Radio România Internațional

Tag: Moldova

  • Conflicte ingheţate la marginea Europei

    Conflicte ingheţate la marginea Europei

    Tinerii de putin peste 20 de ani nici nu au auzit de găgăuzi si problema găgăuză. Îl linii mari, sunt turci care, de-a lungul istoriei, au fost creştinaţi şi, fugind din Imperiul otoman musulman s-au stabilit, după războiul ruso-turc din 1806-1812, deci acum două secole, în nordul si nord-vestul Mării Negre, mai ales în sudul Basarabiei, acum în Ucraina.


    Cum această parte a fost decupată de Stalin si trecută la Ucraina, imediat după ce Basarabia a fost luată din România, prin ultimatumul din 1940, a avut loc si o divizare a localitătilor locuite de găgăuzi, multe dintre ele rămânând în Moldova sovietică de atunci, Republica Moldova de acum. La sfârsitul anilor 80, când perestroika lui Gorbaciov a permis afirmarea identităţii nationale, cetăţenii Moldovei, majoritari românofoni, şi-au cerut dreptul la limbă, alfabet si cultură naţionale.



    Trezirea sentimentului naţional al românilor din Moldova, la 50 de ani de la ruperea lor de tara-mamă, nu a fost pe placul liderilor sovietici care s-au opus pe toate planurile. Astfel, au fost stimulate si sustinute, ba chiar produse, o serie de tendinte secesioniste ale unor grupuri minoritare de pe teritoriul Republicii Moldova. Primii care au ridicat radical aceste probleme au fost găgăuzii, sub coordonarea vizibilă sau ocultă a Moscovei.



    În martie 1991, liderii secesionisti ai găgăuzilor au organizat un referendum care s-a pronuntat pentru rămânerea în Uniunea Sovietică, desi marele imperiu comunist îsi trăia ultimele zile. Crearea unei autonomii găgăuze de către autoritătile de la Chisinău au atenuat tendintele secesioniste ale găgăuzilor pentru ani buni, mai bine de două decenii. Problema găgăuză părea a aparţine total istoriei sovietice, fiind mai putin chiar ca un conflict înghetat, părea un conflict închis si uitat. El a fost readus în atentie în ultimul timp, cu urias sprijin rusesc, chiar cu fonduri private care au permis organizarea unui nou referendum, o initiativă privată si extrem de zgomotosă.



    Nimeni nu mai înţelege nimic, dar toată lumea observă că această trezire la viată a unei probleme sovietice vine la câteva zile după summitul de la Vilnius în care Republica Moldova s-a apropiat programatic si contractul de Europa iar Ucraina a refuzat demersul integrationist, declarându-si optiunea pro-rusă, fapt ce a aruncat tara în haos. Cripto-sovieticii nu au putut ierta Chisinăului orientarea pro-europeană si încearcă să reaprindă focul pasiunilor nationaliste cu sentimente pro-ruse si cripto-sovietice. Dacă în urmă cu un sfert de secol liderii sovietici ai găgăuzilor cereau dreptul la secesiune dacă Republica Moldova se reuneste cu România, acum cer să rămână direct sub aripa Moscovei dacă tara lor, Republica Moldova, se întoarce în Europa democratică si dezvoltată.



    Georgia are şi ea mai multe conflicte pe propriu teritoriu, inclusiv problema osetă, cu independentă recunoscută la Moscova. Dacă găgăuzii reprezentau o poveste veche, rezolvată si uitată, Transnistria este o problemă continuă. În aceleasi vremuri istorice de disparitie a Uniunii Sovietice, aceleasi teribile servicii secrete înfiintate de Stalin au creat o secesiune a raioanelor estice ale Republici Moldova, care au luptat cu arma în mână si cu Armata a XlV rusă, fostă sovietică, împotriva tinerilor autorităti de la Chisinău.



    De un sfert de secol, Transnistria duce o viată independentă, sustinută de Rusia, în afara oricărui control international. După summitul de la Vilnius si mai ales după Curtea Constitutională a Republicii Moldova a recunoscut că limba oficială a tării, cea vorbită de majoritatea cetătenilor moldoveni, este chiar limba română. Simpla recunoastere oficială a acestui secret al lui Polichinelle, împreună cu orientarea europeană a Chisinăului, promite reactii din partea secesionistilor transnistreni, începând cu hărtuirea profesorilor liceului Lucian Blaga din Transnistria, singurul cu limba de predare română din acest infern cripto-sovietic. Practica utilizării unor astfel de conflicte decongelate la nevoie, este veche si simplă, traditională în spatiul ce a fost sovietic pe vremuri. La această margine a Uniunii Europene este nevoie, si Ucraina arată clar, ca mesajul european să fie puternic si determinat, afirmat explicit si fără întârziere.

  • Dreptul la limba română în Transnistria

    Dreptul la limba română în Transnistria

    România a reacţionat prompt, miercuri, după ce directorul Liceului cu predare în limba română “Lucian Blaga” din regiunea separatistă Transnistria, contabila şi şoferul acestei instituţii au fost reţinuţi de miliţie. Directorul Ion Ioncev se întorcea de la Chişinau, unde ridicase salariile restante ale angajaţilor liceului. Sumele au fost confiscate la punctul de frontieră al Republicii Moldova cu republica separatistă, iar cei trei au fost reţinuţi sub acuzaţia de contrabandă.


    Într-un comunicat, preşedintele României, Traian Băsescu ia act cu profundă îngrijorare de acest eveniment şi consideră inacceptabil tratamentul la adresa şcolilor româneşti din Transnistria, cărora le sunt blocate conturile şi li se confiscă banii de salarii, pentru a fi aduse în stare de faliment. În opinia lui Traian Băsescu, reţinerea reprezentanţilor liceului Lucian Blaga reprezintă o provocare menită să tensioneze situaţia din zonă; el cere OSCE să intervină, de urgenţă.



    Executivul de la Chişinău a condamnat reţinerea celor trei şi consideră măsura total nejustificată. Chiar dacă directorul şi colegii săi au fost, ulterior, eliberati, la presiunea R.Moldova, situaţia se menţine tensionată. Atacurile separatiştilor pro-ruşi din Transnistria la adresa şcolilor cu predare în limba română au fost repetate, după 1991, când Transnistria şi-a declarat, unilateral, independenţa de R.Moldova, acuzând pericolul românizării statului dintre Prut şi Nistru.



    Ultimul episod, cel de săptămâna aceasta, poate fi legat de gesturile politice ale Chişinăului de aprofundare a apropierii de UE. Teama Moscovei de a-şi pierde influenţa în fosta republică sovietică majoritar românofonă se reflectă, la Tiraspol, în gesturi transparente de intimidare a românilor, cea mai numeroasă etnie din autoproclamata republică. Victoria legată de deblocarea conturilor şcolii este una temporară, susţine şi directorul Liceului “Lucian Blaga”, Ion Iovcev, care este convins că autorităţile din stânga Nistrului vor continua presiunile.



    Aceste presiuni au determinat o scădere a numărului de elevi din Transnistria care învaţă în limba romana cu grafie latină. De la peste 6.000 de elevi, în 2004, s-a ajuns la aproximativ 1.800, în prezent. Aflat într-o vizită de trei zile în Republica Moldova, timp în care a avut întrevederi cu autorităţile de pe ambele maluri ale Nistrului, ambasadorul OSCE Radojko Bogojević a declarat, la finalul vizitei, că reglementarea transnistreană va fi un subiect prioritar pe ordinea de zi a preşedinţiilor consecutive ale organizaţiei, deţinute, anul acesta, de Elveţia şi în 2015, de Serbia.

  • Sprijin pentru învăţământul şi justiţia din Rep. Moldova

    România susţine fără rezerve, în continuare, drumul pro-european al Moldovei vecine. Mesajul a fost transmis de premierul Victor Ponta omologului său de la Chişinău, Iurie Leancă, invitat să participe la ultima şedinta din acest an a cabinetului de la Bucureşti. Pe lângă sprijinul politic va exista unul economic şi financiar concret. Dovada o reprezintă cele 20 de milioane de euro acordate Republicii Moldova pentru dezvoltarea infrastructurii şcolare.



    Suma face parte dintr-un împrumut nerambursabil cifrat la 100 de milioane de euro. Premierul Ponta a mai anunţat că, începând din februarie, cetăţenii moldoveni care au viză pentru un stat membru al spaţiului Schengen de liberă circulaţie vor putea intra în România fără nici o altă viză suplimentară. 2013 a fost unul foarte productiv pentru relaţia bilaterală Chişinău-Bucureşti, declara premierul Iurie Leancă, în opinia căruia sprijinul autorităţilor române se înscrie în spiritul agendei europene de modernizare a societăţii şi instituţiilor statului moldovean. Iurie Leancă este optimist şi spune că Moldova va reuşi, având alături Bucureştiul, să aprofundeze procesul integrării europene. Iurie Leancă:



    “Faptul că la Vilnius am reuşit să avansăm deocamdată cu parafarea acestor documente, dar oricum, este un pas foarte important; nu am dubii că vom reuşi la anul să semnăm acordul de asociere, acordul de liber-schimb, astfel încât vom construi aranjamente comerciale, economice, cadrul juridic, care vor face astfel încât integrarea noastră economică şi, sper, ulterior politică în spaţiul european, împreună cu România şi prin România, să devină un proces absolut firesc”.



    În vreme ce, la Bucureşti, primii miniştri din România şi Republica Moldova confirmau relaţia frăţească dintre ţările lor, la Chişinău era anunţat ajutorul de 15 milioane de euro acordat de Comisia Europeană pentru implementarea strategiei de reformare a justiţiei până în 2016. Banii reprezintă o prima tranşă din cele 60 de milioane promise. Este un sprijin fără precedent acordat unei ţări non-comunitare, a subliniat ministrul moldovean al justiţiei, Oleg Efrim, la conferinţa de presă comună cu Pirkka Tapiola, şeful delegaţiei Uniunii Europene.



    UE va acoperi mai mult de jumătate din costurile implementării strategiei de reformare a sistemului judiciar, reforma fiind o condiţie esenţială impusă de Comisie pentru ca Moldova să beneficieze de asistenţă din partea acesteia. Ajutorul venit din partea Bruxellesului este urmarea voinţei politice demonstrate de autorităţile de la Chişinău, care au parafat, recent, acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea, a precizat Pirkka Tapiola. UE condiţionează următoarele tranşe de implementarea satisfăcătoare a reformelor, în special în ce priveşte lupta cu corupţia.

  • Vizite la Chişinău

    Vizite la Chişinău

    Imperturbabile în faţa presiunilor Rusiei şi defel ispitite de modelul Ucrainei, care a abandonat în ultima clipă calea occidentală, Guvernul şi Preşedinţia Republicii Moldova au ales, acum o săptămână, să parafeze acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană. Chişinăul de devenit, imediat, o destinaţie privilegiată a emisarilor apuseni, veniţi să-i felicite şi să-i încurajeze pe amfitrioni.



    Descins printre cei dintâi, preşedintele Senatului de la Bucureşti, Crin Antonescu, a dat asigurări că România vecină va fi prima ţară care va ridica restricţiile de viză pentru cetăţenii moldoveni, îndată ce Bruxellesul va lua această decizie.



    Tributari unei logici de politică internă, comentatorii de la Bucureşti au remarcat că Antonescu n-a mai fost la Chişinău de 14 ani. Şi au speculat că vizita e a unui prezidenţiabil care, înaintea scrutinului de anul viitor, încearcă să seducă un potenţial electorat, format din cetăţeni moldoveni ce deţin şi paşaport românesc, cifrat la câteva sute de mii de persoane. Agenda vizitei a fost, însă, pe măsura celei de a doua funcţii în statul român, pe care o deţine Antonescu.



    La întâlnirea cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, el a repetat că: În România, ţară membră a Uniunii Europene, există un consens politic total între toate forţele politice, la nivelul tuturor instituţiilor oficiale Preşedinţie-Guvern-Parlament, un consens total pentru a sprijini eforturile de asociere şi de integrare ale Republicii Moldova pe calea UE.”



    Corman a reiterat, la rândul său, gratitudinea pentru susţinerea consecventă a Bucureştiului pentru aspiraţiile europene ale Chişinăului şi a recunoscut că: Este în interesul nostru să dezvoltăm o relaţie normală, firească între două ţări vecine, două ţări prietene, şi contăm mult pe sprijinul României în continuare, la implementarea agendei europene a Republicii Moldova.”



    Integrarea europeană reprezintă cea mai bună garanţie pentru un viitor sigur şi prosper, a spus, tot miercuri, şi secretarul de stat american, John Kerry. Acesta s-a aflat, timp de câteva ore, în Republica Moldova, pentru a transmite un mesaj de susţinere pentru opţiunea occidentală. John Kerry: Mă aflu aici ca să felicit poporul moldovean pentru că a parafat Acordul de asociere cât şi Acordul de comerţ liber cu UE la summitul de la Vilnius de săptămâna trecută şi să vă promit sprijinul american, pe măsură ce finalizaţi şi implementaţi aceste acorduri.”



    Dublu detaliu elocvent, după ce Ucraina a renunţat să semneze acordurile cu UE, Kerry a refuzat să mai meargă la Kiev, iar vizita sa la Chişinău a fost cea de-a doua a unui secretar de stat american, după cea a lui James Baker în 1992, când Republica Moldova tocmai devenise independentă.

  • Ucraina spre Est, Moldova spre Vest

    Ucraina spre Est, Moldova spre Vest

    Ucraina a anunţat suspendarea procesului de asociere la UE după ce Parlamentul de la Kiev a respins legislaţia cerută de forul comunitar privind eliberarea din inchisoare a fostului premier, Iulia Timoşenko şi tratarea acesteia într-un spital din străinătate. Şeful executivului ucrainean a justificat decizia prin nevoia normalizarii relaţiilor cu Rusia şi a pregătirii pieţelor pentru relaţia cu Europa.



    Rusia declansase o serie de presiuni politice si economice asupra Ucrainei si R.Moldova, inaintea summitului de la 28-29 noiembrie, de la Vilnius, unde cele doua state erau chemate sa semneze si respectiv sa parafeze Acordul de Asociere si Acordul de liber schimb cu UE.



    Acuzat de opoziţie de înaltă trădare si amenintat cu un impeachment, preşedintele Viktor Ianukovici a declarat că Ucraina îşi va continua parcursul european şi că va fi prezentă la Summit-ul de la Vilnius.



    La Bruxelles, stirea suspendarii Acordului de catre Ucraina a fost primita cu dezamagire. Sefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton considera ca Acordurile ar fi intarit libertatea si prosperitatea ucrainenilor si ar fi transmis un semnal pozitiv clar către investitori şi catre organismele financiare internaţionale.



    Rusia, care percepe apropierea Ucrainei de UE ca o pierdere a influenţei într-un spaţiu pe care altădată îl considera ca aparţinându-i, nu a comentat decizia Kievului dar a salutat, prin purtatorul de cuvant al presedintelui Vladimir Putin, decizia ucrainenilor de a relansa relatiile economice bilaterale.



    Pe de alta parte, observatorii politici sunt de acord ca R. Moldova, celalalt stat invitat la Vilnius, va raspunde, cu siguranta, asteptarilor europenilor si va parafa documentele de asociere. Pentru moldoveni, apropierea de UE este esentiala, UE dovedind constant ca sustine integritatea teritoriala, suveranitatea R. Moldova si reglementarea prin mecanisme politice a chestiunii transnistrene.



    Si Romania, ca tara membra a UE si vecina cu Ucraina, si-a exprimat regretul pentru decizia Kievului, cu atat mai mult cu cat Bucurestiul a fost un sustinator al obiectivelor europene ale Ucrainei. Ministrul de Externe, Titus Corlatean declara, joi, ca procesul de asociere trebuie, insa, continuat, pentru a raspunde asteptarilor populatiei care se pronunta, majoritar, pentru orientarea pro-europeana.



    Succesul acordurilor cu Ucraina si Moldova ar putea redesena harta Europei, ar şterge din cicatricile istoriei, ar da Rusiei o nouă perspectivă în relaţiile cu UE si ar crea mai multa stabilitate la granitele Romaniei si ale UE.

  • Fonduri europene pentru Republica Moldova

    Fonduri europene pentru Republica Moldova

    UE a lansat, in 2009, Parteneriatul Estic din care, pe langa Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus si Ucraina, face parte si R. Moldova. Scopul Parteneriatului este de a stabiliza situatia din vecinatatea estica a UE; de aceea, tarile participante au primit bani, incurajare şi vizibilitate si au beneficiat de implicarea oficialilor europeni in reglementarea conflictelor inghetate de tipul celui transnistrean.



    Pentru Moldova, UE a fost un donator important inca de la independenta statului ex-sovietic, majoritar romanofon, Chisinaul primind, in 22 de ani, peste un miliard de euro, prin intermediul institutiilor si bancilor UE , sau direct din partea tarilor membre.



    Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, programat la 28-29 noiembrie, va continua consolidarea relatiei UE – Moldova, inclusiv in urma parafarii Acordului de Asociere si a celui de Liber Schimb. Astfel, Moldova va accede pe piata UE iar companiile moldovenesti vor fi protejate de concurenta europeana. Un semnal pozitiv inaintea summitului de la Vilnius a fost dat si de Comisia Europeana care a acordat, miercuri, Moldovei, peste 100 de milioane de euro, pentru modernizarea sistemului energetic. La această sumă se adaugă granturi sau credite din partea statelor membre ale UE, în special a Suediei şi a Băncii Mondiale, care fac din Moldova statul vecin UE cu cele mai multe ajutoare financiare europene. Reformele facute cu acesti bani asigura Moldova cu resurse alternative si micsoreaza consumul de energie. Primele rezultate se intrevad, deja, spune ministrul economiei de la Chisinau, Valeriu Lazar: Anul curent, PIB pe jumătate de an a crescut cu aproape 5%, iar consumul de energie a scăzut cu aproape 4%, ceea ce înseamnă că noi producem mai mult şi trăim niţel mai bine, consumând mai puţină energie.



    Romania, vecinul de la vest al Moldovei, are un rol important in apropierea acestui stat de UE. Intre proiectele cu finantare europeana se numara constructia gazoductului transfrontalier Iasi-Ungheni si interconectarea sistemelor de energie electrica. Acestea vor reduce dependenta Moldovei de gazele din Rusia si de curentul electric din Transnistria.



    Datorita sprijinului tehnic si financiar primit, Moldova avanseaza pe agenda europeana. In 2014, cu un an inaintea alegerilor parlamentare, Chisianul va semna Acordul de asociere cu UE, care va confirma, negresit, locul Moldovei in familia democratiilor continentale.

  • 06.11.2013 (mise à jour)

    06.11.2013 (mise à jour)

    Protestations – Les syndicalistes de l’enseignement roumain ont averti qu’ils pourraient déclencher la grève générale, en bloquant l’année scolaire, si leurs revendications ne sont pas solutionnées par le gouvernement. Ils ont organisé mercredi un meeting à Bucarest, demandant, entre autres, que 6% du PIB soient alloués à l’Education, ainsi que la majoration de 50% des traitements des professeurs débutants. Les protestataires affirment qu’ils ne se contenteront pas de hausses minimales de leurs revenus. Les leaders syndicaux ont annoncé qu’un référendum pourrait être organisé parmi les enseignants au sujet du déclenchement de la grève générale pendant les élections pour le Parlement européen, en mai prochain ou en juin, avant la fin de l’année scolaire.



    Energie – L’étape d’exploitation des gisements de gaz en mer Noire présuppose presqu’un milliard de dollars d’investissements, a déclaré aujourd’hui la directrice générale de la compagnie roumaine OMV Petrom, Mariana Gheorghe, lors d’une conférence sur des thèmes énergétiques qui a eu lieu à Bucarest. En 2012, la compagnie roumaine, contrôlée par les Autrichiens dOMV et les Américains d’Exxon Mobil, ont entamé le forage dans le périmètre en mer Noire dont Petrom a la concession. Il a relevé des gisements possibles estimés entre 42 et 84 milliards de mètres cubes de gaz. Leur exploitation pourrait couvrir la consommation en gaz de la Roumanie sur 6 ans. A présent, la Roumanie importe de Russie 25% de son nécessaire en gaz.



    Consulat – Le ministre roumain des Affaires étrangères, Titus Corlăţean, a participé, mercredi, à l’ouverture officielle du Consulat honoraire de Roumanie au Liechtenstein. Il a mis en exergue le rôle du consulat pour intensifier les échanges commerciaux et promouvoir les compagnies et les produits roumains dans la principauté alpine. Corlăţean a discuté avec son homologue de la principauté, Mme Aurelia Frick, qu’il a remerciée pour les fonds accordés à la Roumanie par l’intermédiaire du Mécanisme financier de l’Espace économique européen pour la période 2009 — 2014. jeudi, le ministre roumain visite la Suisse et il discutera avec le ministre des Affaires étrangères, Didier Burkhalter, de l’intensification des rapports bilatéraux, ainsi que des dossiers de l’actualité internationale.



    Aroumains – Le ministre délégué pour les Roumains du monde, Cristian David, a réitéré mercredi le soutien de Bucarest pour la communauté aroumaine vivant en Albanie. Dans le courant d’une rencontre avec les représentants de la Ligue des Aroumains de ce pays, les moyens par lesquels la Roumanie peut continuer de soutenir les efforts de la communauté aroumaine de préserver sa propre identité ont été étudiés. Il s’agit, entre autres, de bourses d’éducation offertes par l’Etat roumain, du développement de projets culturels, ainsi que d’une intensification du dialogue avec les autorités albanaises afin d’assurer la pleine protection des droits des personnes appartenant aux minorités, selon les normes européennes. Les Aroumains sont une communauté latinophone répandue dans les pays balkaniques, dont l’idiome est considéré un dialecte du roumain.



    Sondage – En cas de référendum concernant l’adhésion de la République de Moldova à l’UE, seulement 46% de la population voterait « pour », selon les résultats d’un sondage rendu public mercredi à Chişinău. Un peu plus de 20% des sujets questionnés se prononceraient contre l’adhésion de la République de Moldova à l’UE, tandis que 42% seraient favorables à l’admission de la République de Moldova à l’Union douanière contrôlée par la Russie. Leur nombre a pourtant considérablement baissé par rapport à un sondage similaire réalisé en avril dernier, lorsque 51% des personnes auraient choisi l’adhésion du pays à cette structure. L’admission à l’OTAN ne recueillerait que 18% de voix favorables des citoyens moldaves, alors que plus d’un tiers s’y opposent. D’autre part, les ressortissants moldaves sont la nation la plus pauvre d’Europe, selon les éléments d’un rapport annuel des experts de la compagnie GfK, cité par la presse de Chişinău. Pour ce qui est du pouvoir d’achat, la République de Moldova a occupé la dernière place dans un classement de 42 pays.

  • Forumul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării

    Forumul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării

    O imensă responsabilitate, dar şi o oportunitate de reafirmare a potenţialului României de a genera proiecte integrate şi fezabile — este aprecierea ministrului român de externe, Titus Corlăţean, privind găzduirea, în această săptămână, de către Bucureşti a celei de-a doua ediţii a Forumului Anual al Dunării, sub coordonarea Comisiei Europene. Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării este o iniţiativă a României şi Austriei, care a fost lansată în aprilie 2011.



    Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, precizează: Vreau să nu uităm că, de fapt, strategia este destul de recentă, România şi Austria au promovat-o şi ea a fost adoptată la nivelul UE ca instrument al UE în iunie 2011. Am lucrat foarte mult de atunci şi iată că astăzi punem bazele proiectelor care vor fi lansate şi vor fi finanţate în ciclul de finanţare bugetar al UE 2014-2020. Deci, începând cu 1 ianuarie 2014, vom promova proiecte care să obţină finanţare de la bugetul UE.”



    În numai doi ani, această iniţiativă româno-austriacă a generat, de-a lungul fluviului, peste 400 de proiecte în valoare de 49 de miliarde de euro, vizând exerciţiul bugetar al Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020. Este vorba despre proiecte care corespund unor nevoi reale, în primul rând, navigabilitate pe fluviu în condiţii cât mai bune, dar şi pentru protejarea mediului înconjurător şi a apei potabile. Infrastructura portuară modernă trebuie să asigure condiţii de comerţ, de turism şi de schimburi interumane.



    Proiectele energetice şi de infrastructură de transport terestru se regăsesc, şi ele, în setul de propuneri promovate, în comun, cu finanţare europeană, de cele 14 state dunărene implicate în proiect. Europa are nevoie de o viziune comună în regiunea Dunării – a susţinut premierul Victor Ponta la forum, menţionând că strategia reprezintă o oportunitate extraordinară pentru toate ţările din zonă de a utiliza fonduri şi de a gândi împreună proiecte de dezvoltare.



    Victor Ponta: Cred că strategia Dunării poate fi folosită şi este deja folosită de către ţările din zonă pentru a-şi construi un viitor comun, nu în competiţie, nu în rivalitate, ci pe acele principii care au stat la baza construcţiei Uniunii Europene şi care trebuie să ne ghideze în continuare: parteneriat, interese comune, oportunităţi comune.”


    Pentru o acţiune comună a tuturor statelor riverane Dunării a pledat la Bucureşti şi comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn.

  • Precizări legate de regimul vizelor

    Ministerul român de Externe a anunţat că susţine propunerile legislative pentru diminuarea cuantumului taxelor consulare. În prezent, taxa pentru viza de tranzit şi scurtă şedere este de 60 de euro, sumă ce coincide cu cea reglementată de Codul comunitar de vize, aplicat de statele din Spaţiul Schengen, se anunţă într-un comunicat MAE.



    Vizele acordate cetățenilor moldoveni se realizează în baza Acordului în materie de vize încheiat de Uniunea Europeană cu Republica Moldova. Până la aderarea la Spaţiul Schengen, misiunile diplomatice ale României eliberează gratuit toate categoriile de viză solicitate de cetăţenii Republicii Moldova.



    Diplomaţia mai precizează că cei care solicită viza au obligaţia de a dovedi deţinerea unor mijloace de subzistenţă minime pe durata sejurului pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, iar legislaţia europeană nu permite României instituirea unei excepţii în favoarea cetăţenilor Republicii Moldova. Totodată, MAE aminteşte că există un proiect de lege elaborat care vizează reducerea considerabilă a cuantumului anumitor categorii de taxe consulare, inclusiv a celor pentru înscrierea certificatelor de stare civilă străine în registrele de stare civilă româneşti.

  • Romania – Moldova: incontro dei premier a Bucarest

    Romania – Moldova: incontro dei premier a Bucarest

    In visita a sorpresa a Bucarest, la prima da quando ricopre l’incarico, il premier moldavo Iurie Leanca ha invitato il collega romeno Victor Ponta a partecipare all’avvio dei lavori di costruzione del gasdotto Iasi (Romania) – Ungheni (Moldova), il 27 agosto, quando viene celebrato anche l’anniversario dell’indipendenza dello stato confinante dall’ex Unione Sovietica, avvenuta nel 1991. All’evento è prevista anche la partecipazione di Guenther Oettinger, il commissario europeo all’Energia.



    “Sono convinto che i colloqui che abbiamo avuto ci permetteranno di poter lanciare la costruzione del gasdotto Iasi-Ungheni, il 27 agosto, quando celebreremo, a Chisinau, la Festa dell’Indipendenza, insieme al primo ministro romeno e alla presenza del commissario UE all’Energia”, ha dichiarato Iurie Leanca.



    Oltre all’interconnessione energetica, che offrirà alla Moldova un’alternativa alle risorse energetiche dello spazio della Comunità degli Stati Indipendenti, i due leader hanno parlato anche della riabilitazione di alcuni ponti sul fiume Prut, che segna il confine tra i due stati, ponti che erano stati distrutti durante la seconda Guerra mondiale. I progetti potrebbero essere analizzati anche in una successiva riunione congiunta dei governi di Bucarest e Chisinau.



    Col desiderio di portare avanti e consolidare le relazioni bilaterali fraterne — il 65% della popolazione della Moldova (territorio della provincia storica romena della Bessarabia) è di etnia romena – i premier Ponta e Leanca hanno concordato che il rapporto tra Bucarest e Chisinau deve superare le parole, che non sono mancate negli ultimi 20 anni, e passare a fatti concreti.



    D’altra parte, il capo dell’Esecutivo di Bucarest ha ribadito il sostegno della Romania all’obiettivo della Moldova di entrare a far parte dell’UE.



    “Il vertice che si terrà in autunno a Vilnius, sarà un momento importantissimo e sono assolutamente convinto che le decisioni prese lì dall’UE saranno le migliori per la Moldova”, ha detto Victor Ponta.



    Al vertice che verrà ospitato dalla capitale lituana, la Moldova attende la sigla dell’accordo di associazione all’UE e la discussione di una nuova tappa nella liberalizzazione dei visti con l’Uniune.



    Secondo i due premier, i colloqui di Bucarest sono stati pragmatici e hanno dimostrato l’esistenza di alcuni punti di vista comuni che continueranno a stare alla base delle relazioni tra i due Stati. (trad. Oana Avram)

  • Transnistria – un conflict dezgheţat?

    Transnistria – un conflict dezgheţat?

    Parlamentul de la Chişinău nu a reuşit, joi, după lungi dezbateri cu usile inchise, să adopte o declaraţie privind situaţia din regiunea transnistreană. Aceasta s-a agravat, în ultimul timp, în special după ce, pe 10 iunie, liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a semnat o lege privind hotarul de stat al regiunii separatiste, care include şi satul Varniţa, din dreapta Nistrului, populat cu peste 80% romanofoni si controlat de autoritatile legale ale R.Moldova. Chişinăul a criticat această decizie, iar experţii au atras atenţia că acţiunile din ultimul timp pot duce la un nou conflict armat.



    Transnistria desemnează asa-numita Republică Moldovenească Nistreană, regiune separatistă, aflată, de jure, în componenta R.Moldova. Privită la nivel international ca o regiune autonomă, ea si-a declarat, unilateral, independenta, in 1990, acuzand pericolul unirii R.Moldova cu Romania. Acest lucru a dus, in 1992, la un razboi in care a fost implicata si armata rusa. Regiunea are o populatie majoritar slavă, preponderant ucraineni şi ruşi, dar romanofonii reprezinta etnia cea mai numeroasa, 40% din populatie. Autoritătile separatiste controlează partea din teritoriul R.Moldova aflată la est de râul Nistru, dar si sase comune, precum si municipiul Tighina, situate la vest de Nistru. Chişinăul a criticat votarea legii frontierei iar analiştii politici au atras atenţia asupra pericolului declansarii unui nou razboi.



    Ministrul moldovean al Apararii, Vitalie Marinuta, declara, in context, ca armata este pregătită să riposteze oricărui eventual atac din partea forţelor regimului separatist. La randul sau, seful statului, Nicolae Timofti a fost de acord cu ideea că aceste provocări au legătură cu apropierea R. Moldova de UE şi a sugerat voalat că Federaţia Rusă ar fi interesată de destabilizarea situaţiei în regiunea transnistreană. Ministrul-adjunct rus de Externe, Grigori Karasin preciza, recent, intr-un interviu, că ţara sa nu-şi poate retrage muniţia militară din regiunea transnistreană deoarece Chişinăul ar obstrucţiona reglementarea politică a conflictului.



    Legea adoptata la Tiraspol ar trebui sa devina functionala saptamana viitoare, dar a fost, deja, criticata de OSCE, SUA, dar si de Romania. MAE de la Bucuresti apreciaza ca este vorba de o acţiune provocatoare, care merită a fi dezavuată de comunitatea internaţională si transmite, in acest sens, un mesaj clar presedintiei irlandeze in exercitiu a UE.

  • Basarabia, Moldova, România

    Basarabia, Moldova, România

    Basarabia, Moldova, România


    Chişinău, capitala ali Republicâ Moldova, primăria li alină hlamburili tu bernă, ti jeali, comemorândalui un evenimentu ţi s-feaţi aoa şi 2 secoli nica şi un an mansus. Easte zborlu di triţearea sum stăpuirea-a Imperiului ţaristu ali Basarabie, regiune a prinţipatlui medieval a Moldoval’ei cari corespundi tu linii mări cu teritoriului actual ali Republicâ Moldova. Fără un recursu istoric este imposibil ti akicaseari câţe cetăţean’il’i a aiştui stat evocă un evenimentu di aoa şi 2 secole cari implică state ţi numata sunt. Ateali 3 printipate medievale cari ncurpil’ea statlu românesc modern eara totna anamisa di doauă ică trei mări imperii cari ş-pripunea s-dominâ stena politică a Europâl’ei, la sud Imperiul Otoman, câtâ ascâpitatâ Imperiul austro-ungar, iara la Estu atel a Imperiul ţaristu.



    Zorlea românii ş-li feaţirâ unâ prinţipatili tu statlu unitar di ază. Istoria ti darea ali Basarabie ahurheaşti cu polimlu anamisa di ruşi şi turţâ dit 1806-1812, disvârtitu, tu marea parte, pi locurli româneşti. Amintaticu di cauză avu Moscova iara pretenţiile teritoriale a azvingătorlui eara pi misură. Eali confirma influenţa determinantă ali Rusie ti ţărli româneşti, aflate la contactul ditu aesti imperii. La Ascapitata, ama inşea tu videalâ piricl’iul ali Franţâ al Napoleon cari s-ndridzea s-atacâ Imperiul ţarist, ahtari turlie că pâzârâpserli furâ ayun’iusiti şi pretenţiile a azvingâtorlui n’icşurati. Eali agiumsirâ s-aibâ tu videalâ maşi teritoriul dit nordul ali Amarea Lae, anamisa di Prut şi Nistru, numâsit Bugeac icâ Basarabia, pi hărţâle europeaine. Istoria fu mplinâ di inspiraţie cându eara zborlu di aesti locuri.



    Ţinutlu Bugeac fu numâsitu, prota ş-prota, Basarabia, di la numa ali dinastie domnitoare a Basarabilor, ama nu di Moldova câ dit principatlu românescu viţin, Valahia, şi aesta tra atea că, la un moment dat, eara tu stăpuirea-a domnitorilor valahi, cari avea agiumtâ aoa tu alumta cu tătarl’ii cari aputrusea Europa yininda dit Asia prit spaţiul dit nordul ali Amarea Lae. După 1812, numa ali Basarabia este extinsâ la tutâ partea a Moldoval’ei anamisa ditu Prut şi Nistru. Ti ciudie, protili locuri numiti Basarabia nu mata eara tu componenţa actualâl’ei Ripublicâ Moldova, considerată succesoarea-a ali Basarabie tu formula impusă di Imperiul ţaristu, hiinda tricută, tu 1940, di Stalin, dupu a daua arâkeari ali Basarabie, la Ucraina viţină. Un altâ ciudie faţi câ un francez s-hibâ aţel cari adusi Moldova anamisa ditu Prut şi Nistru, tu totalitate, tu sinurli aruse, tu 1812. Negociindalui tu numa a ţarlui, francezlu Gaspard Louis Andrault, conte di Langeron, lu miscu pi negociatorlu otoman cari u teasi, u lârdzi numa ali Basarabia di la sudlu a teritoriului anamisa ditu Prut şi Nistru la tut aestu spaţiu.



    Turţâl’i nu putea s-da aesti teritorii tra atea că nu eara a loru, el’i avândalui masi sudlu, Bugeaclu numâsit, atumtea, Basarabia. Imperiul otoman dâdea locuri cari făţea parte dit un stat vasal, ama autonom, cu cari imperiul avea un tratat ţi l’i-asiguripsea sinurli di atumtea. Ama cari aduna gaile ti aesti minutişuri juridice şi diplomatice, cari avea s-angreacâ tu bana a statilor multu ma amânat? Cu tuti aesti, purdarea a neociatorlui turcu fu aflatâ şi aestu fu decapitat. Unâ altâ ciudie, dit unâ dalgâ cabaia lungă şi iara ca ti ciudie, faţi câ triţearea sum stăpuirea arusească ti giumitate dit prinţipatlu medieval a Moldoval’ei, aoa şi doauă secole, s-hibâ negociată şi simnată Bucureşti, tu unâ casâ cu anami s-cleama Hanea al Manuc, cari easti ş-azâ ndreaptâ tu misuhorea di capitalâ ali Românie.



    După momentul 1812, Moldova anamisa di Prut şi Nistru icâ maşi sudlu a l’ei tricurâ di ma multi ori di la un stat la alantu, tâşi tu 1918 di s-aflâ alikitâ di tuti provinţiile româneşti tu idyili sinuri, ali Românie. Prit atea dit soni arâkeari ali Basarabie di la România, atea dit 1940, Stalin ş-loa revanşa tu maniera a lui işiş, dimi cu zorea. Deadi un ultimatum ti Regatlu ali Românie şi, tu 48 di oari, pi un ocean di trân’ipseari românească, bâgâ ciciorlu pi aestu teritoriu românescu cari avu nişansa s-hibâ protlu bâgat dinintea a imperiilor viniti dit Apiritâ.



  • Sârbâtori tu meslu Mai

    Trei dzâli, arada, dit meslu Mai, nica aduna multi simasii ti român’ii.


    Tu 1866, la 10 di Mai, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen alinâ pi tronlu, pi scamnul regal ali Românii, atunţea aflatâ tu formula a dauâ prinţipati uniti, Moldova şi Muntenia. Cu 7 an’i nâinti, dubla alidzeari al Alexandru Ioan Cuza tu caplu ali Moldovâ şi dapoaia ali Muntenii, adra unirea aţilor dauâ prinţipati româneşti. Aduţearea a unui prinţipi xenu pi tronlu ali Românii, fu faptâ di furn’iea, că la un momentu dzâs, fu vidzutâ ca hiindaei ceareia ti pâstrirea aliştei uniri, a dapoaia Carol fu aţel cari apruchie ta sâ-şi l’ia aestâ borgi. Tu 1881, tut tru unâ dzuâ di 10 di Mai, Carol agiundzi protlu vâsâl’ie a râmân’ilor, iara dapoaia România agiundzi şi ea regat. Carol I-lu avu un dumn’ii pi lungu chiro, pânâ la moartea a lui, tu 1914, un chiro di mari prucuchii ti România.

    …………………………………………………………………………….



    Audio–>

  • 18.01.2013

    18.01.2013


    Réorganisation – Pour la Roumanie, la réorganisation territoriale qui doit être menée à terme avant la fin de l’année en cours représente le projet le plus ambitieux depuis la chute du communisme. C’est ce qu’a affirmé le vice premier ministre roumain, Liviu Dragnea, à la tête aussi du ministère du Développement au sein de l’actuel gouvernement de centre-gauche. Et lui d’ajouter que le projet serait discuté avec tous les partis politiques parlementaires, avec les représentants de la société civile et avec des experts. Liviu Dragnea a également affirmé que la réorganisation administrative du territoire, censée réduire les décalages entre les différentes régions du pays, ne tiendrait pas compte des critères ethniques, mais des critères économiques. Cette précision visait l’UDMR- le parti parlementaire des ethniques magyars qui représentent quelque 7% de la population roumaine et qui depuis 2011 annonçait s’opposer à tout projet de réorganisation territoriale selon des critères autres que ceux ethniques. La dernière organisation départementale de la Roumanie date des années 1960.



    Economie – La Banque Mondiale recommande à la Roumanie de poursuivre les réformes structurelles et de répondre aux critères de convergence avec les grandes économies européennes avant de passer à la monnaie unique. D’autre part, les représentants de la BM ont salué les progrès de l’économie roumaine dans ses efforts de contrôler le déficit budgétaire et l’évolution positive des exportations et de l’inflation. La Banque Mondiale a révisé à la baisse de 2,8 à 1,6% les perspectives de relance de l’économie roumaine en 2013. Parmi les principaux facteurs de risque, l’institution retient le taux élevé des crédits non performants.



    Restrictions – Les estimations sur les flux migratoires des citoyens roumains et bulgares vers le Royaume Uni une fois que la Roumanie se verra lever les restrictions imposées sur le marché de l’emploi britannique sont exagérées. C’est ce qu’a déclaré le chef de la diplomatie roumaine, Titus Corlatean, dans une interview à la chaîne britannique ITV News. Et lui d’ajouter que certains responsables britanniques invoquent cette soi-disant vague migratoire en provenance de la Roumanie et de la Bulgarie afin d’obtenir des bénéfices électoraux. Par ailleurs, Titus Corlatean a précisé que son homologue britannique, William Hague, lui avait personnellement donné des assurances que les autorités londoniennes ne tenteraient pas de prolonger les restrictions imposées aux travailleurs roumains.



    Coopération – Le chef de la diplomatie roumaine, Titus Corlatean, s’entretient ce vendredi à Bucarest avec son homologue de République de Moldova, Iurie Leancà. A l’ordre du jour : le renforcement en 2013 des relations bilatérales dans différents domaines, la mise en œuvre des projets communs ainsi que les objectifs européens de la République de Moldova. Lors de sa récente visite dans la capitale moldave, le ministre roumain des Affaires étrangères avait déclaré que la question des Roumains restés en dehors des frontières nationales figurait parmi les priorités de la politique étrangère de Roumanie. Pour sa part, le chef de la diplomatie moldave a récemment espéré que son pays pourrait bénéficier davantage du soutien financier de 100 millions d’euros, promis par la Roumanie.



    Agriculture – Le ministre roumain de l’Agriculture, Daniel Constantin, participe samedi, au Salon International de l’Industrie alimentaire, de l’agriculture et de l’horticulture dans le cadre de La semaine verte” organisée à partir d’aujourd’hui, à Berlin. A cette occasion, le responsable roumain aura des entrevues avec ses homologues des pays participants au Sommet des ministres de l’Agriculture, organisé dans le cadre du Salon auquel la Roumanie est représentée par 24 compagnies.



    Recommandations – Le ministère roumain des Affaires étrangères appelle les citoyens roumains souhaitant voyager dans des pays dernièrement touchés par de fortes intempéries à se renseigner d’avance sur les conditions de trafic. Parmi les destinations concernées figurent la Hongrie, la Slovénie, la Slovaquie et l’Autriche. Par ailleurs, le ministère recommande aux Roumains désireux de se rendre dans les pays susmentionnés à obtenir au préalable les contacts des missions diplomatiques roumaines.