Radio România Internațional

Tag: minoritati

  • Diferende și interese comune în relația UE – China

    Diferende și interese comune în relația UE – China

    Președintele Consiliului European, Charles Michel, a observat în deschiderea summitului, adresându-i-se direct liderului de la Beijing, Xi Jinping, că Uniunea Europeană și China reprezintă unele dintre cele mai importante economii din lume, iar schimburile comerciale bilaterale arată nivelul legăturilor economice dintre cele două. În plan politic, însă, există puncte de vedere diferite:

    Volumul schimburilor comerciale bilaterale este de un miliard de euro pe zi. Este uriaș și arată forța relațiilor economice și a schimburilor noastre comerciale. Ne dorim să construim acest dialog și parteneriat în baza reciprocității, transparenței și a cooperării care este benefică pentru ambele părți. Asta înseamnă că această videoconferință este importantă pentru a vedea cum putem să ne consolidăm pozițiile într-o serie de chestiuni asupra cărora am căzut de acord. Este, de asemenea, importantă pentru că ne confruntăm cu provocări globale majore – pacea și securitatea, COVID-19 și recuperarea care va fi necesară pentru a depăși efectele sanitare și economice ale acestei crize. Dar există și chestiuni asupra cărora nu suntem de acord și pentru că nu suntem de acord este important să purtăm acest dialog. Uniunea Europeană vrea să promoveze valorile democrației și ale statului de drept, al respectului pentru drepturile omului și al drepturilor minorităților.

    Uniunea Europeană vrea, de asemenea, să se mobilizeze pentru a-și apăra interesele și a-și împărtăși preocupările. Credem că schimbările climatice trebuie să determine o mobilizare globală pentru a face față amenințării. Credem, de asemenea, că Agenda Digitală trebuie să fie în centrul agendelor noastre politice în contextul în care încercăm să ne luptăm cu toate formele de dezinformare și amenințările la adresa siguranței online. Mă refer la atacurile informatice care reprezintă o amenințare și un pericol. Credem, de asemenea, că trebuie să ne mobilizăm pentru a sprijini acele regiuni ale lumii care sunt mai fragile și mai vulnerabile.


    Dincolo de interesele economice reciproce, există și o serie de divergențe între părți, în condițiile în care Uniunea Europeană s-a arătat îngrijorată în trecut de modul în care China respectă drepturile și libertățile cetățenești și ale minorităților și, mai recent, de situația din Hong Kong, unde în ciuda amplelor proteste pro-democrație Beijingul și-a consolidat controlul. În acest sens, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a reiterat cu prilejul summitului că drepturile omului sunt non-negociabile. Modul în care China a ales să comunice în etapa inițială a pandemiei a ridicat, de asemenea, semne de întrebare în Europa. În ceea ce privește relațiile economice, Bruxellesul își dorește, printre altele, eliminarea diferențelor privind accesul pe piață, reguli privind transferul de tehnologie și mai multă transparență privind subvenționarea companiilor de stat.


  • Proiectul transfrontalier “Confesiuni prin culoare”

    Proiectul transfrontalier “Confesiuni prin culoare”

    Cinci lucrări de artă
    socială infrumusețează, déjà, orașul Vidin, din Bulgaria, alte cinci au fost
    expuse în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova și vor fi
    instalate curând, impreună cu cele din Bulgaria, în alte locuri publice din
    oraș. Ele au fost realizate în cadrul proiectului Confesiuni prin culoare
    care tocmai s-a incheiat la finalul lunii mai.

    Detalii ne oferă doamna Sorina
    Stăiculescu, purtător de cuvânt în cadrul proiectului: Proiectul Confesiuni
    prin culoare este implementat de Asociația Reinventează-TE din Craiova și
    Asociația pentru dezvoltarea afacerilor și formării profesionale din Archar,
    Vidin, din Bulgaria.


    El a avut ca scop
    dezvoltarea competențelor sociale, civice și interculturale ale
    participanților, prin însușirea și promovarea valorilor europene și
    transmiterea lor în comunități, cu instrumente artistice, pentru o creștere nediscriminatorie și
    incluzivă a societății, facilitând includerea grupurilor minoritare și de
    migranți.


    Se știe că Vidin, oraș
    de frontieră și port la Dunăre, dar și Craiova, oraș aflat pe traseul de ieșire
    din țară spre vestul Europei, sunt zone accesate de migranți și de refugiați.
    Cei doi parteneri au studiat această situație și au ajuns la concluzia că
    populația din cele două zone ar trebui educată în spiritual valorilor europene
    astfel încât să nu discrimineze refugiații, migranții care ajung pe meleagurile
    lor, să înțeleagă ce înseamnă drepturile omului, să-I respecte pe acești
    oameni, să fie mai toleranți.


    Proiectul a presupus
    două schimburi de experiență între cele două țări. Au fost selectați 15 tineri
    talentați de la Liceul de Arte Marin Sorescu din Craiova și 15 tineri de la
    Liceul de Arte din Vidin.


    În prima mobilitate,
    care a avut loc în luna octombrie în Vidin, după ce au înțeles anumite
    trăsături specifice zonei, și-au schițat proiectele, niște picture stradale, 5
    picturi de mari dimensiuni.


    Cea de adoua
    mobilitate a avut loc în Craiova, aici au fost discutate aspecte specifice
    României și au fost executate de cei 30 de tineri încă 5 lucrări stradale.


  • Despre românii din Ucraina şi cum pot fi aceştia susţinuţi pentru păstrarea identităţii naţionale

    Despre românii din Ucraina şi cum pot fi aceştia susţinuţi pentru păstrarea identităţii naţionale

    Despre românii din Ucraina şi cum pot fi aceştia susţinuţi pentru păstrarea identităţii naţionale. Interviu cu deputatul Matei Dobrovie, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.


  • Jurnal românesc – 07.10.2019

    Jurnal românesc – 07.10.2019

    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, se află într-o vizită de lucru în
    Spania, în perioada 4-10 octombrie. Prima oprire a fost în Insulele Canare, unde
    demnitarul le-a prezentat românilor proiectele cu care MRP vine în sprijinul
    lor, măsurile guvernamentale de repatriere și noutățile legate de votul în
    străinătate la prezidenţiale. Intotero le-a transmis acestora că în Insulele
    Canare vor fi înființate 4 secții de votare în Gran Canaria și Tenerife. Potrivit
    MRP, aproape 11.000 de români trăiesc în Insulele Canare. Ministrul s-a
    deplasat apoi la Sevilia, în Andaluzia, regiune în care locuiesc aproximativ
    160.000 de români. Aici a participat la o slujbă religioasă oficiată la
    biserica românească din Sevilla şi s-a întâlnit cu mediul asociativ. Natalia
    Intotero le-a vorbit acestora despre campania Informare acasă! Siguranță
    în lume! şi a prezentat, printre altele, oportunitățile de finanțare
    oferite de minister conaţionalilor de peste hotare. Vizita delegaţiei române în
    Spania continuă la Almería, Castellón de la Plana, Barcelona, Zaragoza şi se
    încheie, pe 10 octombrie, la Madrid.




    Filmul
    Colectiv, al regizorului de origine română Alexander Nanau, a
    câştigat unul dintre cele trei trofee Ochiul de Aur la cea de-a
    15-a ediţie a Festivalului de Film de la Zurich. Pelicula românească a fost
    desemnată câştigătoarea secţiunii Filme Documetare Internaţionale,
    în vreme ce Sound of Metal, de Darius Marder, şi
    Systemsprenger, de Nora Fingscheidt, au câştigat secţiunile
    Feature Internaţional şi respectiv Focus. Filmul
    românesc a concurat alături de alte 11 producţii selectate din peste 150 care
    au fost înscrise iniţial în competiţie. Colectiv spune povestea
    primului an de după incendiul, petrecut în 2015, în clubul bucureştean cu
    acelaşi nume, în care au murit 64 de persoane. Regizorul Alexander Nanau s-a
    născut în România şi a trăit o lungă perioadă de timp în Germania, unde a
    absolvit Academia de Film şi Televiziune din Berlin. În 2010, documentarul său Lumea
    văzută de Ion B. a fost premiat la categoria Arts Programming
    a celei de-a 38-a ediţii a premiilor Emmy.




    Toate școlile cu
    predare în limbile minorităţilor naţionale din Ucraina, care vorbesc o limbă a
    UE, vor fi obligate să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învățământ
    în limba ucraineană începând cu septembrie 2023, scrie Agenția BucPress care-l
    citează pe ministrul Educației de la Kiev, Hanna Novosad. Aceasta a precizat că
    școlile cu predare în limba rusă vor fi obligate să treacă la studierea în
    ucraineană mai devreme, începând cu 1 septembrie 2020. Hanna Novosad a mai spus
    că în şcolile minorităţilor se va păstra însă posibilitatea studierii
    limbii materne şi literaturii în limba maternă şi a făcut trimitere la
    Legea Educației, adoptată în septembrie 2017, și la Legea Funcționării
    limbii ucrainene ca limbă de stat. Radio Cernauţi transmite că românii
    din Ucraina au protestat în repetate rânduri faţă de adoptarea celor două acte
    normative, despre care spun că reprezintă o catastrofă pentru învățământul în
    limba română din statul vecin. Subiectul a fost abordat şi de preşedinţii celor
    două state la reuniunea ONU de la New York. Klaus Iohannis i-a cerut lui
    Volodimir Zelenski găsirea unei soluții clare şi
    funcționale pentru problemele cauzate de Legea Educației şi a dat
    exemplu măsurile luate de statul român pentru sprijinirea educaţiei în limbile
    minorităţilor, inclusiv cea ucraineană.




    Proiectul de
    artă contemporană URS GEEST, al românului Casper Fitzhue şi
    belgianului Bart van Dijck, este prezentat în perioada 6 octombrie – 12
    decembrie la galeria de artă contemporană CIAP din Hasselt, în Belgia, în
    cadrul Festivalului Internaţional de Artă EUROPALIA 2019. Potrivit Institutul
    Cultural Român, coordonatorul festivalului, expoziţia interactivă oferă
    publicului belgian un portal spre tradiția Jocului Ursului, prin
    implicarea vizitatorilor în fiecare aspect care ține de spiritualitatea
    poporului român. Casper Fitzhue s-a născut la Bucureşti, în 1990, şi este
    stabilit de patru ani în Belgia, unde a participat la numeroase expoziții. Bart
    van Dijck, unul dintre cei mai bine cotați artiști belgieni ai momentului, s-a născut
    în 1974, la Bonheiden şi este profesor de sculptură la Academia Regală de Arte
    Frumoase din Antwerp. România este invitată de onoare a celei de-a 27-a ediţii
    a Festivalului EUROPALIA, care se desfăşoară între octombrie 2019 şi februarie
    2020 în Belgia, Franța, Olanda, Luxemburg, Germania şi Marea Britanie.




    Institutul
    Cultural Român la Budapesta organizează, pe 8 octombrie, expoziţia de artă
    grafică Holocaust. Manifestarea, curatoriată de Ovidiu Petca,
    reuneşte 40 de lucrări semnate de 20 de artişti din România, Polonia,
    Macedonia, Portugalia, Suedia, Olanda, Italia, Ungaria, Israel, Mexic, Canada
    şi Japonia. Ţara noastră va fi reprezentată de Marina Nicolaev, Adrian Lis şi
    Ovidiu Petca. Evenimentul este prilejuit de Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului,
    care are loc pe 9 octombrie în România şi este dedicată victimelor
    Holocaustului şi prezentării rolului pe care l-a jucat România în acest episod
    al istoriei. Expoziţia Holocaust poate fi vizitată în perioada 9
    octombrie – 11 noiembrie la sediul ICR Budapesta, după care va fi deschisă la
    Muzeul Naţional de Artă din Chişinău, în februarie 2020, şi la Muzeul de Artă
    din Cluj-Napoca, în mai anul viitor. După închidere exponatele vor intra în
    colecţia muzeului clujean.

  • Jurnal românesc – 15.11.2018

    Jurnal românesc – 15.11.2018

    Ședința comună a
    Guvernelor României și Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă)
    va avea loc pe 22 noiembrie la București – a anunţat, miercuri, la Chişinău, premierul
    moldovean Pavel Filip. El a menționat că unul din subiectele ședinței ar putea
    fi și Acordul care prevede eliminarea tarifelor de roaming la convorbirile
    telefonice între Republica Moldova și România. Este un pas important și un pas
    logic care se încadrează în șirul altor acțiuni care ne apropie de România
    precum este interconectarea pe gaze naturale, pe energia electrică, avem
    conexiunea spațiului educațional și cultural. Vom vorbi și despre construirea
    podurilor. Asta nu înseamnă altceva decât o legătură mai strânsă între statele
    noastre, a declarat Pavel Filip.


    Consilierul de
    stat cu responsabilități în problematica minorităților, Dana Varga, a primit o
    delegație spaniolă condusă de primarul general al Madridului, Manuela Carmena,
    aflată în vizită de lucru în România. Cu această ocazie, Dana Varga a însoțit
    delegația spaniolă la Țăndărei, unde a participat, alături de Manuela Carmena
    la o întâlnire de lucru cu primarul orașului Țăndărei, Nicoleta Popa. Obiectivul
    întâlnirii a fost stabilirea bazelor colaborării între Madrid și Țăndărei privind
    minoritățile naționale, în contextul în care, la Madrid, se află un număr mare
    de cetățeni români aparținând minorității rome, originari din Țăndărei. Reprezentanții
    celor două delegații au stabilit demararea unui proiect comun privind
    integrarea cetățenilor români aparținând minorității rome în domenii precum
    educația, sănătatea și cultura, atât în Țăndărei, cât și în Madrid.


    Guvernul
    Bulgariei a adoptat o decizie privind deschiderea punctului de trecere a
    frontierei Kruşari, la graniţa cu România. Decizia a fost luată în conformitate
    cu acordul interguvernamental semnat în anul 2012 pentru deschiderea a două noi
    puncte de frontieră între cele două ţări. Unul dintre aceste puncte de frontieră a fost deschis în octombrie 2017,
    iar conform Acordului dintre cele două state şi Codului Frontierelor Schengen,
    vameşii bulgari şi cei români aplică aşa-numitul control comun în punctele de
    trecere a frontierei.


    Partidul
    Mişcarea Populară a organizat miercuri, la Parlament, dezbaterea ‘Votul la un
    click distanţă. Perspective pentru introducerea votului electronic la alegerile
    din România’. Cu acest prilej, a fost lansat şi site-ul www.votezelectronic.ro,
    dedicat campaniei PMP de strângere de semnături online pentru susţinerea
    votului electronic. Discuţiile au adus în prim plan realităţi care obligă
    partidele politice să lucreze împreună pentru un cadru legislativ care să
    permită românilor, indiferent de reşedinţă sau domiciliu, să voteze electronic
    la toate tipurile de alegeri. Evoluţia tehnologiei, mobilitatea forţei de
    muncă, diaspora cu peste 4 milioane de cetăţeni români reprezintă principalele argumente
    puse în discuţie de PMP, pentru a se introduce votul electronic la alegerile
    din România.


    Angajatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 2.460
    de locuri de muncă vacante. Este vorba despre 954 de locuri de muncă în
    Spania, 537 în Germania, 342 în Marea
    Britanie, 200 de locuri de muncă în
    Danemarca. Mai sunt disponibile locuri de muncă în Olanda, Letonia, în
    Austria, Malta, Norvegia, în Polonia şi Slovacia. Suedia, Ungaria, Slovenia,
    precum şi Bulgaria oferă locuri de
    muncă. Persoanele interesate pot viziona ofertele accesând www.eures.anofm.ro.

  • Retrospectiva săptămânii 10.09 – 16.09.2017

    Retrospectiva săptămânii 10.09 – 16.09.2017

    Modificări în Guvernul de la Bucureşti


    Guvernul PSD-ALDE de la Bucureşti a
    fost supus, marţi, unei prime mici remanieri. Fost ministru al Economiei, Mihai
    Fifor a preluat portofoliul Apărării, locul său fiind luat
    de deputatul Gheorghe Şimon. Mihai
    Fifor a fost desemnat în fruntea Apărării după ce predecesorul său, Adrian
    Ţuţuianu, demisionase, în urmă cu o săptămână, în
    contextul unor probleme legate de
    fondul de salarii pentru militari. Imediat ce a preluat portofoliul
    Apărării, Mihai Fifor a participat, joi, la Consiliul Suprem de Aparare a Ţării, care a aprobat participarea Armatei
    României cu o capabilitate navală la o misiune a NATO în semestrul al II-lea al
    acestui an. A mai fost avizată Strategia naţională din 2017-2019 în domeniul
    prevenirii şi proliferării armelor de distrugere în masă. Va privi întărirea
    capacităţii de reacţie rapidă şi consolidarea cooperării inter-instituţionale.
    Securitatea energetică a fost un alt domeniu analizat în cadrul şedinţei CSAT.
    Membrii Consiliului au hotărât că, pentru valorificarea viabilă a resurselor
    energetice ale României, este nevoie de un cadru legislativ eficient şi de
    întărirea atribuţiilor organismelor de stat cu competenţe în domeniu.



    Prima rectificare a bugetului pe 2017 al României


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat,
    săptămâna aceasta, prima rectificare a bugetului pe 2017, deficitul bugetar
    fiind menţinut sub 3% din PIB. Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a precizat că
    rectificarea este pozitivă, în condiţiile în care, pe primul semestru, România
    a înregistrat o creştere economică mai mare decât prevăzută iniţial, de 5,8%.
    Potrivit Guvernului, toate instituţiile publice au asigurate integral fondurile
    necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare. Ministerele
    Agriculturii, al Sănătăţii, de Interne sau al Mediului de Afaceri, Comerţ şi
    Antreprenoriat vor primi bani în plus. Au fost făcute, în schimb, diminuări
    bugetare, în principal, la Ministerele Dezvoltării Regionale, al
    Transporturilor şi la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
    Tot de săptămâna aceasta s-a majorat şi acciza la carburanţi, urmând ca, de
    la 1 octombrie, aceasta să mai fie scumpită o dată. Executivul speră că măsura
    va aduce încasări mai mari la buget. Transportatorii sunt îngrijoraţi de o
    eventuală scumpire a carburanţilor, însă guvernanţii dau asigurări că acest
    lucru nu se va întâmpla, dacă preţul petrolului va rămâne constant.



    Jean-Claude Junker, despre România şi Uniunea Europeană


    Preşedinţia şi Guvernul de la
    Bucureşti au salutat discursul privind viitorul Uniunii Europene rostit,
    miercuri, în Parlamentul European de la Strasbourg, de preşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude
    Junker. Acesta a propus ca oraşul Sibiu, din centrul României, să găzduiască în
    30 martie 2019 un summit special al liderilor Uniunii, care să îşi exprime
    public unitatea imediat după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar.
    Jean-Claude Junker a mai anunţat şi lansarea unui instrument al Comisiei
    Europene care să sprijine tehnic statele care nu sunt încă membre ale zonei
    euro, inclusiv România. Totodată, Juncker a precizat că ar trebui ca Spaţiul
    Schengen să fie deschis imediat atât pentru România, cât şi pentru vecina ei
    Bulgaria. Nu în ultimul rând, el a mai afirmat şi că este inacceptabil ca, în
    epoca actuală, să existe, încă, în Europa, copii care mor din cauza unor boli
    eradicate demult. Copiii din România sau din Italia trebuie să aibă acces egal
    la vaccinul împotriva rujeolei cu ceilalţi copii din ţarile membre – a mai
    punctat preşedintele Comisiei Europene.



    Elevii români au început cursurile


    După o binemeritată vacanţă de
    vară, de luni, 11 septembrie, peste 2,3 milioane de copii din România s-au
    întors în grădiniţe şi şcoli. Ministerul Educaţiei de la Bucureşti a pregătit
    mai multe schimbări. Între altele, examenul de bacalaureat va începe mult mai
    devreme. Din acest an şcolar, absolvenţii de liceu vor susţine probele orale în
    februarie, nu în iunie, ca până acum. De asemenea, profesorii vor putea corecta
    de acasă, online, lucrările candidaţilor. Prezent la deschiderea anului şcolar
    într-un liceu bucureştean de prestigiu, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat
    că Legea educaţiei trebuie să înceteze să mai fie un puzzle ale cărui piese se
    schimbă continuu, pierzându-se, astfel, imaginea unitară. Construirea unei
    Românii educate nu se poate face în lipsa unui sistem de învăţământ aşezat pe
    un făgaş predictibil şi care are elevul în centru – a spus şeful statului.



    Drepturile elevilor
    români din Ucraina, îngrădite


    Autorităţi române la nivel înalt şi-au exprimat, săptămâna
    aceasta, îngrijorarea faţă de recenta adoptare de către Parlamentul Ucrainei a
    unei noi Legi a învăţământului, care restricţionează educaţia în limbile
    minorităţilor naţionale, inclusiv în română. La Kiev, trei deputaţi, de etnie
    română, bulgară şi maghiară, au făcut un apel către preşedintele ţării, Petro
    Poroşenko, să nu promulge documentul. Totodată, delegaţia României la Adunarea
    Parlamentară a Consiliului Europei va propune dezbaterea de urgenţă a situaţiei
    generate de noua lege. Din opoziţia parlamentară de la Bucureşti, Partidul
    Mişcarea Populară a solicitat convocarea de urgenţă a Comisiei Mixte
    Prezidenţiale Româno-Ucrainene, pentru a determina Kievul să modifice actul
    normativ astfel încât să respecte normele internaţionale în domeniu. Legea
    prevede ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia
    în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare. În
    Ucraina trăiesc aproape 500 de mii de români.

  • Bucureşti – Budapesta, schimb de mesaje

    Bucureşti – Budapesta, schimb de mesaje

    Reconcilierea
    istorică din anii 90 dintre România şi Ungaria postcomuniste e adesea citată în
    studiile de specialitate drept o poveste de succes, comparabilă doar cu aceea
    dintre Franţa şi Germania postbelice. Memoria unui mileniu de rivalitate
    sângeroasă, în care ungurii au stăpânit Transilvania, provincie cu populaţie
    dintotdeauna majoritar românească, răbufneşte, totuşi, din când în când, iar
    relaţiile dintre Bucureşti şi Budapesta se gripează.

    Ambasadorul României în
    Ungaria, Marius-Gabriel Lazurca, a fost convocat, miercuri, la ministerul ungar
    de Externe, unde secretarul de stat,
    Levente Magyar, l-a anunţat că Guvernul de la Budapesta a decis sa suspende pe
    termen nedeterminat susţinerea candidaturii României în diferite organizaţii
    internaţionale, cum ar fi şi aceea pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
    (OCDE).


    Suntem consternaţi, a spus el, de faptul că, la
    o zi după vizita efectuată de şeful diplomaţiei ungare, Péter Szijjártó, la
    Bucureşti, autorităţile române au spus clar că vor suspenda funcţionarea
    Gimnaziului Romano-Catolic din Târgu Mureş. Această atitudine este
    considerată de Ungaria drept un atac la adresa Bisericii Catolice, a
    minorităţii maghiare, a copiilor şi familiilor maghiare – a conchis demnitarul
    budapestan, cu o vehemenţă neobişnuită în dialogul diplomatic româno-ungar din
    ultimii ani.

    Analiştii de politică externă găsesc anunţul Budapestei cu atât
    mai inamical şi inoportun cu cât, luni, ministrul Teodor Meleşcanu tocmai îi prezentase
    secretarului general al OCDE, Angel Gurria, atuurile candidaturii României, cu
    accent pe determinarea politică şi îndeplinirea criteriilor de evaluare
    stabilite de organizaţie.

    Mult mai ponderată, replica Bucureştiului a venit
    prompt, sub forma unui comunicat al ministerului de Externe, care apreciază că poziţia Guvernului de la Budapesta e legată de
    campania electorală din Ungaria. Orice instituţie de învăţământ
    din România trebuie să respecte, fără excepţie, legea română, aceasta nefiind
    aplicată discriminatoriu, pe criterii etnice, religioase sau de altă natură – a
    precizat diplomaţia de la Bucureşti.

    Potrivit ministerului, orice încercare de
    prezentare a situaţiei de la Liceul Romano-Catolic din Târgu-Mureş drept o
    nerespectare a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este
    contrară realităţii, fiindca există numeroase exemple de unităţi de învăţământ
    care confirmă asigurarea de către Statul român, la cele mai înalte standarde, a
    dreptului la educaţie în limba maternă pentru minoritatea maghiară.

    Într-adevăr,
    membrilor acestei comunităţi, care numără circa 1,5 milioane de persoane,
    majoritatea concentrate în Transilvania, li se asigură dreptul de a învăţa în
    maghiară, de la grădiniţă până la studii postuniversitare. În plus, politicile
    educaţionale ale statului român au ţinut întotdeauna cont de pretenţiile
    principalei lor formaţiuni politice, UDMR, prezentă, neîntrerupt, din 1990, în
    Parlamentul României post-comuniste şi cooptată frecvent în guvernele de
    coaliţie de la Bucureşti.

  • Jurnal românesc – 02.08.2017

    Jurnal românesc – 02.08.2017

    Ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, a declarat
    că pentru Bucureşti o problemă sensibilă o reprezintă situaţia
    minorităţii române din întreaga Serbie. Într-un interviu acordat portalului
    European Western Balkans, Meleşcanu a subliniat că România aşteaptă un progres
    vizibil în respectarea drepturilor minorităţii române din întreaga Serbie
    în domeniul educaţiei şi presei, în utilizarea limbii materne în administraţie,
    în conformitate cu legislaţia sârbă şi standardele europene, precum şi accesul
    la servicii religioase în limba maternă.     Teodor Meleşcanu a adăugat că
    apreciază rolul pe care Serbia îl joacă în stabilitatea regiunii Balcanilor de
    Vest. Şeful diplomaţiei române a mai spus că România sprijină ferm aderarea
    Serbiei la UE.




    Zilele Diasporei au debutat pe 1 august şi vor cuprinde
    evenimente pe tot parcursul lunii în România. Este vorba despre o serie de
    programe, seminarii şi acţiuni diverse pentru românii din diaspora în cel puţin
    20 de oraşe şi comune din ţară. Scopul acestora este de a aduce românii din
    afara graniţelor mai aproape de comunităţile în care s-au născut, astfel ca
    prin experienţa acumulată peste hotare şi prin viziunea lor occidentală să
    aducă plus valoare comunităţii în care s-au născut. Spre exemplu, la Suceava se
    sărbătoreşte Luna Diasporei Suceava de pe 1 pe 31 august. Românii din diaspora
    veniţi acasă în vacanţă la Timişoara sunt învitaţi să participe la Zilele
    Diasporei pe 3 august, alături de personalităţi ale oraşului, antreprenori şi reprezentanţi
    ai administraţiei locale. La Iaşi se vor sărbători Zilele Diasporei pe 15 şi 16
    august, la Botoşani pe 17 august, în Buzău pe 18 august. La Sibiu şi în Sinaia,
    Zilele Diasporei vor avea loc în septembrie.


    Antreprenorii români din Spania, Italia, Franţa,
    Germania, Belgia şi Marea Britanie au posibilitatea să se folosească de
    cunoştinţele dobândite în afara ţării şi să le pună în practică în România.
    Power Net Consulting va implementa în următorii 3 ani două proiecte Diaspora
    Start-Up: Antreprenor Diaspora RO_ES
    şi Antreprenor_Diaspora: Hai acasa!.
    Prin proiectele Diaspora Start-Up cei interesaţi pot deschide o afacere în
    România pentru care vor primi finanţare de până la 40.000 de euro. Cele două
    proiecte se adresează, în primul rând, românilor din ţările menţionate, dar pot
    participa români şi din alte state. Activitatea Power Net este o continuare a
    acţiunilor în sprijinul dezvoltării antreprenoriale a românilor din Diaspora şi
    din ţară.


    150 de elevi olimpici din Republica Moldova îşi
    vor petrece vacanţa în România, la Centrul de Agrement din Sulina, judeţul
    Tulcea, în cadrul programului de tabere ARC 2017. Potrivit Radio Chişinău,
    toate cheltuielile sunt acoperite de partea română, prin programul asigurat de
    guvernul de la Bucureşti. Pentru a putea beneficia de un loc în acest tip de
    tabără, destinat românilor de pretutindeni, tinerii trebuie să aibă cunoştinţe
    minime de limba română, să fie câştigători ai olimpiadelor sau concursurilor
    naţionale şi internaţionale sau să aibă rezultate bune la învaţătură, să aibă
    aptitudini deosebite în sport, muzică, arte plastice sau rezultate remarcabile
    în promovarea identităţii româneşti

  • Jurnal românesc – 23.11.2015

    Jurnal românesc – 23.11.2015

    La Bucureşti, Târgul de Carte Gaudeamus, organizat de Radio România, a fost şi în acest an un real succes de public şi de vânzări. 125 de mii de oameni au vizitat târgul, cheltuind aproximativ 3.200.000 de euro şi făcând din Târgul de carte Gaudeamus “cel mai citit târg de carte”. Gaudeamus a însemnat în acest an şi peste 300 de edituri participante, iar numărul evenimentelor culturale organizate în cele cinci zile de desfăşurare a depăşit 700. Trofeele Gaudeamus, ai căror câştigători au fost stabiliţi prin votul publicului, le-au revenit în ordine editurilor Humanitas, RAO şi Nemira. Editura RAO a obţinut şi premiul pentru “Cea mai râvnită carte a târgului”, cu volumul “Biblia pierdută” de Igor Bergler. Premiul de Excelenţă i-a fost acordat Editurii Cartier, pentru modul în care, alături de alte edituri basarabene, susţine piaţa de carte din România şi Republica Moldova, iar Premiul Educaţia – Academiei de Studii Economice din Bucureşti.



    România trebuie să informeze de urgenţă statele UE despre nerespectarea de către Serbia a prevederilor protocolului bilateral privind protecţia minorităţilor naţionale. Aflat în Serbia împreună cu o delegaţie a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, deputatul Eugen Tomac, preşedinte executiv al Mişcării Populare, a atras atenţia asupra nerespectării de către Serbia a prevederilor protocolului bilateral, semnat la Bruxelles în martie 2012. Declaraţiile au fost făcute după o serie de întrevederi cu reprezentanţi ai Comisiei pentru diasporă şi sârbii din regiune, ai Comisiei pentru politică externă şi ai Grupului parlamentar de prietenie cu România din Adunarea Naţională a Serbiei.



    România este cea mai pregătită ţară din Europa Centrală şi de Est pentru a oferi servicii avansate în cloud pe infrastructura fixă şi mobilă, în condiţiile în care traficul de date în cloud la nivel global va creşte de peste patru ori până la finalul anului 2019, se arată într-un studiu de specialitate. Traficul de date în cloud va creşte, până la finalul anului 2019, de la 2,1 la 8,6 zettabytes (ZB), depăşind ritmul de creştere al traficului centrelor de date, estimat a se tripla în aceeaşi perioadă, potrivit celui de-al cincilea studiu anual Cisco Global Cloud Index (2014-2019). Componenta cloud devine din ce în ce mai importantă, fie că este vorba de cloud privat, hibrid sau public. Global Cloud Index subliniază că traficul de date pe acest segment va creşte cu peste 30% în orice regiune a lumii în următorii cinci ani. În 2015, 81 de ţări au îndeplinit toate criteriile pentru a oferi servicii avansate de cloud pe reţele mobile, în creştere semnificativă faţă de 2014 când doar 21 de ţări se calificau.



    Valoarea importurilor realizate de România anul trecut s-a cifrat la peste 58,5 miliarde de euro, în creştere cu 5,8% faţă de anul anterior. Cea mai mare pondere a acestui tip de comerţ a fost consemnat cu ţările din Uniunea Europeană, peste 75% din total, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Conform statisticii, la nivelul anului trecut, valoarea importurilor din Germania a fost cu 9,5% mai mare faţă de anul precedent, produsele cele mai frecvent comercializate fiind reprezentate de maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile, mijloace şi materiale de transport, produse chimice, materiale textile. Pe locul doi în topul ţărilor din care România a importat în 2014 se află Italia.

  • Ziua Internațională a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare

    Cu ocazia Zilei Internaționale a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare, sărbătorită în calendarul Națiunilor Unite pe data de 21 mai, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr a subliniat rolul pe care îl acordă țara noastră promovării identității și dialogului între diferitele grupuri etnice.

    Diversitatea culturală este o trăsătură a unei societăți libere și deschise, în care toți oamenii se pot exprima și afirma liber. Este o condiție a dezvoltării și stabilității. România a înțeles acest lucru, iar minoritățile naționale din țara noastră se bucură de un cadru în care își pot manifesta specificul fără nici o opreliște, bucurându-se de sprijinul concret și substanțial al statului: ele beneficiază de reprezentare parlamentară din oficiu, prin organizațiile lor proprii, primesc fonduri pentru desfășurarea de activități și le este recunoscut dreptul de proprietate asupra patrimoniului deținut înainte de instaurarea regimului comunist. Membrii lor sunt perfect integrați în societatea noastră, păstrându-și identitatea și fără a fi supuși nici unei încercări de asimilare. Există învățământ în limba minorităților naționale, de la nivel preșcolar și, în unele cazuri, până la nivel universitar. Există, de asemenea, viață culturală în limbile minorităților naționale și, nu în ultimul rând, organizarea proprie a vieții religioase, a spus oficialul român.

    Angel Tîlvăr a vorbit și despre minoritățile românești din țările aflate în vecinătate, întărind interesul statului român pentru asigurarea unui tratament similar în ce privește conservarea și afirmarea identității acestora.

    Ne dorim ca, pe bază de reciprocitate, și minoritățile românești din statele din vecinătate să beneficieze de același tratament. În jurul granițelor României trăiesc, în comunități istorice, ca oameni ai locului, milioane de români: în Serbia, în Bulgaria, în Ucraina, în Republica Moldova și Ungaria, dar și în Albania, Grecia, Macedonia și Croația. Ei sunt o parte, pe care nu o putem uita, a spiritualității noastre. Acești români trebuie să își poată păstra și afirma identitatea românească, să poată vorbi limba română, să își urmeze tradițiile și obiceiurile și să poată să își practice religia după datinile strămoșești, a mai adăugat ministrul delegat.

    Adunarea Generală a ONU a declarat, în decembrie 2002, prin rezoluția 57/249, data de 21 mai ca zi internațională a diversității culturale pentru dialog și dezvoltare. Marcarea acestei zile contribuie la creșterea gradului de conștientizare a importanței dialogului intercultural, diversității și incluziunii.

    Comunicat DPRRP

  • Jurnal românesc – 8.04.2015

    Jurnal românesc – 8.04.2015

    În Republica Moldova au fost marcaţi, marti, şase ani de la aşa-numita “revoluţie Twitter” din 2009, care a dus la plecarea de la putere a comuniştilor.Aceştia au fost acuzaţi de fraudarea alegerilor legislative, iar contestatarii lor au organizat, pe 7 aprilie, o amplă manifestaţie, care a degenerat în violente. Au fost devastate şi incendiate sediile Preşedinţiei şi Parlamentului, cel puţin un protestatar şi-a pierdut viaţa, iar câteva sute au fost arestaţi. Guvernarea comunistă de atunci a acuzat România că ar sta în spatele acestor violenţe şi că ar fi încercat să organizeze o lovitură de stat la Chişinău. În consecinţă, ambasadorul României, Filip Teodorescu, a fost expulzat şi a fost introdus regimul de vize pentru cetătenii români, care până atunci puteau intra liberi în fosta republică sovietică. După protestele din aprilie, opoziţia a blocat în Parlament alegerea preşedintelui ţării, ceea ce a dus la alegeri anticipate şi la venirea partidelor proeuropene la putere.





    Românca Simona Halep, numărul trei mondial, a fost nominalizată pentru titlul de cea mai bună jucătoare a lunii martie în circuitul profesionist feminin de tenis (WTA), alături de americanca Serena Williams şi de spaniola Carla Suarez Navarro. Halep (23 ani), votată deja cea mai bună jucătoare din februarie în ancheta găzduită de site-ul WTA, a câştigat în martie primul său titlu Premier Mandatory din carieră, la Indian Wells, iar la Miami a ajuns până în semifinale, fiind învinsă de liderul mondial, Serena Williams. In 2015, Halep a castigat, alaturi de turneul de la Indian Wells, pe cele de la Shenzhen şi Dubai.





    Peste 140 de proiecte destinate sprijinirii activităţii românilor de pretutindeni au fost aprobate spre finanţare, a anunţat Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul MAE. Cele mai mari sume au fost înregistrate la proiectul depus de Întreprinderea Colectivă Redacţia Ziarului Minorităţii Naţionale Româneşti din Ucraina Zorile Bucovinei pentru finanţarea editării acestui ziar în 2015 (99.712 lei) şi la proiectul depus de publicaţia periodică Timpul de dimineaţă din Republica Moldova pentru editarea săptămânalului naţional independent Timpul (99.998 lei). Pe de altă parte, proiectul cu cea mai mică alocare a fost depus de Societatea Literar Artistică Tibiscus din Serbia, pentru finanţarea evenimentului Tibiscus 2015 (5.760 lei).




    Creşterea economică anul trecut a fost mai mică cu aproape trei miliarde de lei faţă de calculele de la începutul lunii martie, a anunţat Institutul Naţional de Statistică. Conform datelor, în 2014 România a avut o creştere economică de 2,8% a PIB, cu 0,1 procente mai mică faţă de estimarea anterioară realizată de INS. Cea mai importantă contribuţie la creşterea economică de anul trecut, de aproape un procent din creşterea totală de 2,8%, a avut-o industria. De altfel, industria contribuie cu aproximativ un sfert la formarea PIB. O contribuţie de aproape 16% la PIB o are comerţul, iar tranzacţiile imobiliare reprezintă aproape o zecime din PIB. Construcţiile şi sectorul informaţii şi comunicaţii contribuie cu aproximativ şase procente la formarea PIB.

  • Măsuri ale noului guvern român

    Programul noului executiv de la Bucureşti, cu care premierul Victor Ponta se va prezenta în faţa senatorilor şi deputaţilor în această săptămână, este centrat pe ideea simplificării fiscalităţii şi sporirea competitivităţii fiscale a mediului de afaceri. Iar în acest scop este prevăzută revenirea la un nivel al TVA de 19%, de la 24% la cît a fost majorată în vara lui 2010, lucru care se va face, însă, pe măsură ce cadrul fiscal-bugetar o va permite.



    De asemenea, spune primul-ministru, se analizează posibilitatea extinderii măsurii de reducere a TVA la 9% în cazul mai multor categorii de produse alimentare de bază. S-ar stimula, astfel, producătorii interni şi s-ar reduce evaziunea fiscală din zona produselor alimentare, spune premierul. Şi tot în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite, se vor produce modificări legate de impozitare. Deocamdată se va păstra plafonul de 16%, dar, pe parcursul mandatului, se va introduce impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.



    Alinierea la media europeană a redevenţelor încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului sau scutirea de impozitare a profitului reinvestit în utilaje şi echipamente tehnologice se regăsesc, de asemenea, în noul program. La fel, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, în măsura în care situaţia financiară o va permite. Se adaugă simplificarea cadrului legislativ, dar şi a celui de taxe, aceasta incluzând reducerea cheltuielilor cu birocraţia şi fiscalitatea, prin desfiinţarea unor tarife, avize şi autorizaţii.



    O prevedere nouă se referă şi la introducerea procedurii de şomaj parţial care să permită pe o perioadă limitată cumularea veniturilor din muncă în regim part-time cu o parte din indemnizaţia de şomaj. Introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale pilonul 4, bazat pe contribuţia asiguratului şi a angajatorului, apare, şi ea, în programul guvernului.



    La capitolul minorităţi, noile prevederi se referă la asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, în special pentru cea maghiară, ai cărei reprezentanţi au fost cooptaţi la guvernare, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternă la nivel naţional. În aces sens, vor fi extinse misiunile studiourilor publice de radio şi televiziune, finanţate din buget, pentru ca acestea să emită în limba maghiară pe tot parcursul zilei.

  • Ucraina şi drepturile minorităţilor

    Ucraina şi drepturile minorităţilor

    În contextul situaţiei din Ucraina, Bucureştiul este preocupat de respectarea drepturilor minorităţii române din ţara vecină, a doua ca dimensiune după cea rusă şi numărând peste 400 de mii de persoane. Parlamentul ucrainean a abrogat recent o lege adoptată în 2012, în mandatul lui Viktor Ianukovici, recent destituit, care stabilea cadrul legal pentru o extindere a utilizării limbilor minorităţilor. Legea prevedea că limba ucraineană este singura de stat şi că pe teritoriul Ucrainei este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă şi maghiară. Textul permite utilizarea limbii minorităţilor în afaceri, în şcoli, dar şi în alte domenii. Iar adoptarea sa a fost unul dintre punctele importante ale campaniei lui Ianukovici. Deşi abrogată, legea de acum doi ani este încă în vigoare, noul lider interimar de la Kiev luând decizia de a nu promulga decretul de abrogare.



    Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul de Externe de la Bucureşti: Adoptarea acelei legi de abrogare a legislaţiei cu privire la limbile regionale sau minoritare, fără îndoială că a fost o greşeala strategică a guvernului nou instalat în Ucraina şi aceasta a fost criticată şi de către România şi de către foarte multe alte state şi instituţii europene, şi nu numai. Faptul că noul preşedinte interimar din Ucraina nu a promulgat Legea de abrogare a acelei legislaţii reprezintă fără îndoială un lucru bun şi în acelaşi timp faptul că există intenţia de adoptare a unei noi legislaţii iarăşi reprezintă un aspect pozitiv. Noi am solicitat şi direct părţii ucrainene, cel mai recent în cadrul discuţiei telefonice pe care ministrul român de externe domnul Corlăţean a avut-o cu omologul său ucrainean, ca această nouă legislaţie să fie adoptată cât mai rapid, însă – foarte important – cu consultarea directă a minorităţilor, inclusiv a minorităţii române, precum şi cu asistenţa Comisiei de la Veneţia şi a Înaltului Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale. Cele două instituţii au adoptat, în trecut, avize critice faţă de textul legii privind limbile regionale sau minoritare şi această deficienţă trebuie să fie remediată. Ceea ce dorim este ca noua legislaţie din Ucraina să fie în deplină conformitate cu standardele europene în materie.”



    În baza legii în vigoare din august 2012, rusa a dobândit statutul de limbă regională în zone în care este prima limbă pentru cel puţin zece la sută din populaţie, respectiv în 13 din cele 27 de regiuni ucrainene, în timp ce pentru română aceasta s-a aplicat la Cernăuţi şi în Transcarpatia. Un grup de lucru a fost constituit la Kiev, în care au fost cooptaţi inclusiv lingvişti, filologi şi specialişti în probleme sociale — aceştia pregătind o nouă legislaţie în domeniu. Ucraineana este limba naţională, dar nu vor fi niciun fel de restricţii în ceea ce priveşte limba, naţionalitatea, etnia, religia. Avem un guvern democratic ce garantează drepturile pentru toţi”, a dat asigurări preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, referindu-se la legea în pregătire.



    Poziţia României privind situaţia din Ucraina a fost fermă şi în acord cu cea a cancelariilor occidentale. Care sunt efectele socio-economice ale crizei din Ucraina asupra României? Din nou, Bogdan Aurescu: În ceea ce priveşte aspectele cu caracter social, am constatat că în ultima perioadă, inclusiv pe parcursul confruntărilor violente care au avut loc la Kiev, nu s-a înregistrat o creştere a numărului de vize din partea cetăţenilor ucraineni la oficiile diplomatice şi consulare ale României din Ucraina. Din punct de vedere economic, sigur că nu putem să nu remarcăm faptul că anul trecut, volumul schiimburilor comerciale dintre România şi Ucraina a fost în creştere. A existat o creştere a exportului românesc în Ucraina cu 18% şi a importului cu 8,1%, volumul total fiind de aproximativ 1,8 miliarde de dolari. Şi evident că atunci când există o criză economică, atunci când există o criză din punct de vedere securitar într-un spaţiu aflat în vecinătatea României, fără îndoială că pot exista riscuri cu privire la economia statelor vecine. Din acest punct de vedere, faptul că România a avut anul trecut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, 3,5%, reprezintă din punct de vedere economic o anumită garanţie cu privire la stabilitatea economiei româneşti. Dar, fără îndoială, putem vedea că, zilele trecute, bursele europene au fost afectate de evenimentele din Ucraina. Conform analiştilor economici, anumite monede ale unor state au fost afectate, preţul petrolului a crescut, preţul aurului de asemenea, aceste evoluţii fiind sigur puse şi pe seama confruntărilor din Ucraina.”



    Preocupată de situaţia din Ucraina, România consideră necesară asistenţa economică pentru Kiev din partea comunităţii internaţionale, prin intermediul FMI şi al altor instituţii financiare şi în strânsă coordonare între Statele Unite şi Uniunea Europeană.

  • Diplomaţia română şi Ucraina

    Diplomaţia română şi Ucraina

    Abrogarea legislaţiei cu privire la limbile regionale sau minoritare a fost o greşeală strategică a guvernului nou instalat în Ucraina, numeroase instituţii şi state europene criticând măsura luată de parlamentul de la Kiev imediat după înlăturarea regimului Ianukovici. Legea de abrogare nu a fost, totuşi, promulgată de preşedintele interimar al Ucrainei, Olexander Turcinov, iar deputaţii din Rada ucraineană se găndesc, deja, să elaboreze o nouă legislaţie în materie care, spun ei, va fi mai bună decât cea a fostului preşedinte.



    La Bucureşti, secretarul de stat în Ministerul Român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu afirma, într-un interviu pentru Radio România, că şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a solicitat, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean interimar, Andrii Deşciţa, ca această nouă legislaţie preconizată de parlamentarii ucraineni să fie adoptată cât mai rapid, cu consultarea directă a minorităţilor, inclusiv a minorităţii române, precum şi cu asistenţa Comisiei de la Veneţia şi a Înaltului Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale. Cei doi vor discuta, de altfel, problema la o întâlnire asupra căreia au convenit să se desfăşoare cât mai curând. Ceea ce dorim, declara Aurescu, este ca noua legislaţie din Ucraina să fie în deplină conformitate cu standardele europene în materie.



    Legea minorităţilor recent abrogată data din iulie 2012. În baza ei, în zonele în care minorităţile au o pondere de cel putin 10% din totalul populaţiei, limbile minoritare au căpătat importanţă regională. Legea a permis ca aceste limbi să fie funcţionale în şcoli, în afaceri şi în alte domenii. Între ele, se numără şi limba română, vorbită de peste 400 de mii de persoane care locuiesc în special în regiunile Cernăuţi şi Odesa.



    Secretarul de stat Bogdan Aurescu specifica, în interviul acordat Radio România, că Ministerul de Externe va menţine un dialog constant şi direct cu partea ucraineană şi cu celelalte state care au minorităţi pe teritoriul Ucrainei şi care sunt direct interesate de o legislaţie care să protejeze limbile minoritare.



    Comunicarea dintre Bucureşti şi Kiev pe tema minorităţii române a fost, în trecut, destul de dificilă. Prin vocea preşedintelui Traian Băsescu, România a cerut, repetat, Ucrainei să acorde etnicilor români drepturi similare celor oferite de România etnicilor ucraineni. Oricând am ocazia, declara şeful statului român, ofer România ca exemplu pentru modul în care trebuie tratate minorităţile naţionale.

  • Românii din Ucraina şi legea limbilor regionale

    Românii din Ucraina şi legea limbilor regionale

    Abrogarea de către Parlamentul de la Kiev a legii care recunoştea statutul limbilor minorităţilor etnice ca limbi regionale, folosite, astfel, în administraţie sau şcoli, continuă să stârnească ecouri la Bucureşti. Decizia, luată pe fondul valului naţionalist, profund rusofob, ce a cuprins Legislativul de la Kiev, s-a vrut a fi o palmă la adresa minorităţii ruse, însă ea a lovit şi în cea românească, devenită, astfel, victimă colaterală. Interesul crescut al Bucureştiului pentru conservarea drepturilor comunităţii româneşti din Ucraina, ce numără peste 400 de mii de membri, este legitim.



    Premierul român, Victor Ponta, şi-a exprimat speranţa că Ucraina va avea cât mai curând o nouă reglementare privind limba română şi, în general, o legislaţie europeană în cazul minorităţilor etnice. Premierul a fost completat de Ministerul de Externe, care a avertizat că Ucraina trebuie să protejeze drepturile minorităţilor naţionale, în cazul în care vrea să rămână ancorată în parcursul său european. Mai mult, Ministerul îşi exprimă profunda preocupare faţă de o posibilă deteriorare a întregului sistem de protecţie a minorităţilor din Ucraina.



    De asemenea, MAE de la Bucureşti susţine că va umări situaţia etnicilor români din Ucraina, precum şi modul în care drepturile lor sunt respectate şi promovate. Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, şi ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, au subliniat, la rându-le, că folosirea limbii române este absolut necesară pentru păstrarea identităţii românilor care trăiesc în Ucraina.



    Reacţiile, care se înscriu, toate, în rigorile diplomaţiei, are la bază o realitate confirmată la nivel european. România, recunoscută pe plan european pentru multitudinea de drepturi pe care le oferă minorităţilor, încearcă să se folosească de puterea propriului exemplu. De la accesul neîngrădit în administraţie, fie ea locală sau centrală, şi garantarea învăţământului în limba maternă, până la asigurarea reprezentativităţii în Legislativul de la Bucureşti, România furnizează suficiente motive pentru a fi considerată un etalon la nivelul întregii Europe.



    Ca dovadă în plus, cea mai importantă minoritate din România, cea maghiară, a putut să-şi promoveze interesele la cel mai înalt nivel, datorită prezenţei obişnuite a UDMR în guvernele care s-au succedat, încă de la mijlocul anilor ’90, la Bucureşti.