Tag: minoritati

  • Limba oficială pentru minoritatea română, din Ucraina, este începând de astăzi limba română

    Limba oficială pentru minoritatea română, din Ucraina, este începând de astăzi limba română

    Limba oficială pentru minoritatea română din Ucraina este începând de astăzi limba română, nu limba moldovenească, a declarat, miercuri, la Kiev, şeful Executivului de la Bucureşti, Marcel Ciolacu. la finalul şedinţei comune ale guvernelor României şi Ucrainei.

    Guvernul de la Kiev a adoptat un document prin care recunoaşte că minoritatea română din Ucraina vorbeşte limba română, şi nu limba moldovenească. Măsura a fost adoptată în contextul obligaţiei îndeplinirii de către Ucraina a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, unul dintre criterii referindu-se şi la drepturile minorităţilor naţionale.

    Vorbim de aderarea rapidă a Ucrainei şi a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Pentru această aderare există şi nişte principii şi în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor. Aceste principii sunt la nivel european. Şi România a respectat toate principiile necesare de aderare la Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, sunt convins că România poate pune la dispoziţie întreaga legislaţie Ucrainei, fiind o bună practică această abordare în România. Relaţia inter-instituţională între mine şi domnul prim-ministru nu mai este la nivelul de a ne face promisiuni. Noi decidem împreună ce este mai bine pentru popoarele pe care le reprezentăm. A existat o şedinţă de guvern în cadrul şedinţei comune între România şi Ucraina şi decizia Guvernului a fost că pe teritoriul Ucrainei limba oficială este limba română, a afirmat Ciolacu.

    Premierul României s-a referit şi la drepturile preoţilor ortodocşi din comunitatea românească din Ucraina, care au dreptul de a oficia slujbele în limba română.

    La fel de important cred că este să ne asigurăm că preoţii români ortodocşi vor oficia în continuare serviciile religioase în limba română. Libertatea religioasă este un drept fundamental, iar păstrarea identităţii religioase şi a limbii de slujire sunt principii fundamentale pentru orice societate, a adăugat Ciolacu.

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Evenimente românești în luna aprilie la Vârșeț și la Srediștea Mică, Voivodina, Serbia: Balul Primăverii, Festivalul Copiilor – Primăverii – Dor de primăvară, dor de Eminescu (ediția a II-a) și Sărbătoarea Cireșilor Înfloriți (ediția a IX-a), organizate de Asociația Românii Independenți din Serbia (RIS) în colaborare cu Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia (CNMNRS).

    Interviu cu dr. Dorinel Stan, președintele RIS.



  • 89,6 FM, o nouă frecvență Radio România la Zalău

    89,6 FM, o nouă frecvență Radio România la Zalău

    Programul pentru minorități al Studioului teritorial Radio Cluj este transmis de vineri, 24 martie 2023, pe o nouă frecvență, 89,6 FM, pentru municipiul Zalău și alte câteva localități periurbane.



    Programul pentru minorități Radio România Cluj este realizat preponderent în limba maghiară, dar conține o ofertă și în limba ucraineană alături de tronsoane muzicale dedicate și altor etnii din Transilvania.



    Noua frecvență 89,6 FM Zalău completează oferta Radio România în domeniul emisiunilor pentru minoritățile naționale care au astfel acces la programe de știri, informații, muzică dar și la o ofertă educațională și culturală în limba maternă.

  • Europenizare și de-europenizare în relația cu statele candidate la aderare. Cazul Turciei

    Europenizare și de-europenizare în relația cu statele candidate la aderare. Cazul Turciei

    Într-un articol publicat în ediția de iarnă a revistei
    academice Romanian Journal of European Affairs, vol. 22,
    nr. 2
    apărut în decembrie 2022 -
    Serap Güneș abordează subiectul condiționalității democratice, ca element al
    politicii externe a Uniunii Europene, în vederea analizării influenței
    normative a acesteia în statele terțe.

    Autoarea studiază perioada 1999-2022 și modul în care aprofundarea
    relațiilor dintre Uniunea Europeană și Turcia (inclusiv obținerea statutului de
    stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană) a influențat politica față de
    minorități în Turcia.

    Prin folosirea
    unor concepte precum: europenizare, de-europenizare, contra-comportament și
    guvernamentalitate, lucrarea analizează dinamica acestui proces în rândul minorității
    armene din Turcia, precum și reacția ei față de aceste acțiuni. Articolul contribuie la mai buna înțelegere a
    apropierii Turciei de UE, pornind de la analizarea limitelor conceptului de
    europenizare – folosit de multe ori printr-o abordare de
    sus în jos – și evidențiind procesele apărute în cadrul
    comunității armene.


    Pentru mai multe informații puteți accesa
    articolul De-Europeanisation as Counter-conduct: The Case of non-Muslim
    Religious Minorities in Turkey la adresa: http://ier.gov.ro/actualitate/editia-de-iarna-a-romanian-journal-of-european-affairs-3/.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul
    Studii Europene)

  • Melany Pătrașcu (SUA)

    Melany Pătrașcu (SUA)

    Melany Pătrașcu este
    canadiano-americană, a crescut în Statele Unite, unde a obținut o diplomă în
    studii de Educație, Studii pentru tineret și Relații Internaționale. Îi place
    să predea și să învețe lucruri despre lume. Este profesoară de limba engleză la
    școala internațională King’s Oak din București din 2014, iar înainte a predat
    timp de cinci ani în rezervația Rosebud Indian din Dakota de Sud, în Statele
    Unite. E o cititoare pasionată, îi place să scrie, iubește istoria și crede în
    predarea printr-o metodă creativă, distractivă și holistică. Îi place să lucreze
    cu copiii și apreciază perspectiva inedită pe care o au asupra fiecărei zile.


    Melany Pătrașcu a făcut mult voluntariat, mai
    ales în România, unde s-a interesat de comunități defavorizate, comunități de
    tineri și copii romi. Melany Pătrașcu ne povestește cum a început povestea românească:




    ¨În 2003
    avem în jur de 17 ani și am venit prima oară în România cu o echipă misionară
    din Statele Unite. În anul acela de
    fapt, trebuia să mă duc în Coreea de Sud, dar o altă pandemie de atunci a
    anulat această călătorie și am ajuns în România. Nu știam aproape nimic despre
    România, am auzit că era o țară postcomunistă și m-a interesat un pic istoria
    de atunci și faptul că erau încă foarte mulți copii orfani din sistemul de
    stat. Aceste două lucruri m-au interesat destul ca să aleg România și pur și
    simplu m-am îndrăgostit de țară atunci când am venit. Cred că a fost foarte legat de grupul de
    români, de fapt, cu care am interacționat. Mi-a plăcut de ei, de felul lor de a
    fi și m-am simțit foarte bine venită. Și am văzut și șansa de a mă implica,
    pentru că încă erau nevoi sociale destul de pronunțate, care există în toată
    lumea- și în Statele Unite avem locuri și oameni dezavantajați, dar aici am
    văzut șansa mea de a mă implica. Atunci m-am implicat mai mult în comunitatea
    românească și în România, dar și în Statele Unite.


    M-am apucat
    să învăț limbă română, încă mai învăț, am continuat să iubesc țara asta și am
    studiat un pic mai mult din istoria României și m-a fascinat. M-a cucerit
    faptul că erau foarte primitori românii care i-am cunoscut atunci și pe care îi
    cunosc în prezent. Sunt foarte primitori și deschiși față de străini, cei mai mulți
    pe care îi știu eu sunt și oameni educați, cu un simț al umorului dezvoltat și pe
    care îl apreciez. În România, diferența față de zona în care am crescut eu din
    Statele Unite este că legăturile cu familia au rămas destul de importante și
    destul de strânse, iar asta este ceva cu care rezonez eu într-un mod personal
    și care am simțit că este ceva comun cu prietenii mei români. Familia a rămas
    ceva important- părinții, copiii, timpul petrecut împreună a rămas important.


    Văd că
    românii, mai ales în București, sunt și destul de presați, adică avem destul de
    mult stres zilnic, eu lucrez mult și este tot timpul aglomerație în oraș. Dar
    sunt și oameni harnici și care fac față la circumstanțele grele cu -de multe
    ori- o abordare pozitivă și chiar sunt foarte mulțumită de ei, de comunitatea
    de care aparțin. În timpul în care eram studentă mă pregăteam pentru o carieră
    în educație, dar tot cu gândul în România am rămas și cam așa a început
    povestea.




    Iar povestea continuă: Melany
    Pătrașcu a ales să se mute în România și să lucreze cu copii romi. S-a
    căsătorit cu un român, iar din 2022, Melany și soțul ei sunt părinții adoptivi
    a doi frați de 7 și 8 ani care vin din comunitatea romă.


    A asistat de-a lungul timpului la o
    serie de schimbări, dat fiind că România a trecut și trece în continuare
    printr-un întreg proces de transformare.




    Da, de fapt
    am avut șansa să fiu în România atunci când a devenit parte din Uniunea Europeană.
    Eram aici de revelion și am fost acolo în acest moment istoric. Ceva care îmi
    place foarte mult în România este că e o țară dinamică, este o țară în
    dezvoltare. De când am venit în 2003 se văd multe schimbări. Bine, mai sunt
    schimbări necesare pentru că tot timpul este în dezvoltare, dar se vede
    evoluția pozitivă și îmi place să fiu în acest mediu dinamic.




    Am întrebat-o pe Melany ce a observat
    că s-a schimbat și ce crede că încă trebuie îmbunătățit:




    Față de
    când am venit, acum sunt foarte multe oportunități de ieșit în oraș, sunt
    festivaluri, sunt restaurante foarte bune, ne place mai mult mâncarea nouă,
    românească și tot timpul se deschide ceva, o cafenea, un restaurant. Pe partea
    birocratică, cred că mai sunt schimbări care sunt necesare. Îmi place foarte
    mult că adopția este văzută mult mai pozitiv decât a fost în trecut, că s-au
    implicat foarte multe familii și răspunsul general este foarte favorabil. Eu nu
    cred că asta a fost mentalitatea de acum 20 de ani sau mai mult. În continuare
    cred că este nevoie de îmbunătățiri în felul în care privim minoritățile în
    România, pentru că până la urmă oamenii sunt oameni, copiii sunt copii și
    faptul că facem discriminare pe bază de etnie este ceva care nu cred că ajută
    situația care este să se îmbunătățească.




    Și pentru că suntem la început de an,
    am rugat-o pe Melany Pătrașcu să facă o urare:




    Aș vrea să
    fie pentru noi toți un an plin de speranță, plin de bucurie, de împliniri. Sunt
    mulțumită de timpul meu în România și chiar simt că a devenit casa mea, dar din
    păcate cunosc și oameni care nu se mai simt așa și asta este ceva care aș dori:
    să ne amintim cu toții că România este casa noastră și să lucrăm cu spor, să
    fie o casă din care ne bucurăm că facem parte și să facem să fie primitoare și
    pentru alții.




  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Legea
    nr. 8224 privind minoritățile naționale (comunitățile) din Ucraina, care
    vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor
    persoanelor aparținând minorităților naționale a fost adoptată pe 13 decembrie
    2022 în Rada Supremă a Ucrainei. Ce aduce nou aceasta pentru etnicii români din
    Ucraina? Interviu cu jurnalistul şi politologul dr. Marin Gherman, preşedintele
    Centrului Media BucPress din Cernăuți.


  • Jurnal Românesc – 23.12.2022

    Jurnal Românesc – 23.12.2022

    Ministerul Afacerilor Externe de la București a luat notă de adoptarea, de către Rada Supremă de la Kiev, la 13 decembrie 2022, a Legii privind minorităţile naţionale din Ucraina, care vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Ministerul consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia, a cărei opinie ar fi contribuit, în mod cert, la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie. În analiza ministerului de Externe, persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene. Nu există, printre altele, nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relaţia cu autoritatea judecătorească. De asemenea, persistă neclarităţi privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administraţie, în zonele locuite în mod tradiţional de persoane aparţinând minorităţilor naţionale. Partea română a invocat, permanent, în contactele cu partea ucraineană, promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene.

    Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, adresează, în Pastorala de Crăciun, un îndemn la iubire milostivă şi solidaritate faţă de toţi oamenii, dar mai ales faţă de cei care suferă din cauza războiului. Patriarhul îndeamnă, de asemenea, la pomenirea în rugăciuni a românilor din afara ţării, a celor din jurul graniţelor României şi din diaspora română, pentru a păstra, cu multă iubire frăţească, unitatea de credinţă şi de neamˮ. Să cultivăm pacea inimii noastre primită de la Hristos, prin rugăciune şi fapte bune, şi să ne rugăm pentru pacea între popoareˮ, afirmă Patriarhul Daniel în mesajul pastoral transmis cu prilejul Naşterii Domnului, potrivit Agenţiei de Ştiri Basilica a Patriarhiei Române.

    Premierul Nicolae Ciucă și preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, au făcut o vizită în Republica Coreea, unde s-a întâlnit, miercuri, la Seul, cu membri ai comunităţii româneşti din această ţară. Premierul Ciucă le-a transmis acestora aprecierea pentru modul în care au reuşit să se integreze în această societate, păstrând, în acelaşi timp, aproape de suflet identitatea, limba, cultura şi valorile ţării natale. El s-a declarat încrezător că dialogul cu autorităţile de la Seul va conduce la dezvoltarea colaborării bilaterale atât în domeniile politic şi economic, cât şi în cele ale culturii, educaţiei şi tineretului, iar comunitatea românească din Coreea de Sud va avea o contribuţie însemnată. La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a menţionat că această comunitate energicăˮ şi ambiţioasăˮ reuşeşte să atragă alături chiar studenţi sud-coreeni care se simt pe jumătate româniˮ. Am realizat, din nou, ce forţă uriaşă stă în românii noştri care trăiesc pretutindeni prin lumeˮ, a mai transmis Marcel Ciolacu.

    Biblioteca Judeţeană V.A. Urechiaˮ Galaţi şi Biblioteca Municipală Eugen Coşeriuˮ Bălţi din Republica Moldova au încheiat, joi, un acord de parteneriat pentru derularea unor proiecte comune, la iniţiativa Asociaţiei Obşteşti Orizonturi Rusticeˮ din municipiul Bălţi, Scopul acordului este îmbunătăţirea cooperării dintre cele două biblioteci prin proiecte dedicate comunităţilor pe care le deservesc şi pentru susţinerea, promovarea şi valorificarea culturii scrise prin mijloacele profesionale specifice în contextul naţional şi internaţional. Cele două instituţii de cultură au prevăzut, în acest acord, că se vor susţine reciproc şi vor participa, în comun, la proiecte naţionale şi internaţionale, că vor avea schimburi culturale, ştiinţifice şi profesionale bilaterale, vor realiza evenimente culturale, dar şi programe de formare profesională şi formare continuă în comun.

    Episcopia Maramureşului şi Sătmarului a informat că a trimis, în cee ace a numit o acţiune de fraternitate creştinăˮ, 60.000 de bucăţi de şindrilă în Venezuela, pentru învelirea bisericii în stil maramureşean din Caracas. Potrivit Agerpres, comunitatea ortodoxă de acolo nu are posibilitatea de a acoperi după metoda tradiţională acest lăcaş care a fost construit de meşteri maramureşeni în urmă cu mai multe decenii. Biserica din Caracas a fost construită de meşteri maramureşeni şi a fost sfinţită de Patriarhul Teoctist al României în noiembrie 1999. În Venezuela, există o comunitate românească de aproximativ 150 de persoane, formată din cetăţeni români ortodocşi care au emigrat în perioada regimului comunist, dar şi cetăţeni de etnie evreiască, originari din România, emigraţi în perioada celui de-al II-lea Război Mondial sau ulterior.


  • Esenţă dobrogeană

    Esenţă dobrogeană

    Sunt 14 minorităţi etnice ce convieţuiesc
    în Dobrogea, regiune cuprinsă între Dunăre şi Marea Neagră. Aici este cea mai
    importantă minoritate turco-tătară din România pentru că timp de peste 4 secole
    provincia s-a aflat sub administraţie otomană. Există, de asemenea, localităţi
    cu un număr mare de ruşi lipoveni şi ucrainieni.


    Povestea noastră începe pe malul lacului
    Goloviţa, în apropierea litoralului românesc al Mării Negre, unde se află un
    sat care începe să iasă în evidenţă prin evenimentele culturale organizate aici,
    Vişina. Totul a început după ce o orăşeancă a decis să cumpere o casă pentru
    petrecerea vacanţelor, numai că noua proprietate i-a stârnit pasiunea pentru
    promovarea tradiţiilor acestui loc.


    Bianca Folescu, pentru că despre ea este
    vorba, ne-a povestit: Cumva lucrurile au venit în timp, nu a fost o decizie imediată. Primul pas a
    fost atunci când am achiziţionat căsuţa din satul Vişina, pentru a găsi locul
    acela liniştit, în care să mă refugiez în weekend alături de copii. Şi, pas cu
    pas, am început să iubesc locul, tadiţiile, obiceiurile, să înţeleg traiul la
    ţară şi să îmi dau seama că simplitatea vieţii de aici este o bogăţie pe care
    abia acum am descoperit-o. Şi, clar, în momentul acela gândurile au început să
    mă ducă în direcţia de a mă aşeza efectiv aici. Bineînţeles, gospodăria a
    crescut în tot acest interval de timp şi a intervenit nu numai dorinţa, dar şi
    necesitatea de a fi efectiv aici zi de zi şi de a mă muta cu totul de la oraş
    la ţară. Nu a fost o decizie uşoară, evident, mi-a adus foarte multe
    transformări, dar cred că a fost una dintre cele mai bune decizii din viaţa mea.


    Bianca Folescu a trecut de la confortul
    oraşului, la traiul simplu, dar după ce i-a învăţat tainele, de la făcutul
    focului în sobă cu surcele, până la cumpăratul pe caiet de la magazinul
    sătesc sau cerutul vreunui produs de la vecini, interlocutoarea noastră a
    început să îşi pună amprenta asupra locului. Astăzi, casa ei din sat are
    centrală termică pentru că şi-a dorit confortul pe care îl ştia, dar impactul
    său s-a extins şi asupra comunităţii: Nu era un sat cu
    vizibilitate şi atunci am intervenit în viaţa unui ansamblu de dansuri
    bulgăreşti, care păstra încă tradiţiile din sat, şi uşor, uşor s-a modificat,
    componenţa ansamblului, toată activitatea, vizibilitatea. Toate au luat o altă
    amploare în timp. Este un grup extraordinar de frumos acum. Cert este că acest
    grup fiind format din femei din sat şi copiii, clar făceam o interacţiune
    socială cu o parte reprezentativă a celor din sat.


    Bianca Folescu a devenit promotoarea
    gastronomiei locale: Am participat la anuminte evenimente şi am
    creat diferite evenimente, în care am ţinut să scoatem în evidenţă gastronomia
    locală. Ştim că populaţia este mixtă, adică nu mă pot rezuma numai la
    gastronomie cu influenţă bulgară, să spunem aşa, având în vedere că Vişina mai
    are o comunitate restrânsă de bulgari dobrogeni. Dar, bineînţeles, avem aici şi
    gastronomie tătară, dobrogeană, românească, adunată de peste tot. Gastronomia
    de aici este un buchet foarte bogat de produse pe care le poţi pune pe masă.
    Şi, da, provocarea a fost să găsim tot felul de produse, cu diferite nume,
    produse care se pot face repede, se pot pune la îndemână pe masă. Să nu uităm
    că bulgarii erau buni zarzavagii, aşa că aici, clar, zacusca e regină, sunt
    produsele făcute cu conţinut de legume, cum ar fi perdelele cu ceapă, spre
    exemplu. Sunt tot felul de produse de gastronomie locală pe care le-am pus în
    practică deseori. Să nu uităm de plăcinta dobrogeană, care e împărăteasă în
    gospodăria mea.


    Refacerea casei cumpărate şi, mai ales, a
    interiorului acesteia a constituit pentru Bianca Folescu primul pas în
    organizarea unei alte case din vecinătate drept mic muzeu vivant, după cum ne-a
    explicat: Există cele 5 odăi, fiecare cu un specific
    diferit, pentru că m-am gândit să reprezint Vişina. Este reprezentată de odaia
    din mijloc, odaia bulgară, iar în vecinătăţi avem odaia lipovenească,
    bineînţeles, odaia dobrogeană, pentru că populaţia română e preponderentă,
    odaia orientală, ca să împac şi turcii şi tătarii şi odaia aromână. Fiecare
    odaie este ornamentată în stilul specific, îmbinând obiectele vechi pe care
    le-am găsit în localităţile cu populaţie preponderentă din etniile respective,
    dar şi cu obiecte noi care imită obiecte vechi.


    Piesele de mobilier, perdelele, ştergarele
    şi diferitele obiecte de uz gospodăresc provin din donaţii făcute de oameni
    obişnuiţi. Bianca Folescu a făcut singură modelele de flori traforate, plăcându-i
    să înveţe de la meşteşugarii locali. Apoi interlocutoarea noastră a învăţat şi
    despre broderia dobrogeană, despre artizanatul dobrogean, despre arhitectura
    tradiţională, astfel încât a început să colaboreze cu muzeele de artă populară
    din Constanţa şi din Tulcea.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Situaţia generală a statului de drept din Serbia, monitorizată de Comisia Europeană. În atenţie şi respectarea dreptului la şcoală, Biserică şi presă în limba română al etnicilor români din Serbia, subiect al interpelării către Comisia Europeană a eurodeputatului Eugen Tomac, membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și al Subcomisiei pentru drepturile omului din cadrul Comisiei de afaceri externe ale Parlamentului European, membru al Delegației la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Serbia.


  • Proetnica alternativă

    Proetnica alternativă

    Ultimele două
    ediții ale celui mai mare festival al etniilor – Proetnica, n-au mai fost
    ținute la Sighisoara, din cauza pandemiei. Organizatorii au acoperit această
    absență temporară oferind, cu sprijnul Guvernului și al unor asociații
    neguvernamentale o Conferință despre
    drepturile minorităților în perioada de criză sanitară și o Academie a
    tinerilor – reprezentanți a 19 etnii conlocuitoare din România.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Primul concert online al Orchestrei de Muzică Populară a Consiliului Național al Minorității Naționale din Serbia. Interviu cu Alexandru Frianț, dirijorul orchestrei.


  • Îngrădirea dreptului la educație în limba maternă în Ucraina

    Îngrădirea dreptului la educație în limba maternă în Ucraina

    Eurodeputatul Eugen Tomac a solicitat în Parlamentul
    European crearea de mecanisme prin care finanțările europene pentru statele
    partenere Uniunii Europene să fie condiționate de garantarea în aceste țări a
    accesului minorităților naționale la educație în limba maternă.






    În ianuarie, în
    Ucraina a intrat în vigoare legea privind funcționarea limbii ucrainene ca
    limbă de stat. Actul normativ, adoptat de Rada Supremă de la Kiev încă din
    aprilie 2019, stipulează supremația limbii ucrainene în sfera serviciilor,
    inclusiv în sectorul privat, fiind introduse certificate de stăpânire a limbii
    ucrainene pentru funcționari până la președinte, precum și amenzi pentru
    încălcarea dispozițiilor noii legi.




    Despre
    consecințele acestei legi asupra minorităților naționale am discutat cu
    eurodeputatul Eugen Tomac, care a solicitat în Parlamentul European crearea de
    mecanisme prin care finanțările europene pentru statele partenere UE, deci și
    pentru Ucraina, să fie condiționate de garantarea în aceste țări a accesului
    minorităților naționale la educație în limba maternă. Solicitarea survine în
    condițiile în care, cândva parte a fostei URSS, Ucraina – țară cu 45 de
    milioane de locuitori, vecină cu Uniunea Europeană – are o importantă
    comunitate română, a doua numeric după cea rusă.




    Eugen Tomac: Aici avem parte de o situație extrem de complicată și de
    complexă, greu de înțeles, dar, cel puțin pentru noi, cei care urmărim evoluția
    din acest stat vecin nouă, cu o comunitate de peste jumătate de milion de
    români, lucrurile sunt foarte simple. Prevalându-se de faptul că încearcă să
    desovietizeze administrația publică și învățământul din Ucraina, Kievul aplică
    o politică extrem de distructivă în relația cu minoritățile naționale, și aici
    nu mă refer doar la români, dar noi suntem printre cei mai afectați pentru că,
    după vorbitorii de limbă rusă, cea mai mare comunitate din Ucraina sunt
    românii.


    Și, în mod justificat, suntem
    îngrijorați pentru că desființarea învățământului în limba română, eliminarea
    din administrația publică locală a statutului pe care-l are limba română, cea
    de limbă regională, arată că drepturile fundamentale ale unei minorități
    naționale sunt grav încălcate.


    Și tocmai de aceea, am cerut Comisiei
    Europene să gândească un mecanism prin care statele partenere ale UE, pentru că
    Ucraina este considerată stat partener având acord de asociere la UE, să fie
    condiționate de respectarea acestor norme elementare ce țin de garantarea
    drepturilor minorităților de a-și păstra limba, identitatea culturală,
    identitatea spirituală.


    Or, ceea ce se întâmplă în această
    perioadă legat de legislația adoptată în materie de învățământ și administrație
    ne demonstrează foarte clar că Ucraina se îndepărtează de aceste valori și
    tocmai de aceea voi insista ca finanțările europene, banii pe care îi trimite Uniunea
    Europeană în acest stat, să fie condiționate de acest mecanism la care voi lucra
    extrem de insistent, pentru că este inadmisibil ca state care încearcă să-și
    consolideze democrația beneficiind de suportul UE să-i discrimineze exact pe
    cei care vorbesc limbi oficiale ale UE, pentru că limba română este una dintre
    limbile oficiale ale UE.




    Cea mai recentă rezoluție a
    Parlamentului European privind punerea în aplicare a Acordului de asociere
    UE-Ucraina stipulează că Bruxelles-ul a luat act de legea privind sprijinirea
    funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat și solicită Kievului să pună în
    aplicare legea în deplină conformitate cu obligațiile sale internaționale și în
    conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția – anume, să respecte
    dreptul comunităților de a-și dezvolta și utiliza pe deplin propria limbă și să
    acționeze cu cea mai mare atenție și echilibru față de minoritățile naționale,
    limbile lor și drepturile lor la educație.




  • Jurnal românesc – 27.01.2021

    Jurnal românesc – 27.01.2021

    ***Serbia le încalcă românilor din Valea Timocului cele mai elementare drepturi din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, a transmis deputatul AUR Dan Tănasă. Reacţia acestuia vine în urma protestului pe care președintele Partidului Neamului Românesc din ţara vecină, Predrag Balașevic, l-a înaintat instituţiilor de la Bucureşti şi Bruxelles, cărora le atrage atenţia asupra situaţiei disperate în care se află minoritatea română din estul Serbiei. Dan Tănasă spune că cei aproape 300.000 de români din Valea Timocului nu au acces la educație, presă, cultură sau serviciu religios în limba maternă, în condiţiile în care Belgradul este angajat în negocieri în vederea integrării în blocul comunitar.

    Această situație inacceptabilă, incompatibilă cu valorile europene, (…) nu mai poate continua!, a afirmat parlamentarul român. El a amintit de faptul că sârbii din România beneficiază de un cadru legal, economic și social care le permite să-și păstreze și să-și afirme identitatea. Tănasă a lansat un apel către ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, să acţioneze în interesul românilor de acolo. România trebuie să solicite Serbiei oprirea imediată a procesului de asimilare etnică a românilor din Valea Timocului. România trebuie să condiționeze parcursul european al Serbiei de respectarea drepturilor omului în cazul românilor din Valea Timocului, în caz contrar România se face vinovată de complicitate la dispariția unei comunități istorice de români, a conchis deputatul.

    ***Senatorul liberal Viorel Badea a condamnat în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei atitudinea autorităţilor de la Kiev de a continua încălcarea obligaţiilor referitoare la asigurarea educaţiei în limbile minorităţilor naţionale. Politicianul a amintit că guvernul Ucrainei şi-a asumat aceste obligaţii în baza Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. El a spus că Legea privind limba de stat şi cea privind educaţia secundară, acte normative adoptate în 2019 şi 2020 de Rada Supremă de la Kiev, conţin prevederi cu impact negativ asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a avea acces la educaţie în limba maternă.

    Viorel Badea a amintit totodată că, în opiniile sale din 2017 şi 2019, Comisia de la Veneţia a conchis că acţiunea legitimă a Ucrainei de a întreprinde măsuri menite să consolideze limba oficială nu se poate face în detrimentul drepturilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluţie pe tema stadiului procedurii de monitorizare a Adunării pentru anul 2020, în cadrul căreia autorităţilor de la Kiev li se solicită remedierea problemei nerespectării drepturilor lingvistice ale minorităţilor. Aproape 410.000 de români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa şi reprezintă a treia etnie din statul vecin, după ucraineni şi ruşi.

    ***A fost lansată platforma online Împreună pentru Educație, care își propune să le ofere românilor de pretutindeni, în special elevilor, profesorilor și părinților din comunitățile istorice, un set de cursuri despre limba și literatura română, istorie, cultură și civilizație românească, realizate de specialiști, doctori în istorie și profesori.

    Proiectul a fost realizat de Asociația Glasul Istoriei cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi în parteneriat cu Asociația Generală a Învățătorilor din România și Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți. Unul dintre principalele cursuri de pe platformă este dedicat limbii române şi conţine atât literatură, cât și gramatica limbii române. Al doilea este cursul de istorie a românilor, care prezintă în peste 60 de pagini evoluţia spaţiului românesc în epoca modernă şi contemporană.

    De asemenea, a fost realizată şi o bibliotecă electronică, ce reuneşte circa 400 de cărți de istorie, sociologie, memorialistică, literatură românească și universală, enciclopedii, dicționare, manuale de istorie, geografie și limba română pentru clasele primare, gimnaziu și liceu, relevante pentru menținerea identității culturale și lingvistice românești. Cei interesaţi pot accesa resursele online pe pagina www.impreunapentrueducatie.com.

    ***ICR Lisabona derulează pe întreg parcursul anului 2021 un program online de știri culturale românești, cu scopul de a-i oferi publicului portughez o imagine actuală și vie a creativității românești. Sub forma unor reportaje video cu subtitrare în limba portugheză, vor fi promovate prezentări de carte, expoziții, concerte, filme, spectacole de teatru și dans, informaţii de actualitate din viața artistică și culturală din România. Reportajele vor include lecturi din off, discuții cu interlocutori și prezentări făcute de scriitori, jurnaliști, artiști vizuali, curatori, istorici, citici literari și de artă, coregrafi, teatrologi şi cineaști. Materialele video vor fi publicate lunar pe paginile de Facebook, Instagram și YouTube ale reprezentanței culturale româneşti din capitala Portugaliei.

  • Parlamentul European vrea ca în Europa să nu mai existe persoane fără adăpost

    Parlamentul European vrea ca în Europa să nu mai existe persoane fără adăpost

    Peste 700 de mii de europeni nu au adăpost, iar acest număr a crescut cu 70% în ultimii 10 ani. Persoanele fără adăpost reprezintă una dintre cele mai defavorizate categorii sociale, fiind deseori ținta violențelor și a rețelelor infracționale, dar și a stigmatizării. În plus, accesul lor la servicii de sănătate sau la igienă este unul redus, iar, în unele cazuri, inexistent, ceea ce le face și mai vulnerabile în această perioadă de pandemie.


    Criza economică adusă de pandemie poate să ducă la o creștere a numărului persoanelor fără adăpost, iar profilul acestora devine tot mai divers – copii, migranți, membri ai minorităților, femei și familii întregi. Situația este complicată și de creșterea prețului mediu pentru locuințe în întreaga Europă – cu 5,2% în al doilea trimestru al anului față de de perioada similară a lui 2019. Totodată, potrivit unei statistici din 2018, 38% dintre gospodăriile aflate în pragul sărăciei cheltuiesc 40% din venituri pentru locuințe, față de 10% media europeană.

    Dat fiind că dreptul la locuință este considerat a fi unul fundamental, Parlamentul European a adoptat un set de recomandări prin care le cere statelor membre ca până în 2030 să rezolva problema persoanelor fără adăpost în UE.

    Eurodeputații consideră că un element cheie este o abordare pornind de la principiul housing first – găsirea unor locuințe permanente înainte de rezolvarea celorlalte probleme. Până la găsirea acestora este însă nevoie, ca soluție temporară, de găsirea unor adăposturi de urgență.

    Parlamentul european le cere, totodată, statelor membre să asigure accesul egal la servicii publice de sănătate, educație și ajutor social și să conceapă programe pentru angajarea persoanelor fără adăpost și pregătirea sau reconversia provesională a acestora. Se recomandă, de asemenea adoptarea unor programe de prevenție, sprijinirea financiară a ONG-urilor care se ocupă de persoanele fără adăpost, dar și a autorităților locale care au nevoie de fonduri pentru a găsi locuințe. Un alt aspect important este interzicerea evacuării chiriașilor în perioada pandemiei.

    Ca sursă de finanțare pentru îmbunătățirea accesului la piața muncii și servicii sociale, Parlamentul European recomandă instrumentele din bugetul multi-anual al UE dar și fondul de relansare post-Covid.


  • Drumul către UE al statelor din Balcanii de Vest și al Republicii Moldova

    Drumul către UE al statelor din Balcanii de Vest și al Republicii Moldova

    Încheiată săptămâna trecută, președinția croată a Consiliului Uniunii
    Europene, avea ca obiectiv, la debutul
    mandatului în ianuarie, încurajarea negocierilor privind integrarea europeană a
    statelor din Balcanii de Vest. Pandemia de coronavirus și măsurile de redresare
    a Uniunii au făcut ca subiectul extinderii să treacă în planul al doilea.
    Despre parcursul către aderarea la Uniune ale statelor din sud-estul Europei,
    vorbește Eugen Tomac, eurodeputat din grupul popularilor:





    Uniunea Europeană are o singură
    agendă și un singura angajament în ceea ce privește extinderea și acesta
    privește zona Balcanilor de Vest. Este un proces începute de aproape 15 ani și
    a intrat într-o fază avansată în ceea ce privește Serbia și Muntenegru. De
    asemenea, sunt premise pentru ca Macedonia de Nord și Albania să devină state membre UE, dar condițiile pe
    care le impune Uniunea Europeană sunt extrem de dure și negocierile, avansează
    greu.


    Evident că la ora actuală cel mai avantajat din punct de vedere al integrării în Uniune este
    Muntenegru. De altfel, acest stat are euro ca monedă națională asumată de ani
    de zile. Este singurul stat care, deși nu se află în Uniunea Europeană, are
    moneda națională euro. Și din punct de vedere al angajamentelor este cea mai
    avansată, fiind și membru NATO.

    În mod sigur, și Serbiei i se acordă o șansă în
    plus, iar România va avea întotdeauna o abordare de susține a integrării
    Serbiei în UE, însă condiționat pentru că și România, la momentul intrării în
    Uniune, a respectat angajamentele ce țin de drepturile minorităților naționale,
    iar noi avem o comunitate numeroasă în statul vecin care nu este respectată. Eu,
    în calitate de europarlamentar, i-am cerut în mod repetat repetat, Înaltului
    Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Josep Borrell, să
    monitorizeze cu maximă atenție situația românilor din Valea Timocului pentru că
    este în intersul Serbiei să armonizeze chestiunile ce țin de drepturile
    minorităților. Noi nu cerem mult, noi cerem reciprocitate în ceea ce privește
    protecția minorităților.





    România este interesată și de soarta Republicii Moldova al cărui parcurs
    spre Europa este deocamdată blocat. Din nou, Eugen Tomac:


    În clipa în care (da) Ucraina a semnat împreună cu Republica Moldova
    acordul de asociere la Uniunea Europeană, imediat Federația Rusă, în semn de
    răspuns și dispreț față de UE, a sancționat acest demers prin anexarea Crimeei.
    Din acel moment, Uniunea Europeană și-a redus capacitatea de mobilizare pe
    dimensiunea extinderii spre Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât, din
    punct de vedere politic, lucrurile au intrat într-o zonă a dezavantajului
    Chișinăului în raport cu Uniunea pentru că aproape toate guvernele au avut o
    agendă aș spune necinstită în relația cu Uniunea Europeană.

    Plecând de la
    furtul miliardului (n.r. de dolari) precum și multe alte măsuri interne care au
    fost luate fără a fi consultată Uniune Europeană și fără a se ține cont de
    solicitările Bruxelles-ului. Republica Moldova nu are o perspectivă de
    integrare în UE pentru că și-a asumat că va împlini o serie de reforme interne
    care țin de acordul de asociere la Uniunea Europeană, pe care l-a abandonat,
    din punct de vedere al acțiunii politice. Cred că pentru românii din Republica
    Moldova există o soluție de a deveni cetățeni ai Uniunii Europene prin
    cetățenia română.