminescian-enescian a
    avutt loc tot la Berlin, în septembrie 2019. Așadar, din punctul meu de vedere,
    acest premiu trebuie dedicat neapărat memoriei maestrului Cornel Țăranu, căruia
    îi datorăm această descoperire.


    În
    opinia lui Gabriel Bebeșelea, oratoriul Strigoii este important și pentru că face legătura dintre perioada de
    tinerețe a lui George Enescu și capodopera de maturitate, Oedip. Dirijorul
    Gabriel Bebeșelea despre caracteristicile tipic enesciene ale acestui oratoriu.

    Ar fi două linii principale. Prima este legată de faptul că Enescu are
    doar două lucrări în care a folosit textele lui Eminescu. Ambele au fost, din
    păcate, nefinalizate. Al doilea filon este acela al experimentului pe care
    Enescu îl realiza în preajma Primului Război Mondial asupra unei tehnici
    inventate de Arnold Schönberg, un vorbit-cântat. O conceptualizare personal
    enesciană a acestei tehnici de compoziție se află în opera Oedip, acest vorbit-cântat fiind, bineînțeles
    metamorfozat prin filtrul personal al lui Enescu. De ce spun că Strigoii este veriga lipsă? Pentru că, din punctul
    meu de vedere, fără acest oratoriu și fără modelele experimentate de Enescu în
    această lucrare nu ar fi putut să existe sonoritatea tipic enesciană. Pentru că
    vreau neapărat să subliniez faptul că modul în care Enescu tratează această
    tehnică este tipic personal și nu o mai întâlnim la alt compozitor.


    Și parțial acest oratoriu va fi interpretat la Botoșani
    în ziua când dirijorului Gabriel Bebeșelea i se va decerna Premiul Național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii.


  • Botoşani

    Botoşani

    Situat în partea nord-estică a României, la frontiera cu Republica Moldova
    şi Ucraina, judeţul Botoşani se remarcă prin locuri încărcate de cultură şi de
    istorie. În Botoşani, municipiul reşedinţă de judeţ cu acelaşi nume, pot fi
    admirate multe clădiri de patrimoniu şi pot fi vizitate locuri ale memoriei,
    unele legate de comunităţi etnice, precum evreii şi armenii, care
    au influenţat istoria acestor locuri. Tradiţiile şi obiceiurile din perioada
    sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou sunt păstrate în zona Botoşaniului
    datorită ansamblurilor care există aproape în fiecare localitate.

    Directoarea
    Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Botoşani, Florentina
    Gheorghiţă, are câteva recomandări pentru cei care ajung în acest judeţ în
    perioada sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou:

    Sezonul sărbătorilor
    de iarnă în Botoșani începe cu parada din data de 17 decembrie, paradă care va
    pune una lângă alta 40 de formații care se ocupă cu prezentarea datinilor de
    iarnă din Botoșani, dar și din județele alăturate. După aceea, în preajma
    Crăciunului, putem spune cu mândrie că aproape în fiecare comună din județul
    Botoșani, există formaţii mai vechi sau mai noi, care prezintă aceste datini
    din Ajunul Crăciunului. Cine vine, va putea să vadă și cum este o pomană a
    porcului, care este tradițională mai ales aici în nordul Moldovei. După aceea putem să spunem că ne apropiem de Anul Nou,
    care, la fel, nu este lipsit de obiceiuri și de datini.

    În Ajunul Anului Nou,
    dimineață, puteți să începeți cu o paradă a obiceiurilor în comuna Vorona, cea
    mai bogată și cea mai dezvoltată comună din județul nostru. Este o paradă urmată de
    un spectacol cu toate formațiile care participă. Vă puteți muta după-amiază în
    municipiul Dorohoi, unde o altă paradă are loc, la fel, cu prezentarea
    datinilor și obiceiurilor până aproape de miezul nopții.


    În gospodăriile
    tradiţionale, Sărbătoarea Crăciunului este precedată de pregătirea unor
    preparate, majoritatea din carne de porc. De aceea, are loc
    sacrificarea rituală a porcului, ocazie cu care este pregătită aşa-numita
    pomană a porcului, un obicei care este prezentat şi turiştilor.

    Revine cu
    detalii directoarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică
    Botoşani, Florentina Gheorghiţă:

    Există deja câteva pensiuni care fac
    aceste ritualuri pentru turiștii care poposesc la ei și cu mândrie putem să
    spunem că încep să apară și punctele de gastronomie locală unde, la fel, sunt
    prezentate aceste obiceiuri ale tăiatului porcului, a pregătitului
    preparatelor. În Ajunul Crăciunului se poate gusta renumita prăjitură de post,
    julfa, care este caracteristică, acestei zone. Sunt niște foi care se fac
    întotdeauna cu două zile înainte ca să se înmoaie și este o cremă care se face
    din semințe de in și se lasă bineînțeles de pe o zi pe alta la înmuiat.


    Botoşani este considerat un
    judeţ al geniilor. Aici s-au născut, spre exemplu, academicianul Nicolae Iorga,
    pictorul Ştefan Luchian, celebrul muzician George Enescu şi poetul naţional
    Mihai Eminescu, toţi cei menţionaţi având case memoriale. Pe lista atracţiilor
    cultural-turistice din Botoşani figurează Ruta mănăstirilor, care urmează un
    drum superb, ce trece printr-o pădure. În municipiul şi în judeţul Botoşani
    există multe biserici şi mănăstiri vechi, unele ctitorite în a doua jumătate a
    secolului al 15-lea de domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare.

  • Ziua Universală a Iei, la Centrul Cultural UNESCO ”Mihai Eminescu”

    Ziua Universală a Iei, la Centrul Cultural UNESCO ”Mihai Eminescu”

    Ambasada Republicii Moldova la București a organizat, în colaborare cu Centrul Cultural UNESCO ”Mihai Eminescu” din București, un eveniment cultural cu titlul ”Tradițional românesc”, dedicat Zilei Universale a Iei sărbătorită la 24 iunie.



    Evenimentul a inclus o expoziție de pictură care a reunit lucrări semnate de 9 artiști vizuali din Republica Moldova și de 4 din România, un recital al renumitei interprete Ozana Barabancea și o expoziție de costume naționale și cămăși cu altiță din Republica Moldova și România.



    Am stat de vorbă cu pictorul Vitalie Butescu, originar din Republica Moldova.






    Dincolo de picturi, de costumele naţionale şi de vestitele cămăşi cu altiţă, publicul a putut admira, în premieră, un bust de bronz al lui Eminescu. Cel care l-a adus pe Mihai Eminescu la Centrul Cultural UNESCO ”Mihai Eminescu” din București este sculptorul din Republica Moldova Pavel Obreja.






    Am discutat la vernisaj şi cu pictoriţa Maria Jardă, din România, pe care am întrebat-o ce lucrări are în expoziţie.






    Un alt interlocutor a fost pictorul Eugen Gorean, din Republica Moldova.






    Artistul vizual Dmitri Murahovschi, din Republica Moldova, a expus, de asemenea, în cadrul ”Tradițional românesc”.