Teatrul
Național Mihai Eminescu din Chișinău, în Turneul Unirii -Teatru românesc la
Bucureşti, Iaşi şi Chişinău. Interviu cu regizorul Petru Hadârcă,
directorul TNME.
Tag: Mihai Eminescu
-
Românii de lângă noi
-
Vasile Alecsandri – poetul unionist
Contemporan cu Mihai Eminescu și cu Ion Creangă, clasicul literaturii
române, Vasile Alecsandri a fost primul
scriitor care a confirmat, la nivel european, că românul s-a născut poet. După unirea principatelor (24 ianuarie 1859), el
a primit (1877, Montpellier-Franța) o cupă pentru Cântecul gintei latine – poem
identitar pentru poporul român. Muzeul Național de Istorie a României expune
acest valoros trofeu literar prezentat nouă de Nicoleta Konig.
-
Jurnal românesc – 17.01.2023
Ministrul român de Externe,
Bogdan Aurescu, s-a întâlnit cu ministrul Afacerilor Europene şi Proprietăţii
de stat al Finlandei, Tytti Tuppurainen, aflată în vizită de lucru în România.
Pe lângă dosarele externe importante, precum cooperarea în cadrul Uniunii
Europene şi sprijinul pentru Ucraina în războiul ilegal pornit de Rusia, şeful
diplomaţiei române a abordat şi subiectul aderării României la spaţiul
Schengen. Aurescu a mulţumit pentru votul pozitiv al Finlandei din cadrul
Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022 şi a subliniat
valoarea adăugată certă pe care România, ca membru Schengen cu drepturi
depline, o va genera pentru consolidarea securităţii întregii Uniuni Europene.
La rândul său, ministrul finlandez a reconfirmat susţinerea deplină şi activă a
ţării sale pentru aderarea României la Schengen. Bogdan Aurescu a avut, de
asemenea, şi o convorbire telefonică cu omologul din Spania, Jose Manuel
Albares Bueno, cu care a discutat, printre altele, despre aderarea ţării
noastre la spaţiul european de liberă circulaţie. Ministrul spaniol a reafirmat
susţinerea activă a ţării sale şi disponibilitatea sa de a sprijini eforturile
României în direcţia unei soluţii constructive care să permită atingerea
acestui obiectiv. De asemenea, cei doi oficiali au vorbit despre începerea
negocierilor pentru acordul bilateral privind dubla cetăţenie, o temă de
interes pentru numeroasa comunitate de români din peninsula iberică.
Şapte cetăţeni români au
fost răniţi în urma unui accident rutier care s-a produs, la 16 ianuarie, în
zona oraşului Padova, în Italia, transmite Ministerul Afacerilor Externe.
Instituţia arată că aceştia, trei minori şi patru adulţi, au fost transportaţi
de urgenţă la spital şi se află în afara oricărui pericol. MAE precizează că
Ambasada României la Roma şi Consulatul General la Trieste s-au autosesizat în
urma informaţiilor conform cărora un autocar, la bordul căruia se aflau 56 de
cetăţeni români, a fost implicat într-un eveniment rutier pe autostrada A13. Un
reprezentant al oficiului consular s-a deplasat la Padova şi se află în contact
cu autorităţile competente în vederea obţinerii unor detalii suplimentare
despre accident şi pentru a acorda asistenţa consulară specifică în astfel de
situaţii. De asemenea, MAE precizează că firma de transport proprietară a
autocarului implicat în accident asigură preluarea celorlalţi pasageri şi
transportul acestora la destinaţie, în România. Bucureştiul le reaminteşte
românilor afectaţi că au la dispoziţie linia telefonică permanentă Consulatului
General al României la Trieste +39 3408 82 16 88.
Institutul Cultural Român
din New York, împreună cu Ambasada României la Washington, marchează Ziua
Culturii Naționale în America de Nord printr-un eveniment care îi va avea ca
protagoniști pe actorul Vlad Ivanov și pe compozitorul și percuționistul Lucian
Maxim. Cei doi vor susţine, la 18 ianuarie, spectacolul Life &
Love, un melanj de muzică şi poezie eminesciană, creat special pentru
spațiul nord-american. Pe parcursul său, cei doi artiști se vor afla într-un
dialog hibrid și vor interacționa direct cu publicul participant. Ziua Culturii
Naţionale este sărbătorită anual la 15 ianuarie, data naşterii poetului
naţional al românilor Mihai Eminescu.
Expoziția de pictură
Saga of the Solitary Painter. Ioan Dreptu este deshisă la Galeria
Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.
Manifestarea, curatoriată de istoricul de artă Erwin Kessler, este organizată
în colaborare cu Muzeul de Artă Recentă din Bucureşti. Ioan Dreptu a trăit
între anii 1944 şi 2008. A realizat pictura murală a bisericilor din satele
Robaia din Călimănești și Copalnic-Mănăștur din Maramureș, pe care le-a pictat
din 1970 până în 1989. Erwin Kessler spune despre Ioan Dreptu că, datorită
măiestriei sale în reprezentarea realității, ar fi putut deveni un artist de
succes al regimului comunist din România, însă practica sa artistică a mers
contra propagandei oficiale. Înainte de 1989, lucrările sale erau printre
puținele manifestări de revoltă anti-comunistă din arta românească. Expoziţia
de la Veneţia poate fi vizitată până la 31 ianuarie.
-
Nachrichten 16.01.2023
Am Sonntag wurde in ganz Rumänien der Nationale Kulturtag und der 173. Jahrestag der Geburt des Nationaldichters Mihai Eminescu begangen. Es wurden Konzerte, Liederabende und Ausstellungen organisiert, und der Eintritt in viele Museen war frei. Die Bukarester Nationaloper lud zu einer Galavorstellung ein, an der politische Persönlichkeiten und Diplomaten teilnahmen. Der Tag der rumänischen Kultur wurde auch im Ausland gefeiert. Das Rumänische Kulturinstitut hat bis zum 20. Januar Veranstaltungen in 20 Städten im Ausland organisiert. Die Veranstaltungen in Budapest, Warschau, Stockholm oder Peking konzentrieren sich auf die Präsentation der Stadt Timisoara, die dieses Jahr Kulturhauptstadt Europas ist, als internationales kulturelles Wahrzeichen. In Brüssel findet eine Buchausstellung mit dem Titel Rumänische kulturelle Präsenzen in den Sammlungen der Königlichen Bibliothek von Belgien statt, und in Paris wurde eine Debatte organisiert, an der über 20 Fachleute aus der Verlagswelt, Übersetzer rumänischer Literatur, Vertreter französischer Verlage und Buchhändler teilnahmen.
Der rumänische Außenminister Bogdan Aurescu führte am Montag ein Telefongespräch mit seinem portugiesischen Amtskollegen Joao Gomez Cravinho, in dem die beiden Minister ihre Wertschätzung für die hervorragende Zusammenarbeit zwischen Rumänien und Portugal in allen Bereichen zum Ausdruck brachten. Außenminister Bogdan Aurescu bedankte sich für die ständige und aktive Unterstützung Portugals für das Ziel Rumäniens, dem Schengen-Raum beizutreten, und der portugiesische Minister bekräftigte erneut die feste und aktive Unterstützung Portugals. Die beiden Minister erörterten auch die Sicherheitslage in der Region im Zusammenhang mit der brutalen Aggression Russlands gegen die Ukraine. Der rumänische Minister bedankte sich ebenfalls für die maßgebliche Beteiligung Portugals an den Bemühungen zur Stärkung der Abschreckung und der Verteidigungsposition an der Ostflanke durch die Präsenz des portugiesischen Militärs in Rumänien.
Die Welle der Atemwegsinfektionen könnte diese Woche in Rumänien ihren Höhepunkt erreichen. Nach Schätzungen von Fachleuten könnte bis zum 10. Februar ein Höchststand an Infektionsfällen gemeldet werden, danach wird die Zahl der Fälle abnehmen. Die jüngsten Daten des Gesundheitsministeriums weisen auf über 100.000 Fälle von Atemwegsinfektionen, Grippe und Lungenentzündung hin, die von Ärzten in der ersten Woche dieses Jahres festgestellt wurden. Diese Zahl liegt weit über der des vorangegangenen Intervalls und hat sich im Vergleich zum Zeitraum vor der Pandemie fast verdoppelt. In den letzten Tagen haben die Ärzte noch mehr Fälle von Mehrfachinfektionen mit dem Grippevirus und dem Coronavirus bestätigt.
Griechenland hat beschlossen, seine eigene Initiative bezüglich des Beitritts Rumäniens und Bulgariens zum Schengener Abkommen zu verfolgen. Nach Gesprächen in Wien mit dem Bundeskanzler und seinem österreichischen Amtskollegen hat der griechische Innenminister Notis Mitarakis diese Woche in Sofia und Bukarest Gespräche über die Koordinierung der Migrationspolitik und den Schutz der Außengrenzen angesetzt. Athen ist der Ansicht, dass der Beitritt der beiden Länder zum Schengen-Raum auch für Griechenland unmittelbare Vorteile mit sich bringen wird, da der Raum für den Straßen- und Handelsverkehr vereinheitlicht wird und durch die Landverbindung mit dem Schengen-Raum zur Ankurbelung der Wirtschaftstätigkeit des Landes beitragen und die Sicherheit der EU-Außengrenzen stärken wird. Das griechische Ministerium für Migration und Asyl erinnert daran, dass der Antrag Kroatiens auf Schengen-Beitritt am 8. Dezember 2022 vom Rat für Justiz und Inneres in Brüssel angenommen wurde, während Rumänien und Bulgarien mit dem Widerstand Österreichs und der Niederlande konfrontiert waren, obwohl beide Länder die Verfahren für den Beitritt zum Raum des freien Personenverkehrs erfolgreich abgeschlossen haben.
Die NATO wird einige ihrer Flugzeuge vom Luftwaffenstützpunkt in der Nähe von Aachen in Deutschland nach Rumänien verlegen, um dem von Russland in der Ukraine begonnenen Krieg näher zu sein. Die drei Überwachungsflugzeuge sollen am Dienstag in Bukarest eintreffen, um die verstärkte Präsenz des Bündnisses in der Region zu unterstützen und die russischen militärischen Aktivitäten zu überwachen. Außerdem werden auf dem Stützpunkt Otopeni in der Nähe von Bukarest 180 Soldaten stationiert, die die Flugzeuge bedienen sollen. Die Sprecherin des Bündnisses, die Rumänin Oana Lungescu, betonte, dass die Flugzeuge aus einer Entfernung von Hunderten von Kilometern aufspüren können und somit ein Schlüsselinstrument für die Abschreckung und die Verteidigungshaltung der NATO darstellen.
Die Ukraine und die Europäische Union haben ein Memorandum über die Zuteilung von Finanzhilfen in Höhe von 18 Milliarden Euro im Jahr 2023 unterzeichnet – das hat der ukrainische Premierminister Denis Schmyhal bekannt gegeben. Ihm zufolge erwartet die Ukraine noch in dieser Woche eine erste Tranche von drei Milliarden Euro. Vor Ort gehen die Kämpfe weiter. Russland hat in der Nacht einen Angriff auf die südostukrainische Stadt Saporischschja gestartet, bei dem Zivilisten verletzt und Wohnhäuser zerstört wurden, wie aus der Region verlautete. Gleichzeitig werden immer noch Dutzende von Zivilisten vermisst, nachdem eine russische Rakete am Samstag ein Hochhaus in der ukrainischen Stadt Dnipro (Zentrum) getroffen hatte. Mehr als 35 Menschen verloren ihr Leben. Die Stadt Cherson in der Südukraine steht nach Angaben der örtlichen Behörden weiterhin unter russischem Beschuss. Am Sonntag wurden das Hauptquartier einer örtlichen Rot-Kreuz-Einheit, ein Rehabilitationszentrum für behinderte Kinder, ein Gebiet um ein Studentenwohnheim sowie eine wichtige Infrastruktureinrichtung angegriffen.
Bislang wurden in Rumänien 565 Millionen Euro für die Bewältigung der durch den Krieg im Nachbarland Ukraine ausgelösten Flüchtlingskrise bereitgestellt, wovon 200 Millionen Euro von internationalen Partnern kamen, heißt es im Bericht der Bukarester Regierung über die Bemühungen im Bereich der humanitären Hilfe. Von den über drei Millionen ukrainischen Staatsbürgern, die über die Grenze nach Rumänien gekommen sind, haben sich 100.000 vorübergehend in Rumänien niedergelassen, und 4.000 haben Asyl beantragt.
Gesundheitsminister Alexandru Rafila kündigte am Montag an, dass Rumänien von Südkorea eine Spende von medizinischer und IT-Ausrüstung im Wert von rund acht Millionen Dollar erhalten wird. Die Spende umfasst komplexe Ausrüstungen für die Wasserkontrolle, die Kontrolle von Tabak und Tabakinhaltsstoffen, die Überwachung und Kontrolle übertragbarer Krankheiten, d.h. Diagnose- und Sequenzierungsausrüstungen, erklärte Minister Rafila auf einer gemeinsamen Pressekonferenz mit dem Botschafter der Republik Korea in Rumänien, Rim Kap-soo. Nach Angaben des Ministers erfolgt die Geste Südkoreas im Gegenzug zu einer Spende von Impfstoffen gegen das neue Coronavirus, die Rumänien dem Land zukommen ließ.
-
January 16, 2023
Culture Day. On Sunday, National Culture Day and 173 years since the birth of the national poet Mihai Eminescu were marked all across Romania. Concerts, recitals and exhibitions were organized, and access to many museums was free. A gala performance was hosted by the Bucharest National Opera, attended by political personalities and diplomats. Romanian Culture Day was also celebrated abroad. The Romanian Cultural Institute has organized events in 20 cities abroad, until January 20. The events in Budapest, Warsaw, Stockholm or Beijing focus on the presentation as an international cultural landmark of the city of Timisoara, which this year is a European Capital of Culture. Brussels is hosting a book exhibition titled “Romanian cultural presences in the collections of the Royal Library of Belgium”, and in Paris, a debate was organized that brought together over 20 professionals from the publishing world, translators of Romanian literature, representatives of French publishing houses and booksellers.
Infections. The wave of respiratory infections could reach its peak this week in Romania. Specialists estimates show a peak of infection cases could be reported until February 10, after which a decrease will follow. The latest data from the Ministry of Health indicate over 100,000 cases of respiratory infection, flu and pneumonia, detected by doctors in the first week of this year. The number is much higher than the figure from the previous interval and almost double compared to the period before the pandemic. Doctors have confirmed, in recent days, even more cases of multiple infections, with the flu virus and the coronavirus.
Schengen. Greece has decided to follow its own initiative regarding Romanias and Bulgarias joining the Schengen Agreement. After talks in Vienna with the Chancellor and his Austrian counterpart, the Greek Minister of the Interior, Notis Mitarakis, has scheduled talks this week in Sofia and Bucharest on the coordination of migration policies and the protection of external borders. Athens believes that the accession of the two countries to Schengen will bring direct benefits for Greece as well, given that the area will be unified for road and commercial transport and will contribute to stimulating the countrys economic activity through a land link with the Schengen area, and will also help strengthen the security of the EUs external borders. The Greek Ministry of Migration and Asylum recalls that, while Croatias application for Schengen accession was accepted at the JHA Council in Brussels on December 8, 2022, Romania and Bulgaria were faced with the opposition of Austria and the Netherlands, although both countries concluded successfully the procedures for joining the free movement area.
NATO. NATO will relocate some of its planes to Romania, from the air base near Aachen, in Germany, to be closer to the war started by Russia in Ukraine. The three surveillance aircraft are due to arrive in Bucharest on Tuesday to support the enhanced presence of the Alliance in the region and to monitor Russian military activity. Also, at the Otopeni base, near Bucharest, 180 soldiers will be deployed to operate the planes. The spokeswoman for the Alliance, the Romanian Oana Lungescu, stressed that the planes can detect aircraft from a distance of hundreds of kilometers, being a key instrument for NATOs deterrence and defense posture.
Ukraine. Ukraine and the European Union have signed a memorandum on the allocation of macro-financial assistance worth 18 billion euros in 2023 – announced the Ukrainian Prime Minister, Denis Shmyhal, has announced. According to him, Ukraine expects to receive a first installment of three billion euros this week. On the ground, the fighting continues. Russia launched an attack on the southeastern Ukrainian city of Zaporizhzhia overnight, injuring civilians and destroying residential infrastructure, according to regional official reports. At the same time, dozens of civilians are still missing after a Russian missile hit, on Saturday, a high-rise apartment block in the Ukrainian city of Dnipro (center). More than 35 people lost their lives. The city of Kherson in southern Ukraine is still under Russian attack, local authorities said. On Sunday, the headquarters of a local Red Cross unit, a rehabilitation center for disabled children, an area around a student dormitory, as well as a critical infrastructure facility were targeted.
Refugees. So far, 565 million euros have been allocated in Romania for the management of the refugee crisis triggered by the war in neighboring Ukraine, of which 200 million euros came from international partners, reads the Bucharest governments report on efforts in the field humanitarian assistance. Of the over three million Ukrainian citizens who crossed the border into Romania, 100,000 have settled here temporarily, and 4,000 have requested asylum.
Donation. The Minister of Health, Alexandru Rafila, announced on Monday that Romania will receive from South Korea a donation of medical and IT equipment worth approximately eight million dollars. The donation includes complex equipment for the control of water, the control of tobacco and substances contained in tobacco, the surveillance and control of communicable diseases, which means diagnostic and sequencing equipment, stated Minister Rafila, in a joint press conference with the ambassador of the Republic of Korea to Romania, Rim Kap-soo. According to the minister, South Koreas gesture comes in counterpart with a donation of vaccines against the new coronavirus made by Romania to that country. (MI)
-
16.01.2023
Culture – La Roumanie a marqué dimanche, par une des
concerts, des récitals et des expositions la Journée de la culture nationale et
les 173 années écoulées depuis la naissance du grand poète roumain, Mihai
Eminescu. A cette occasion, un gala a été organisé à l’Opéra national de
Bucarest en présence de plusieurs personnalités politiques et de la diplomatie.
La Journée de la culture roumaine a été marquée à l’étranger aussi par toute
une série d’événements organisés par l’ICR dans une vingtaine de villes à travers
le monde. Les manifestations culturelles lancées pour l’occasion à Budapest,
Varsovie, Stockholm ou Pékin ont mis en avant la ville de Timisoara, capitale
de la culture européenne en 2023. A Bruxelles, une exposition sur Les
présences culturelles roumaines dans les collections de la Bibliothèque royale
belge est en place jusqu’à la fin février, tandis qu’à Paris, des
professionnels du monde de la traduction littéraire se rencontrent aujourd’hui
dans le cadre d’un colloque accueilli par l’Ambassade roumaine en France.
Grippe – La nouvelle vague
d’infections respiratoires pourrait atteindre son pic dans le courant de cette
semaine. Selon les experts, la plupart des cas seront signalés d’ici le 10
février, après quoi les contaminations s’inscriront sur une pente descendante.
Aux dires du Ministère de la Santé, depuis le début de l’année en cours, plus
de 100.000 cas de grippe, viroses et pneumonies ont été dépistés chez les
Roumains. Le nombre des cas enregistrés est presque deux fois plus grand que celui
enregistré avant les deux années de pandémie. Plusieurs cas d’infection
simultanée au virus de la grippe et au coronavirus ont été dépistés
dernièrement en Roumanie.
Schengen – La Grèce a décidé à donner cours à une
initiative personnelle censée faciliter l’accès de la Roumanie et de la
Bulgarie à l’Espace Schengen. A l’issue d’une série de pourparlers à Vienne,
avec son homologue autrichien, le premier ministre grec, Notis Mitarakis, se
rendra cette semaine à Sofia et à Bucarest, pour des discussions sur la
coordination des politiques migratoires et sur la protection des frontières
extérieures. La Grèce considère qu’une potentielle admission de la Roumanie et
de la Bulgarie à Schengen lui serait bénéfique. Selon Athènes, de cette manière
le transport routier commercial se déroulera dans un espace unitaire et le pays
se verra renforcer ses activités économiques grâce à un lien terrestre avec
l’Espace de libre circulation. Le ministre grec chargé de la Migration et de
l’Asile a tenu à rappeler le fait que la Roumanie et la Bulgarie se sont vu
refuser l’accès à l’Espace Schengen, même si les deux pays avaient répondu aux
critères d’évaluation.
Avions – L’OTAN a décidé de déplacer plusieurs de ses avions
de surveillance actuellement stationnés en Allemagne vers la Roumanie, où ils
seront plus proches de la guerre de la Russie contre l’Ukraine. Les avions de
surveillance de l’Airborne Warning and Control System (Awacs) doivent arriver à
Bucarest mardi pour soutenir la présence renforcée de l’alliance dans la
région et surveiller les activités militaires russes, a déclaré l’Otan
dans un communiqué vendredi. Les avions de l’Awacs, habituellement basés près
d’Aix-la-Chapelle à l’ouest de l’Allemagne, seront désormais stationnés dans la
base de la force aérienne roumaine d’Otopeni, près de Bucarest, à près de 200
kilomètres la frontière partagée par l’UE et l’Otan avec l’Ukraine. Les
appareils devraient rester sur place plusieurs semaines.Nos
Awacs peuvent détecter des avions à des centaines de kilomètres de distance, ce
qui est un élément clé pour la dissuasion et la posture de défense de l’Otan.
a déclaré la porte parole de l’Alliance, la Roumaine, Oana Lungescu. Près de
180 officiers militaires seront également déployés à la base d’Otopeni.
Réfugiés – 565 millions d’euros ont été
alloués jusqu’à présent, en Roumanie, à la gestion de la crise humanitaire des
réfugiés ukrainiens dont 200 millions offerts par des partenaires
internationaux. C’est ce que le gouvernement roumain précise dans un rapport sur
les efforts déployés dans le domaine de l’assistance humanitaire. Sur les 3
millions de citoyens ukrainiens ayant franchi la frontière avec la Roumanie,
une centaine de milliers y est resté à titre temporaire et 4000 ont demandé
asile.
Tennis – La joueuse roumaine
de tennis, Ana Bogdan, 63ème dans le classement mondiale, a été éliminée lundi
du tournoi inaugural de l’Open australien par la Hongroise, Anna Bondar. Une
autre sportive roumaine, Jacqueline Cristian, 143ème mondiale, a remporté
seulement un jeu face à l’Américaine, Jessica Pegula. Mardi, trois autres
Roumaines entreront sur le terrain: Sorana Cîrstea affrontera Yulia Putintseva
du Kazachstan, Patricia Maria Tig rencontrera la Chinoise, Shuai Zhang et Irina
Begu se battera contre l’Américaine, Elisabeth Mandlik.
Météo – En Roumanie, il fait plus doux que normalement
pour cette période de l’année. Le ciel est couvert presque partout, notamment
dans l’ouest du territoire où des pluies sont attendues. Des précipitations
mixtes sont signalées en altitude et il neige sur les sommets des Carpates. Le
vent souffle légèrement sur le relief et plus fort dans les régions de
montagne. Sur les cimes des Carpates Méridionales, les rafales soufflent à plus
de 100 km/heure. Les températures maximales vont ce lundi de 2 à 11 degrés. -
România – Republica Moldova: Pictură şi poezie de Ziua Culturii Naționale
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Ambasada Republicii Moldova la București, în cooperare cu Centrul Cultural UNESCO ”Mihai Eminescu”, au vernisat expoziția de pictură cu tema ”Orheiul vechi”. Expoziţia reuneşte lucrări ale unui număr de 20 de artiști plastici din Republica Moldova și România, participanți la tabăra de creație desfășurată în toamna anului 2022 la Butuceni, Orhei, Republica Moldova.
În cadrul evenimentului, în ajunul zilei de naștere a poetului național Mihai Eminescu, actrița din Republica Moldova Lia Sinchevici a recitat integral poemul ”Luceafărul”.
Am stat de vorbă după vernisaj cu Ministrul Culturii din România, domnul Lucian Romaşcanu.
Am stat de vorbă la eveniment şi cu Ministrul Culturii din Republica Moldova, domnul Sergiu Prodan.
-
Prezențe culturale românești în colecțiile Bibliotecii Regale a Belgiei”
ICR
Bruxelles organizează, în parteneriat cu Biblioteca Regală (KBR), expoziția Prezențe
culturale românești în colecțiile Bibliotecii Regale a
Belgiei. Biblioteca, cunoscută și sub numele de Albertina, este cea mai importantă instituție de profil
din această țară, colecțiile sale depășind 8 milioane de documente. O impresionantă
colecție de manuscrise, ale cărei baze au fost puse în secolul al XV-lea de
Filip cel Bun, se găsesc în arhivele bibliotecii. De altfel, o selecție de
manuscrise din colecția Ducilor de Burgundia poate fi văzută în Muzeul KBR,
inaugurat în 2020. Proiectul Prezențe culturale românești în colecțiile
Bibliotecii Regale a Belgiei, inițiat de ICR Bruxelles, este o premieră în
planul colaborărilor culturale cu acestă instituție și marchează Ziua
Culturii Naționale, la Bruxelles.Biblioteca Regală a Belgiei deține
importante volume ce pun în valoare cultura română, dintr-o
varietate de perioade și autori. Cu ocazia Zilei Culturii Naționale a
României, în 2023, suntem foarte bucuroși de inițiativa directorului
Institutului Cultural Român de la Bruxelles, prfesorul Liliana Țuroiu, de
a prezenta aceste cărți unice unui public mai larg. În capitala
Europei, la KBR, există
vaste colecții, adevărate comori de descoperit în spatele
zidurilor Mont des Arts., a precizat directorul Bibliotecii Regale a Belgiei,
doamna Sara Lammens.
Într-un mediu cum nu se poate mai
potrivit, iubitorii de carte pot vedea tipărituri de secol XVII
cu hărți ale spațiului românesc, traduceri timpurii ale operei lui Eminescu sau
Creangă, primele ediții ale unor opere ale lui Eliade, Ionesco sau Cioran,
caiete de sală pentru concertele Lolei Bobescu sau monografii și
albume dedicate lui Brâncuși la începutul secolului XXI.
Expoziția, deschisă publicului în
perioada 12 ianuarie – 1 martie 2023, va fi completată de o conferință, în data
de 18 ianuarie, susținută de istoricul și profesorul universitar Adrian
Cioroianu, managerul Bibliotecii Naționale a României. Evenimentul va fi, de
asemenea, găzduit de Biblioteca Regală, a cărei clădire domină spațiul Mont
des Arts, în inima capitalei Europei.Mulțumim încă o dată Bibliotecii
Regale a Belgiei pentru disponibilitatea de a găzdui o expoziție unică și
de a o oferi astfel, sutelor de iubitori ai cărții ce trec
zilnic pragul acestei instituții prestigioase. Mulțumesc, de asemenea, echipei
bilaterale româno-belgiene de cercetători pentru o colaborare extraordinară în
cadrul acestui proiect deosebit, a fost o onoare să lucrăm împreună și este o
mare bucurie să-l avem ca invitat, în marja acestei expoziții, pe istoricul și
profesorul universitar român Adrian Cioroianu. , a precizat directorul ICR
Bruxelles, doamna Liliana Țuroiu.Expoziția organizată de ICR
Bruxelles cuprinde, alături de cărțile selectate din colecțiile KBR, câteva
volume din seria ‘Manuscrisele Mihai Eminescu’, editată de Academia Română sub
coordonarea academicianului Eugen Simion, volume ce au fost expuse și la
Galeria ICR Bruxelles. Inițiativa itinerării unor cărți românești face
parte dintr-un demers mai amplu al reprezentanței, de sprijinire a prezenței
publicațiilor în limba română în cadrul bibliotecilor belgiene. ICR
Bruxelles reușește astfel, într-un parteneriat în premieră cu KBR, să propună un
proiect care promovează valorile culturale
românești adresându-se unui amplu și variat public:
cititorii celei mai mari biblioteci din Belgia. -
Giornata Cultura Romena, omaggio allo scrittore Liviu Rebreanu al Museo Nena di Roma
Liviu Rebreanu, uno dei maggiori scrittori romeni del Novecento, sarà omaggiato a Roma in occasione della Giornata della Cultura Nazionale, celebrata il 15 gennaio. Levento si terrà oggi, 12 gennaio, dalle ore 18.30, presso il Museo Nena (Via Edoardo dOnofrio 35), organizzatore dellevento insieme allAssociazione “Nuovo Fidia”.
Verrà presentato il libro “Tutti e due”, lultimo sorprendente romanzo di Liviu Rebreanu, pubblicato nel 2022 nella Collana “Quaderni Romeni” di Rediviva Edizioni, nella traduzione di Alina Monica Turlea e Alessio Colarizi Graziani. “Come Rediviva, abbiamo accolto con gioia ed entusiasmo liniziativa avviata dallAssociazione Nuovo Fidia e dal Museo Nena”, ha detto a Radio Romania Internazionale la responsabile della prima editrice romena nata in Italia nel 2012, prof.ssa Violeta Popescu.
“Per il merito degli stessi traduttori, due anni fa Rediviva Edizioni ha pubblicato in italiano il volume “La Ciuleandra” del grande classico romeno, un libro che ha suscitato molto intereresse in Italia sin dal periodo interbellico, quando fu tradotto nel 1930″, aggiunge Violeta Popescu.
Sempre nella collana “Quaderni Romeni” di Rediviva, Liviu Rebreanu gode di unaltra opera letteraria pubblicata in italiano: il romanzo “Adamo ed Eva”, tradotto da Davide Arrigoni, ha aggiunto la responsabile di Rediviva Edizioni, invitando il pubblico romeno e italiano di Roma a partecipare alla serata letteraria dedicata alla Giornata della Cultura Romena e ringraziando i relatori che porteranno il loro contributo alla conoscenza del grande scrittore romeno nel paesaggio culturale italiano.
Indetta per legge nel 2010, la Giornata della Cultura Nazionale viene celebrata in Romania ogni anno il 15 gennaio, la data di nascita del poeta, drammaturgo, narratore e pubblicista Mihai Eminescu (1850-1889).
-
“Constantin Udroiu – l’artista di due culture”, in mostra all’Accademia di Romania in Roma
Una mostra dedicata ad una personalità di spicco della diaspora romena in Italia celebra quest’anno la Festa della Cultura Nazionale all’Accademia di Romania in Roma. Il pubblico avrà modo di ammirare una selezione di dipinti su vetro e tela e incisioni appartenenti a Constantin Udroiu – l’artista di due culture, considerato dalla critica italiana un espressionista bizantino.
La mostra, che sarà inaugurata il 13 gennaio, ore 17.30, presso la Galleria d’Arte dell’Accademia di Romania (Viale delle Belle Arti 110), è curata dalla professsoressa universitaria e nota romenista Luisa Valmarin, la consorte del compianto artista, nato nel 1930 e venuto a mancare nel 2014.
Patrocinato dall’Ambasciata di Romania in Italia, il progetto ha come partener l’Associazione Nikopeia – Fucina d’Arte, l’Associazione Arte per la Valle e il Liceo Artistico Mario Festa Campanile di Melfi.
Indetta per legge nel 2010, la Festa della Cultura Nazionale viene celebrata in Romania ogni anno il 15 gennaio, la data di nascita del poeta, drammaturgo, narratore e pubblicista Mihai Eminescu (1850-1889).
Abbiamo pensato di riportare all’attenzione del pubblico questo artista complesso e molto dedicato al Paese di origine, ma anche a quello in cui ha saputo inserirsi e fare arte, ma anche scuola, ha spiegato a Radio Romania Internazionale la vicedirettrice dell’Accademia di Romania in Roma, Oana Boșca-Mălin.
L’ultima mostra dedicata a Constantin Udroiu era stata ospitata dalla prestigiosa istituzione nel 2010, in occasione dell’80/o anniversario dell’artista. Pittore, affrescatore, diffusore della cultura e della spiritualità romena, manifestata con i tratti dell’iconografia, con la tipologia bizantina, quindi un artista insolito per l’Italia che, però, l’Italia ha accolto già dagli anni ’70 a braccia aperte, aggiunge la nostra ospite.
Le opere del maestro esposte nella mostra che rimarrà aperta fino al 15 febbraio, saranno accompagnate dai lavori artistici firmati da giovani talenti della Puglia e della Basilicata, vincitori del Premio Constantin Udroiu – I edizione, 2019, ha detto ancora la prof.ssa Oana Boșca-Mălin, auspicando che l’iniziativa del concorso sia portata avanti, insieme all’Associazione Nikopeia – Fucina d’Arte, all’Associazione Arte per la Valle e al Liceo Artistico Mario Festa Campanile di Melfi.
RadioRomaniaInternational · “Constantin Udroiu – l’artista di due culture, in mostra allAccademia di Romania in Roma -
Le dossier médical du poète national roumain Mihai Eminescu
Mihai
Eminescu a été l’un de ces esprits qui ont marqué à jamais l’histoire de la
littérature et de la culture roumaine. Poète, prosateur et journaliste fécond,
il fut affublé du titre officieux mais tant convoité de poète national. 150 ans
après sa mort, il demeure, encore et toujours, la personnalité culturelle
plébiscitée par une majorité de Roumains. Le jour anniversaire de sa naissance
est par ailleurs devenu le jour de la culture roumaine. En 2006, lors d’un jeu
télévisé intitulé « Grandes personnalités de la culture roumaine » et
organisé par la télévision publique, le nom de Mihai Eminescu avait occupé la troisième
place après le vote des téléspectateurs. C’est dire combien le poète de génie,
qui vécut au milieu de XIXe siècle, entre 1850 et 1889, avait
durablement marquée de son empreinte la mémoire collective des générations de
Roumains. Mais le grand poète fut rongé à la fin de sa vie par une maladie
neurologique incurable, qui eut raison de lui à seulement 39 ans et dont la
nature fait toujours débat dans les milieux médicaux et parmi les historiens de
la littérature roumaine.
Né
dans la paisible ville moldave de Botoșani, septième enfant d’un inspecteur de
Finances, Mihai Eminescu débuta dans le monde littéraire à 16 ans, alors qu’il
était encore élève de lycée. On le retrouve ensuite étudiant en droit et en
philosophie à Vienne, puis à Berlin, avant qu’il ne rentre au pays, pour travailler
en tant que bibliothécaire, enseignant suppléant, inspecteur scolaire, mais
aussi journaliste prolixe dans la rédaction de Timpul / Le Temps, journal
conservateur en vogue à l’époque. En parallèle, Mihai Eminescu démarre une
brillante carrière littéraire, dont le poème à 98 strophes intitulé « Luceafarul
/ Hypérion » demeure encore aujourd’hui le symbole du génie de la
littérature roumaine. Une carrière interrompue brutalement, à seulement 33 ans,
en 1883, année où la maladie dont il semblait souffrir lui enlève ses capacités
d’expression.
Des
générations successives d’historiens littéraires se sont penchées sur les
origines et la nature de cette maladie, d’autant plus que les médecins qui avaient
cherché à le guérir à l’époque ne s’étaient jamais concertés sur un diagnostic
certain. Aujourd’hui, le professeur en médecine Octavian Buda, de l’université
de médecine « Carol Davila » de Bucarest, également psychiatre auprès
de l’Institut de médecine légale « Mina Minovici », se penche à
nouveau sur le cas du patient Mihai Eminescu, après avoir récemment fait partie
d’un collectif de spécialistes ayant eu à cœur de réexaminer le dossier médical
du célèbre patient.
Octavian Buda : « Le professeur en médecine Irinel Popescu et l’historien littéraire et
membre de l’Académie Eugen Simion avaient pris l’initiative de réunir un
collectif de spécialistes qui réexaminent le dossier du célèbre patient. L’équipe
était en outre formée de psychiatres et de neurologues. Pour ma part, j’avais réalisé
une introduction à la pathographie, cette science qui a pour but de déceler les
maladies d’après l’écriture du patient et l’analyse médicale de sa biographie.
Car, vous savez, une maladie neurologique marque de son empreinte le parcours
du patient. À partir de là, se pose la difficile question du lien entre
l’individu, de chair et d’os, et son œuvre, entre sa biographie et son œuvre. »
À
l’été 1883, Eminescu est hospitalisé pour la première fois, avec le diagnostic
de « manie aigüe », dans le bien connu hôpital des maladies mentales « Mărcuţa »
de Bucarest. Ce sera le premier internement d’un long et pénible parcours de
patient.
Octavian Buda pense que, de nos jours, le
diagnostic que les psychiatres poseraient à un tel patient serait celui de troubles
bipolaires : « Le docteur Ion Nica, qui avait écrit un ouvrage intitulé
« La structure psychosomatique d’Eminescu » dans les années 1970,
s’était d’ores et déjà essayé dans cette approche. Un pathologiste, le médecin
Ovidiu Vuia, l’avait également suivi à l’époque. Pour ma part, je présume des
troubles bipolaires. Car l’on remarque une succession de périodes
d’effervescence créative exceptionnelle, mais accompagnées d’épisodes
biographiques plutôt agités, et entrecoupées de périodes dépressives caractérisées.
Les éléments biographiques qui se trouvent en notre possession suggèrent une
instabilité mentale chronique, et la succession d’internements qu’il subit, à
partir de 1883, à Mărcuţa d’abord, à l’hospice « La charité » du
docteur Şuţu ensuite, en témoigne. C’est dans ce dernier hospice qu’Eminescu
est d’ailleurs décédé. »
Le docteur
Buda dénonce cependant le traitement que les médecins de l’époque avaient fait
subir à leur célèbre patient. Des médecins que l’on peut cependant
difficilement accuser d’erreur médicale, compte tenu de l’état des
connaissances médicales de l’époque.
Octavian Buda : « Est-ce que la maladie
avait empiété sur les capacités créatrices du grand poète, sur son génie ?
J’en doute. Il est possible que la maladie les ait, au contraire, mieux révélées.
Mais la grande question demeure celle du traitement qu’on lui avait prescrit à
l’époque, par le docteur Şuţu et par ses autres médecins traitants. Car si le
diagnostic demeure discutable, mais l’on pourrait s’accorder là-dessus à la
limite, la grande question qui demeure est celle-là. Tout porte à croire qu’Eminescu
a été traité au mercure, couramment utilisé comme sédatif à l’époque, en ignorant
tout de ses effets adverses. Or, le mercure pris en quantité s’avère être un
élément extrêmement toxique et je crains fort que ce traitement n’a fait
qu’empirer l’état du patient et accélérer l’issue fatale de la maladie. Ce
n’est que bien plus tard que la science allait comprendre combien
l’intoxication au mercure provoquait des lésions neurologiques fatales. »
Mihai
Eminescu demeure pour sûr la grande figure tutélaire de la culture roumaine
moderne. Sa mort prématurée a constitué un sujet de supputations diverses pour
ses contemporains, ce qui ne risque pas de s’arrêter aujourd’hui. (Trad. Ionuţ
Jugureanu) -
Jurnal românesc – 17.06.2022
România trebuie să îşi asume un rol foarte clar de avocat al Republicii Moldova şi de sprijin în pregătirea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, a declarat europarlamentarul Dacian Cioloş. Cred că e momentul să ne asumăm clar că suntem avocatul Republicii Moldova în UE şi politic, şi administrativ, şi financiar, din toate punctele de vedere, şi nu trebuie să ne scuzăm pentru asta, trebuie s-o facem foarte ferm, a spus Cioloş. Eurodeputatul a apreciat că România nu mai poate aştepta să vadă cum se poziţionează ceilalţi şi pe urmă să decidă direcţia şi s-a declarat dezemăgit de faptul că nici preşedintele şi nici prim-ministrul nu au vizitat capitalele europene pentru a face lobby pentru Chişinău, în contextul în care nu se ştie ce se va întâmpla la Consiliul European din 23 iunie, când s-ar putea decide viitorul Republicii Moldova. (…) dacă Republica Moldova va primi, cât mai repede, sper, statutul de ţară candidată, pot să vă spun şi din discuţii pe care le-am avut în Comisie, mulţi în Comisia Europeană se aşteaptă ca România să-şi asume activ rolul de sprijin pentru Republica Moldova în pregătirea negocierilor, a mai spus Cioloş. În luna mai, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care a salutat cererea Republicii Moldova de aderare la UE şi a afirmat că statul se află pe calea cea bună în ceea ce privește adoptarea reformelor esențiale.
Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, și președintele Asociației Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, Iulian Dumitrescu, au semnat un protocol de colaborare între cele două instituții. Obiectivul parteneriatului este coordonarea și organizarea acțiunilor comune din România și Republica Moldova cu scopul dezvoltării schimburilor culturale, educaționale, economice, sociale, al inițierii și dezvoltării relațiilor transfrontaliere între cetățeni, instituții, parteneri sociali, cât și al derulării unor proiecte comunitare comune care să pună în evidență spiritul frățesc al locuitorilor de pe cele două maluri ale Prutului. În prezent, Asociația Euroregiunea Siret-Prut-Nistru reunește 29 de raioane din cele 32 ale Republicii Moldova, Municipiul Bălți, Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia și 5 județe din România – Bistrița-Năsăud, Iași, Neamț, Buzău și Prahova.
O amplă prezentare a cinematografiei românești are loc, până la 19 iunie, în cadrul celei de-a 14-a ediții a Festivalului Internațional de Scurtmetraje de la Poznań – Short Waves Festival. Programul dedicat ţării noastre, Focus România, cuprinde 16 filme şi este structurat în secţiunile Bune intenții, Căutând legături şi Dorința apartenenței. Acestea au drept scop prezentarea unei serii de teme care le pot oferi spectatorilor o mai bună înțelegere a contextului social și cultural al României de astăzi. Selecția filmelor cuprinde producții de ficțiune cu trimitere la Noul Val Românesc, animații, filme experimentale și documentare. Proiecţiile sunt însoţite de discuții cu curatoarea programului românesc și membră a juriului secțiunii Urban View, Oana Ghera, cu cineastele Andreea Borțun și Alina Manolache şi cu coregrafa și regizoarea Simona Deaconescu, membră a juriului secțiunii Dances with Camera. În plus, o selecție de pelicule este disponibilă pe platforma online Filmchief Hub pentru spectatorii din întreaga lume. Ediția din acest an a Short Waves Festival se derulează sub deviza E de-ajuns o scânteie! şi propune aproximativ 300 de filme şi mai mult de 100 de evenimente.
Marele poet Mihai Eminescu a fost omagiat la Cernăuți, la 15 iunie, de ziua trecerii sale în nefiinţă, transmite Agenţia BucPress. Manifestările prilejuite de comemorarea celui numit Luceafărul poeziei românești au fost organizate de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina Mihai Eminescu, cu susținerea Consulatului General al României la Cernăuți. Participanţii, între care consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, au depus flori la bustul poetului din curtea Casei lui Aron Pumnul şi la statuia lui Mihai Eminescu din centrul orașului Cernăuți, unde li s-au alăturat și reprezentanți ai administraţiei locale. Ulterior, a fost organizat un colocviu la care au participat oameni de ştiinţă, de cultură, muzeografi şi artiști şi în cadrul căruia a fost expusă masca mortuară a lui Mihai Eminescu. Un omagiu poetului naţional i-a adus şi preşedintele francez Emmanuel Macron, care, aflat în vizită în Republica Moldova, a depus flori alături de preşedintele moldovean Maia Sandu la bustul lui Mihai Eminescu din Grădina Publică din Chişinău.
-
Pacientul Eminescu
Easti nai ma populară personalitate culturală ditu România, dzua sa lui di amintari, 15 di yinaru, hiinda dzuua a culturăllei române. Tu cadrul a concursului “Mari Români”, organizat di postul public di televiziune ditu România tru 2006, Eminescu amintă locul 3. Majoritatea referințelor la el suntu, cu ndreptate, super-alăvdative, ama ari și un mit Mihai Eminescu, ași cum u spusi cu numa a lui carti istoricul Lucian Boia cartea ti poet. Ti am4rtie, eara și un pacient Eminescu nu maş un poet di geniu Eminescu. Tru scurta a lui bană, di maş 39 di ani, poetul s-alumtă cu ună lăngoari mintală a curi cauze sunt disputate tru lumea medicală, și fu pacientu a năndauă ospicii.
Eminescu bănă anamisa di añilli 1850 și 1889. S-amintă Botoșani ca șaptilu cilimeanu ditu aţelli unsprădzaţi ai unui perceptor. Dibuteadză tru literatură la 16 ani, când era elev di liceu. Easti studint tru drept și filosofie la Viena și Berlin ama nu-și bitiseaşti studiile. Turnatu tu văsilietru 1874, la 24 di ani, kindureaşti la Iași iu lucreadză ca bibliotecar, profesor suplinitor, revizor școlar și jurnalistu la cotidianul “Timpul” di orientari conservatoari. Tru paralel, ari ună niacumtinată activitate literară și publicistică dănăsită, ti amărtie, tru anul 1883, la 33 di ani, di itia că lu aputrusi lăngoaria. Anamisa di multe poezii di mari impact tru cultura române, Eminescu scrisi poemul “Luceafărul”, anamisa di 1873 și 1883, cari ari 98 di strofe.
Istoricii literari vrură s’află furñiili a lăngoarillei di cari trădzea Eminescu și cari, păn tru soni, ălli curmă bana. Majoritatea suntu sinfuñi că sursele indică ună afecțiune mintală, ama tru epocă nu s-putu si s’bagă un diagnostic limbidu. Yeaturlu Octavian Buda, profesor la Universitatea di Medicină și Farmacie “Carol Davila” și psihiatru la Institutul Medico-Legal “Mina Minovici” ditu București feaţi parti ditu unu colectiv di specialiști cari lu xana mutri cazul a pacientului Eminescu.
“Profesorul Irinel Popescu și acadimicianul Eugen Simion adunară ună parei di yeaţră cari zburără și ti aestu caz. Tru aeastă echipă avea neurologi și psihiatri. Mini feciu ună introduteri ti aţea ţi s’clleamă tru cultură “patografie”, dimi idiea di biografie medicalizată și turlia tru cari ună lăngoari di turlie psihică poate ică nu să-și bagă amprenta indiscutabil tru biografia a unui personaj. Di aoa alănci ntribarea disi anamisa di operă și biografie, ma s’acăţămu aestea tu isapi, putem s’făţemu niscănti relații.”
Tru veara anului 1883, Eminescu easti internat tru spital cu diagnosticul di “manie acută”. Fu prima internari, el hiinda yitripsitu și tru renumitul spital di lăngori nervoase “Mărcuța”. Octavian Buda lugurseaşti că, tru aestu kiro, diagnosticul cari poate s’hibă băgatu al Eminescu easti aţelu di bipolaritate.
“Ari un diagnostic di cari s-au ocupat unii, mă refer aici și la doctorul Ion Nica, el a scris o carte prin anii 70 “Eminescu, structura somato-psihică”. Mai ari un anatomo-patolog, Ovidiu Vuia, cari s-a ocupat di aceasta. Eu aș merge pe ultimele puneri la zi clinice și diagnostice. Cred că acolo a fost vorba di o tulburari bipolară. Dici, tru speță, a fost vorba di episoadi di creativitate cu totul neobișnuită, cu elemente di agitație, trusoțite di episoadi dipresive, cari au un anume gen di comportament. Reperele biografice și tot ce s-a putut aduna dispre el sugereadză o instabilitate di orditu mental. Ca dovezi sunt acele internări cari au avut loc la spitalul “Mărcuța” și apoi la ospiciul privat al doctorului Suțu, ospiciul “Caritatea” di pe geadeia a Plantelor, aclo iu dusi la Aţelu di Analtu. Eale sunt di natură să spună existența a născ4ntoru aspecte di turlie psihiatrică.”
Doctorul Buda sumlinie că namisa di maladia mintală di cari trădzea Eminescu și tratamentul cari ălli si administră avea ună niuiduseari, una cari ama nu easti imputabilă aţiloru cari lu yitripsiră.
“Alăxeasti aesta genialitatea operei a lui? Ici nu u alăxeaşti! Ana, vas ă spunu. Ari oameni cu ună creativitate dibordantă, ieșită ditu aradă. Unu ditu aspectele cari sigura va s’arămână ca ună mari problemă easti că legătura anamisa di Eminescu, ca pacient, și medicii cari lu yitripsiră, neise Suțu și alanţă, lipseaşti mutreari andicra di ţi si ştea atumţea și s-akicăsi tu aţelu momentu tru psihiatrie. Cara sum aspectu diagnostic pot s’aibă niscănti echivalențe tru limbajul di astădz, problema dramatică, după părerea mea, u reprezintă tratamentul. Eu lugursescu că fu realmente yitripsitu cu yearyiru, cari fu minduit ca ună turlie di sedatie. Ama nu să ștea la momentul respectiv exact cam cari era aspectele legate di intoxicația cu yearyiru și minduescu că ea lli-agudi cabaia sănătatea. Multu amanatu s-akicăsi că ufilisearea a cantităților mări di heariru suntu multu toxice și produc leziuni neurologhiţi.”
Mihai Eminescu easti, fără s’himu pi dauă, un mari creator a literaturăllei române moderne. Iara circumstanțele a mortillei a lui multu ayoñea s’vedu, ti amărtie, și tru alte cazuri celebre.
Autoru: Steliu Lambru
Armânipsearia: Taşcu Lala
-
Pacientul Eminescu
Easti nai ma populară personalitate culturală ditu România, dzua sa lui di amintari, 15 di yinaru, hiinda dzuua a culturăllei române. Tu cadrul a concursului “Mari Români”, organizat di postul public di televiziune ditu România tru 2006, Eminescu amintă locul 3. Majoritatea referințelor la el suntu, cu ndreptate, super-alăvdative, ama ari și un mit Mihai Eminescu, ași cum u spusi cu numa a lui carti istoricul Lucian Boia cartea ti poet. Ti am4rtie, eara și un pacient Eminescu nu maş un poet di geniu Eminescu. Tru scurta a lui bană, di maş 39 di ani, poetul s-alumtă cu ună lăngoari mintală a curi cauze sunt disputate tru lumea medicală, și fu pacientu a năndauă ospicii.
Eminescu bănă anamisa di añilli 1850 și 1889. S-amintă Botoșani ca șaptilu cilimeanu ditu aţelli unsprădzaţi ai unui perceptor. Dibuteadză tru literatură la 16 ani, când era elev di liceu. Easti studint tru drept și filosofie la Viena și Berlin ama nu-și bitiseaşti studiile. Turnatu tu văsilietru 1874, la 24 di ani, kindureaşti la Iași iu lucreadză ca bibliotecar, profesor suplinitor, revizor școlar și jurnalistu la cotidianul “Timpul” di orientari conservatoari. Tru paralel, ari ună niacumtinată activitate literară și publicistică dănăsită, ti amărtie, tru anul 1883, la 33 di ani, di itia că lu aputrusi lăngoaria. Anamisa di multe poezii di mari impact tru cultura române, Eminescu scrisi poemul “Luceafărul”, anamisa di 1873 și 1883, cari ari 98 di strofe.
Istoricii literari vrură s’află furñiili a lăngoarillei di cari trădzea Eminescu și cari, păn tru soni, ălli curmă bana. Majoritatea suntu sinfuñi că sursele indică ună afecțiune mintală, ama tru epocă nu s-putu si s’bagă un diagnostic limbidu. Yeaturlu Octavian Buda, profesor la Universitatea di Medicină și Farmacie “Carol Davila” și psihiatru la Institutul Medico-Legal “Mina Minovici” ditu București feaţi parti ditu unu colectiv di specialiști cari lu xana mutri cazul a pacientului Eminescu.
“Profesorul Irinel Popescu și acadimicianul Eugen Simion adunară ună parei di yeaţră cari zburără și ti aestu caz. Tru aeastă echipă avea neurologi și psihiatri. Mini feciu ună introduteri ti aţea ţi s’clleamă tru cultură “patografie”, dimi idiea di biografie medicalizată și turlia tru cari ună lăngoari di turlie psihică poate ică nu să-și bagă amprenta indiscutabil tru biografia a unui personaj. Di aoa alănci ntribarea disi anamisa di operă și biografie, ma s’acăţămu aestea tu isapi, putem s’făţemu niscănti relații.”
Tru veara anului 1883, Eminescu easti internat tru spital cu diagnosticul di “manie acută”. Fu prima internari, el hiinda yitripsitu și tru renumitul spital di lăngori nervoase “Mărcuța”. Octavian Buda lugurseaşti că, tru aestu kiro, diagnosticul cari poate s’hibă băgatu al Eminescu easti aţelu di bipolaritate.
“Ari un diagnostic di cari s-au ocupat unii, mă refer aici și la doctorul Ion Nica, el a scris o carte prin anii 70 “Eminescu, structura somato-psihică”. Mai ari un anatomo-patolog, Ovidiu Vuia, cari s-a ocupat di aceasta. Eu aș merge pe ultimele puneri la zi clinice și diagnostice. Cred că acolo a fost vorba di o tulburari bipolară. Dici, tru speță, a fost vorba di episoadi di creativitate cu totul neobișnuită, cu elemente di agitație, trusoțite di episoadi dipresive, cari au un anume gen di comportament. Reperele biografice și tot ce s-a putut aduna dispre el sugereadză o instabilitate di orditu mental. Ca dovezi sunt acele internări cari au avut loc la spitalul “Mărcuța” și apoi la ospiciul privat al doctorului Suțu, ospiciul “Caritatea” di pe geadeia a Plantelor, aclo iu dusi la Aţelu di Analtu. Eale sunt di natură să spună existența a născ4ntoru aspecte di turlie psihiatrică.”
Doctorul Buda sumlinie că namisa di maladia mintală di cari trădzea Eminescu și tratamentul cari ălli si administră avea ună niuiduseari, una cari ama nu easti imputabilă aţiloru cari lu yitripsiră.
“Alăxeasti aesta genialitatea operei a lui? Ici nu u alăxeaşti! Ana, vas ă spunu. Ari oameni cu ună creativitate dibordantă, ieșită ditu aradă. Unu ditu aspectele cari sigura va s’arămână ca ună mari problemă easti că legătura anamisa di Eminescu, ca pacient, și medicii cari lu yitripsiră, neise Suțu și alanţă, lipseaşti mutreari andicra di ţi si ştea atumţea și s-akicăsi tu aţelu momentu tru psihiatrie. Cara sum aspectu diagnostic pot s’aibă niscănti echivalențe tru limbajul di astădz, problema dramatică, după părerea mea, u reprezintă tratamentul. Eu lugursescu că fu realmente yitripsitu cu yearyiru, cari fu minduit ca ună turlie di sedatie. Ama nu să ștea la momentul respectiv exact cam cari era aspectele legate di intoxicația cu yearyiru și minduescu că ea lli-agudi cabaia sănătatea. Multu amanatu s-akicăsi că ufilisearea a cantităților mări di heariru suntu multu toxice și produc leziuni neurologhiţi.”
Mihai Eminescu easti, fără s’himu pi dauă, un mari creator a literaturăllei române moderne. Iara circumstanțele a mortillei a lui multu ayoñea s’vedu, ti amărtie, și tru alte cazuri celebre.
Autoru: Steliu Lambru
Armânipsearia: Taşcu Lala
-
Botoșani
Ajungem azi în nord-estul României,
într-o zonă mai puțin promovată și mai puțin cunoscută din punct de vedere
turistic. Ne oprim în municipiul Botoșani, unde o cunoaștem pe Florentina
Gheorghiță, directoarea Centrului național de informare și promovare turistică,
care ne invită să cunoaștem și alte zone ale României, alte experiențe, zone
mai puțin explorate până azi. Vă chemăm în județul geniilor,
unde puteți cunoaște locurile pe unde au copilărit sau și-au purtat pașii patru
titani ai culturii românești. Începem cu poetul Mihai Eminescu, continuăm cu
marele istoric Nicolae Iorga, cu pictorul Ștefan Luchian și încheiem cu marele
compozitor George Enescu. Pornind pe urmele lor, ajungem la casa memorială de
la Ipotești, unde există un muzeu și lacul nuferilor. Apoi, călcăm pe urmele
marelui George Enescu la Liveni, la Dorohoi, la Mihăileni, unde sunt case în
care a trăit cu familia. Avem singurul muzeu Ștefan Luchian din țară, făcut la
Ștefănești, cu niște exponate deosebite, unde se organizează și tabere de
pictură pentru copii. Nu în ultimul rând, chiar în orașul Botoșani, se află
casa memorială Nicolae Iorga, unde acesta a copilărit câțiva ani.
Pe
lângă turismul cultural, o altă ofertă bogată este reprezentată de turismul
religios. Florentina Gheorghiță, directoarea Centrului național de informare și
promovare turistică din Botoșani. Asemeni vecinilor noștri din
Suceava, vă invităm să vă purtați pașii pe urmele mănăstirilor. Putem începe cu
Agafton, cu Vorona, Coșula. Nu în ultimul rând, cei care ajung în Botoșani
trebuie să știe că avem și noi o mănăstire și o biserică din vremea
domnitorului Ștefan cel Mare. Acestea sunt restaurate și arată foarte bine. Orașul
Botoșani va ieși în evidență prin centrul vechi, istoric, care a fost numit
micul Leipzig. S-au păstrat multe clădiri vechi, iar dintre acestea 80% sunt
restaurate. Tot în centru se află biserica unde a fost botezat poetul național
Mihai Eminescu și locul nașterii acestuia. Acum avem un proiect prin care vrem
să scoatem la iveală legendele vechiului centru. Se spune că tot orașul era
străbătut de tuneluri și de beciuri care făceau legătura între toate casele
încă din vremea invaziei tătarilor. Toți se ascundeau în aceste beciuri,
inclusiv cu animalele. S-a început un proces de scanare și am găsit tuneluri la
șase, opt metri adâncime. Sperăm să scoatem la iveală aceste povești pentru
vizitatorii din următorii ani.
După ce ați obosit
plimbându-vă prin tot județul, sunteți așteptați la parcul acvatic. Florentina
Gheorghiță. Cel de la noi se întinde pe 48 de hectare și este
unic în România. Aveți locuri de relaxare la piscina acoperită sau descoperită.
Vara sunt la putere toboganele, iarna avem acolo un patinoar acoperit. Avem
terenuri de sport, perete de escaladă. Cei care nu sunt amatori de aceste
experiențe se pot doar plimba pe aleile marelui parc, în liniște. Pot admira
natura și se pot bucura de aerului Botoșaniului, aerul unui oraș verde după cum
a fost declarat anul trecut.
În Botoșani veți găsi meșteri populari care fac obiecte
din ceramică, împletituri, sculpturi, măștile celebre pentru tradițiile de
Crăciun, care încondeiază ouă de Paște și pictează pe sticlă. Pe lângă faptul
că puteți vedea aceste opere de artă, meșterii populari vă invită să deprindeți
și tainele meșteșugărești.